ÎNVĂŢAREA ORGANIZAŢIONALĂ &

PROCESE COGNITIVE DE GRUP

MODULUL 3, mai 2022
Cătălina Oţoiu
catalinaotoiu@psychology.ro

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE
Al treilea tip de învățare
Învățarea organizațională vs organizația care
învață?

2
Organizaţia care învaţă

 O organizaţie care achiziţionează, transferă şi

creează cunoştinţe şi îşi modifică comportamentul
individual şi colectiv pentru a reflecta noile
cunoştinţe generate prin procesul de învăţare
(Garvin, 1993)

3
Organizaţia care învaţă

 Caracteristici (Garvin, 1993)

◼ Are implementate procese rezolutive sistematice
◼ Experimentează cu noi modalități de acțiune
◼ Învață din experiența proprie
◼ Învață din experiența altora
◼ Transferă cunoștințe eficient în interiorul organizaţiei

4
Organizaţia care învaţă - practici

• Crește performanța financiară

• Se generează cunoaștere organizațională
Nivelul oamenilor Nivel structural

Creează oportunități Conectează organizația

continue de învățare cu mediul său
Promovează dialogul și
investigarea Implementează sisteme
care să capteze și să
Încurajează colaborarea împărtășească cunoașterea
și învățarea în echipe
Susține obținerea unei Oferă leadership
viziuni comune strategic pentru învățare

5
Organizaţia care învaţă
 Caracterisitici ale culturii învăţării

◼ învăţare autogestionată nu “instruire”

◼ orientare către dezvoltare de capabilităţi pe
termen lung, nu pe termen scurt
◼ empowerment nu supervizare

6
Managementul învăţării organizaţionale
(după Pawlowski, 2001)

Framework conceptual pentru învățarea organizațională

Procesul de Nivele Modele de Tipuri de

învățare structurale învățare învățare

Individual Învățare Cu simplu

cognitivă circuit
Identificare De grup
Învățare Cu dublu
Integrare Organizațional culturală circuit
Acțiune Inter- Învățare prin Cu triplu
organizațional acțiune circuit
7
ÎNVĂȚAREA

LA NIVEL DE ECHIPĂ

8
Care sunt comportamentele pe care le asociați cu
învățarea la nivel de grup?

9
Comportamente relaţionate cu învăţarea la nivel de
echipă
Membrii echipei
 Împărtăşesc, discută şi reflectă asupra unor probleme
relevante, procese şi rezultate (Savelsbergh et al, 2009)
 Adresează întrebări, explorează perspective diferite,
chestionează asumpţii şi examinează rezultate neaşteptate,
în cadrul unui proces de conflict constructiv (Erhardt et al.,
2016; van der Haar et al., 2015)

 Prin înţelegerea perspectivelor diferite şi integrarea lor se

realizează construcţia unor noi înţelesuri

10
Comportamente relaţionate cu învăţarea la nivel de
echipă

 Comportamentele emerg şi evoluează pe măsură ce membrii

grupului interacţionează într-un context social şi temporal
(van der Haar et al., 2013)

 Ca atare – învăţarea la nivel de echipă este în esenţă un

fenomen temporal şi dinamic

11
Învăţarea la nivel de echipă
 Un proces care conduce către o schimbare relativ
permanentă în nivelul colectiv de cunoaştere şi competenţă
al echipei şi derivă din experienţele împărtăşite ale
membrilor ei (Ellis et al., 2003)

 Presupune că membrii grupului de muncă învaţă din

experienţele colegilor (pe lângă experienţele personale) prin
procese de interacţiune sociocognitive care coordonează şi
integrează cogniţii individuale (van den Bossche et al., 2006).

12
Învăţarea la nivel de echipă

 Presupune explorarea de idei şi procese, discutarea

diferenţelor de percepţie şi rezolvarea diferenţelor prin co –
construcţia unei noi înţelegeri asupra problemei (Decuyper
et al., 2010; Edmondson et al., 2007; Erhardt et al., 2016).

13
Ce este cogniția de grup?

14
Procese cognitive de grup
 Inputuri → Procese/Stări emergente → Rezultate
◼ Grupurile sunt sisteme sociale de procesare a informațiilor - pot fi
conceptualizate ca sisteme cognitive

 Emergenţa cogniţiei de grup

◼ Cineva generează jumătate din idee, iar altcineva cealaltă jumătate
◼ Cineva are o idee, iar ceilalți membri au cunoștințele și expertiza
necesare pentru implementarea ei
◼ Pe parcursul dezbaterilor de grup, ideile se combină, recombină și
modifică – comunicarea este esențială pentru emergență

15
Cogniția de grup
 …“emerge din interacțiunea cogniției individuale a fiecărui
membru din echipă și comportamentele manifestate în procesele
de grup” (Cooke, Salas, Kiekel & Bell, 2004, p.85; Rentsch &
Woehr, 2004)

 Cogniția împărtășită - Modele mentale împărtășite – Mohamed,

Klimoski & Rentsch, 2000; Rentsch & Woehr, 2004; Weick &
Roberts, 1993
 Cogniția distribuită - Modele de procesare selectivă a informațiilor
– Stasser & Titus, 1985, 1987

16
Cum arată acest proces într-un grup?
Cum se generează cunoașterea la nivelul echipei?

17
Emergența cogniției de grup (Grand et al, 2016)

 Cunoașterea (Knowledge) la nivel de grup derivă:

◼ Procese de învățare (learning)

◼ Procese de împărtășire de cunoștințe (sharing)

◼ Caracteristici ale echipei – localizarea expertizei

◼ Și alte procese – motivație, afectivitate etc.

