www.referat.

ro

Schema anamnezei la copii – Test Praga

I ANAMNEZA

NUME: F.E.

VARSTA: 23 ani

SEX: feminin

OCUPATIE: studenta Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie

I.                    COMPOZITIA FAMILIEI SI CONDITIILE DE VIATA

a)      parintii si eventual bunicii (profesie si nivel de studiu):

TATA: 53 ani, invatator, profesor de muzica (studii superioare)

MAMA: 52 ani, angajat fabrica

FRATI: 25 ani, reprezentant vanzari

b)      conditii de viata ale familiei: foarte bune, relaxate, fara conflicte majore;

II.                 EVENIMENTE MARCANTE

Maladii si interventii chirurgicale: operatie plastica reparatorie;

III RELATIILE CU ANTURAJUL IN TRECUT SI IN PREZENT

Gradinita si scoala urmata: Gradinita cu program normal Sag

 Scoala cu clasele I VIII Sag (clasele I- III)

Scoala cu clasele I VIII nr 13 Timisoara ( cl IV- VI)

Scoala cu clasele I VIII Sag (clasele VI sem II- VIII)

Liceul Pedagogic Carmen Sylva Timisoara

Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie

Relatiile sociale cu anturajul: foarte bune, cu multi prieteni in scoala, in mod special
in decursul liceului, mai putin cu cei din facultate;

Reteaua actuala de suport social: parintii, fratele, prietenii din liceu si alti prieteni
din copilarie;

IV EXPERIENTE MARCANTE

-         Pozitive: excursiile, petrecerile. orele de chitara, karate si etologie;

-         Negative: sesiunile din facultate;

V PREOCUPARI ACTUALE: karate, licenta,studiu chitara.

II METODE FOLOSITE

Chestionarul de personalitate 16 PF studiaza 16 factori de personalitate, avand

urmatoarele scale: schizotimie- ciclotimie, nivel intelectual, forta eului, subordonare-
dominare, expansivitate, forta supraeului, timiditate- indrazneala, ratiune- afectiune,
incredere- supunere, practicism, realism-naivitate, calm-neliniste, radical-conservator,
dependent, independent, integrare, tensiune energetica. Testul este format din 187 de
itemi. Sarcina subiectului este aceea de a incercui una din cele trei variante propuse: a, b
sau c. Fiecare scala are atribuit un anumit numar de itemi, respectiv fiecare varianta de
raspuns de la fiecare scala. Astfel, daca subiectul raspunde cu varianta a la itemul 3,
acesta primeste 2 puncte, daca incercuieste varianta b, obtine un punct la itemul 3,
repsectiv 0 puncte, daca incercuieste varianta c. Pentru itemii corespunzatori variantei c,
la fiecare trasatura, se acorda 2 puncte atunci cand subiectul incercuieste varianta c, 1
punct atunci cand incercuieste varianta b si 0 puncte, daca incercuieste varianta a. Pentru
scala nivelului intelectual, punctajul se calculeaza astfel: atunci cand subiectul
incercuieste varianta b la itemii corespunzatori acestei variante, acumuleaza doua puncte,
in schimb daca incercuieste varianta a sau c, primeste 0 puncte. Scorurile finale, adunate
pentru fiecare scala in parte, se repartizeaza in clase, de la I la V.Fiecare factor are un
anumit interval de scor pentru fiecare clasa. De exemplu factorul schizotimie- ciclotimie
se incadreaza in prima clasa, daca scorul obtinut se incadreaza intre 0- 4 puncte, iar
factorul nivel intelectual se incadreaza in prima clasa, daca subiectul cumuleaza un
punctaj cuprins intre 0 si 5 puncte.
 Testul Big Five, masoara comportamentul uman, relevat prin cinci mari factori:
extraversiunea, neuroticismul, agreabilitatea, constiinciozitatea., deschiderea. Testul
cuprinde 300 de itemi. Subiectul are sarcina de a bifa la fiecare item una din cele cinci
variante de raspuns: dezacord total, dezacord moderat, neutru, acord moderat, acord total.
Se acorda un punct pentru dezacord total, 2 puncte pentru dezacord moderat, 3 puncte
pentru neutru, 4 puncte pentru acord moderat si 5 puncte pentru acord total. Cei cinci
factori au caracteristice sase fatete, carora le corespund anumiti itemi din chestionar.
Deoarece o parte din itemi sunt inversati in chestionar, pentru a masura aceeasi fateta a
factorului initial, itemii respectivi sunt indicati prin semnul "-" (- 257, -256 etc..) si
cotarea se face in mod diferit: pentru acord total 1 punct, pentru acord moderat 2 puncte,
pentru neutru 3 puncte, pentru dezacird moderat 4 puncte, iar pentru dezacord total se
acorda 5 puncte. Fiecare fateta/ scala cumuleaza un total de puncte, care se incadreaza
intr- o anumita clasa, de la I la V. Se interpreteaza factorii care nu se incadreaza in sfera
mediei (clasa III); se caracterizeaza subiectul, pe baza definitiilor de la scala respectiva.

