MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ „HENRI COANDĂ” SPECIALIZAREA :

ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

LUCRARE DE PROIECT

ÎNGRIJIREA PACIENTELOR CU
DISGRAVIDIE TARDIVĂ

COORDONATOR:
TÎNCABA ELENA CARMEN

ABSOLVENT :TINCU C. AIDA

TIMIȘOARA, 2013
 CUPRINS

INTRODUCERE...................................................................................................2

CAPITOLUL 1
DISGRAVIDIA TARDIVA                        
1.1 DEFINIŢIE ……………………………………………………………………3
1.2 ETIOLOGIE…………………………………………………………………....3
1.3PATOGENIE……………………………………………………………………3
1.4 TABLOULCLINIC……………………………………………………………..4
1.5FORME CLINICE……………………………………………………………....6
1.6COMPLICAŢII……………………………………………………………….....6
1.7 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL……………………………………………......7
1.8 PROGNOSTIC………………………………………………………….………7
1.9 PROFILAXIE…………………………………………………………………...7
1.10TRATAMENT…………………………………………………………………7
CAPITOLUL 2
STUDIU DE CAZ CLINIC
2.1 CAZUL I ……………………………………………………………………..11
2.2 CAZUL II…………………………………………………………………….19
2.3 CAZUL III……………………………………………………………………26
CAPITOLUL 3
TEHNICI EFECTUATE ÎN PROCESUL DE ÎNGRIJIRE
 3.1MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE………………………………….33
3.2.RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ȘI PATOLOGICE…………34
CAPITOLUL 4
 CONCLUZII GENERALE ASUPRA  LUCRĂRII..............................................37
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………….38

1
 Motto
,,Viaţa este ca o flacără
Care se stinge întotdeauna,
Dar recapătă scântei
Ori de câte ori se naşte un copil.”

Bernard Show

INTRODUCERE

Pentru ca o sarcină să evolueze normal, sunt necesare condiţii locale şi

generale care să favorizeze dezvoltarea oului.
Factorii interni şi/sau externi dau modificări ale unor condiţii necesare care
pot să ducă la dezvoltarea oului cu dezlipirea acestuia, la tulburări vasculare locale
şi lezini ale sitului gestaţional.
Disgravidiile tardive sunt afecţiuni ce apar în ultimul trimestru de sarcină. În
mod clasic sub denumirea de disgravidie tardivă erau reunite o serie de sindroame
clinice ce apar la femeia gravidă după săptămâna 24 de sarcină, fiind induse de
starea de gestaţie şi dispărând odată cu încetarea stării de gestaţie fiind
caracterizată prin triada simptomatică: hipertensiune arterială, proteinurie, edeme.
În această lucrare voi prezenta îngrijirile acordate pacientelor cu disgravidie
tardivă ,am ales aceasta temă deoarece am considerat ca este un diagnostic foarte
important pentru femeia gravidă,viaţa fătului, şi pentru evoluţia sarcinii. Există un
om mai nevinovat decât copilul nenăscut ?

2
 CAPITOLUL I
DISGRAVIDIA TARDIVA

1.1. DEFINIȚIE
Disgravidiile tardive sunt afecţiuni ce apar în ultimul trimestru de sarcină. În
mod clasic sub denumirea de disgravidie tardivă erau reunite o serie de sindrome
clinice ce apar la femeia gravidă după săptămâna 24 de sarcină, fiind induse de
starea de gestaţie şi dispărând odată cu încetarea stării de gestaţie fiind
caracterizată prin triada simptomatică: hipertensiune arterială, proteinurie, edeme.

1.2. ETIOLOGIE
Nu este încă pe deplin precizată. Ea este explicată de stimulii pe care îi
creează sarcina. Unele disgravidii sunt explicate de reactivitatea crescută a
sistemului nervos faţă de stimulii normali creaţi de sarcină; altele se datorează
stimulilor cu intensitate mare cum ar fi stările patologice la nivelul elementelor
ovulare şi la nivelul sistemului reproductiv; alte disgravidii sunt explicate de
acţiunea stimulilor creaţi de sarcină asupra organismului matern care are o stare
patologică preexistentă sarcinii.

1.3.PATOGENIE
Patogenia eclampsiei s-ar datora factorului vascular prin spasm arteriolar,
produs mai ales în organele de esenţială valoare vitală (creier, ficat, rinichi). Prin
irigaţia insuficientă se produc tulburări ischemice , consecutiv prin degradare apar
substanţe nocive , toxice care influenţează metabolismele şi sistemele endocrine.
Hipertensiunea indusă de sarcină este o boală specifică omului. Ea apare în
special la primipare şi este asociată cu o cantitate sau o funcţionalitate crescută a
tromboplastului. Există o predispoziţie genetică pentru această afecţiune. Nu este
întotdeauna necesară prezenţa unui făt viabil. Apare frecvent la femei cu HTA
preexistentă.
Proteinuria în sarcina normală este sub 0,30g%. Această cifră cu asocierea
de cilindri granuloşi şi de hematii constituie nefropatia gravidică. Peste 20% are
aliură mai gravă. Prin metoda Addis – Hamburger trebuie excluse nefropatiile
necondiţionate de sarcină. Anatomopatologic este vorba de o glomerulo-nefroză cu
procese degenerative în tubii drepţi contorţi în glomerulii rinichilor, celule cărora
prezintă o intumescenţă tubulară şi degenerescenţă gravă. Aceste modoficări
compun sindromul nefrotic de sarcină. Dacă proteinuria persistă apar edemele prin
hipoproteinurie, prin spolierea de albumină serică şi scăderea presiunii osmotice.
De regulă proteinuria se asociază edemelor şi hipertensiunii.

3
 Hipertensiunea indusă de sarcină este rezultatul unei rezistenţe vasculare
periferice crescute prin vasospasm generalizat. În sarcină, ca un mecanism adaptiv,
arterele gravidei sunt refractare la agenţii presori dintre care cel mai important este
angiotensina II. Cu multe săptămâni înainte de declanşarea clinică a hipertensiunii
induse de sarcină se produce pierderea capacităţii vaselor sangvine de a fi refractare
la angiotensină. După pierderea acestei proprietăţi a vaselor femeii gravide, dar
înainte de apariţia fenomenelor clinice, se produce o reducere a fluxului sanguin
utero-placentar. Totodată la nivelul aparatului circular se produce o modificare a
raportului prostaglandinelor PGI 1 şi PGE 2 în favoarea tromboxanului.

1.4. TABLOUL CLINIC

Hipertensiunea coexistentă cu sarcina – hipertensiunea cronică preexistentă
sarcinii şi care nu dispare după naştere.
Hipertensiunea poate constitui simptomul primordial, fiind urmată de edeme
şi proteinurie.
În disgravidia tardivă cu predominarea HTA se produc tulburări funcţionale
ca: cefalee, ameţeli, tulburări senzoriale.