18
Figura 1. Teoria procesuală a emergenție cunoașterii în grup (Grand et al, 2016) 19
Elemente de bază și mecanisme ale învățării
(Grand et al, 2016)

 Selecția datelor
◼ Identific informația pe care se focalizează membrii
echipei
◼ Cum se relaționează componentele informaționale?
◼ Expertiză distribuită – ajută la focalizarea atenției
 Encodare
◼ Transformarea stimulilor/ informațiilor din mediu în
reprezentări care sunt stocate în memorie
◼ Learning from self – informație specializată

20
Elemente de bază și mecanisme ale învățării
(Grand et al, 2016)

 Decodarea
◼ Learning from others – mai dificil ca proces față de
encodare
◼ Presupune mecanisme suplimentare – relaționate cu
interacțiunea grupului
 Integrarea
◼ Categorizarea și organizarea informației prin relaționarea
ei cu informațiile deja existente
◼ Conduce către formarea structurilor informaționale
coerente și împărtășite la nivel de grup (ex. proceduri)
21
Procese de împărtășire de cunoștințe
(Grand et al, 2016)

 Informația agregată a grupului crește pe măsură ce

informația individuală se acumulează

 Transformarea informației internalizate în informație

externalizată (Fiore, 2010)

 Mecanismele: selecția membrilor, recuperarea informației

(retrieval), împărtășire de informații, recunoașterea
contribuției (acknowledgement)
22
Figura 2. Teoria procesuală a emergenție cunoașterii în grup (Grand et al, 2016) 23
Procese de împărtășire de cunoștințe
(Grand et al, 2016)

 Selecția membrilor
◼ Contribuție diferențiată și patternuri de comportament sistematic
◼ Cine vorbește? și De ce vorbește?
◼ Echipe cu expertiză împărtășită vs echipe cu expertiză distribuită

 Recuperarea informației (retrieval)

◼ Identificarea informației relevante din memorie pe care membrii
aleg să o împărtășească
◼ Calitatea informației este dependentă de nivelul de integrare al
schemelor cognitive

24
Procese de împărtășire de cunoștințe
(Grand et al, 2016)

 Împărtășire de informații
◼ Dependentă de o serie de factori externi și interni grupului (context,
tipul și canalul de comunicare etc.)
◼ Împărtășirea informațiilor integrate este mai eficientă pentru grup
(mai ales in grupuri cu expertiză diferențiată)

 Recunoașterea contribuției (acknowledgement)

◼ O formă esențială de feedback
◼ Cu impact pentru formarea: memoriei tranzactive (ce informație
avem), shared mental models, situational awareness (ce informație
ne mai trebuie)

25
Cogniţii asociate proceselor de învăţare
colaborativă
 Pornind de la taxonomia obiectivelor de învăţare (Bloom et al.,
1956)
◼ de grad superior - pentru a genera noi înţelesuri şi cunoaştere
dincolo de informaţiile existente
◼ de bază - pentru a reţine informaţii factuale
 Higher / lower level cognition (King, 2002; Volet et al, 2009)
◼ Low cognition - toate procesele care presupun prelucrarea
informaţiei din surse externe (ex. cititul informaţiei,
parafrazare)
◼ High cognition - toate procesele care susţin şi facilitează
construcţia unor noi înţelesuri / sensuri (ex. Întrebări pe
sarcină,generare de idei, explicaţii, chestionarea asumpţiilor)
26
Cogniţii asociate proceselor de învăţare
colaborativă
 Low cognition
◼ utile pentru construcţia unei înţelegeri comune a situaţiei
◼ cantitatea mai mare a informaţiei procesate
◼ facilitarea conversaţiei la nivel de grup
◼ facilitarea colaborării la nivel de grup
 High cognition
◼ calitatea procesării informaţiei este mai ridicată
◼ se produce mai mult conţinut/ cunoaştere
 Relevanţa ciclurilor de evenimente diferite

27
Cogniţii asociate proceselor de învăţare
colaborativă
 Echipele care utilizează mai multe instanţe de high cognition decât
de low cognition sunt mai performante (Van Boxtel, 2004; Volet et
al, 2009)

 Molenaar & Chiu (2017) – secvenţialitatea cogniţiei raportat la

performanţa echipei (similare vs. disimilare)
◼ Grupurile tind să perpetueze comportamentele
anterioare:
◼ Low cognition – low cognition; high cognition – high
cognition

28