Chestionarul Holland masoara interese profesionale, preferinte pentru anumite

activitati, indiferent de competenta sau pregatirea necesare pentru activitatile prescrise.
Cuprinde un numar de 120 itemi. Subiectul are sarcina de a trece in dreptul fiecarui item
o cifra, de la 0 la 2, in functie de semnificatie: 0 daca ii displace ocupatia respectiva, 1
daca ii este indiferenta, 2 daca ii place ocupatia respectiva. Cifra indicata de catre subiect
reprezinta si scorul cumulat pentru itemul repsectiv, asociat cu una din scale: realist
motor, intelectual-investigator, artisitic- estetic, socail- de sustinere, intreprinzator-
persuasiv, conventional-conformist.Pentru fiecare scala se aduna punctajul final de la
itemii corespunzatori, si se incadreaza in una din cele 10 decile. La interpretarea testului
se ia in considerare scalele care nu se incadreaza in decila mediana, cuprinzand decilele
40, 50 si 60.

Toate cele trei chestionare masoara personalitatea. Subiectului nu i se impune un

anumit timp- limita de completare a testului, dar i se specifica timpul in care majoritatea
subiectilor completeaza acest test (in aproximativ 20 de minute, 35 minute, respectiv 40
de minute).

III ANALIZA CANTITATIVA

In urma aplicarii chestionarului 16 PF, subiectul obtine urmatoarele scoruri,

pentru fiecare scala in parte:

Schizotimie-Ciclotimie - 8 puncte

Nivel intelectual – 5 puncte

Forta eului – 14 puncte

Subordonare- Dominare – 18 puncte

Expansivitate – 18 puncte
 Forta supraeului – 16 puncte

Timiditate- Indrazneala – 16 puncte

Ratiune- Afectiune – 12 puncte

Incredere- Supunere – 9 puncte

Practicism 16 puncte

Realism- Naivitate- 8 puncte

Calm- Neliniste – 9 puncte

Radical- Conservator – 8 puncte

Dependent- Independent – 5 puncte

Integrare – 13 puncte

Tensiune energetica – 9 puncte

Conform scorurilor obtinute, fiecare scala se incadreaza in urmatoarele clase:

Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa

Scala
I II III IV V Fig. 1 scale 16 PF-
Schizotimie-Ciclotimie X clasa in care se
Nivel intelectual X incadreaza

Forta eului X Scorurile

Subordonare- Dominare X brute obtinute pentru
fiecare scala, in
Expansivitate X
urma aplicarii
Forta supraeului X chestionarului Big
Timiditate- Indrazneala X Five, sunt
urmatoarele:
Ratiune- Afectiune X
Incredere- Supunere X
Practicism X
Realism- Naivitate X
Calm- Neliniste X
Radical- Conservator X
Dependent- Independent X
Integrare X
Tensiune energetica X
EXTRAVERSIUNE (E.):

Sociabilitate – 43 puncte

Spirit gregar – 49 puncte

Asertivitate – 35 puncte

Activism – 37 puncte

Cautarea excitatiei – 30 puncte

Buna- dispozitie – 36 puncte

AGREABILITATE (A.):

Incredere in ceilalti – 34 puncte

Moralitate – 45 puncte

Altruism – 37 puncte

Cooperare – 32 puncte

Modestie – 28 puncte

Compasiune – 45 puncte

CONSTIINCIOZITATE (C.):

