PROIECT DE LECŢIE

Data: 2.03.2010

Clasa: a IX-a D

Colegiul Tehnic ,,Mihail Sturdza”- Iaşi

Profesor: Stoica Maricica

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Obiectul: Limba şi literatura română

Unitatea de învăţare: Scene din viaţa de ieri şi de azi

Subiectul lecţiei: Portretul

Tipul lecţiei: de comunicare şi însuşire a cunoştinţelor

Competente specifice:

1.1:Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte.

1.4: Redactarea unor texte diverse

2.4: Analizarea componentelor structurale şi expresive ale textelor literare studiate şi discutarea
rolului acestora în tratarea temelor.

2.6: Aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi discutarea textelor literare studiate.

Obiective operaţionale:

La sfârşitul activităţii didactice, elevii vor fi capabili:

O1: să definească portretul;

O2: să cunoască definiţia personajului literar;

O3: să identifice personajele textului: ,,Cartea nunţii”, de George Călinescu

O4: să precizeze trăsăturile fizice şi morale ale personajului principal;

O5: să cunoască tipurile de portret.

Resurse: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, timp de învăţare: 50’

1
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, lucrul cu manualul, lectura selectivă.

Forme de organizare a activităţii: frontal, individual

Mijloace de învăţământ:

Imagini, tabla/ jamboard, laptop.

Material bibliografic:

Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Ed. Polirom, Iaşi,
1999;

Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Ed. Dacia, Cluj-
Napoca, 2002;

Manualul de Limba şi literatura română pentru clasa a IX a, Grupul Editorial Art, Bucureşti,
2008 ;

Scenariul didactic

Moment organizatoric (2’): stabilirea ordinii, asigurarea celor necesare lecţiei, notarea
absenţelor.

Verificarea temei şi a cunoştinţelor anterior însuşite (8’)

Profesorul verifică tema cantitativ şi calitativ. Se reactualizează cunoştinţele referitoare la

scriitorul George Călinescu şi la romanul ,,Cartea nunţii” şi câteva noţiuni teoretice despre
personajul literar.

Captarea atenţiei (2’) se realizează printr-o prezentare Power Point despre George Călinescu şi
prin expunerea unor imagini şi desene.

Anunţarea titlului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale (3’)

Profesorul anunţă titlul şi precizează obiectivele ce trebuie atinse până la sfârşitul orei.

Predarea-învăţarea lecţiei noi (25’)

Se subliniază faptul că textul este o naraţiune care are autor, narator, personaje și acțiune.

Elevii vor preciza autorul şi vor identifica personajele pozitive și negative.

Se realizează o conversaţie prin care se evidenţiază modurile de expunere întâlnite în text.

Se observă că descrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugestivă a

particularităţilor unor obiecte iar fragmentul ,, Cartea nunţii” prezintă trăsăturile fizice şi morale
ale personajului Jim.
2
Elevii sunt antrenaţi într-o lectură selectivă, explicativă, privind însuşirile fizice şi morale ale
personajului principal.

De asemenea, vor observa ce părţi de vorbire predomină (substantivele, adjectivele, adverbele) şi

ce procedee artistice sunt folosite (epitetele, enumeraţiile).

Se concluzionează faptul că imaginea unui personaj literar se realizează prin prezentarea

trăsăturilor fizice şi morale ale personajului respectiv.

Aspectele esenţiale vor fi notate pe tablă/jamboard sub forma unei scheme.

Fixarea cunoştinţelor (3’) se realizează prin conversaţie, evidenţiind aspectele esenţiale.

Evaluarea (2’) se realizează prin conversaţie sau rezolvarea sarcinilor unui exerciţiu dat ca
muncă independentă, în funcţie de timpul rămas disponibil (vezi anexă).

Se vor citi câteva răspunsuri iar profesorul va completa schema.

Profesorul face aprecieri cu privire la modul de participare al elevilor la lecţie. Unii elevi vor
primi note.

Tema pentru acasă (5’)

Elevii vor avea ca temă de realizat portretul lui Jim sau portretul colegului de bancă.

OGLINDA TABLEI

2.03.2011

3
Portretul

1) Portretul este, ca mod de expunere, o descriere.

