Apreciază mila lui Dumnezeu

Textul biblic: Iona 3:1-4:11

Versetul cheie: Evrei 3:12, 13
Ideea centrală a lecției: Dumnezeu așteaptă ca oamenii să ia în serios avertismentul Lui privind judecata
păcatelor și să-I răspundă prin căință de păcate și împlinirea voii Sale.
Scopul lecției: Să te ajute înțelegi că mila lui Dumnezeu trebuie să te conducă la pocăință și ascultare de
poruncile Lui.

Cu mulți ani în urmă, datorită dărâmării unor stânci în subteran, cinci mineri au rămas blocați în mina
de zinc de la Salem, Kentucky. Ei au stat acolo 53 de ore fără mâncare, dar tot timpul acela cât au rămas blocați
s-au rugat. În cele din urmă, echipele de salvare i-au găsit încă în viață și au reușit să-i aducă la suprafață. Când
au fost scoși din mină, toți au putut să vadă cuvintele pe care fiecare dintre cei cinci mineri le aveau scrise pe
cască: Dacă voi fi găsit mort, să știți că sunt mântuit.
Lecția de astăzi ne prezintă cea mai reușită evanghelizare din Sfânta Scriptură. La una din cele mai
scurte predici rostite vreodată s-a pocăit o mare mulțime de oameni: peste o sută douăzeci de mii. Lucrul acesta
s-a datorat faptului că ei nu au nesocotit importanța mesajului transmis de omul lui Dumnezeu și s-au întors de
la faptele lor rele.
Mesajul nostru trebuie să fie la fel. Oamenii au nevoie să audă de mântuire. Pentru aceasta, tu și cu
mine trebuie să fim mesagerii lui Dumnezeu pentru cei nemântuiți din jur.

1. Ascultă Cuvântul lui Dumnezeu (3:1-9)

Pentru a doua oară Dumnezeu îi dă lui Iona porunca: Scoală-te și du-te (v. 2). De data aceasta mesajul
este explicit: și vestește acolo strigarea pe care ți-o voi da! Mesajul pe care urma să-l transmită Iona era din
partea lui Dumnezeu. Un slujitor al Domnului nu are voie să vină cu propriul lui mesaj înaintea oamenilor, ci el
trebuie să transmită doar ceea ce Dumnezeu îi poruncește. Din această cauză adevărații mesageri au fost urâți și
de multe ori respinși de către oameni.
Versetul trei ne prezintă imaginea unui alt slujitor decât ce am văzut în capitolele precedente: Și Iona
s-a sculat, și s-a dus la Ninive, după Cuvântul Domnului. De data aceasta Iona nu s-a mai împotrivit.
Dimpotrivă, acum avem de-a face cu un prooroc pocăit și gata să ducă la îndeplinire orice poruncă.
Disciplinarea i-a schimbat atitudinea și comportamentul răzvrătit. Disciplinarea este metoda prin care
Dumnezeu ne întoarce de pe o cale greșită la ascultarea de Cuvântul Lui.
Mesajul lui Iona a fost foarte scurt: Încă patruzeci de zile, și Ninive va fi nimicită! (v. 4). El a călătorit
aproape 800 km, după unii comentatori aproape o lună de zile de călătorie, raportat la vremea respectivă, pentru
a transmite celor din Ninive o singură propoziție.
Răspunsul populației față de acest mesaj a fost uimitor. Ei nu au respins cuvintele vestite de un străin,
dimpotrivă, au crezut în iminenta judecată a lui Dumnezeu și s-au smerit înaintea Lui cerând îndurarea pentru
viețile lor. Pocăința oamenilor din Ninive este o puternică dovadă despre lucrarea produsă de Duhul Sfânt în
viața celui păcătos. Predica lui Iona nu ar fi avut niciun efect, dacă n-ar fi fost însoțită de puterea Duhului lui
Dumnezeu, Cel care produce lucrarea de regenerare spirituală într-un om păcătos.
Momentele de criză îi aduc pe oameni pe genunchi. Atât timp cât lucrurile decurg normal, cât timp
omul are de toate, el uită de puterea și valoarea rugăciunii. În perioadele de prosperitate națiunile încep să se
îndepărteze de Dumnezeu și să se roage mai puțin. Atunci însă când Dumnezeu a adus perioade de cercetare
(prin războaie, calamități naturale, crize politice, economice sau militare) în viața acelor națiuni, oamenii au
început să strige din nou către Dumnezeu.
La fel s-a întâmplat și de data aceasta. Versetul opt ne descrie decretul imperial, în care se spunea:
oamenii... să strige către Dumnezeu, și să se întoarcă de la calea lor cea rea. Atunci când au ajuns în criză,
locuitorii din Ninive și-au întors fața cu pocăință spre Dumnezeu și a apelat la mila Lui. Apelul împăratului se
încheie cu o întrebare a speranței: Cine știe dacă nu Se va întoarce Dumnezeu...? Speranța în mila divină se
naște dintr-o pocăință sinceră și o apropiere necondiționată de Dumnezeu.