Autoeficienta – 41 puncte

Ordine – 31 puncte

Responsabilitate – 45 puncte

Autorealizare – 45 puncte

Autodisciplina – 35 puncte

Precautie – 38 puncte

NEUROTICISM (N.):

Anxietate – 27 puncte
Iritabilitate – 24 puncte

Depresie – 14 puncte

Sugestionabilitate – 18 puncte

Impulsivitate – 26 puncte

Vulnerabilitate – 28 puncte

DESCHIDERE SPRE EXPERIENTA (N.):

Imaginatie – 34 puncte

Interese artistice – 49 puncte

Reactivitate emotionala – 38 puncte

Spirit aventurier – 38 puncte

Interese cognitive – 41 puncte

Liberalism – 20 puncte

In urma scorurilor obtinute, scalele se incadreaza in urmatoarele clase:

Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa

Scala
I II III IV V
E. Sociabilitate X
E. Spirit gregar X
E. Asertivitate X
E. Activism X
E. Cautarea excitatiei X
E. Buna- dispozitie X
A. Incredere in ceilalti X
A. Moralitate X
A. Altruism X
A. Cooperare X
A. Modestie X
A. Compasiune X
C. Autoeficienta X
C. Ordine X
C. Responsabilitate X
C. Autorealizare X
C. Autodisciplina X
C. Precautie X
 N. Anxietate X
N. Iritabilitate X
N. Depresie X
N. Sugestionabilitate X
N. Impulsivitate X
N. Vulnerabilitate X
D. Imaginatie X
D. Interese artistice X
D. Reactivitate emotionala X
D. Spirit aventurier X
D. Interese cognitive X
D. Liberalism X

Fig.2 Scale chestionar Big Five- clasele in care se incadreaza fiecare scala

In urma aplicarii chestionarului Holland, subiectul obtine urmatoarele scoruri

brute, corespunzatoare pentru fiecare scala in parte:

Realist- Motor – 7 puncte (incadrat in decila 40)

Intelectual- Investigator – 27 puncte (incadrat in decila 70)

Artistic- Estetic – 38 puncte (incadrat in decila 100)

Social- De sustinere – 26 puncte (incadrat in decila 60)

Intreprinzator- Persuasiv – 5 puncte (incadrat in decila 10)

Conventional – Conformist – 7 puncte (incadrat in decila 20)

Scorurile brute obtinute se incadreaza in urmatoarele decile:

DECILE
I II III IV V
SCALA
Realist- Motor X

Intelectual- Investigator X

Artistic- Estetic X

Social- De sustinere X

Intreprinzator- Persuasiv X
 Conventional – Conformist X

fig. 3 Scale chestionar Holland si decilele in care se incadreaza

IV ANALIZA CALITATIVA I

Subiectul este preocupat de interpretarea concreta si literala a unui text, a unui