Hipertensiunea indusă de sarcină apare în contexte foarte variabile şi

diferite, de obicei însă la primipare tinere, după săptămâna a 28 a de gestaţie,
favorizată de anotimpurile umede şi reci, surmenaj, oboseală, excese alimentare,
etc. Tabloul clinic este dominat de triada HTA, proteinurie, edeme. Hipertensiunea
arterială este simptomul fundamental care trebuie interpretat cu multă
circumspecţie. Valorile de 140 / 90 mmHg sunt cifrele superioare maxime admise,
dar interpretarea lor trebuie să prezinte deja un semnal de alarmă pentru cel care
efectuează consultaţia prenatală, cunoscut fiind că starea de gestaţie, prin scăderea
rezistenţei vasculare periferice şi hemodiluţie determină în condiţii normale o
scădere uşoară (cca 5-10 mmHg) a valorii TA la toate gravidele încă de la începutul
gestaţiei şi descoperită cu ocazia primei consultaţii prenatale. Orice creştere a
valorii TA sistolice cu mai mult de 30 mmHg şi a celei diastolice cu 15 mmHg
încadrează cazul respectiv în grupa de sarcină cu ROC prin HTA indusă de sarcină.
Interpretarea valorii TA trebuie să ţină cont şi de contextul psihic şi de stres în care
se poate efectua măsurătoarea, de aceea ea va fi repetată după 20 – 30 minute de
repaos absolut şi de calmare psihică şi fizică şi reţinute valorile de la cea de a doua
măsurătoare. Gravida va rămâne sub supraveghere atentă şi va creşte ritmul
consultaţiilor prenatale.
Proteinuria se evidenţiază uşor, chiar în condiţiile circumspecţiei sanitare
prin apariţia unui precipitat alb – brânzos la încălzirea urinei. Trebuie eliminate însă
condiţiile deficitare de recoltare (amestec cu secreţii vaginale, patologia renală

4
preexistentă, etc). Oricum proteinuria este un element care întunecă prognosticul
semnalând obligativitatea internării imediate a gravidei respective în staţionar.
Edemele, considerate până de curând elementul principal, cu semnificaţie
peiorativă, s-au dovedit a fi mai puţin valabile mai ales atunci când apar izolate şi
dispar după 8-10 ore de repaus traducând de fapt numai o modificare a repartiţiei
apei extracelulare între compartimentul intravascular şi cel interstiţial. Ele devin
semnificative când se asociază cu proteinurie şi HTA, când nu cedează după repaus
sau se generalizează.
De fapt mult mai important ca semn de alarmă a iminenţei instalării unei
HTA induse de sarcină este o creştere anormală în greutate a gravidei în ultimul
trimestru de sarcină (peste 500 g într-o săptămână) de unde importanţa şi
obligativitatea cântăririi gravidei la fiecare consultaţie prenatală.

Preeclampsia este forma gravă a disgravidiilor tardive , care poate preceda

eclampsia. Am putea să o etichetăm ca eclampsie fără convulsii şi comă, deoarece
fără aceste manifestări este o formă mai gravă a disgravidiilor . În preeclampsie
întâlnim semne de disgravidie tardivă : edeme, proteinurie, HTA, creşterea în
greutate, probleme care cresc şi se exteriorizează din plin. În plus în preeclampsie
mai apar şi manifestări vizuale care sunt date de hipertensiunea retiniană crescută
de la 50 la 100 – 150 mmHg care poate duce la retinită angiospastică, la dezlipirea
retinei. De la semnele minore: diplopie, muşte volante, pete în câmpul vizual se
ajunge la:
- manifestări cerebrale - cefalee, ameţeală, agitaţie, somnolenţă, l
- tulburări renale – oligurie, hematurie, anurie,
- tulburări cardiace – tahicardie, tensiune sistolică crescută (160) diastolică (110)
- tulburări respiratorii – modificări în ritmul respirator , edem pulmonar
- tulburări gastrointestinale – greaţă, vărsături, durere epigastrică (în bară),
hematemeză
Agravarea acestor fenomene, în deosebi manifestările oculare în afară de
faptul că denotă caracterul grav al disgravidiilor tardive, reprezentând
preeclampsia, ele constituie un semn de alarmă care prevesteşte apariţia
convulsiilor eclamptice.

Eclampsia este disgravidia severă, cu accese convulsive urmată de stare

comatoasă. Apariţia eclampsiei poate să apară în sarcină (trimestrul III) intrapartum
şi postpartum. Tabloul clinic constă în HTA gravă (200 mmHg) , insuficienţă
renală, oligurie până la anurie , creşterea hemoconcentraţiei, hemoglobina atingând
cifra de 125%, retenţia de azot, uremia, creşte acidul uric în sânge ajungând până la
6 mg,criza convulsivă sau eclamptică care se compune în desfăşurarea ei în
patru faze:

5
- faza de invazie
- faza convulsiilor tonice
- faza convulsiilor clonice
- faza de comă
Alte manifestări de disgravidie:
- sanguine, venoase, hepatice, nervoase, psihice, osteo – articulare

1.5. FORME CLINICE

Principalele forme clinice ale disgravidiilor din a doua jumătate a sarcinii care
joacă un rol important în morbiditatea şi mortalitatea maternă şi fetală sunt:
nefropatiile gravidice, eclampsia, apoplexia utero-placentară, hematoamele
genitale.
Nefropatiile gravidice – principalele semne sunt: albuminuria, edemele, şi
HTA. De cele mai multe ori însă şi mai ales la începutul bolii, triada simptomatică
nu este completă, fiecare simptom putând apărea izolat sau asociat cu unul din
celelalte două.
Eclampsia - este forma cea mai gravă a disgravidiilor tardive fiind caracterizată
prin instalarea sindromului eclaptic. Înainte de a se instala eclampsia apare uneori
un sindrom premergător eclampism. Cunoaşterea acestor semne premergătoare este
importantă pentru a putea aplica o terapie profilactică. Clinic se pot descrie 4 faze
în evoluţia accesului eclamptic:
- faza de invazie (faza grimaselor)
- faza convulsiilor tonice
- faza convulsiilor clonice
- faza de comă
Apoplexia utero-placentară - sindrom hemoragic paroxistic care apare în
ultimul trimestru de sarcină sau în timpul naşterii şi care din punct de vedere
anatomopatologic se caracterizează prin hemoragii placentare şi uterine şi duc la
formarea unui hematom retroplacentar şi la decolarea placentei. În formele grave
debutul este brusc cu durere violentă în abdomen însoţită de stare de şo, puls
frecvent, paloare,, extremităţi reci, dispnee, stare de agitaţie, anxietate. Temsiunea
arterială este la început ridicată apoi se prăbuşeşte, traducând starea de şoc. Diureza
este foarte redusă şi în urină se depistează prezenţa albuminei.
Hematoamele genitale sunt revărsările sanguine care se pot produce în
ţesutul celular vulvar şi perivaginal. Ele se pot întâlni atât în cursul sarcinii, dar şi
în timpul naşterii sau imediat după naştere. Hematoamele genitale trebuie
considerate ca accidente apoplectice asemănătoare cu apoplexiile utero-placentare.
În hematoamele mari , mai ales în cazul celor cu localizare pelviabdominală, apar
semne de hemoragie internă, cu alterarea stării generale şi intensificarea durerii.

6
 1.6. COMPLICAŢII
Simptomele de agravare sunt cefalee: tulburări vizuale, durerile epigastrice,
oligurie, În hipertensiunea preexistentă sarcinii, diagnosticul se va face numai
staţionar, pe baza unui examen clinic şi paraclinic complex.

1.7. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Trebuie făcut între HTA indusă de sarcină şi cea preexistentă, agravată sau
nu de gestaţie şi care se poate realiza numai printr-o explorare complexă, clinică şi
paraclinică, efectuată în mediu spitalicesc.

1.8. PRONOSTIC
În ultima vreme prognosticul a fost ameliorat, mortalitatea maternă în timpul
crizelor devenind foarte rară, pentru făt, însă mortalitatea este destul de ridicată
survenind în 50% din cazuri.
Prognosticul şi urmările pre – şi eclampsice depind de gravitatea
manifestărilor lor. În general ele se pot preveni, supraveghind din vreme şi
continuu evoluţia sarcinii înlăturând precoce toate cauzele nocive şi tratând radical
apariţia lor.

