Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MIHAI STAMATESCU
ISTORIE
Modulul 2
Acţiune și decizie umană
în istorie
Ghidul elevului
Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate, conform sugestiilor de
îmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în școală.
În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe adresa
secondchance@wyginternational.ro
Acest material este publicat în scopuri educaţionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare
experimentală a programului educaţional „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Autorii s-au străduit să intre în legătură cu proprietarii imaginilor pentru a obţine permisiunea de a le folosi în
această ediţie. Îi rugăm pe aceia pe care nu i-am putut contacta să ia legătura cu noi la
secondchance@wyginternational.ro.
371.3:94(100)
Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”,
componenta „A doua șansă”.
Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și Cercetării
Data publicării: august 2006
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
Introducere
Bine ai venit între paginile acestei cãrþi!
Aceastã carte este o poveste, spusã pe scurt, despre regi ºi
împãraþi, despre conducãtori ºi lideri politici, dar ºi despre
oameni simpli, care prin acþiunile ºi deciziile lor au
schimbat cursul istoriei. Ea vrea sã-þi spunã cã ºi tu poþi fi
un astfel de om, poþi schimba istoria!
Titlul cãrþii este ISTORIE, dar alãturi vei gãsi un titlu care te
îndeamnã la reflecþie: „Acþiune ºi decizie umanã în istorie”.
În 15 lecþii vei afla cã actorii principali ai istoriei sunt
oamenii.
• Când rezolvi o cerinþã sau un exerciþiu împreunã cu alþi colegi formând o echipã, pot
apãrea puncte de vedere diferite despre rãspunsuri, rezolvãri, formulãri sau idei.
Soluþii:
– negociaþi un punct de vedere comun;
– încearcã sã-þi impui punctul de vedere folosind argumente logice;
– acceptã cã un coleg poate avea un rãspuns mai bun ca al tãu sau o soluþie mai
potrivitã pentru problema respectivã;
– nu vã certaþi, e doar un exerciþiu;
– nu-þi pierde rãbdarea ºi calmul;
– fii politicos;
– nu reclama profesorului neînþelegerile voastre. Rezovaþi-vã singuri problemele!
Un sfat!
Nu trebuie sã te sperii de ISTORIE. Ea nu înseamnã doar ani, personalitãþi, evenimente
care trebuie memorate.
Istoria poate fi frumoasã dacã reuºeºti sã descoperi oamenii din spatele evenimentelor.
Sunt oameni obiºnuiþi care au dorit sã se implice în anumite evenimente (mult mai mult
decât o facem noi, ceilalþi) sau care au avut ºansa sã participe la evenimente istorice.
ªi tu poþi deveni actor al istoriei! Sau poþi fi martor al unor evenimente despre care vei
citi peste ani într-o carte de istorie! Sau poþi povesti copiilor ºi nepoþilor tãi ce
evenimente importante ai trãit!
Capitolul I
Vechii greci
au inventat democraţia 1
Privește lumea din jur!
Mergi în piaþa publicã din
localitatea în care trãieºti ºi
descrie: instituþiile aflate acolo,
monumentele ºi statuile, spaþiile
comerciale, cafenelele ºi
terasele, biserica. Oamenii
frecventeazã locurile acelea cu
treabã sau fãrã? Observã-i: se
întâlnesc, se plimbã, fac
cumpãrãturi, discutã, se roagã,
fac afaceri, fac planuri, bârfesc,
se ceartã, lanseazã zvonuri?
Dupã ce ai rãspuns la aceste
întrebãri, vino la ºcoalã mai
multe zile la rând ºi încearcã sã
nu vorbeºti cu nimeni, sã nu
povesteºti nimic ºi sã nu asculþi
ce vorbesc alþii. Cât crezi cã ai sã
reziºti? De ce crezi cã oamenii
simt nevoia sã comunice?
3. Identificã în textul de mai jos valori ale democraþiei ateniene, adicã ce era foarte
important pentru atenieni.
4. Care dintre valorile pe care le-ai descoperit sunt actuale ºi astãzi, dupã 2 500 de ani?
Acţionează în prezent!
1. Cine sunt conducãtorii din localitatea în care trãieºti? Îi cunoºti, le cunoºti acþiunile mai
importante? Crezi cã acþioneazã democratic?
2. Cum te implici tu în viaþa publicã? Bifeazã în lista urmãtoare acþiunile pe care tu le-ai
întreprins pânã acum. Adaugã eventual altele!
