Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Modele de Proiectare A Lectiei
Modele de Proiectare A Lectiei
21
dobîndite în afara clasei: lectură, participarea la activităţi culturale, implicarea în unele acţiuni
sociale etc.) şi, mai ales, prin explicarea, pentru a fi înţeleşi, a paşilor ce se parcurg pentru ca
învăţarea să se producă, prin înţelegerea strategiilor învăţării.
Este necesara şi utilă, insa, diversificarea demersului didactic la orele de limba şi
literatura română, cunoaşterea şi utilizarea unor noi posibilităţi de desfăşurare a lecţiilor,
alternînd modelul clasic, adaptat cerinţelor unui învăţămînt formativ, cu variantele pe care le
propun cercetările şi tendinţele din didactica limbilor, în special.(cf.A.Pamfil.2003,p. 29).
Prezentăm, în continuare trei astfel de variante care oferă o altă structurare a procesului de
predare – învăţare - evaluare, adaptată studiului limbii şi literaturii române:
22
Pe tablă se poate realiza un tabel cu trei rubrici, conform modelului, care va fi completat
odată cu parcurgerea secvenţelor lecţiei.
În etapa de Evocare, elevii sunt solicitaţi să-şi amintească ce ştiu mai bine, dinainte, despre
tema au subiectul discutat; să anticipeze, să stabilească ţinte pentru investigaţia lor, ţinte de care
vor fi relaţionate cunoştinţele noi; implicarea înseamnă folosirea limbajului propriu scriind şi /
sau vorbind.
Profesorul stimulează gîndirea elevilor cu recomandări de tipul: “Gîndiţi /lucraţi în perechi/
Comunicaţi!”, stabilindu-se interesul şi motivaţia pentru învăţare.
Evocarea se poate face prin diferite modalităţi/tehnici de evocare:
conversaţia: întrebări şi discuţii focalizatoare care direcţionează
permanent gîndirea elevilor;
brainstormingul liniar sau sub formă de cirochine;
tehnica termenilor cheie;
scrierea liberă;
predicţia (anticiparea) prin discuţii sau pe baza unor termeni daţi în avans;
jocul didactic etc.
-
Realizarea sensului (înţelegerea) este faza de învăţare în care elevii vin în contact cu noile
conţinuturi/informaţii prin: lectura textului, ascultarea unei expuneri/prelegeri, vizionarea unui
film etc.
Ideile descoperite acum sunt integrate în schemele proprii de gîndire. Sarcina acestei etape
este să menţină implicarea şi interesul stabilite în faza anterioară. A înţelege înseamnă a găsi
23
răspunsuri la întrebări şi soluţii noi. Activitatea de înţelegere se face independent şi/sau prin
cooperare. Se pot utiliza, acum, tehnici precum:
S.I.N.E.L.G. (sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi
gîndirii);
lectura textului;
întrebări reciproce;
dezbateri în grupuri;
jurnalul de lectură cu dublă sau triplă intrare;
întrebări binare: ce lansează controverse şi argumente pentru opţiunea
da sau nu;
ghidul de lectură sau de studiu;
rezumarea individuală sau în perechi;
investigaţia comună: muncă pe grupe cu tematică fixă;
eseul de 5 minute pe o anumită temă;
prelegerea intensificată;
imaginarea unui caz (studiul de caz);
jocul de rol etc.
Reflecţia este etapa de consolidare a cunoştinţelor, de restructurare activă a schemei de
gîndire, care va include conceptele noi. Acum are loc învăţarea durabilă adică schimbarea de
comportament şcolar.
În această fază elevii exprimă, cu propriile cuvinte, ideile şi cunoştinţele noi; învăţarea şi
intelegerea sint” personale “. Rolul profesorului este foarte important acum:
stabileşte scopuri pentru învăţare;
oferă material divers pentru ca elevii să-şi dezvolte
capacitatea de exprimare, să-şi îmbogăţească
vocabularul, să exerseze;
îi ajută pe elevi să-şi formuleze propriile întrebări;
încurajează exprimarea liberă, motivîndu-i pentru
învăţare.
Reflecţia se realizează prin discuţii de grup şi colective, activităţi de scriere individuale/în
perechi/grupe, concretinzîndu-se prin diferite tehnici/probe ilustrative:
fişa de monitorizare (S.I.N.E.L.G.) revăzută;
confruntarea ideilor după ghidul de lectură, revăzut şi acesta;
chestionarul;
dezbaterea de tipul unei mese rotunde;
cvintetul;
eseul de 5 minute, urmat de discuţii în grup pro şi contra, cu argumente;
eseul structurat, pe o temă anume, cu sarcină de lucru pentru acasă;
metoda cadranelor;
harta poveştilor;
conceperea de postere şi expunerea lor în “galerie”;
compoziţii libere, în versuri şi în proza.
Imaginat, la inceput,drept cadru potrivit studierii textelor ,nu neaparat literare,modelul este
valorificat la cele trei domenii ale disciplinei limba si literatura romana.( vezi si cap. Metode
de invatamant valorificate in activitatile de limba si literatura romana)
24
5. Eficientizarea demersului didactic prin alternarea organizării frontale,
individuale şi prin cooperare
25
MODELE DE STRUCTURARE A LECŢIEI
(dupa A.Pamfil.2003 p.163)
26