1.9. PROFILAXIE
Tratamentul profilactic trebuie să ţină seama de câteva aspecte:
- depistarea şi tratarea chiar de la începutul sarcinii a tuturor bolilor
- măsuri igieno-dietetice ce trebuie respectate de către gravidă - evitarea oboselii,
frigului, regim alimentar echilibrat

1.10. TRATAMENT
Va cuprinde regim igieno-dietetic, medicamentos şi obstetrical

Tratamentul curativ:
Tratamentul trebuie făcut numai în spital şi nu ambulatoriu. Pot fi exceptate
primiparele tinere cu valori tensionale de până la 135 / 80 mmHg fără edeme sau
proteinurie. Tratamentul va consta în :
- repaus la pat, de preferat decubit lateral stâng
- evitarea frigului şi a umezelii
- regim normosodat, hipoproteic, normoglucidic
Pentru situaţiile excepţionale de valori mari ale TA şi / sau apariţia semnelor
premonitorii accesului eclamptic, recomandăm ca atitudine de urgenţă, la
dispensarul medical până la transportul la spital:
- diazepam 20 mg i.m.
- hidralazină 5-10 mg

7
- sulfat de magneziu 10 ml 20% i.v. sau profund i.m. 5 g sol 50% cu
monitorizarea atentă a reflexelor rotuliene şi a respiraţiei. În caz de semne de
intoxicaţie antidotul ideal este 1 g Ca gluconic i.v. sau i.m.

Tratament profilactic şi igieno-dietetic

Administrarea de aspirină în doze reduse de 60 – 80 mg / zi la gravidele cu
risc începând cu săptămâna 28 de sarcină reduce semnificativ riscul apariţiei
HTA induse de sarcină.
În HTA de sarcină instalată tratamentul cu aspirină nu dă rezultate. Esenţială
în eclampsie este conduita profilactică în care medicul de medicină generală joacă
un rol important prin efectuarea consultaţiei prenatale în mod corect şi complet:
- control la 2 săptămâni al TA
- controlul greutăţii
- regim normosodat, normocaloric, bogat în vitamine
- regim de viaţă şi muncă de protecţie
- evitarea oboselii, frigului şi umezelii
În formele uşoare se urmăresc şi se asigură protecţia în ambulator.
Dispensarizare şi control săptămânal , repaus la domiciliu. Regim normocaloric,
normosodat, bogat în proteine şi vitamine.
În formele medii se internează în spital gravida :
- se monitorizează TA de 4 ori pe zi
- măsurarea greutăţii
- diureza
- semne clinice
- explorări sanguine
- monitorizare fetală
Se administrează:
- sedative
- diuretice – Nefrix 25 mg x 2 / zi la 12 ore
- hipotensoare – hidralazin, hipopreson 25 – 100 mg / 24 h
Formele severe: se internează
- repaus la pat
- monitorizare maternă şi fetală
- sedative
- diuretice
- sulfat de magneziu: i.m. 5 g la 4 h
- hipotensoare – Hidralazin 50-200 mg în 24 h în funcţie de TA
- întreruperea sarcinii în cazul în care nu se ameliorează sau fenomenele se
agravează, ori se deteriorează starea fătului

8
În travaliu se administrează sulfat de Mg i.m. ; hidralazin 5- 10 mg. i.v dacă
tensiunea trece de la 160/110 mmHg ; analgezice – mialgin50 – 100 mg repetat la 3
ore; scurtarea expulziei prin aplicare de forceps.

Tratamentul preeclampsiei
La apariţia semnelor gravida se internează în spital. Se asigură repaus cel
puţin 8-10 zile în decubit lateral. Regim 1500 ml ceai diuretic , 2-3 cartofi copţi la
mesele principale , brânză de vaci, fructe , legume , 30-50 gr. Grăsimi
Tratament medicamentos:
 medicaţia sedativă – fenobarbital 30-50 mg la 6 h (1 cp = 15 mg sau 100
mg), hidroxizin 3-2 cp/zi (1 cp = 25 mg), diazepam 2-4 mg la 6 h (1 cp = 2
mg)
 medicaţia antispastică: - papaverină 2-3 fiole / zi i.m.
 medicaţie diuretică furosemid 20 – 40 mg i.v. sau i.m. , 1 fl = 20 mg, Nefrix
25 – 75 mg în 24 ore (1 cp = 25 mg)
 medicaţie hipotensoare: - hidralazin în regim cronic 50 – 100 – 200 mg /24h
în funcţie de valorile TA fără să scadă tensiunea diastolică sub 90 – 100
mmHg, Presinol, Metildopa cp 500 mg (1 cp = 250 mg)

Conduita în accesul eclampsiei

- bolnava imobilizată
- depărtător între dinţi
- limba susţinută cu o pensă de limbă
- eliberarea CRS prin aspiraţia secreţiilor, salivă, sânge, vărsătură
- oxigenoterapie
- monitorizare maternă: puls, TA, respiraţie, temperatură. Diureza, ecxamen de
laborator: ionogramă, uree, acid uric, hemoleucogramă, trombocite, probe de
coagulare, probe hepatice
- monitorizare fetală (BCF)

Tratamentul medicamentos
 oprirea convulsiilor – SO4MG – 4 g i.v. ritm de 1 g / minut urmat imediat de
10 g i.m. – în fiecare fesă câte 5 g injectate profund, eventual cu soluţie xilină
2% 1 ml. Dacă convulsiile nu se opresc se mai injectează după 15 minute încă
4 g i.v. 1 g / minut – diazepam în injecţie i.v 10 – 20 mg, urmată de menţinerea
în p.i.v. la aproximativ 100 mg / 24 ore + SO4MG injectat i.m.
 scăderea tensiunii arteriale – Hidralazin i.v. 5 – 10 mg la 15 – 20 minute

9
până la un răspuns convenabil (tensiunea diastolică 100 – 110 mmHg, sistolică
150 – 160 mmHg); Hydergine 1 -2 mg / 24 ore ; SO4Mg
 diuretice în oligurie, edeme, iminenţe de edem pulmonar acut, insuficienţă
cardiacă: furosemid 20 mg i.v. până la 5-6 fl/ 24 ore.
Tratamentul efectelor secundare – în funcţie de tabloul electrolitic, Ph sanguin,
aspect clinic, modificări cardiace – seruri bicarbonate, THAM, hidrocortizon,
digitalice injectabile, etc
Naşterea - după naştere în primele 24 h poate surveni o stare de şoc sau
colaps. Se va asigura deci o supraveghere permanentă din partea cadrului mediu
urmărind funcţiile vitale şi vegetative ale bolnavei.

10
 CAPITOLUL 2

CAZUL I

A. Culegerea datelor
Nume : P.
Prenume: M.
Vârsta: 22 ani
Ocupaţia: tehnician dentar
Naţionalitate: română
Stare civilă: căsătorită
Data internării / externării: 6 aprilie 2013 / 11 aprilie 2013
Diagnostic -la internare : I G,I P, sarcină 37 săptămâni ,membrane intacte (MI),
metroragie,CUD
  - la 72 ore : hematom retroplacentar
-la externare: lehuzie
Antecedente personale- PM= 16 ani, CM regulat, la 28 zile, flux normal, durează
3-4 zile S=1,A=0
Antecedente heredocolaterale – fără importanţă
B. Motivele internării: metroragie, CUD
C. Istoric: gravidă de 22 ani se internează pentru metroragie, CUD. Sarcina a fost
dispensarizată de la 6 săptămâni, rezultatelor analizelor efectuate pe parcursul
sarcinii au fost în limite normale. În ultimul trimestru de sarcină a prezentat HTA.
D. Problemele pacientei:
● dureri lombare cu iradiere datorate contracţiilor uterine
 teamă, anxietate, agitaţie
E. Starea pacientei la internare:

H = 1,64 m G = 78 kg. Temperatura = 36.40 C

puls = 71 / minut TA = 150 /90 mmHg
respiraţie = 16 / minut micţiuni = fiziologice
tranzit intestinal fiziologic