• mergi la întruniri;
• faci parte dintr-o organizaþie;
• faci parte dintr-un partid;
• faci petiþii cu propuneri;
• participi la ºedinþele Consiliului local;
• protestezi împreunã cu alþii atunci când eºti nemulþumit.
ele
sã citeascã poem „La Sparta copiii erau crescuþi în
„Dascãlii îi pun le în ve þe pe comun, în aceeaºi disciplinã, ei nu
îi silesc sã
poeþilor buni ºi nt m ul te sf at uri învãþau decât strictul necesar; cea mai
ele su
de rost, cãci în nu ri ºi mare parte a educaþiei consta în
sluºiri, îndem
bune, multe de din supunere. Erau raºi în cap, obiºnuiþi sã
m en ilor de ispravã
elogii ale oa pilul sã-i im ite ºi sã meargã desculþi ºi sã se joace împreunã
cât co
trecut, astfel în ii de citharã mai mult goi. La vârsta de 12 ani
ea lor. Dascãl
devinã asemen e alto r po eþi de dormeau în comun, organizaþi în trupe,
ºi operel
le dau sã înveþe ã, tfel ca
as pe aºternuturi pregãtite de ei înºiºi din
cãtuit ºi muzic
vazã care au al ndã în trestii rupte cu mâinile. Celor puternici
oniile sã pãtru
ritmurile ºi arm nd u- le mai li se ordona sã aducã lemne, iar celor
r, insuflâ
sufletele copiilo de vi nã de st oinici la mai mici, legume. Ceea ce ascundeau
ºi sã
multã blândeþe as ta îi era considerat furt, iar cel prins era
ã. În afarã de
vorbã ºi la fapt gi m na sticã biciuit ºi forþat sã posteascã.”
ructorul de
trimit ºi la inst pu ri m ai sã nã toase,
d tru
pentru ca, avân ei gâ nd iri
în slujba un Plutarh, Viaþa lui Lycurg
sã le poatã pune se pr ad ã laºi tãþii
nu se la
folositoare ºi sã .”
rele a trupurilor
din cauza stãrii
oras
Platon, Protag
Acţionează în prezent!
1. Propune conducerii ºcolii un proiect de înfrumuseþare a clasei, a ºcolii sau a curþii, cu
titlul: „Mediul înseamnã educaþie”. Alcãtuiþi mai multe echipe de proiect.
De ce se îngrijeau romanii de corpul lor fãcând bãi cu ape termale ºi minerale? Ca sã aibã
mens sana in corpore sano, adicã „minte sãnãtoasã în corp sãnãtos”.
nde se
era locul u ri.
um u l ladiato
„Colose u luptele de g uiascã
ra z d
desfãºu ul putea sã gã nul 248, cu
tr a
Amfitea spectatori. În ate la Roma,
0 0 d e g a n iz
87 0 or or de
ju l serbãril luptat: 1 000 ul, va dura ºi
p r il e
seum s-a u
u 32 d e „Cât timp va dura Coloseum
în Colo e gladiatori, c Coloseumul, se
e
lei, 30 d 10 Roma; când se va prãbuºi
per e c h i d 0 d e ºi cân d se va prãbuºi
, 10 ti g r i, 6
opota m i, va prãbuºi ºi Roma;
elefanþi 10 hiene, 6 hip , 50 de cai Roma, se va prã buº i toa tã lumea.”
i, fe
leoparz inocer, 10 gira
1 r turii si
ze b r e , Ovidiu Drîmba, Istoria cul
i.” civilizaþiei
sãlbatic
Columna lui
Traian.
Columna lui
3. Priveºte imaginea, citeºte textul care o înãlþime de ap
Traian are o
însoþeºte ºi explicã: roape 30 de
metri, a fost lu
cratã în
a. De ce împãratul Traian a dorit sã ridice marmurã ºi se
aflã ºi azi în
un astfel de monument la Roma? Forul lui Trai
an din centru
Romei. În juru l
b. Cum se poate motiva dorinþa lui Traian l ei se
înfãºoarã, ca
de a cuceri Dacia? pe un fus, 20
de metri de be 0
nzi sculptate
care prezintã
imagini din
rãzboaiele du
se de Traian
pentru cuceri
rea Daciei în
anii 101–102
ºi 105–106.
Acţionează în prezent!
Alcãtuieºte, în echipã cu alþi colegi, un portofoliu care sã conþinã cel puþin 10 imagini din
Roma. Însoþiþi fiecare imagine de o descriere ºi de o scurtã relatare a istoriei locurilor
respective. Folosiþi internetul pentru a gãsi imagini ºi descrieri ale Romei.
Autoevaluare I
Întrebãrile care urmeazã te ajutã sã îþi fixezi câteva informaþii cu valoare de reper în
istoria Antichitãþii; punctajul obþinut indicã nivelul cunoºtinþelor tale.
Alege rãspunsul corect (un singur rãspuns este corect; primeºti un punct pentru fiecare
alegere corectã).
Cerinþa urmãtoare îþi propune sã exersezi folosirea corectã a unor noþiuni istorice,
deoarece este foarte important ca atunci când comunicãm sã folosim corect cuvintele
pentru ca toþi ceilalþi sã înþeleagã exact ceea ce vrem sã spunem.
