STUDIU DE CAZ – test Raven

a. Date personale

Numele şi prenumele : M. G.
Vârsta cronologică : 12 şi 3 luni
Diagnostic : debilitate mintală uşoară, sigmatism, dislexo – disgrafie

b. Date familiale

Numele şi prenumele părinţilor

 tata Ioan
 mama Elena

Ocupaţia părinţilor

 tata muncitor
 mama asistent maternal

Bugetul familiei: mediu

Structura familiei : este o familie organizată
Componenţa familiei: mai are o soră
Relaţii familiale : bune

c. Date medicale

Naştere : normală
Sarcina : fără probleme deosebite
Dezvoltare fizică : bună

d. Nivel de dezvoltare

Percepţie : lacunară
Atenţie : instabilă, se concentrează mai greu în activitate
 Memorie: predominant mecanică şi de scurtă durată. Întipărirea relativ bună, iar păstrarea
medie. Recunoaşterea şi reproducerea relativ bune.
Gândirea : corect- intuitivă şi afectivă
Limbaj şi comunicare :
 volum vocabular : bogat
 tip de comunicare : verbală, mimico-gesticulară
 semantica : înţelege mesajul transmis şi reacţionează adecvat
 structura gramaticală : construirea de propoziţii relativ bună, acordul gramatical nu
este bine format

Psihomotricitate :
 coordonare motrică generală: bună
 motricitate finală : bună
 schema corporală : formată
 lateralitate : dreaptă
 orientare în spaţiu : bună
 orientare în timp : relativ bună
 gesturi : forţa şi dozarea de intensitate normală, dar capabilă de gesturi mai brutale,
rapide
Stil de muncă : sub supraveghere educativă se mobilizează uşor în activitate

Temperament : sangvinic

Comportament socio-afectiv :

 labilitate socio-afectivă
 rezistenţa la efort de nivel mediu
 este afectuoasă, sociabilă, comunicativă, atât cu copii cât şi cu adulţii
 cooperează bine în activităţi instructiv – educative
 jocul : se antrenează, se integrează în regulile de joc, este cooperantă, rapidă

Deprinderi de autonomie personală şi socială : destul de bine însuşite (corespunzător gradului

de handicap mintal şi vârstei cronologice)

e. Activităţi terapeutice mai importante în care este inclus copilul

 Terapie ludică
 Terapie psiho – motrică
 Terapie cognitivă şi terapia tulburărilor de limbaj
 f. Interpretarea rezultatelor

Performanţele subiectului la testul Raven se încadrează în intervalul superior al

scorurilor întregului eşantion, reprezentând chiar limita superioară a scorului grupei din
care el face parte.
Pe aceeaşi linie crescută a performanţelor se înscriu şi rezultatele la probele
limbajului scris şi oral, care s-au dovedit a fi superioare mediei grupului din care
subiectul face parte

Din evaluarea limbajului au reieşit următoarele particularităţi:

- majoritatea conceptelor însuşite şi consolidate se regăsesc în categoriile:

 Mărime (mare, mic)

 Cantitate (greu, uşor)
 Poziţie spaţială (jos, sus)
 Numere
 Substantive
 Prepoziţii (în spate, deasupra)

- dificultăţi în denumirea următoarelor categorii de concepte :

 Opoziţii (lung, scurt)

 Direcţia (în jurul)

Rezultatele probelor destinate evaluării limbajului scris au relevat următoarele dificultăţi ale
subiectului în exprimarea scrisă :

 Inversiune de litere
 Adăugiri de litere
 O ortogramă greşită
 Greşeli în articularea cuvintelor

Pe de altă parte, semnele de punctuaţie sunt în marea lor majoritate respectate, mai ales
dacă i se atrage atenţia, iar gradul de lizibilitate al textului crescut.
Se poate observa că o caracteristică specifică vârstei subiectului, utilizarea mai dificilă a
conceptelor ce suscită un grad mai crescut de abstractizare sau ale căror semnificaţii pot fi
extrapolate la mai multe categorii de cuvinte- noţiuni.
În general subiectul demonstrează o cunoaştere semantică a cuvintelor corespunzătoare,
dispunând de o gamă largă de cuvinte – noţiuni pe care le utilizează în comunicarea orală. Acest
fapt este dovedit de rezultatul mai bun obţinut la probele care evaluează limbajul oral.
Un alt aspect ar fi acela al ritmului citirii care, deşi susţinut şi închegat, este insă încetinit,
lucru explicat prin existenţa sigmatismului şi a confuziilor de litere.
 Evoluţia copilului a fost determinată, atât de implicarea familiei. Cât şi a cadrelor
didactice în organizarea unui program recuperatoriu şi terapeutic individualizat şi adecvat
nevoilor speciale ale acestuia.
Totodată, implicarea familiei a avut un rol hotărâtor în evoluţia ascendentă a copilului,
deoarece a asignat continuitate procesului terapeutic şi în afara mediului instituţional.