11
-starea generalã: uşor modificată, evoluția sarcinii a decurs normal
-tegumente si mucoase: normal colorate , edeme ale membrelor inferioare
-sistem limfo-ganglionar: nepalpabil
-sistem muscular: : normoton, normochinetic
-sistem osteo-articular:aparent integru
-aparat cardiovascular: soc apexian în spatiul V intecostal stîng, zgomote
cardiace ritmice, TA = 150 / 90 mm Hg
-aparat respirator: torace normal conformat, excursii costale simetrice,sonoritate
pulmonarã normalã, murmur vezicular fiziologic,
FR = 19 r / min
-aparat digestiv si glande anexe: ficat, splinã în limite normale
-aparat uro – genital: urină normocromă, loje renale nedureroase, micțiuni
fiziologice
- Organe genitale externe – normal conformate
-SNC: fãrã semne de iritatie meningianã, orientatã temporo-spatial si la propria
persoanã
F. Examen obsterical:
º examen sâni măriți de volum,areole hiperpigmentate,tuberculi
Montgomery prezenti, la palpare – sâni de consistentã glandularã
º abdomen – la inspectie – mãrit de volum în totalitate, linia medianã
hiperpigmentatã; la palpare – IFU=34 cm. , uter gravid, polul cefalic în hipogastru ,
polul piedic (caudal ) în epigastru, spatele fetal în flancul stâng; la ascultatie – BCF
prezente, ritmice 125/minut, la jumãtatea liniei pubo-subombilicalã stângi
º examen genital
- inspectie –organe genitale externe(OGE) normal conformate, inhibitie de
sarcinã
- examen vaginal cu valve – în vagin cheaguri în cantitate moderatã, col orientat
în capul vaginului, se exteriorizeazã sânge fluid
- examen vaginal digital combinat cu palpare abdominalã: vagin suplu, col de
consistentã moale

12
 CAZUL I

Nevoile fundamentale după conceptul V.Henderson

Nr Nevoia Independent Dependent

fundamentală Manifestări de Sursa de
dependenţă dificultate
1. A respira şi a a Respiraţie şi ----- -----
avea o bună circulaţie
circulaţie fiziologică
2. A bea şi a mânca Apetit păstrat ----- -----
Alimentaţie activă
Hidratare
corespunzătoare
3. A elimina Micţiuni Metroragie CUD
fiziologice
Tranzit intestinal
normal
4. A se mişca şi a ------ Postură Dureri lombare,
menţine o bună inadecvată metroragie,
postură astenie
5. A dormi şi a se ------ Somn neliniştit Dureri, anxietate
odihni
6. A se îmbrăca şi a Se dezbracă şi ----- -----
se dezbrăca îmbracă fără
ajutor
7. A menţine Afebril 36.70 C ----- -----
temperatura
corpului în limite
normale
8. A fi curat, a-şi ----- Îşi efectuează Durerile
proteja toaleta cu
tegumentele dificultate dar nu
acceptă ajutor
9. A evita pericolele ------ Potenţial de Metroragie, dureri
complicaţii violente în
hiogastru

13
10 A comunica Comunicativă, ----- -----
. limbaj adecvat,
coerent

11 A-şi practica Frecventează ----- -----

. religia biserica
12 A se preocupa de ----- Dificil, realizare Durerile, HTA
. realizarea proprie fizică insuficientă.
13 A se recreea ----- Limitarea HTA, dureri
. recreării active
14 A învăţa Solicită sfaturi cu ----- -----
. privire la starea în
care se află

ANALIZE DE LABORATOR ŞI ALTE EXPLORĂRI

Data Analiza efectuată Rezultatul obţinut Valoarea normală

6 04 hemoleucogramă Hb= 11,7 g% 14-16g%
Ht=38% 37-52%
GA=8600/mm3 4000-8000/mm3
GR =3,7mil/mm3 4 – 4,5 ml/mm3
Trombocite 290.000 /mm3 180.000-400.000/mm3
Grup sanguin A II + ---
Rh negativ pozitiv
Glicemie 120 mg% 60-120 mg%
Sumar urină Glucoză absent, Glucoză, albumină, pigmenţi
albumină urme fine, biliari – absent
pigmenţi biliari Sediment – rare celule epiteliale
absent, rare epitelii
10.04 Uree 34 mg, % 20-40 mg%
10.04 Glicemie 54,7 mg% 60-120 mg %

14
6.04 Examen ginecologic:
INSPECŢIA: sâni – prezente areolei secundare, hiperpigmentarea areolei primare,
tuberculi Montgomery, colostru la exprimarea mamelonului; abdomen – mărit de
volum, vergeturi bilateral, deplasarea cicatricii ombilicale
EXAMENUL VAGINAL DIGITAL: mucoasă vaginală şi col cu aspect violaceu,
col parţial deschis, orificiul extern dilatat 3-4 cm; corp uterin mărit de volum în
raport cu vârsta sarcinii
6.04 Examen echografic:BCF ritmice , lichid amniotic în cantitate normală, 37
săpt.placentă fundică grIII

PARTOGRAMA

Data Contracţii uterine Dilataţia Membrane BCF Conduita

ora durata interval tonus colului
7.04 30’’ 4’ Normal 65cm MRS 132/ Clismă
530 minut Perfuzie ser
fiziologic 500
ml şi atropină
vit.B1,B2,B6
7.04 40’’ 3’ Normal 7cm MRS 130/ ----
600 minut

7.04 45’’ 2’ Normal 9 cm MRS 130 / Ajutor

635 minut manual

La ora 6 45 cu ajutor manual se naşte o fetiţă , greutate 4100 g, Apgar = 9

Expulzia placentei are loc la ora 705, întreagă, 600g. , urmată de hemoragie
abundentă cauzată de prezenţa unui hematom retroplacentar depistat după expulzia
placentei. În timpul naşterii s-a efectuat epiziotomia perineului motiv pentru care
după expulzia placentei se efectuează epiziorafie sub anestezie locală cu xilină. Se
efectuează control instrumentar al cavităţii uterine pentru a îndepărta eventuale
cheaguri şi resturi, se introduce în vagin o meşă şi se supraveghează permanent
pacienta în următoarele 24 ore.

15
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
Data Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare
ingrijire
6.04  Contracţii  Normalizarea  Primesc gravida în secţie şi o instalez în  Stare generală
uterine dureroase valorilor tensionale salon, o supraveghez permanent, asigur bună
* metroragie  Ajutarea odihna  CUD
gravidei să  Îndepărtez pilozitatea pubiană Nesistematizate
înţeleagă că  Recoltez sânge pentru analize, după o BCF= 135 /min
durerea nu poate fi pregătire psihică şi fizică în prealabil TA = 115/70 mmHg
calmată  Ascult BCF şi urmăresc ritmicitatea
 Asistare la  Discut cu gravida şi o învăţ să colaboreze cu
naştere echipa care o va asista la naştere
 Măsor funcţiile vitale şi vegetative
7.04  Contracţii  Colaborarea  Ajut gravida să înţeleagă că durerea nu poate  Naşterea a
uterine dureroase gravidă –medic- fi calmată şi că aceasta va creşte pe măsură ce decurs în mod
 Posibilă asistentă expulzia fătului se apropie normal
modificare a  Gravida să  Efectuez clisma evacuatorie  Expulzia
ritmului cardiac cunoască  Supraveghez bătăile cordului fetal la intervale placentei la 20
fetal desfăşurarea de 15 minute minute
 Posibilă lezare naşterii, durata  Urmăresc succesiunea contracţiilor  Ţesuturi moi
a ţesuturilor moi travaliului  Consemnez la indicaţia medicului modificarea intacte
colului, starea membranelor
 Realizez instalarea perfuziei
 Supraveghez starea gravidei prin măsurarea
pulsului,TA,Temperaturii,a comportamentului
 Urmăresc aspectul lichidului amniotic
 Pregătesc materialele necesare pentru
asistenţa la naştere: câmpuri sterile,mănuşi