Cere sprijinul profesorului pentru evaluarea rãspunsurilor.
Dacã nu îþi mai aminteºti sensul noþiunilor, cautã-le semnificaþia în lecþiile în care
le-ai întâlnit.
Acordã-þi singur un punctaj!
1. Reanalizeazã textele lecþiilor din capitolul I ºi alcãtuieºte o listã cu cinci evenimente ale
Antichitãþii greco-romane care crezi cã au influenþat într-o mare mãsurã viaþa oamenilor.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
4. Dacã ar trebui sã optezi între a vizita Atena ºi Roma, pe care dintre ele ai alege-o? De ce?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
5. Alege dintre imaginile capitolului I pe cele care ar sugera cel mai bine:
• cultura atenianã;
• gloria romanã;
• Atena;
• Roma.
Capitolul II
2. Citeºte textele de mai jos ºi alege din lista urmãtoare de trãsãturi umane pe cele pe care
le recunoºti în descrierea vechilor germanici: curaj, hãrnicie, hoþie, castitate, forþã,
rezistenþã, violenþã, lene, religiozitate, iubitori de artã, de jocuri, de bãuturã.
are stimã
e se bucurã de m
mai multã vrem cã di n cauza
rmanii cred
ec printre ai lor; ge ia r al þii devin mai
îºi petr c mai în al þi,
rã zboaie, lt stau aceasta unii cres
u c la mu rvi mai tari.”
nu se d ar mai ii; chia
r puternici ºi cu ne Cezar, Rãzboiul
galic
„Când v â natul, d lui ºi mâncãr
c u fa c
vremea dedaþi somnu i la luptã nu procesul de
degeab
a, prig oarelor itã din cereale; în
ji ºi mai a lu i ºi a og i a „B er ea er a pr eg ãt
sãlbaticã,
v it e
cei mai a casei, a cãm a bãtrânilor º
in u adãuga o plantã
pesc fermentaþie i se gust uºor
nimic;
grij r,
femeilo ã, iar ei se tâm nia , pentru a-i da un
e a m a coada ºoricelului (u n am estec de
s
o lasã în utincioºi din c
as , Germa amãrui. Berea ºi
hidromelul
ep Tacitus la fe rm en ta t) erau
r n rt ºi pus
ce lo
iþelor u iar
nui miere ºi apã, fie sa la
u
de lene
.”
ra gran ocazii în familie
ise în a fa
rea ; b a ch bãute numai la na te din coarne de
ile com ezonoa t un fel or i, din cu pe confecþio
„Furtur ag dupã ele d u n sã rb ãt ii nu erau
ste furtu
r i s Cezar cã german
atr
trib nu pretind cã ace t ºi se practicã bou. Aflãm de la þele se
la bãuturã; ospe
ii
german iu pentru tine ia. (…) Germa
re nii deloc temperaþi ri ºi chiar
ri, încãierã
de ex e rc iþ trân d ã v
cura ju l ºi terminau cu certu
tr u a înlãtura rte înaltã, iar c re zut. omucideri.” civilizaþiei
pe n
s ta tu rã foa su n t de n e
Dr îm ba , Istoria culturii si
sunt d e lup tã oare i º Ov id iu
m â n ar ea lor în u viaþa obosit stitatea
înde rind c trat ca
i se dep care ºi-au pãs
De mic C e i
asã.
anevoio
3. Imaginea pe care popoarele o au despre strãmoºii lor este, în general, una idealizatã. De
fapt, se pare cã ei nu au fost nici mai buni, nici mai rãi decât suntem noi astãzi. Ce crezi
cã deosebeºte civilizaþia contemporanã de lumea vechilor popoare germanice? Nu uita sã
analizezi informaþiile cuprinse în toate textele anterioare!
Acţionează în prezent!
Alcãtuiþi grupuri de lucru ºi încercaþi sã pregãtiþi pentru colegi:
• o expoziþie (prezentare) de costume populare (fotografii) aparþinând unor popoare
europene;
• reþete culinare specifice;
• muzicã popularã;
• poveºti ºi personaje populare.
Utilizaþi internetul pentru informare, colecþia de cãrþi „Poveºti nemuritoare”, Cd-uri cu
muzicã, relatãri ale pãrinþilor sau ale bunicilor.
Mai citeºte o datã acest text! ªi acum alege rãspunsul „corect” la întrebarea „cum sunt
românii?” – harnici, leneºi, apatici, energici, viteji, fricoºi, toleranþi, intoleranþi, duri,
blânzi, ospitalieri, reci, credincioºi, ordonaþi, raþionali.
