Ratia alimentara

Prin ratie alimentara se intelege cantitatea de alimente ingerate, care satisfac nevoile nutritive ale
organismului in 24 do ore, asigurandu-i energia necesara (in general 2 400—3 500 kcal), vitaminele,
sarurile minerale si proteinele digestibile (substante cu rol plastic).
Calculul ratiei alimentare se face pe baza cantitatii de energie eliberata in procesul digestiei de 1 g de
substanta nutritiva; aceasta energie are urmatoarele valori: glucidele 4,1 kcal, proteine 5,5 kcal,
grasimi (lipide) 9,3 kcal/g. Circa 2/3 din totalul caloriilor necesare zilinic omului trebnie sa provina
din alimente de origine vegetala, iar 1/3 din produse animale (carne, lapte, unt, oua).
Dupa valoarea energetica, diferitele specii de fructe se pot clasifica astfel :
• cu valoare energetica foarte ridicata: fructele oleaginoase (nuci, alune, migdale); acestea degaja
000 —700 kcal/100 g miez. Uleiul de masline furnizeaza circa 900 kcal/100 g ;
• cu ■valoare energetica ridicata : fructele uscate (deshidratate) — prune, caise, mere, pere,
smochine (acestea eliberaza 250— 300 kcal/100 g parte comestibila, iar curm.alele 350 kcal/100 g);
valoarea calorica a miezului de castane comestibile este de 150 — 200 kcal/100 g;
• cu valoare energetica medie : catina alba (103 kcal/100 g), macese (102 kcal/100 g/), struguri (70,
90 kcal/100 g), cirese (80 kcal/100 g), prune (74 kcal/100 g); .
• hipocalorice, cu 40 — 60 kcal/100 g : capsuni, fragi, afine, agrise, zmeura, mure, soc, coacaze
rosii, caise, piersici, mere, pere, sine s.a. Lamaile si grapefruit-urile au valoarea energetica cea mai
scazuta (18 — 23 kcal/100 g). Portocalele, fiind mai bogate in glucide, furnizeaza organismului circa
44 kcal/100 g.
La fiecare specie pomicola, soiurile cu coacere tarzie acumuleaza mal multe glucide si, deci, au
valoare energetica mai mare, ativ cu soiurile la care fructele se coc timpuriu.
Puterea calorica a fructelor deshidratate (considerata la 100 g parte comestibila) este de 5—6 ori mai
mare decat a fructelor proaspete.
Produsele alimentare obtinute din fructe au urmatoarea valoare calorica: magiun— 245 kcal/100 g;
gem, marmelada .si dulceata — 300—330 kcal la 100 g; sirop — 290 kcal/100 g; compot — 90 —
110 kcal/100 g ; nectar de caise sau de piersici — 73 — 83 kcal/100 g. Sucurile proaspete de fructe
au o valoare energetica apropiata de cea a fructelor din care se obtin.
Ratia alimentara zilnica trebuie sa cuprinda 200—300 g fructe proaspete sau echivalentul lor in
produse prelucrate (suc, compot, gem etc).
Organismul omului are nevoie zilnic si de elemente minerale, pe care le procura din hrana. Dupa M i
n c u 1. (1982 ; 1985) hrana unui adult trebuie sa includa zilnic urmatoarele elemente : clor 6 g;
sodiu 4 g; potasiu 3,2 g; fosfor 0,8—1,2 g; calciu 0,8 g ; sulf 1,2 g ; magneziu 0,3—0,4 g; zinc 20
mg; fier 10—18 mg; mangan 3 mg ; iod 0,3—2,5 mg; cupru 2,5 mg; fluor 1 mg; cadmiu 0,2 — 0,5
mg; cobalt (urme) s.a.
Nevoia zilnica pentru vitamine este indicata in submodulul „Vitaminele\". Vitaminele hidrosolubile
trebuie ingerate zilnic. Sursa principala a organismului pentru aceste vitamine este constituita din
legume si fructe.
Prin prelucrare industriala si culinara (fierbere), fructele pierd o parte din taminele hidrosolubile.
Chiar sucul de fructe contine mai putine vitamine hidrosolubile decat fructele din care a fost obtinut
(elul 1), datorita faptului ca o parte din tamine raman in pielita si pulpa, iar o alta parte se pierde prin
oxid are.
Fructele deshidratate contin de 2—3 ori mai multe vitamine hidrosolubile (din complexul B) si de 5
—6 ori mai multe elemente minerale decat fructele proaspete.
Omul adult trebuie sa consume zilnic aprox. 1,5 litri de apa sau de bauturi nealeoolice sau slab
alcoolice.
Bauturile nealcoolice includ sucurile de fructe, limonada, apele carbogazoase zaharate si aromatizate
cu esente naturale sau sintetice etc.
Tendinta pe mondial este de crestere a consumului de bauturi nealcoolice.
 Calculul ratiei alimentare

Clasificarea supraponderii si obezitatii dupa IMC( kg/m2)

Clasificare IMC Clasificare IMC

Subpondere < 18,5 Obezitate clasa I 30 – 34,9
Normal 18,5 – 24,9 Obezitate clasa II 35 – 39,9
Suprapondere 25 – 29,9 Obezitate clasa III > 40
Obezitate > 30

Estimarea necesarului caloric :

Total Kcal/zi ( T ) = G ideala x necesar caloric in functie de activitatea fizica

G ideala pt barbati = 50+ 0,75( H – 150) + (virsta – 20)/ 4
G ideala pt femei = G ideala pt. barbati x 0,9
(H = talia in cm)

Necesarul caloric/kgc/zi in functie de activitatea fizica :

- repaus : 25 – 30 Kcal / kgc/zi
- efort fizic moderat : 30 – 35 kcal/ kgc/zi
- efort fizic mare : 35 – 40 kcal/kgc/zi

Distribuirea HC, P,L ( conform recomandarilor A.D.A )

Principii nutritive Recom.ADA Limite uzuale

Hidrati de carbon (HC) (4 kcal/ g) 55 – 60 % 45 – 60 %
Lipidele (L) (9 kcal/g) < 30 % 25 – 35 %
Proteinele (P) (4 kcal/g) 12 - 20 12 – 20 %

Cantitatea alocata din ratia alimentara

(T x %HC) : 4 = g HC
(T x % L ) : 9 = g L
(T x % P ) : 4 = g P