16
 sterile, material de dezinfecţie, pense,foarfeci
sterile, aţă pentru cordonul ombilical,
materiale pentru îngrijirea nou-născutului,
medicamente pentru dirijarea travaliului.
 Colaborez permanent cu gravida sfătuind-o
cum să respire şi să-şi prelungească voluntar
contracţiile
 Supraveghez perineul în timpul expulziei,
fătul este mare în comparaţie cu bazinul moale
şi se efectuează epiziotomie
 Echipa de pediatri acordă îngrijiri n.n. iar eu
supraveghez în continuare lehuza, pentru a
vedea evoluţia şi a observa semnele de
dezlipire a placentei, pierderile de sânge,
contracţiile uterine slabe, coborârea fundului
uterin sub ombilic
 Verific dacă s-a dezlipit placenta prin
apăsarea deasupra simfizei pubiene
 Prind placenta cu palmele făcute căuş,
răsucesc membranele pentru a nu se rupe în
cavitatea uterină
 Verific integritatea placentei pe ambele feţe
 Se constată prezenţa unui hematom
retroplacentar care este cauza hemoragiei
postpartum
 Se efectuează control instrumentar al cavităţii
uterine pentru îndepărtarea eventualelor
resturi

17
  Se efectuează epiziorafie a ţesuturilor moi sub
anestezie cu xilină (local)
 n.n. are A=9
 Spăl regiunea externă a OG şi introduc în
vagin o meşă cu scop de hemostază
 amplasez lehuza în pat , în sala de
posttravaliu şi o supraveghez permanent în
următoarele 24 ore.

Epicriza: Naştere normală cu făt viu de sex feminin G 4100 g, delivrenţă fiziologică urmată de control instrumentar
al cavităţii uterine cu scop de îndepărtre a eventualelor resturi de ţesut.
Recomandări:
- repaos sexual şi fizic 45 zile,
- igiena organelor genitale externe,
- igiena sânilor, dispensarizare.

18
19
 CAZUL II

A. Culegerea datelor
Nume : D.
Prenume: A.
Vârsta: 29 ani
Ocupaţia: muncitoare
Naţionalitate: română
Stare civilă: căsătorită
Data internării / externării: 10 februarie 2013 / 15 februarie 2013
Diagnostic: -la internare : I G,I P, sarcină 34 săptămâni ,membrane intacte ,
HTA indusă de sarcină
-la externare: sarcină 34 săptămâni în evoluţie, HTA
Antecedente personale- PM= 16 ani, CM regulat, la 28 zile, flux normal, durează
3-4 zile S=1,A=0
Antecedente heredocolaterale – fără importanţă
B. Motivele internării: edeme, HTA indusă de sarcină
C. Istoric: gravidă de 29 ani relatează că în urma unui efort prelungit au apărut
edeme ale membrelor inferioare şi HTA . Sarcina a fost dispensarizată de la 12
săptămâni, rezultatelor analizelor efectuate pe parcursul naşterii au fost în limite
normale. SE internează pentru diagnostic şi tratament
D. Problemele pacientei:
* edeme
* HTA
E.. Starea pacientei la internare:
H = 1,72 m G = 75 kg.
Temperatura = 36.80 C
FC = 75 / minut TA = 150 /85 mmHg
respiraţie = 18 / minut micţiuni = fiziologice
tranzit intestinal fiziologic

20
- starea generalã: bună
-tegumente si mucoase: normal colorate , edeme ale membrelor inferioare
- sistem limfo-ganglionar: nepalpabil
- sistem muscular: : normoton, normochinetic
- sistem osteo-articular:aparent integru
- aparat cardiovascular: soc apexian în spatiul V intecostal stîng, zgomote
cardiace ritmice, TA = 150 / 85 mm Hg
- aparat respirator: torace normal conformat, excursii costale simetrice, sonoritate
pulmonarã normalã, murmur vezicular fiziologic,
FR = 18 r / min
-aparat digestiv si glande anexe: ficat, splinã în limite normale
- aparat uro – genital: urini normocrome, loje renale nedureroase, mictiuni
fiziologice
- OGE – normal conformate
- SNC: fãrã semne de iritatie meningianã, orientatã temporo-spatial si la propria
persoanã
F. Examen obsterical:
º examen sâni – mãriti de volum, areole hiperpigmentate, tuberculi
Montgomery prezenti, la palpare – sâni de consistentã glandularã
º abdomen – la inspectie – mãrit de volum în totalitate, linia medianã
hiperpigmentatã; la palpare – IFU=30 cm. , uter gravid, polul cefalic în hipogastru ,
polul piedic (caudal ) în epigastru, spatele fetal în flancul drept; la ascultatie – BCF
prezente, ritmice 125/minut, la jumãtatea liniei pubo-subombilicalã stângi
º examen genital
- inspectie –OGE normal conformate, inhibitie de sarcinã
- examen vaginal digital combinat cu palpare abdominalã: vagin suplu, col de
consistentã moale

21
 CAZUL II

Nevoile fundamentale după conceptul V.Henderson

Nr Nevoia Independent Dependent

fundamentală Manifestări de Sursa de dificultate
dependenţă
1. A respira şi a a Respiraţie ----- -----
avea o bună fiziologică
circulaţie
2. A bea şi a mânca Apetit păstrat ----- -----
Alimentaţie activă
3. A elimina Micţiuni edeme Eliminare
fiziologice necorespunzătoar
Tranzit intestinal e a lichidelor
normal
4. A se mişca şi a Se deplasează fără ------ ------
menţine o bună ajutor
postură
5. A dormi şi a se ----- Somn neliniştit Necunoaşterea
odihni prognosticului
6. A se îmbrăca şi a Se dezbracă şi ----- -----
se dezbrăca îmbracă fără
ajutor
7. A menţine Afebril 36.50 C ----- -----
temperatura
corpului în limite
normale
8. A fi curat, a-şi ----- Îşi efectuează Starea de
proteja toaleta cu graviditate
tegumentele dificultate dar nu
acceptă ajutor
9. A evita pericolele ------ Potenţial de HTA
complicaţii edeme
10 A comunica Comunicativă, ----- -----
. limbaj adecvat,
coerent

22
11 A-şi practica Frecventează ----- -----
. religia biserica
12 A se preocupa de ----- Dificil, realizare HTA
. realizarea proprie fizică insuficientă.
13 A se recreea ----- Limitarea HTA
. recreării active
14 A învăţa Solicită sfaturi cu ----- -----
. privire la starea sa

ANALIZE DE LABORATOR ŞI ALTE EXPLORĂRI

Data Analiza efectuată Rezultatul obţinut Valoarea normală

10 IV Hemogrobină 13,3 g% 14 – 16g %
Hematocrit 40% 40-45 + 5%
Leucocite 8700 / mm3 4000-8000/mm3
Trombocite 234.00/mm3 180.000-400.000/mm3
GGlobule roşii 4.990.000/mm3 4,5-5.500.000 / mm3
VSH 10/ 1h 5-10 /1h
10-20/2h
Uree 32 mg/Dl 15 – 42 mg/dL
Timol 5 UML 2-4 UML
TGP 84 UI 10-20 UI
TGP 70 UI
Sumar urină Albumină – ureme fine Albumină, glucoză –
glucoză – absent absent
Sediment urinar - rare Sediment urinar - rare
leucocite, frecvente leucocite şi epitelii
epitelii plate plate

10.02 Examen ginecologic: INSPECŢIA: sâni – prezente areole secundare,

hiperpigmentarea areolei primare, tuberculi Montgomeery, abdomen – mărit de
volum, deplasarea cicatricei ombilicale.
11.02 Examen echografic: MCF( mișcările cordului fetal) ritmice , lichid amniotic
în cantitate normală, 34 săpt.placentă fundică grII.