Primele informaþii despre români le avem din secolul al IX-lea, atunci când ei sunt
pomeniþi în izvoarele istorice cu numele de vlahi sau valahi, trãind alãturi de slavi la
nordul Dunãrii ºi în jurul Carpaþilor.
De-a lungul Evului Mediu românii au venit în contact firesc cu alte popoare vecine sau
mai îndepãrtate. Unele dintre ele (slavii, ungurii, saºii, secuii, turcii ºi altele) au
influenþat civilizaþia româneascã astfel cã ºi astãzi constatãm diferenþe de limbã, de
arhitecturã a caselor ºi de organizare a gospodãriilor, de obiceiuri ºi tradiþii, de port
popular, de mod de preparare a hranei, de muzicã etc. între diversele regiuni ale þãrii:
Maramureº, Oltenia, Banat, Bucovina, Dobrogea, Ardeal, Muntenia, Moldova.
3. Iatã o listã de cuvinte provenite în limba românã popularã din limbile popoarelor vecine.
Completeazã aceastã listã cu alte cuvinte populare din zona în care trãieºti.
Uicã=unchi, Cîrceag=urcior, ªustãr=cizmar, Maltãr=tencuialã, ªtrimf=ciorap,
Firiz=ferestrãu, Vãlãu=jgheab, Arºãu=hârleþ, Gang=coridor, Ches=traistã.
4. Alcãtuieºte o listã cu cuvinte, pe care le folosim astãzi din ce în ce mai des, provenite în
limba românã din limba englezã. Crezi cã aceste influenþe lingvistice pot distruge limba
românã? De ce DA? De ce NU?
Acţionează în prezent!
1. Crezi cã e bine ca diferenþele culturale dintre diversele regiuni ale þãrii sã fie pãstrate?
Dacã DA, cum putem acþiona pentru asta? Dacã NU, ce anume le distruge ºi de ce?
2. Crezi cã românii de azi se aseamãnã mai mult cu dacii sau cu popoarele contemporane
nouã? Explicã!
Anul/
Transilvania Þara Româneascã Moldova Dobrogea
Secolul
Formarea voievodatului ca
XII
parte a regatului maghiar
Formarea Formarea
XIV
voievodatului voievodatului
Intrã în
1418 componenþa
Imperiului Otoman
Basarabia ºi Bucovina
NV Transilvaniei este anexat
1940 de Nord sunt anexate
de Ungaria
de URSS
Transilvania revine în
1945
componenþa României
Regele Soare 4
Privește lumea din jur!
Citeºte descrierea de mai jos ºi spune de ce crezi cã ultimele clipe de viaþã ale lui
Ludovic al XIV-lea reprezintã „o moarte exemplarã”.
de la
luase rãmas-bun
„Regele Soare îºi ca re
oarte exemplarã,
viaþã printr-o m ºi pe ce i mai
iraþie chiar
umpluse de adm od at ã Ve rs ailles-ul
lui. Nici
mari duºmani ai ex emplar:
spectacol atât de
nu asistase la un pi ci oa re le,
rena îi devora
în timp ce cang sp oz iþi i am ãn unþite
dãdea di
bãtrânul despot a ad io de
raliile lui ºi îºi lu
cu privire la fune ur m ez e la tron,
m ic ul str ãn ep ot menit sã-i
la rte,
de la întreaga cu
de la principi ºi ze no bi le ºi solemne în
ia fra
adresând fiecãru on ar hu lui se
ºi curajul m
care demnitatea ce rã a cr eº tin ului.”
inþa sin
îmbinau cu cred Benede tta Craveri,
Amante ºi regine
2. Priveºte imaginile ºi explicã afirmaþia lui Ludovic al XIV-lea: „Statul sunt eu!”
3. Cunoºti conducãtori politici din secolul XX care au încercat sã fie asemenea Regelui
Soare, Ludovic al XIV-lea? Prin ce au încercat ei sã iasã în evidenþã: prin rãzboaie, prin
construcþii, prin imaginea personalã, prin acþiuni culturale, prin acþiuni internaþionale?
Acţionează în prezent!
Un proiect de dezvoltare personalã este asemãnãtor cu
proiectul de dezvoltare a unei instituþii sau a unui stat.
Obiectivele pe care þi le propui, mijloacele pe care le
foloseºti, timpul în care vrei sã-þi atingi obiectivele,
acþiunile pe care le vei desfãºura, raþiunea ºi echilibrul
sunt câteva elemente esenþiale. Fã un astfel de proiect
pentru urmãtorii 20 de ani, respectând cele enumerate mai Ludovic al XIV-lea,
portret. Portretele lui
sus! Încearcã sã-l urmezi pas cu pas, cu rãbdare, tenacitate Ludovic al XIV-lea sunt
ºi calm! imagini oficiale ale
regelui. El apare
împodobit cu însemne
regale, ca împãrat roman
sau împreunã cu familia.