lucru, avand interese intelectuale, dar procesul de deductie nu este punctul sau forte. Este
inclinat in a analiza lucrurile profund, fara a ajunge la o anumita concluzie relevanta.
Procesul de intelegere a unui fenomen prezinta dificultate in unele domenii, precum cel
de rationament matematic, deductiv si logic. Subiectul utilizeaza in procesul de invatare o
analiza concreta, cat mai apropiata de realitate, fiind inclinat spre a analiza un lucru, in
schimbul oferirii unei solutii, crearea unei noi posibilitati. Exprimarea acestor opinii se
face intr- un mod independent, opunand rezistenta la opiniile celor din jur, capabil de a-
si sustine propriul punct de vedere, de la care rareori admite a- l incalca, mai ales in cazul
unui principiu moral, faptele sale avand si un caracter independent. Isi exprima liber
opiniile, nevoile pe care le are, fara inhibitii de orice fel. Prin felul sau de a fi, faciliteaza
deschiderea din partea celorlalti, preferand confruntarea directa ca stil de rezolvare a
problemelor neprevazute. Aceasta caracteristica poate fi raportata si la nivelul ridicat de
expansivitate, fiind o persoana sincera, deschisa, in unele situatii impulsiva, actionand in
acest mod pentru a- si sustine parerea. In relatia cu cei din jurul sau, este o fire vesela,
vorbareata, usor impulsiva. Avand un nivel peste medie la scala timiditate - indrazneala,
subiectul isi face usor prieteni, relationeaza cu usurinta cu cei din jur, in mod special daca
au opinii si interese comune; fire intreprinzatoare, acorda interes viu pentru persoanele de
sex opus, nu prezinta constrangeri in relationarea cu persoanlee din jurul sau. Reuseste sa
se faca placut prin deschiderea fata de cei din jurul sau. Este inclinat spre interese si
sentimente artistice, fata de care prezinta o puternica deschidere. Nivelul sau ridicat de
practicism denota preocupare pentru interesele marete, chiar si intelectuale, de care este
profund preocupat, neglijand lumea cotidiana, materiala. Ignora numai acei oameni care
nu prezinta interese si concepte comune, cu o anumita nota de impulsivitate, in schimb
celor cu interese marete asemanatoare, le acorda toata atentia necesara; isi alege cu grija
prietenii. Fire spontana, nu recurge la fapte iesite din comun, impresioante pentru a se
face placut celor din jur, ci este o fire naturala, sincera. Deciziile pe care le iau au la baza
un puternic sbstrat sentimental. Realtiile stabilite cu cei din jur nu sunt unele superficiale,
de aceea atunci cand isi formeaza un grup de prieteni, este foarte naturala, cu o mica nota
de naivitate. Relatiile stabilitate la locul de munca sunt de asemenea foarte naturale,
avand o anumita capacitate de dominare, nu ezita a- si exprima propriul rol si propriile
drepturi stabilite initial, afirmate chiar si in fata autoritatii. Fire nelipsita de independenta,
capabila a se detasa de grup, din momentul in care acesta nu mai reprezinta interes
pentru propriile sale preocupari; este capabil a urma alt drum decat cel al majoritatii,
caracteristica relevata si prin nivelul ridicat de independenta.