Portretul prezintă imaginea unui personaj (literar).

Portretul este :

 fizic (se referă la înfăţişare, îmbrăcăminte etc. )

 moral când se referă la calităţi, defecte, obiceiuri)
 mixt (trăsături fizice şi morale)

2) Tipuri de portret:

a) schiţa/crochiu(trăsăturile fizice şi morale sunt prezentate sumar )

b) gros/plan(autorul se opreşte asupra unor detalii semnificative)

c) caricatură (portret realizat prin îngroşarea trăsăturilor fizice şi morale)

d) autoportret (autorul se prezintă pe sine însuşi)

e) portretul ca fişa biografică (conţine informaţii precise legate de viaţă şi

activitatea unei persoane).

Tema: Portretul colegului de bancă/Jim sau desen care să surprindă portretul unui prieten sau
coleg.

4
MUNCA INDEPENDENTĂ (I)

Se dă textul:

,, Când am terminat liceul, aveam în cap figura lui Eminescu aşa cum mi-l făcusem eu: un tânăr
slab, înalt, palid şi tras la faţă, cu ochii negri, visători, pe umeri îi cad pletele ondulate, o haină
lungă şi veche îi acoperă trupul până-n călcâie, el nu vede pe unde calcă, nu se uita la nimeni şi
merge ca un somnambul parc-ar pluti(...)

Într-o zi mă-ntorceam cu mai mulţi prieteni de la Universitate. În dosul Pasajului, aud pe

cineva zicând << Uite Eminescu!>>. Toţi ne oprim să-l vedem. Un om în vârstă, bine făcut,
rotund la faţă, fără plete, îmbrăcat ca toţi oamenii... Îl văd suindu-se-n tramvai-mă despart de
prieteni şi mă urc şi eu. M-aşez în fata poetului şi-l privesc... El ţine pe braţe un ghiozdan ros pe
la margini, degetele de la mâna dreaptă îi sunt pline de cerneală violetă, ochii lui mici, înfundaţi
cu gene rare, au privirea vagă şi ostenită a omului distras, dus pe gânduri. Lângă el stă o cucoană
slabă şi sulemenită, care-l priveşte fix, din ce în ce mai intrigată.”

(Alexandru Vlahuță, Clipe de linişte)

Cerinţe:

1. Notează câte două structuri ce ilustrează trăsături ale înfăţişării fizice şi morale ale figurii lui
Eminescu imaginate de autor.

2. Spune ce părţi de vorbire predomină în structurile alese de tine.

5
MUNCA INDEPENDENTĂ (II)

Se dă textul:

,, Când am terminat liceul, aveam în cap figura lui Eminescu aşa cum mi-l făcusem eu: un tânăr
slab, înalt, palid şi tras la faţă, cu ochii negri, visători, pe umeri îi cad pletele ondulate, o haină
lungă şi veche îi acoperă trupul până-n călcâie, el nu vede pe unde calcă, nu se uita la nimeni şi
merge ca un somnambul parc-ar pluti(...)

Într-o zi mă-ntorceam cu mai mulţi prieteni de la Universitate. În dosul Pasajului, aud pe

cineva zicând << Uite Eminescu!>>. Toţi ne oprim să-l vedem. Un om în vârstă, bine făcut,
rotund la faţă, fără plete, îmbrăcat ca toţi oamenii... Îl văd suindu-se-n tramvai-mă despart de
prieteni şi mă urc şi eu . M-aşez în fața poetului şi-l privesc... El ţine pe braţe ghiozdan ros pe la
margini, degetele de la mâna dreaptă îi sunt pline de cerneală violetă, ochii lui mici, înfundaţi cu
gene rare, au privirea vagă şi ostenită a omului distras, dus pe gânduri. Lângă el stă o cucoană
slabă şi sulemenită, care-l priveşte fix, din ce în ce mai intrigată.”

(Alexandru Vlahuță, Clipe de linişte)

Cerinţe:

1. Transcrie alte două structuri ce surprind trăsături ale înfăţişării fizice şi morale ale lui
Eminescu, personajul real întâlnit pe stradă, în tramvai etc.

2. Arată dacă există vreo legătură între trăsăturile fizice şi morale ale portretelor lui Eminescu.