2. Numeºte trei decizii importante ale liderilor politici americani din secolul al XVIII-lea
care au schimbat soarta Americii de Nord.
Acţionează în prezent!
1. Crezi cã în ºcoala unde înveþi libertatea ta este îngrãditã? În ce situaþii ºi de cãtre cine?
Cum poþi schimba aceastã situaþie?
2. Care ar fi pentru tine cel mai important proiect personal în urmãtorii ani? Crezi cã poþi
deveni un self made man?
Franţa în revoluţie 6
Privește lumea din jur!
În 1989, în România, se spune cã a avut loc o revoluþie.
Cere informaþii despre aceste evenimente de la persoane
care le-au trãit în calitate de participanþi direcþi la
evenimente, de martori sau de simpli contemporani! De ce
crezi cã relatãrile sunt diferite? Ce a însemnat revoluþia
pentru oamenii de rând? Dar pentru liderii politici?
2. Unul dintre documentele cele mai importante elaborate în timpul Revoluþiei Franceze a
fost „Declaraþia drepturilor omului ºi ale cetãþeanului”. Citeºte fragmentul urmãtor ºi
observã care dintre drepturile ºi libertãþile enunþate la 1789 se regãsesc în Declaraþia
Universalã a Drepturilor Omului din 1948?
mân
nasc ºi rã
amenii se
„Art. 1: O tu ri .
ali în drep
liberi ºi eg ri le n a turale ale
p tu
Art. 2: Dre a,
nt libertate la
omului su re z is te n þa
a,
proprietate
.
agresiune e sursa
þiunea est i oricãrei
Art. 3: Na
þi a lã a p rincipiulu
esen
þi.
suveranitã stã în a
ib e rtatea con
Art. 4: L e nu
tot ceea c
putea face uia.
alt
dãuneazã dreptul sã
L e gea nu are
Art. 5: nile
ecât acþiu
interzicã d societãþii.”
re
vãtãmãtoa
Acţionează în prezent!
Întotdeauna oamenii sunt nemulþumiþi de lumea în care
trãiesc: fie nu au destui bani, fie doresc sã aibã mai mult,
fie se simt înºelaþi de ceilalþi sau dezamãgiþi de birocraþie,
corupþie, incompetenþã; sau, pur ºi simplu, nu-ºi gãsesc
fericirea personalã!
Autoevaluare II
Exerciþiile de mai jos te ajutã sã îþi fixezi câteva repere cronologice importante:
Seria I:
a. începutul Revoluþiei Franceze;
b. elaborarea Constituþiei SUA;
c. proclamarea independenþei SUA;
d. Napoleon preia conducerea Franþei.
Seria II:
a. Basarabia a fost cedatã Imperiului Rus;
b. Marea Unire a României;
c. Mihai Viteazul uneºte Tara Româneascã, Transilvania ºi Moldova;
d. Basarabia ºi Bucovina de Nord sunt anexate de URSS.
Seria III:
a. a fost elaboratã Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului;
b. Tara Româneascã ºi Moldova se unesc ºi formeazã România;
c. Transilvania a intrat în componenþa Imperiului Habsburgic;
d. Unirea Transilvaniei cu România.
Notã: Fiecare serie ordonatã corect îþi aduce 20 de puncte. Consultã profesorul pentru a
afla rãspunsurile corecte.
2. Asociazã elementele celor douã coloane. Pe prima se aflã indicate date, iar pe a doua,
evenimente. Rãspunsul tãu va consta în asocierea literei din prima coloanã cu cifra
corespunzãtoare din coloana a doua.
a. 1775 1. Oltenia intrã în componenþa Imperiului Habsburgic
b. 1940 2. România devine stat independent
c. 1718 3. Bucovina este cedatã Imperiului Habsburgic
d. 1877 4. Þara Româneascã ºi Moldova formeazã România
e. 1859 5. Nord-Vestul Transilvaniei este anexat de Ungaria
Notã: Fiecare asociere corectã îþi aduce 2 puncte. Total 10 puncte. Consultã profesorul
pentru a afla rãspunsurile corecte.
• Cerinþa urmãtoare îþi propune sã exersezi folosirea corectã a unor noþiuni istorice,
deoarece este foarte important ca atunci când comunicãm sã folosim corect cuvintele
pentru ca toþi ceilalþi sã înþeleagã exact ceea ce vrem sã spunem.
• Cere sprijinul profesorului pentru evaluarea rãspunsurilor.
• Dacã nu îþi mai aminteºti sensul noþiunilor, cautã-le semnificaþia în lecþiile în care
le-ai întâlnit sau într-un dicþionar.
• Acordã-þi singur un punctaj!
