Sunteți pe pagina 1din 4

Încadrare în curentele literare

Subiectul al II-lea, bacalaureat


Romantismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(conditia poetului,
natura, timpul, iubirea imposibilă istoria.) O primă trăsătură care
încadrează discursul liric în romantism o constituie prezenţa
antitezei (ex. +comentat). Poetul apelează la vis/somn, care
devin un factor al cunoaşterii de sine şi o formă de evadare din
real. Este prezent sentimentul naturii, poetul preferă nocturnul şi
are atracţie către straniu, neobişnuit, excepţional, ceea ce
presupune mister şi fascinaţie (ex.) De asemenea, se manifestă
interesul pentru specificul naţional, iar poetul respinge imitarea
modelelor antice apreciate de clasicism. Nu în ultimul rând,
stilul este bogat în tropi ca antiteza, comparaţia, metafora,
hiperbola (ex+ comentare).
Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic,
astfel, Y transmite sentimente de...faţă de...care se află în deplin
acord cu elementele...
Simbolismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(universul citadin-
târgurile de provincie, fie marile oraşe-, singurătatea, moartea,
condiţia poetului într-o lume meschină, descompunerea materiei,
declinul). O primă trăsătură care încadrează discursul liric în
simbolism o constituie simbolul ...,care devine laitmotivul
poeziei, şi are drept corespondenţe o serie de stări sufleteşti,
precum: spleenul, nevroza, angoasa, sufocarea, neadaptarea.
Sunt prezente o serie de motive literare: toamna, ploaia, odaia,
parcul, cimitirul, marea, corabia, parfumul, culorile, florile,
instrumentele muzicale. Totodată, textul se caracterizează prin
armonia şi prin muzicalitatea versurilor datorită folosirii unor
figuri de stil ale insistenţei: enumeraţia, repetiţia şi paralelismul
sintactic. De asemenea, pune accent pe muzicalitate, pe înnoirea
orizontului tematic. Nu în ultimul rând, este prezent versul liber
(ex.)
Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic,
astfel, Y transmite sentimente de...faţă de...care se află în deplin
acord cu stările interioare.
Realismul
Textul fragmentar selectat din opera X de Y se centrează pe
tema (moravurile unei epoci, ale unui mediu-care? legăturile
individului cu contextul istoric, politic şi social, evoluţia sau
involuţia personajului-care?). O primă trăsătură o constituie
preocuparea pentru obiectivitate, care se manifestă la scriitorul
realist prin adoptarea unei viziuni omnisciente şi omnipotente,
nararea faptelor făcându-se la persoana a III-a (verbe si pronume
la persoana a III-a). Naratorul este neimplicat, impersonal,
omniscient, apelând la observaţie şi la analiză, pentru descrierea
fidelă a aspectelor de viaţă surprinse (care?) Totodată, se creează
tipologii de personaje (care?) Stilul operei este sobru,
impersonal, tinzând către precizie şi concizie, iar compoziţia
este circulară, simetria operei. Nu în ultimul rând, scriitorul
adoptă o atitudine critică faţă de aspecte înfăţişate, faţă de
personaje, fără idealizarea sau caricaturizarea lor. Prin toate
aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare x, este o
creaţie impresionantă pentru perioada realismului.
Modernismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(cunoaşterii,
contemplării, condiţiei poetului, arta poetică). Un prim argument
care încadrează textul X în modernism îl constituie cultivarea
principiului unor trăiri contradictorii (care?) De asemenea,
ambiguitatea limbajului reiese din utilizarea unor metafore
surprinzătoare (care?+comentare) Totodată, poetul preferă
versul liber care?), tehnica ingambamentului şi metamorfoza
(ex.) Nu în ultimul rând, se observă intelectualizarea emoţiei
(ideea?) Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului
poetic, astfel, Y transmite sentimente de...faţă de...care se află în
deplin acord cu stările interioare.
N.B. În genul epic, se observă cultivarea romanului de analiză
psihologică şi al experienţei, al dramei de conştiinţă şi de idei.
Se pune accentul pe civilizaţia citadină, pe dezvoltarea analizei
psihologice, pe interioritatea personajelor şi nu pe acţiune. Este
ales un intelectual, frământat de numeroase probleme de
conştiinţă. Se foloseşte introspecţia, monologul interior, stilul
indirect liber, tehnica fluxului de conştiinţă involuntară, pentru a
evidenţia bogăţia sufletească şi complexitatea personajelor. De
asemenea, este prezent personajul-narator, iar perspectiva
narativă este subiectivă, cu relatarea întâmplărilor la persoana I
(ex.) Totodată, nu se respectă cronologia faptelor, dispare limita
dintre ficţional si nonficţional şi are un caracter deschis.
Prin toate aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare x,
este o creaţie impresionantă pentru perioada modernismului.
Tradiţionalismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(copilăria, trecerea
timpului, istoria, folclorul, lumea rurală). Un prim argument care
justifică încadrarea textului în tradiţionalism îl constituie
întoarcerea în timp prin evocarea unor vremuri care au reuşit să
impresioneze prin frumuseţea lor (care?). De asemenea, se
promovează un text liric sensibil/interes şi pasiune pentru
folclor/ promovează lumea satului, prezentat ca spaţiu
reprezentativ pentru specificul etnic şi al datinilor străvechi. Nu
în ultimul rând, poetul apelează la formule stilistice (care sunt
figurile de stil+ comentarea lor), care pun în evidenţă
exuberanţa, frenezia, dar şi dezlănţuirea eului liric.
Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie
impresionantă pentru perioada tradiţonalismului.
Pasoptismul
Textul liric/epic aparţine paşoptismului, deoarece scriitorul-
poetul cultivă teme, precum (istoria, natura, libertatea de creaţie,
aspiraţia spre absolut, spiritul rebel, patriotismul). Apar o serie
de motive literare...(ex.) Principalul mijloc de expresivitate este
antiteza...(ex.+comentarea).

S-ar putea să vă placă și