Sunt lucruri în viața ta de care ar trebui să te pocăiești? Faptul că Dumnezeu nu te-a pedepsit până
acum este doar un semn al îndelungii Lui răbdări cu tine și al milei Lui. Nu nesocoti acest lucru!
 2. Fii recunoscător pentru îndurarea lui Dumnezeu (3:10-4:11)
Această istorie are un final fericit. Dumnezeu a luat în considerare schimbarea din viața locuitorilor
din Ninive: Dumnezeu a văzut ce făceau ei și că se întorceau de la calea lor cea rea (v. 10). Pocăința înseamnă
mai mult decât dorințe sau cuvinte. Ea implică, mai întâi, o schimbare a gândirii unui om în problema păcatului
și a relației cu Dumnezeu. Apoi, această schimbare a gândirii conduce spre o schimbare de direcție în planul
acțiunilor, de la păcat și moarte spirituală, spre Dumnezeu și viață spirituală.
Reacția lui Iona față de mila divină trădează incapacitatea lui spirituală de a privi spre alții prin ochii lui
Dumnezeu (4:1). El gândea, vorbea și acționa tot prin filtrul propriului lui set de valori și prejudecăți. Mulți
creștini se aseamănă în această privință cu Iona. Prejudecățile și opiniile personale, familiale sau de grup
influențează de multe ori judecata care ar trebui să fie imparțială și mai ales, biblică.
Starea lui Iona din acele momente nu a fost una plăcută lui Dumnezeu. Inima lui era plină de mânie iar
mintea lui era cuprinsă de prejudecăți. Dar, fără să încerce să se corecteze și nici să-și schimbe gândirea și
atitudinea, Iona comite a nouă greșeală: începe să se roage într-o stare sufletească nepotrivită pentru rugăciune
(v. 2: S-a rugat Domnului și a zis...). Cuprins de mânie Iona își dorește mai degrabă să moară: Acum, Doamne,
ia-mi viața. Este o altă greșeală comisă de Iona. În loc să se întrebe „Nu cumva eu sunt cel care gândește greșit?
Oare, atitudinea mea față de Dumnezeu și semeni este potrivită cu statutul meu de slujitor?”, Iona se supără și
mai tare și-și dorește moartea.
Atunci când ajungi să-L cunoști cu adevărat pe Dumnezeu, ajungi să înțelegi marea Lui iubire față de
oameni. Acesta este mesajul principal al cărții Iona. Dumnezeul nostru este Domnul milei și al iubirii. El nu
dorește moartea celui păcătos, ci întoarcerea lui de la păcat, cu pocăință, spre El.
În acele momente ale slujirii Iona este prototipul slujitorului spiritual cu o inimă rece și insensibilă la
nevoile altora. Lui Iona i-a păsat mai mult de un dovleac, decât de zecile de mii de oameni care erau sortite
pierzării (4:10, 11). Deși a făcut lucrarea lui Dumnezeu, nici măcar în ultimul moment Iona nu a dat dovadă de
compasiune și înțelegere față de cei din Ninive.
Ce ar trebui să învățăm din această istorie? Sunt multe căi prin care putem să ne implicăm pentru a duce
Vestea Bună celor pierduți. Orice lucrare am face însă, dacă nu suntem motivați de dragoste și compasiune
pentru cei la care mergem, lucrarea nu valorează nimic. Iona a făcut o lucrare de evanghelizare dar nu din
dragoste față de oamenii nemântuiți, ci obligat de Dumnezeu. La baza oricărei lucrări spirituale trebuie să stea
întotdeauna dragostea pentru Dumnezeu și pentru semeni și mila divină față de întreaga creație.

Ai împărtășit în săptămâna care a trecut vreunei persoane Vestea Bună a mântuirii oferită în dar prin
Domnul Isus Cristos? Care sunt lucrurile din viața ta care te împiedică să devii un câștigător de suflete? Roagă-
te lui Dumnezeu să înlăture din viața ta orice piedică în acest sens.