2. Asociazã popoarelor din lista de mai jos simbolurile ºi trãsãturile naþionale care crezi cã
le corespund cel mai bine. Argumenteazã fiecare alegere! Crezi cã „etichetele” pe care tu
le-ai pus exprimã adevãrul despre aceste popoare? De ce DA? De ce NU?
Capitolul III
Europa s-a autodistrus în 30 de ani de douã mutilaþi. La sfârºitul Primului Rãzboi Mon-
ori. Între 1914 ºi 1945 au avut loc douã rãz- dial (1914–1918) învinºii au fost pedepsiþi
boaie mondiale care au durat împreunã 10 prin tratatele de pace: s-a desenat o nouã
ani. Au murit 60 de milioane de oameni ºi hartã a Europei în defavoarea lor, au fost
peste 100 de milioane au fost rãniþi sau obligaþi sã plãteascã despãgubiri de rãzboi,
Acţionează în prezent!
1. Care este semnificaþia zilei de 9 mai pentru europenii de azi?
Picasso: Guernica
Holocaustul 2
Privește lumea din jur!
Cãrei religii îi aparþine cimitirul din imaginea de mai sus? Ce reprezintã semnele desenate
pe pietrele funerare? Ce semnificaþie crezi cã are profanarea unui cimitir evreiesc, în
zilele noastre, cu simboluri naziste?
„Mauthausen e un
de evrei. lagãr de
putea fi subjugat exterminare prin
muncã. E o
pa razit ce
nul a fo
st Evreul este un carierã de piatrã,
care
„Germa na o rasã trãieºte pe co rp ul altor înseamnã, în prim
au rasã ul rând,
întotde ã ºi a rãmas o popo ar e. Fi in d o ra sã 186 de trepte. O sc
a r u posedã arã pe care
superio amestecatã c inferioarã, evre ul nu trebuie s-o urci în
ne titudine cãrcat de
purã ºi e . O m u l
nici cea m ai m ic ã ap
ferioar pietre, alergând în
rasele in a cuceri ºi va ere pentru a crea o
civi aþie.
liz de oameni, sub lov
îmbulzeala
r v nd ne la nimic
superio mea pe o înti Evreul nu se su pu paturilor de puºc
iturile
n e lu fi e ã sau ale
supu ca sã câ t pu ru lui
e mare altceva de bastoanelor de ca
destul d tãpân al egoism .” toate zilele, pe or
uciuc, în
ls opor de
singuru i. Un p onºtient Adolf Hitler, Mei
n Kampf înfometat, însetat,
ice vreme,
â n tu lu
pãm re e c
rã ºi ca va înspãimântat, fie
rasã pu ea sângelui nu tânãr sau prea bã
cã eºti prea
a r
de valo muribund sau conv
trân,
alescent.”
Christian Bernadac
,
186 de trepte
„La Bogdanovka
, în Transnistria
bolnavii ºi infirm ,
ii au fost bãgaþi nu-i mai
grajduri cãrora li în îm
fost masacraþi în
s-a dat foc; restu
l au vii direct puºcau, îi arunc
în râpã, a
folosindu-se în ac
grupe de 3–400 maturi îi peste foc u de
est scop cartuºe ucideau . Pe cei
explozive. Cada marginea împuºcâ
vrele celor împu râpei stã ndu-i. Pe
ucrainen te
au fost arse, oper
aþie care a dura
ºcaþi i ºi janda au poliþiºti
aproape douã lu t Împuºca rmi româ
uc ni.
cam 2 000 de oa
ni. (…) Se ucidea
u mai odih u schimbul. Câte
meni pe zi: femei niþi luau opt
obosiþi d lo
bãrbaþi, bãtrâni,
copii. Pe copii ni
, e atâta îm cul celor opt…
ci puºcat…
Marcu R ”
ozen, Ho
guvernare locaust su
a Antone b
scu
2. Are Hitler argumente pentru a-ºi susþine teoria? Prin ce se deosebesc evreii de alte popoare?
Acţionează în prezent!
1. Cunoºti astãzi, în România, manifestãri rasiste? De ce crezi cã se urãsc oamenii unii pe
alþii? Existã soluþii pentru împiedicarea manifestãrilor rasiste?
2. Încearcã sã vizionezi unul dintre filmele dedicate Holocaustului: Lista lui Schindler sau
La vita e bella.
România
și lumea după război 3
Privește lumea din jur!
Ia un atlas istoric ºi comparã teritoriul României din 1914, harta României în 1918 ºi
situaþia teritorialã a statului român în 1945. De ce crezi cã existã diferenþe atât de mari?
Teritoriul României de azi este acelaºi cu cel din 1945?
Acţionează în prezent!