Aplicarea chestionarului Big Five a evidentiat si intarit unele trasaturi deja

interpretate. Sociabilitatea peste medie arata ca subiectul este o persoana sociabila, care
relationeaza cu usurinta cu cei din jur, prietenoasa, insa cu anumite rezerve, care il ajuta
sa se detaseze cu usurinta de o anumita situatie in care a fost direct implicat. Prefera sa fie
o persoana activa din punct de vedere social, in care sa se afirme in grupul de prieteni,
avand o anumita tendinta de lider, de dominare. Spiritul sau gregar subliniaza aceasta
preferinta spre a se afilia de un grup social, covarstnic in mod special, alaturi de care sa
impartaseasca propriile simtiri. In cadrul grupului social, releva o deschidere, o buna-
dispozitie, acceptare a vietii, chiar o apreciere a propriei vieti. Plin de forta, subiectul se
afirma cu usurinta in cadrul unui grup. In ceea priveste agreabilitatea subiectului,
moralitatea este punctul sau forte. Deschis si sincer in propriile sale. Nu recurge la
compromisuri pentru a influenta majoritatea. Desi are tendinta de a domina in cadrul unui
grup, nu recurge la acte necugetate pentru a incalca anumite norme. Este stricta in luarea
unor decizii, care ii raman puternic infiripate in constiinta. Aceeasi moralitate si
responabilitate o are si fata de sarcinile pe care le are de indeplinit denota
constiinciozitate, diciplinat in rezolvarea sarcinilor primite. Este strans legat de ideea de
reguli si ordine, considerand ca viata ar trebui guvernata de ratiune. Poate duce la bun
sfarsit proiecte pe termen lung, fiind o fire ambitioasa si muncitoare. Fire altruista,
generoasa, acorda atentie celor din jur, celor care in mod special considera ca merita.
Sensibila la nevoile celorlalti, participa la evenimente si actiuni filantropice, nu ezita a
acorda sprijin celor care o cer. Comunicativa si empatica, acorda ajutor si persoanleor
care nu corespund grupului de prieteni din care face parte. Manifesta o buna cunoastere a
celorlalti, aratand sensibiliatae fata de dorintele si necesitatile acestora. Cazurile sociale
impresioneaza subiectul, si nu ramane indiferent in astfel de situatii. Dominata de
autoeficienta, tinde a fi o persoana competenta, eficienta in actiuni, cu acel simt al
responsabilitatii care ii permite a- si atinge scopurile. Evita a – si propune scopuri care nu
le poate atinge. Cu toate acestea, independenta si constiinciozitatea, alaturi de prudenta si
eficienta in actiunile intreprinse, reuseste sa considere subiectul ca fiind o persoana
pregatita pentru viata: rezistenta la schimbari si in aceklasi timp toleranta. Dupa cum am
mai afirmat. Subiectul detine un acut simt moral, se conformeaza regulilor pe care in cele
mai numeroase cazuri si le- a impus iinitial, Constiinta morala determina subiectul a
actiona conform sistemului de reguli puternic infiripate in mintea sa, neabatandu – se de
la acestea. Persoana de incredere, pe care te poti baza odata ce ai stabilit de comun acord
anumite limite, reguli, si aceasta deoarece isi indeplineste intr- un mod scrupulos
indatoririle morale. Tot in aceasta privinta, subiectul are ca punct forte punctualitatea.
Desi subiectul obtine un scor brut scazut la nivelul intelectual, In ceea ce priveste
modalitatea de interpretare a unui text,a unei probleme, acesta este caracterizat printr- un
simt al datoriei si indeplinirii, care- l ajuta sa atinga performante. Caracterizat prin
harnicie, perseverenta, nu se abate de la scopul propus, fata de care prezinta o puternica
responsabilitate. Uneori este atat de mult adancita in acest simt si raportare la activitati,
incat ii ocupa tot timpul aceste preocupari. Subiectul insa, se conduce dupa directia
propusa, fara redirectiona calea propusa. Preferaa cugeta Indelung cu privire la o anumita
problematica, la o anumita situatie conflictuala, Isi organizeaza foarte bine timpul,
activitatile, pe care le indeplineste fara compromisuri. In relatia cu cei din jurul sau, fiind
o persoana sociabila, tolereazaIncalcarea acestor reguli din partea celorlalti pana la un
anumitpunct; aceasta insa, nu impiedica pesubiect sa- si exprime dezacordul fata de
starea de disconfort provocata de Incalcarea unei anumite reguli. Aceeasi organizare si
ordine o demonstreaza atat in viata profesioanla, cat si in cea personala. Prin aceste
principii riguros respectate, subiectul se auto- disciplineaza, Isi fixeaza in permanenta
anumite limite, de care este constient si care il ajuta sa- si organizeze eficient actiunile,
fiind rareori supus esecului. Nivelul ridicat de precautie rezultat in urma aplicarii
chestionarului confirma aceste comportamente.In ceea ce priveste neuroticismul,
subiectul prezinta o scazuta anxietate, caracterizat prin calm, rabdare.Rezolva problemele
cu calm si cu o doza considerabila de ratiune proprie si cu o doza de responsabilitate
Subiectul manifesta chiar o rezistenta la conflictele majore in grupurile sociale in care
este integrat, aceasta in cazul in care nu este implicat direct in nerespoectarea unor
principii initiale. Prin ceea ce face, ofera celor din jur, si chiar in activitateasa
profesionala, incredere si sprijin, aceasta si datorita compasiunii, moralitatii si
responsabilitatii cu care subiectul este inzestrat. Acolo unde se simte in largul sau, de cele
mai multe ori in grupurile de prieteni, dar si cu el insasi sau la locul de munca, este o
persoana relaxata, care manifesta o rabdare, liniste, lipsa de ingrijoare in actiunile
intreprinse, aceasta deoarece majoritatea lucrurilor le realizeaza cu o seminificativa doza
de precautie. Subiectul are un nivel foarte scazut de depresie, manifestand , dupa cum
reiese si din factorul buna dispozitie, Atunci cand toate lucrurile functioneaza dupa litera
legilor mai mult sau mai putin scrise, subiectul se simte in largul sau, destins, linistit,
calm si cu o doza de fericire, care- l determina a ocupa un loc considerabil in cadrul unui
grup, cat si la locul de munca. Sugestionabilitatea scazuta este relevata prin rezistenta de
care subiectul da doovada in situatii conflictuale, reusind cu greu sa se tulbure in situatii
sociale penibile, aceasta pentru ca nu paraseste propriile principii, de care este ferm
convins a fi cele eficiente.Subiectul prezinta un puternic interes artistic si estetic, ceea ce
ii largeste domeniul de cunoastere: calm si rabdator, subiectul se delecteaza de lumea
materiala propriu- zisa prin audierea sau interpretarea unei arii muzicale, a unei piese de
teatru etc..Acest lucru este relevant, subiectul fiind profund interesat de aceast domeniu
artistic si estetic, explicat si prin scorul maximal obtinut la factorul interese artistice
estetice, la chestionarul Holland. Curiozitatea intelectuala este manifestata prin dorinta
de a participa la discutii pe teme filozofice. Aceasta deschidere fata de lumea ideilor ii
permite subiectului sa- si largeasca treptat sfera cunoasterii, chiar daca aceasta deschidere
nu este relevanta si pentru nivelul de inteligenta al subiectului. In ceea ce priveste
liberalismul subiectului, acesta tinde a respecta normele impuse, deoarece considera ca
acestea In mare parte au o anumita logica initiala, care trebuie urmata pentru buna
functionare grupului. Dupa acelasi principiu se gjhideaza si in viata personala,
considerand ca o viata organizata semnifica o viata bazata pe principii clar stabilite. Din
acest motiv, in unele cazuri, in cadrul unui grup, indiferent de exepctantele acestuia,
subiectul nu recurge la fapte care ar putea compromite rolul sau in acel grup. Aceasta nu
inseamna ca nu accepta schimbarea regulilor pe parcurs, dar aceasta numai cu motive
intemeiate si rational explicate. El insusi este deschis spre a accepta grupul, a fi
comunicativ si a - si exprima propria parere.