23
 TRATAMENT

Data Data Mod de prezentare Acţiune Reacţii adverse

Medicamentul şi administrare terapeutică
10- Hiposerpil cp = 25 mg Antihipertensiv Congestia
15.04 ½ cp x 3 / zi cu instalare mucoasei nazale,
lentă şi greaţă, diaree, etc
prelungită
Furosemid 20 mg i.v. Diuretic activ Greaţă, erupţii
cutanate,
administrarea în
cantităţi mari
poate provoca
leziuni renale şi
hepatice
Ser fiziologic Flacon 250 ml,p.i.v Reechilibrare -creştera patului
. hidroelectro- vascular - HTA
litică

24
 CAZUL II
PLAN DE ÎNGRIJIRE

Data Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare

nursing Autonome și delegate
10.04 * HTA  Ajutarea  Primesc gravida în secţie şi o instalez în  Stare generală
* edeme gravidei să salon, o supraveghez permanent, asigur bună
înţeleagă odihna BCF= 135 /min
manifestările  Recoltez sânge pentru analize, după o Ora 8 - TA = 150/85
* tratamentul HTA pregătire psihică şi fizică în prealabil mmHg
 Ascult BCF şi urmăresc ritmicitatea Ora 12 - TA =
 Discut cu gravida şi o învăţ să colaboreze cu 145/80 mmHg
echipa de cadre sanitare Ora 16 - TA =
 Măsor funcţiile vitale şi vegetative, TA de 4 140/75 mmHg
ori pe zi, măsor greutatea Ora 22 - TA =
 Instalez perfuzia şi administrez tratamentul 130/70 mmHg
recomandat de medic pentru scăderea
valorilor tensionale şi diminuarea edemelor Diureza = 1400 ml
 Recomand gravidei să stea în repaus la pat

11.04  Posibilă  Colaborarea  Realizez instalarea perfuziei Stre generală bună –

modificare a gravidă – medic-  Supraveghez starea gravidei prin măsurarea TA = 130/70 mmHg
ritmului cardiac asistentă pulsului,TA,Temperaturii,a comportamentului
 Gravida să  Spăl regiunea externă a OG şi amplasez
cunoască lehuza în pat şi o supraveghez permanent
prognosticul şi  administrez tratamentul recomandat de medic
efectele pentru scăderea valorilor tensionale şi
medicamentelor diminuarea edemelor

25
 12-  edeme Inducerea unei  Lehuza primeşte îngrijirile necesare Stare generală bună
14.04 stări optime de  administrez tratamentul recomandat de medic – TA = 130/70
sănătate pentru scăderea valorilor tensionale şi mmHg
diminuarea edemelor
 Supraveghez starea gravidei prin măsurarea
pulsului,TA,Temperaturii,a comportamentului

Epicriza: gravidă de 29 ani relatează că în urma unui efort prelungit au apărut edeme ale membrelor inferioare şi
HTA . Sarcina a fost dispensarizată de la 12 săptămâni, rezultatelor analizelor efectuate pe parcursul naşterii au
fost în limite normale. În urma tratamentului efectuat şi a repaosuzlui la pat valorile tensionale au scăzut, edemele
s-au diminuat şi se externează la cerere.
Recomandări:
- repaos sexual şi fizic,
- igiena OGE,
- igiena sânilor,
- dispensarizare în fiecare săptămână,
- regim normocaloric, bogat în vitamine

26
 CAZUL III

A. Culegerea datelor

Nume : E.
Prenume: I.
Vârsta: 35 ani
Ocupaţia: casnica
Naţionalitate: română
Stare civilă: căsătorită
Data internării / externării: 11 aprilie 2003 / 17 aprilie 2003
Diagnostic: - la internare : I G,I P, sarcină 30 săptămâni , MI, HTA, greaţă,
vărsături, cefalee, ameţeală, somnolenţă
- la externare: sarcină 30 săptămâni în evoluţie, disgravidie tardivă, preeclampsie
Antecedente personale- PM= 15 ani, CM regulat, la 30 zile, flux normal, durează 4
zile S=1,A=1
Antecedente heredocolaterale – fără importanţă
B. Motivele internării: sarcină 30 săptămâni, HTA, greaţă, vărsături, cefalee,
ameţeală, somnolenţă.
C. Istoric: soţul gravidei relatează că în urma unui efort prelungit au apărut edeme
ale membrelor inferioare,HTA, urmate de sarcină greaţă, vărsături, cefalee,
ameţeală, somnolenţă . Sarcina a fost dispensarizată de la 8 săptămâni, rezultatelor
analizelor efectuate pe parcursul primei jumătăţi a sarcinii au fost în limite
normale. Se internează pentru diagnostic şi tratament

D. Problemele pacientei:
* edeme
* HTA
* greaţă,
* vărsături,
* cefalee,
* ameţeală,

27
* somnolenţă
E.. Starea pacientei la internare:
H = 1,58 m G = 70 kg. Temperatura = 36.9 0 C
FC = 110 / minut TA = 150 /85 mmHg
respiraţie = 18 / minut micţiuni = fiziologice
tranzit intestinal fiziologic
- starea generalã: alterată
-tegumente si mucoase: palide , edeme ale membrelor inferioare
- sistem limfo-ganglionar: nepalpabil
- sistem muscular: : normoton, normochinetic
- sistem osteo-articular:aparent integru
- aparat cardiovascular: soc apexian în spatiul V intecostal stîng, zgomote
cardiace ritmice, TA = 150 / 85 mm Hg
- aparat respirator: torace normal conformat, excursii costale simetrice, sonoritate
pulmonarã normalã, murmur vezicular fiziologic,FR = 18 r / min
-aparat digestiv si glande anexe: ficat, splinã în limite normale , greaţă, vărsături
- aparat uro – genital: urini normocrome, loje renale nedureroase, mictiuni
fiziologice
- OGE – normal conformate
- SNC: fãrã semne de iritatie meningianã, orientatã temporo-spatial si la propria
persoanã
F. Examen obsterical:
º examen sâni – mãriti de volum, areole hiperpigmentate, tuberculi
Montgomery prezenti, la palpare – sâni de consistentã glandularã
º abdomen – la inspectie – mãrit de volum în totalitate, linia medianã
hiperpigmentatã; la ascultatie – BCF prezente, ritmice 130/minut, la jumãtatea
liniei pubo-subombilicalã drepte
º examen genital
- inspectie – normal conformate, inhibitie de sarcinã
- examen vaginal digital combinat cu palpare abdominalã: vagin suplu, col de
consistentã moale

28
 CAZUL III

Nevoile fundamentale după conceptul V.Henderson

Nr Nevoia Independent Dependent

fundamentală Manifestări de Sursa de
dependenţă dificultate
1. A respira şi a a Respiraţie Hipertensiune sarcina
avea o bună fiziologică arterială
circulaţie
2. A bea şi a mânca ----- Greaţă, vărsături boala
3. A elimina Micţiuni edeme Eliminare
fiziologice necorespunzătoar
Tranzit intestinal e a lichidelor
normal
4. A se mişca şi a ----- Se deplasează cu Ameţeli, stare de
menţine o bună ajutor somnolenţă
postură
5. A dormi şi a se ----- Somn neliniştit Necunoaşterea
odihni prognosticului
6. A se îmbrăca şi a ----- Se dezbracă şi Starea de
se dezbrăca îmbracă cujutor slăbiciune
7. A menţine Afebril 36.50 C ----- -----
temperatura
corpului în limite
normale
8. A fi curat, a-şi ----- Îşi efectuează boala
proteja toaleta cu
tegumentele dificultate
necesită
9. A evita pericolele ------ Potenţial de HTA
complicaţii edeme
10 A comunica Comunicativă, ----- -----
. limbaj adecvat,
coerent
11 A-şi practica Frecventează ----- -----
. religia biserica

29
12 A se preocupa de ----- Dificil, realizare HTA
. realizarea proprie fizică insuficientă.
13 A se recreea ----- Limitarea HTA
. recreării active
14 A învăţa Solicită sfaturi cu ----- -----
. privire la starea sa

ANALIZE DE LABORATOR ŞI ALTE EXPLORĂRI

Data Analiza efectuată Rezultatul obţinut Valoarea normală

11IV Hemoglobină 12,1 g% 14 – 16g %
Hematocrit 37% 40-45 + 5%
Leucocite 7800 / mm3 4000-8000/mm3
Trombocite 312.00/mm3 180.000-400.000/mm3
GGlobule roşii 4.520.000/mm3 4,5-5.500.000 / mm3
VSH 6/ 1h 5-10 /1h
10-20/2h
Uree 40 mg/Dl 15 – 42 mg/dL
Timol 5 UML 2-4 UML
TGP 84 UI 10-20 UI
Sumar urină Albumină – urme fine Albumină, glucoză –
glucoză – absent absent
Sediment urinar - rare Sediment urinar - rare
leucocite, frecvente leucocite şi epitelii
epitelii plate plate

11.04 Examen echografic: MCF ritmice , lichid amniotic în cantitate normală, 30

săptămâni placentă fundică grII.

30
 TRATAMENT

Data Data Mod de prezentare Acţiune Reacţii adverse

Medicamentul şi administrare terapeutică
11- Hiposerpil cp = 25 mg Antihipertensiv Congestia
17.04 1 cp x 3 / zi cu instalare mucoasei nazale,
lentă şi greaţă, diaree, etc
prelungită
Furosemid 40 mg i.v. Diuretic activ Greaţă, erupţii
cutanate,
administrarea în
cantităţi mari
poate provoca
leziuni renale şi
hepatice
Ser fiziologic Flacon 250 ml,p.i.v Reechilibrare -creştera patului
. hidroelectro- vascular - HTA
litică

31
 CAZUL III
PLAN DE ÎNGRIJIRE

Data Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare

nursing
11.04 * edeme  Ajutarea  Primesc gravida în secţie şi o instalez în  Stare generală
gravidei să salon, o supraveghez permanent, asigur alterată
* HTA
înţeleagă odihna BCF= 138 /min
* greaţă, manifestările  Recoltez sânge pentru analize, după o TA = 160/90 mmHg
* vărsături, * tratamentul pregătire psihică şi fizică în prealabil - convulsii tonice
 Ascult BCF şi urmăresc ritmicitatea
* cefalee,
 Discut cu gravida şi o învăţ să colaboreze cu
* ameţeală, echipa de cadre sanitare
* somnolenţă  Măsor funcţiile vitale şi vegetative, greutatea
gravide
* convulsii tonice
 Instalez perfuzia şi administrez tratamentul
recomandat de medic pentru scăderea
valorilor tensionale şi diminuarea edemelor
 La 2 ore de la internare pacienta face o criză
manifestată prin convulsii tonice ceea ce
determină acordarea primului ajutor şi
administrarea de sulfat de magneziu 4 g în
p.i.v. ritm de 1 g / minut şi diazepam 10 mg;
se administrează şi diuretice şi hipotensive
 TA este măsurată de 4-5 ori pe zi
 gravida stă în repaus la pat întrucât efortul
fizic ar agrava starea generală

32
12.04 * edeme  Colaborarea  Realizez instalarea perfuziei Stare generală bună
* HTA gravidă – medic-  Supraveghez starea gravidei prin măsurarea – TA = 150/85
asistentă pulsului,TA,Temperaturii,a comportamentului mmHg
* greaţă,  Gravida să  amplasez lehuza în pat şi o supraveghez
* vărsături, cunoască permanent
prognosticul şi  administrez tratamentul recomandat de medic
* cefalee, efectele pentru scăderea valorilor tensionale şi
* ameţeală, medicamentelor diminuarea edemelor
* somnolenţă
13- * edeme Inducerea unei  Lehuza primeşte îngrijirile necesare Stare generală bună
16.04 * HTA stări optime de  administrez tratamentul recomandat de medic – TA = 140/80
sănătate pentru scăderea valorilor tensionale şi mmHg
diminuarea edemelor
 Supraveghez starea gravidei prin măsurarea
pulsului,TA,temperaturii

Epicriza: gravidă de 35 ani relatează că în urma unui efort prelungit au apărut edeme ale membrelor inferioare şi
HTA urmate de ameţeli, greţuri, vărsături . Sarcina a fost dispensarizată de la 8 săptămâni, rezultatelor analizelor
efectuate pe parcursul sarcinii în primul trimestru au fost în limite normale. În prima zi de internare prezintă o criză
de convulsii tonice care sub tratament dispar. În urma tratamentului efectuat şi a repaosului la pat valorile
tensionale au scăzut, edemele s-au diminuat şi se externează cu recomandările:
Recomandări: repaos sexual şi fizic, igiena OGE, igiena sânilor, dispensarizare în fiecare săptămână, monitorizarea
tensiunii arteriale.

33
 CAPITOLUL 3

TEHNICI APLICATE ÎN PROCESUL DE ÎNGRIJIRE

3.1 MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE (T.A.)

TENSIUNEA ARTERIALĂ – Reprezintă presiunea exercitată de sângele

circulant asupra pereţilor arteriali. Valoarea ei este determinată de forţa de
contracţie a inimii, de rezistenţa întâmpinată de sânge şi de vâscozitatea sângelui.
Valoarea normală a TA la adultul sănătos este de 115-140 mmHg pentru TA
sistolică şi de 75 – 90 mmHg pentru TA diastolică.
TA se măsoară zilnic iar la indicaţia medicului se pot efectua măsurători de
mai multe ori pe zi. Se va face în prealabil pregătirea psihică şi se va sigura repaus
fizic şi psihic minim 15 minute înainte de măsurarea TA.Materiale necesare - aparat
pentru măsurarea tensiunii arteriale ( cu mercur Riva Rocci,cu
manometru,oscilometru Pachon),stetoscop biauricular,tampon de vată,
alcool,creion albastu.

Metoda de determinare –palpatorie, ascultatorie.

A. METODA ASCULTATORIE:
-pregătirea psihică a pacientului
-asigurarea repaosului fizic şi psihic timp de 15 minute
-spălarea pe mâini
-se aplică manşeta pneumatică pe braţul clientului,sprijinit şi în extensie
-se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a
manşetei
-se introduc olivele stetoscopului în urechi
-se pompează aer în manşeta pneumatică, cu ajutorul perei de cauciuc până la
dispariţia zgomotelor pulsatile
-se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei, până când se
percepe primul zgomot arterial (care reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime)
-se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi
consemnată
-se continuă deprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
-se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul manometrului, în
momentul în care zgomotele dispar,aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă

34
-se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare
albastră, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur
-se unesc liniile orizontale cu liniile verticale şi se haşurează spaţiul rezulatat
-în alte documente medicale se înregistrează cifric: valoarea normală după OMS
este de 65-90 tensiunea minimă şi 115-140 tensiunea maximă
-se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrana cu alcool

B. METODA PALPATORIE
-determinarea se face prin palparea arterei radiale
-nu se foloseşte stetoscopul biauricular
-etapele sunt identice metodei ascultatorii
-are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât realitatea, palparea pulsului
periferic fiind posibilă numai după reducerea accentuată a compresiunii exterioare.