1. Cum crezi cã poþi acþiona azi împotriva deciziei unor oameni de a reinstaura un regim de
tip comunist? Alege din lista urmãtoare variantele democratice de acþiune:
sã particip la activitatea unei organizaþii pentru apãrarea drepturilor omului;
sã nu votez un partid cu ideologie comunistã;
sã-i ameninþ pe lideri cu moartea;
sã mã înscriu într-un partid cu un program democratic;
sã acþionez împotriva lor prin forþã;
sã povestesc altor oameni ce a însemnat comunismul.
2. Stai de vorbã cu persoane care au trãit în regimul comunist. Pune-le sã-þi povesteascã
întâmplãri din viaþa lor, fapte de viaþã cotidianã, evenimente importante la care au
participat sau la care au fost martori. Observã dacã din relatãrile oamenilor se degajã:
nostalgie, urã, satisfacþie, indiferenþã, nemulþumire, bucurie.
Drepturile mele
în lumea contemporană 4
Privește lumea din jur!
Cunoºti drepturi ale omului încãlcate la tine în ºcoalã? Dar în familie? Alcãtuieºte o listã
cu acestea ºi, împreunã cu colegul de bancã, propuneþi soluþii de rezolvare a acestor
situaþii! În situaþii grave, adresaþi-vã unui avocat!
Acţionează în prezent!
1. Citeºte textul ºi identificã forme în care se poate exprima cooperarea ºi solidaritatea
civicã, ca modalitãþi de apãrare a drepturilor omului.
area
care respinge marile corporaþii în favo
eauna o r ºi a mici lor
c o n st it uit dintotd jutorare muncii de unul singu
itate
rarea a
„Autoajuto a vieþii americane
. Autoa întreprinderi. În ºcoli, înseamnã o activ
cþioneazã þilor, care pun sub
compone
ntã
o m u n it are care a e
sporitã din partea pãrin
grupuri c relaþiile d semnul întrebãrii sistemul învãþãmântulu
i de
înseamnã veni crima, a întãri lo r în ing în favo area
pre a ce stat – ºi în unele cazuri îl resp
pentru a gura hran
ã ta te , p entru a asi rã ajutor ºcolilor particulare sau (încã mai radic
al) a
vecin se, fã re medica
l,
reclãdi ca ct de vede la dom iciliu . (…)
vârstã ºi a in p u n educaþiei
guvernam
ental. D
asumarea Existã grupuri de autoajutorare pentru
înseamnã nãtoase, aproape orice problemã imaginabilã:
auto a ju to ra re
e n tr u d e prinderi sã
ilitãþii p de viaþã pensionare, vãduvie, controlul greutãþii,
responsab rã to r ºi un stil de mintale,
un mediu
înco n ju tratamente abuzul de alcool ºi medicamente, boli
so li c it a rea unor tat d e malt ratar ea copi ilor ºi
ºi
sãnãtoase ste cerinþa de a fi tr ã întreagã –
a handicapaþi, divorþ,
nsa m b lu .E o p e rs o an multe altel e.”
a li c a
ii medica toajutorare John Naisbitt, Megatendinþe
practicien se n timente. Au ntreprenoriale,
it ºi ia
trup, spir a miºcãri
propãºire
înseamnã
Globalizarea 5
Privește lumea din jur!
Ce faci dacã vrei sã-þi anunþi prietenii sau rudele din Australia sau din Canada sau de
oriunde din Europa despre un eveniment fericit din viaþa ta? E simplu, nu? Acesta este
unul dintre aspectele globalizãrii: reducerea distanþelor ºi apropierea dintre oameni
mijlocitã electronic.
Acţionează în prezent!
1. Bifeazã din lista urmãtoare serviciile electronice pe care le-ai utilizat pânã în prezent:
cataloage on-line de produse ºi servicii ale unor firme;
servicii financiare – plãþi electronice, depozite bancare, informaþii financiare,
asigurãri etc.;
servicii profesionale – arhitecþi, avocaþi, contabili, consultanþi, experþi etc.;
servicii turistice – rezervãri de hoteluri, bilete de avion, ghiduri turistice, informaþii
despre muzee etc.;
ziare on-line;
e-mail ºi chat;
documente – articole, cãrþi, legislaþie etc.;
distracþie – jocuri, muzicã etc.;
informaþii de referinþã – enciclopedii, dicþionare;
ºtiri;
buletin meteo.
2. În zilele noastre „bogãþia” cea mai importantã este consideratã informaþia. Ea te poate
ajuta sã-þi plasezi eficient economiile, sã-þi gãseºti rapid un loc de muncã, sã investeºti
într-o afacere profitabilã, sã obþii informaþii utile despre firme, persoane, servicii. Cautã
pe internet:
• oferte de locuri de muncã în România ºi în Europa;
• informaþii despre autorul acestei cãrþi;
• firme care oferã servicii de poºtã rapidã;
• ultimele informaþii din politica internaþionalã.
Cultură și divertisment 6
Privește lumea din jur!
Câte ore munceºti pe zi? Faci muncã fizicã sau intelectualã? Simþi nevoia sã te relaxezi?
Cum o faci, de regulã? Fã o listã de acþiuni de relaxare pe care le practici!
Acţionează în prezent!
Alege din lista urmãtoare de activitãþi pe acelea pe care îþi place sã le practici sau la care
participi ca spectator.
1. Care dintre preocupãrile enumerate aparþin domeniului culturii?
2. Cât din timpul tãu sãptãmânal aloci fiecãreia dintre activitãþile alese?
3. Ce riscuri implicã activitãþile la care participi?
4. Ce cheltuieli presupun aceste activitãþi?
Autoevaluare III
• Exerciþiile de mai jos te ajutã sã îþi fixezi câteva repere cronologice ºi câteva noþiuni
importante ale secolului XX:
Alege rãspunsul corect (un singur rãspuns este corect; primeºti un punct pentru fiecare
alegere corectã; consultã profesorul pentru a afla rãspunsurile corecte).
2. Perioada confruntãrii dintre regimurile politice democratice ºi cele comuniste dupã 1945
se numeºte:
a. perioada interbelicã;
b. perioada rãzboiului rece;
c. perioada istoriei recente.
6. Discriminarea este:
a. o atitudine ºi o acþiune negativã la adresa unor minoritãþi;
b. libertatea de exprimare;
c. dreptul de vot.
1. Identificã, în cele ºase lecþii ale capitolului III, trei personalitãþi ale cãror acþiuni ºi decizii
politice au avut o influenþã negativã asupra vieþii oamenilor. Argumenteazã fiecare
alegere!
2. Oamenii politici iau decizii care sunt, de regulã, puse în aplicare de oamenii obiºnuiþi.
Holocaustul sau acþiunile Securitãþii comuniste sunt astfel de exemple. De ce crezi cã
oamenii ucid cu atâta nepãsare ºi cu sânge rece alþi oameni? Ai putea face parte dintr-un
pluton de execuþie? De ce DA? De ce NU? Rãspunde formulând un text de 12–15 rânduri.
3. Alege o acþiune din lista urmãtoare prin care poþi combate discriminarea minoritãþilor.
Explicã:
• Tipul de discriminare pe care doreºti sã-l înlãturi: discriminare socialã; discriminare
etnicã; discriminare culturalã; discriminare sexualã.
• Conþinutul activitãþii pe care þi-o propui. (maxim 15 rânduri)
– participarea la manifestãri publice;
– vizitarea persoanelor în vârstã ºi ajutorarea acestora;
– realizarea de afiºe;
– crearea unui grup de susþinere a unor colegi cu dificultãþi de învãþare;
– crearea unei reviste.
Index de concepte
și termeni istorici
A
al Doilea Rãzboi Mondial 24, 37, 40
B
bomba atomicã 37
C
catolic 20, 26, 43 „cortina de fier” 40
colonii engleze 28, 30, 42 creºtinism/creºtin/religie creºtinã 14, 20,
comunism/stat comunist 40, 41 22, 24
constituþie 10, 11, 28, 29, 30, 42 culturã 12, 46, 47
Convenþia Europeanã a Drepturilor
Omului 42
D
democraþie/stat democratic 10, 11, 28, 40, 41 drept divin 26, 30
demos 10 drepturile omului/drepturi ºi libertãþi
dictatura proletariatului 41 cetãþeneºti 28, 31, 40, 41, 42
E
educaþie 12, 13 etnogeneza 20, 22
egalitate 11, 30, 42
G
globalizare/mondializare 44, 45
H
Holocaust 38, 39
I
internet 15, 21, 28, 31, 44, 45 istorie recentã 40, 44
M
migratori/migraþii 14, 45 monarhie constituþionalã 30
monarhie absolutã 26, 30
O
ortodox 20
P
poliþie politicã 41 popoare slave 20, 23, 24
popoare germanice 20, 21, 24 Primul Rãzboi Mondial 36
popoare neolatine 20, 22 protestant 20, 43
R
rasã superioarã 36, 38, 39 republicã 30
„rãzboi rece” 40 Revoluþia Francezã 30
romanizare 14, 20, 24
S
saºi 23 stat de drept 40
secui 23 stat totalitar 37
Securitate 41 suveranitatea poporului 28
T
terorism 45 turci 20, 23
U
unguri 20, 23, 24
V
valahi 22, 23, 24 voievodat 24, 25
Încheiere
Dacã ai ajuns pânã aici înseamnã cã s-a întâmplat ceva
important în viaþa ta: ai încheiat cu bine modulul de istorie
„Acþiune ºi decizie umanã în istorie”, care îþi dã ºansa sã
mergi mai departe.