Prin aplicarea testului Holland, cotele obtinute de catre subiect subliniaza

trasaturile de personalitate prezentate, ce caracteriseaza subiectul, chiar si prin
intermediul dezvaluirii intereselor sale. Astfel, ca stil investigator, prefera manipularea
lumii utilizand ratiunea. Prefera de asemenea activitati creatoare, cum ar fi pictura,
muzica., avand un puternic simt estetic si artistic.Desi este o fire care prefera aria artistica
si estetica, fiind inclinata spre astfel de activitati, care presupun si o anumita doza de
izolare fata de cei din jurul sau, care nu sunt similari lui, nivelul ridicat de sociabilitate si
spiritul gregar,de care de asemenea da dovada, ii permit subiectului o deschidere fata de
grup si nu doaro reflectare a propriilor simtiri prin arta. Cu toate ca subiectul prezinta o
anumita doza de dominanta in cadrul unui grup, acesta nu prefera activitati
intreprinzatoare, Nu simt nevoia de a domina o masa de persoane cat mai numeroasa, ci
sentimentul sau de dominare face referire doar la sustinerea propriilor opinii. Nu agreaza
utilizarea unor rationamentele matematice, preferand in schimbul acestora pe cele de
reflectie si interpretare profunda. Interesant este faptul ca subiectul se supune regulilor
atat timp cat acestea ii indeplinesc si propriile interese sau nu incalca principii morale,
dar in alte situatii neprevazute, lucurrile sunt calculate si se ajunge la o lipsa de
conventionalitate, daca principiul respectiv ii submineaza propria gandire si simtire.. In
cele mai multe cazuri, subiectul nu are nevoie de aprecierea celorlalti. Astfel, nivelul
scazut de conventionalitate manifestat de catre subiect il ajuta sa- si indeplineasca
propriile scopuri. Precautia si responsabilitatea de care da dovada in indeplinirea
sarcinilor il vor ajuta ca acest nonconformism sa nu- i afecteze alte activitati in curs de
desfasurare .