3.2 RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE   ŞI PATOLOGICE

Reprezintă una din sarcinile asistentei medicale.

Majoritatea recoltărilor se fac dimineaţa, pe nemâncate, până la ridicarea
pacientei din pat.

 RECOLTAREA SÂNGELUI

Sângele se recoltează pentru examene hematologice, biochimice,

bacteriologice, virusologice, parazitologice şi serologice.
Recoltarea sângelui pentru examenele biochimice se face din sânge venos
prin puncţionarea venei de la plica cotului: vena medio-bazilică şi mediocefalică (se
pregăteşte braţul bolnavului, se dezinfectează cu tampon îmbibat cu alcool).
          Aşez bolnava într-o poziţie cât mai comodă în patul său sau pe un scaun. Se
descoperă braţul ales având grijă ca hainele să nu împiedice circulaţia de
reântoarcere. Se aşează sub braţ o muşama, ţinând braţul în abducţie şi extensie
maximă.
          Plica cotului o dezinfectez cu alcool la nivelul unirii treimii inferioare a
braţului cu treimea mijlocie, aplic garoul strângându-l în aşa fel încât să oprească

35
total circulaţia venoasă, fără să se comprime artera ( acest lucru se controlează prin
palparea pulsului radial).
          Turgescenţa venei se poate provoca şi prin loviri uşoare şi repetate asupra ei
cu tamponul umed, precum şi prin netezirea de la periferie spre centrul feţei
anterioare a antebraţului respectiv.
          Puncţia venoasă se poate realiza cu sau fără aspiraţie.          Seringa cu acul se
ţin în mâna dreaptă, bine fixată între police şi restul degetelor. După o degresare în
prealabil cu alocool, se introduce acul în direcţia curentului sanguin. Perforarea
tegumentului se va face în direcţie oblică, după carese va repera cu vârful rezistenţa
peretelui venos în direcţia axului longitudinal al venei.
          În momentul pătrunderii acului în venă apare la extremitatea lui liberă
sângele. În caz că puncţia se execută cu seringa, apariţia sângelui trebuie provocată
prin tragerea pistonului, prin aspiraţie.
Scopul, pentru care se face recoltarea hotărăşte locul unde se face, felul
instrumentului şi materialele necesare pentru recoltare.
Materialele necesare în general sunt:
- seringa, ace, eprubete, tampoane sterile, soluţie dezinfectantă, garou, tăviţă
renală, soluţii necesare (anticoagulante etc), mănuşi, prosop ş.a
-
Pentru examenul hematologic - sângele se recoltează prin puncţie venoasă
şi prin înţeparea pulpei degetului (la adulţi) şi a feţei plantare a halucelui şi a
căcâiului (la copii), pe anticoagulant (EDTA, citrat Na 3,8%).
Exemplu: Pentru HL - se recoltează 2-5 ml sânge venos pe cristale de EDTA
- 0,5 ml soluţie uscată prin evaporare.
Pentru VSH se recoltează 1,6 ml sânge venos, fără stază, cu 0,4 ml citrat de
sodiu 3,8 %.

Pentru examenul biochimic al sângelui recoltarea se efectuează prin puncţie

venoasă, dimineaţa, pacienta fiind "a jeune". Se recoltează 5-10 ml sânge simplu
sau pe anticoagulant (heparină, fluorură de Na, citrat de Na 3,8 %, oxalat de K).

Pentru examenul serologic al sângelui se recoltează 5-10 ml sânge venos

fără anticoagulant,în eprubete uscate, sterile, prevăzute cu dopuri de vată.

Pentru examenul bacteriologic al sângelui (hemocultură) se recoltează 20

ml sânge, în condiţii perfecte de asepsie.

36
 RECOLTAREA URINII are scop explorator, informând asupra stării
funcţionale a rinichilor şi a întregului organism.

Examenul fizic al urinei necesită urina din 24 h, determinându-se cantitatea,

aspectul, culoarea, densitatea.

Pentru examenul sumar se recoltează 10-15 ml din urina de dimineaţă,

aruncând primul jet de urină şi recoltându-l pe al doilea în eprubetă, determinându-
se albuminuria, glicozuria, sedimentul urinar.

Pentru urocultură se recoltează din urina de dimineaţă 25-50 ml urină într-o

eprubetă sterilă sau borcan steril, după o prealabilă toaletă a organelor genitale
externe, aruncând primul jet de urină şi recoltându-l pe al doilea în eprubetă.
Recoltarea urinei se poate efectua şi prin sondaj vezical şi prin puncţie
vezicală.

 RECOLTAREA SECREŢIILOR VAGINALE – se face direct din produsul

ce se scurge din col sau cu ajutorul unei anse, în vederea examenului
bacteriologic, parazitologic, micologic.

37
 CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRĂRI

Lucrarea de diplomă având subiectul "Disgravidiile”, conţine aproximativ

40 de pagini , fiind împărţită în două părţi:
- partea generală
- partea specială
Lucrarea este structurată în trei capitole.
În primul capitol, am prezentat date descriptive privind
disgravidii, respectiv: definiţie, clasificare, etiologie, simptomatologie, evoluţie,
complicaţii, prognostic, tratament.
În capitolul al doilea am urmărit personal pe tot timpul spitalizării trei
bolnave cu disgravidie, bolnave care au fost supuse îngrijirilor medicale, la care am
contribuit personal, conform atribuţiilor asistentei medicale, bolnavii părăsind
spitalul cu o stare ameliorată şi cu indicaţii privind măsurile pe care trebuie să le
respecte, măsuri ce au fost consemnate în lucrare.
În capitolul al treilea, am prezentat rolul asistentei medicale în efectuarea
tehnicilor impuse de afecţiune, a examinărilor de laborator, a explorărilor
funcţionale şi a educaţiei pentru sănătate.
Numai o pregatire desăvârșită care să poată asigura o sesizare precoce a
simptomelor si semnelor prezentate de gravidă, o tehnică riguroasăcare să asgure o
bună evoluție a bolii, poate ajuta pacienta să evolueze spre o stare mai bună. Pe
lângă aceste măsuri de urgență aplicate în spital,un rol important îl joacă profilaxia
în timpul sarcinii, depistarea semnelor în stadiul preclinic, deoarece prin măsuri
chiar obișnuite,instituite precoce,bazate pe regim igieno-dietetic,repaus sedative șI
spasmolitice pot fi obținute ameliorări, înlăturându-se complicațiile.
Închei această lucrare ,aducând,dacă pot spune așa, un elogiu profesiei de
asistentă medicală, de nursă,elogiu dedicat acelora care prin muncă și
profesionslism ajută la salvarea de vieți omenești.

38
 BIBLIOGRAFIE

1. Albu M.R. – Anatomia şi fiziologia omului, ed. Corint, Bucureşti 1997

2. Prof.univ.dr.doc. Enescu L – Farmacologie, Editura Dimitrie Cantemir,
Târgu Mureş 1998
3. Mozes C. – Tehnica îngrijirii bolnavilor, Editura Medicală, Bucureşti,
1998.
4. Terlemen, Georghiţă – Gincologie şi obstetrică, curs pentru studenţi de
medicină generală IMF Iaşi 1984
5. Baltă G, Stănescu M. O, Kyowski A, Titircă L – Tehnici speciale de
îngrijire a bolnavilor, Editura medicală, Bucureşti 1998
6. Agenda medicală – Editura Bucureşti 1998
7. Titrcă L. – Tehnici de îngrijire aplicate de asitenţii medicali, Editura Viaţa
Medicală Românească, București

39