V ANALIZA CALITATIVA II

In urma aplicarii celor trei chestionare (16 PF, Big Five si Holland),
obtinem urmatorul profil de personalitate al subiectului: in ceea ce priveste
extraversiunea, acesta prezinta un inalt grad de sociabilitate, manifestand o deschidere
fata de grupul/ grupurile din care face parte, caracteristica relevata si prin spiritul gregar
de care da dovada. In cadrul unui grup, manifesta buna dispozitie, incredere si un anumit
grad de empatie fata de membrii unui grup. Se conduce dupa principii morale clar
stabilite, fata de care prezinta o puternica supunere.. Nivelul compasiunii ridicat este
vizibil prin comportamentul subiectului de a asculta si de a oferi ajutor celor din jur, ori
de cate ori ii este solicitat acest lucru. Acesta factor este in stransa corelatie cu altruismul
de care subiectul da dovada, fiind receptiv si sensibil la nevoile celorlalti. Persoana
responsabila, urmareste a- si indeplini riguros sarcinile. Autoeficienta , alaturi de
responsabiliate si precautie releva in comportamentul subiectului harnicie, perseverenta,
ceea ce il ajuta in realizarea si finalizarea cu succes a activitatilor propuse.Ca persoana
precauta, subiectul reuseste, prin calmul si rabdarea in a analiza o situatie, sa evite
anumite situatii neplacute, iar daca acest lucru este imposibil, datorita expansivitatii, trece
usor peste inevitabile situatii penibile. Persoana calma, rationala in fapte, rezistenta la
conflicte exterioare, suporta nepresupuse esecuri, de care In mod normal nu are parte,
aceasta fara un profund sentiment de vinovatie, avand un nivel scazut de depresie. Isi
controleaza eficient impulsurile, manifestand un nivel scazut de frustrare.Subiectul este
inclinat spre domeniul artisitic si estetic, prezentand o anumita preferintta pentru tot ceea
ce este frumos. Aceleasi interese le are si pentru sfera ideilor, intelectualitatii, fiind dornic
de a – si cultiva propria sete de cunoastere prin intermediul unor noutati. Nivelul de
liberalism este scazut, conventionalitatea fiind controversata de dorinta ed a dominca intr-
un grup, mai putin la locul de munca, sau in cazul indeplinirii unei sarcini, cat mai
degraba in sustinerea

unui punct de vedere. Preocupat de analiza unei situatii, decat de abstractizarea acessteia,
in mod special cand este vorba de un principiu prin care trebuie sa incalce regulile, din
acest punct de vedere nivelul intelectual al subiectului este mai mult inclinat spre aceasta
analiza critica, literala, astfel de situatii neprovocandu- i un insight. Manifesta o eficienta
comunicare cu cei din jurul sau, neintampinand dificultati in a relationa cu acestia. Sigur
pe sine, confirma propria opinie, avand tendinta de a o afirma si impregna si in sistemul
de valori a celorlalti membri. Atent si serios in ceea ce priveste regulile de convietuire cu
cei din jur, fiind calculat in propriile acte, tinand cont si de necesitatile celorlalti. Prin
dominarea unui grup, ii poate impiedica sa recurga la anumite fapte. Uneori, pot deveni
persoane violente, in scopul de a- si sustine punctul de vedere, dreptul. Aceasta este
datorita si sinceritatii si naturaletei caracteristice subiectului. Parerile celor din jur nu
influenteaza conduita sa, desi subiectul este deschis la nevoile celorlalti,a problemelor ce
ii vizeaza direct. Greu poate fi determinat sa incalce regulile sociale stabilite, reusind sa
manifeste multa vointa in a-si duce la indeplinire planurile propuse.Este capabil sa se
opuna majoritatii, pentru a nu- si pierde identitatea de care da dovada. In ceea ce priveste
inclinatia spre anumite domenii, subiectul este profund inclinat spre domeniul artei si
esteticii, fiind o persoana sensibila, cu simt al frumosului, senisbilitate care insa, nu
acapareaza realismul in relatiile cu cei din jurul sau. Deoarece prefera interpretarea
ideatica, filozofica a unui text, rationamentele matematice nu includ sfera sa de interes, la
fel cum cele din domeniul economic nu atrage subiectul : mult mai feminin„, subiectul
prefera independenta in idei sI fapte, cu un anumit grad deconformism, in mod special
corelat cu principii morale; sensibil fata de ceilalti, dar si fata de munca prestata, cu o
dozaconsiderabila de reponsabiliate si seriozitate in atingerea scopurilor propuse. Acest
lucru ii confera un echilibru si o rezistenta la frustrari, o stima de sine ridicata.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate