INFLUENȚA PRACTICILOR COMERCIALE INCORECTE ASUPRA

DECIZIEI TÂNĂRULUI CONSUMATOR

Fii informat! Ia atitudine! Cunoaște-ți drepturile !

Zilnic suntem asaltaţi de zeci de mesaje de genul ” Ofertă excepţională, numai pentru
24 de ore!”, ”Cumpără două produse şi vei primi unul gratuit!”, „Numai produsul nostru îţi
poate asigura securitatea familiei!”, mesaje pe care le vedem la televizor, radio, în presa
scrisă, pe stradă, pe mijloacele de transport în comun, fiecare dintre ele încercând să ne facă
viaţa mai uşoară propunându-ne cel mai bun produs sau serviciu.
Şi atunci se poate pune întrebarea: cum se poate descurca un tânăr consumator în
această avalanşă de informații, cum poate şti că produsul pe care-l cumpără corespunde într-
adevăr nevoilor sale şi nu este vorba de un comportament indus artificial de o astfel de
tehnică de promovare sau de vânzare a respectivului produs? Cum poate ști tânărul
consumator că nu este înșelat sau dus în eroare de către un comerciant care dorește să își
vândă produsul în orice condiții .
Ca răspuns a apărut Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale,
transpusă şi în legislaţia românească prin Legea nr. 363/2007. Dar care sunt practicile
comerciale incorecte cărora li se adresează legislația menţionată mai sus?

Practicile comerciale incorecte sunt : orice acţiune, omisiune, comportament, demers

sau prezentare comercială, inclusiv publicitate şi comercializare, efectuate de un comerciant,
în strânsă legătură cu promovarea, vânzarea sau furnizarea unui produs consumatorilor.

In general, acest termen înseamnă practici comerciale înșelătoare și agresive. Aceste

practici sunt interzise. Pentru ca o practică comercială să fie considerată incorectă, este
necesar să se stabilească dacă aceasta a influențat sau este probabil să influențeze în mod
esențial decizia consumatorului mediu de a achiziționa acel produs sau serviciu.
 Conform Legea nr. 363/2007 consumator este orice persoană fizică sau grup de
persoane fizice constituite în asociaţii, care, în practicile comerciale ce fac obiectul prezentei
legi, acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie,
artizanale ori liberale .

Consumator vulnerabil ? Vulnerabilitatea este determinată de anumite caracteristici

fizice sau psihice, cum ar fi vârsta, infirmitatea fizică sau mintală, credulitatea, ori
caracteristici socio-profesionale – şomaj, analfabetism etc.
Din aceste motive, consumatorii vulnerabili au dificultăţi în a obţine şi a asimila
informaţia necesară luării unor decizii privind achiziţionarea unor bunuri sau servicii.
Grupuri de consumatori vulnerabili: persoane în vârstă, copii, persoane cu boli care le
limitează capacitatea de interacţiune sau boli incurabile, şomeri, persoane cu un nivel de
educaţie foarte scăzut etc.

Acţiunile înşelătoare reprezintă activităţi ale operatorilor pe care aceştia le întreprind

în promovarea şi vânzarea produselor.
O practică este considerată a fi acţiune înşelătoare în patru situaţii:
 dacă ea conţine informaţii false;
 dacă, în orice situaţie, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este
susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, chiar dacă informaţiile
prezentate sunt, în fapt, corecte în privinţa unuia sau mai multor elemente;
 dacă implică orice activitate de comercializare privind produsul, inclusiv publicitatea
comparativă, creând o confuzie cu alt produs, marca, numele sau cu alte semne
distinctive ale unui concurent;
 nerespectarea de către comerciant a obligaţiilor prevăzute în codul de conduită pe care
s-a angajat să îl respecte dacă:

o angajamentul său nu este o aspiraţie, ci este ferm şi poate fi verificat;

o acesta  indică, în cadrul unei practici comerciale, că s-a angajat să respecte
codul;
În fiecare dintre aceste situaţii, elementul esenţial pentru ca practica comercială să fie
considerată înşelătoare este ca aceasta să îl determine sau să fie susceptibilă să-l determine pe
consumator să ia o decizie comercială pe care altfel nu ar fi luat-o. Criteriile prezentate
au natură obiectivă, prin urmare nu trebuie dovedit că prin practica respectivă consumatorul a
fost indus în eroare. De asemenea, nu trebuie probată existenţa unei pierderi de natură
financiară.

Omisiuni înșelătoare:
În analiza practicii comerciale se va ţine seama de toate caracteristicile şi
circumstanţele acesteia, precum şi de limitele mijloacelor de comunicare utilizate pentru
transmiterea informaţiei.
În cazul în care mijloacele de comunicare utilizate pentru transmiterea practicilor
comerciale impun limite în spaţiu sau în timp, se va ţine cont, în momentul determinării
practicii ca fiind sau nu „omisiune înşelătoare”, de aceste limite, precum şi de orice măsuri
luate de către comerciant în vederea punerii informaţiei la dispoziţia consumatorului prin alte
mijloace.
Informaţiile trebuie prezentate clar: o prezentare neclară poate fi considerată o
omisiune de informare.

Practici comerciale agresive:

O practică comercială este considerată agresivă dacă, în contextul prezentării situaţiei
de fapt şi ţinând cont de toate caracteristicile şi circumstanţele limitează sau este susceptibilă
să limiteze în mod semnificativ libertatea de alegere sau comportamentul consumatorului
mediu, cu privire la produs, prin hărţuire, constrângere, inclusiv prin hărţuire, constrângere,
inclusiv prin utilizarea forţei fizice sau prin influenţa nejustificată, şi, prin urmare, determină
sau este susceptibilă să determine consumatorul să ia o decizie comercială pe care altfel nu ar
fi luat-o.
Un exemplu de practică
incorectă care se adresează
unui tânăr consumator este
următoarea :
Mioara este mama lui David
un băiețel de 7 ani . Acesta
este pasionat de cărțile cu
povești, povești ce îl fac să
viseze o lume a magiei cu
personaje fantastice . De ceva
timp Mioara a observat că
David insistă mereu să îi comande o carte de la o anumită editură . Prima dată s-a gândit că e
o toană de-a lui David știind că de obicei merg împreună la librărie să aleagă cărți . Văzând că
acesta insistă a cerut mai multe relații lui David despre ce carte vrea, de unde știe de editură .
A aflat că pe coperta cărții apărea o reclamă cu sloganul ”Cere-le părinților tăi să-ți cumpere
această carte" și era indicat un site online . Mioara a sesizat că ceva nu e în regulă și a făcut o
sesizare la ANPC că se află în fața unei practici abuzive .
Vânzătorii nu au dreptul să îi încurajeze pe copii să le ceară părinților să le cumpere
anumite produse. Sunt interzise mesajele directe de tipul „Cumpără cartea acum" sau „.
Interdicția se aplică în cazul tuturor mijloacelor de comunicare, inclusiv al televiziunii și, mai
ales, al internetului.

Alt exemplu de practică incorectă adresată tinerilor :

- La accesarea site-ului unui joc cunoscut printre adolescenți
apărea reclama : ” Sunteți tineri ? aveți părul rar ? părul vă
cade des ? Soluția o găsiți la noi !! Folosiți această cremă
care va face să vă crească părul în 3 săptămâni – produsul
nostru este testat.“
- Unii au cumpărat produsul, dar acesta nu a avut efectul
aşteptat. Aceasta este o practica înșelătoare. Ea este
interzisă şi sancţionată de către ANPC (conform Legii
nr.363/2007

Publicitatea amăgitoare
Vânzarea de produse a căror
marcă se aseamănă cu o marcă deja
consacrată.
Alexandru a cerut bani mamei
să își cumpere o pereche de adidași noi . A
mers la un magazin cu încălțăminte sport
și și-a ales o pereche cu inscripția
REOBOK . Nu a fost atent și când a
ajuns acasă mama observă că în loc
de REEBOK inscripția era alta . A făcut sesizare la ANPC pentru publicitate înșelătoare și au
returnat produsul la magazin .

Din exemplele de mai sus putem să tragem concluzia că tinerii consumatori sunt o
categorie de consumatori vulnerabili . Sunt vulnerabili și ușor de manipulat de către unii
comercianți deoarece cunoștințele și experiențele lor de viață sunt limitate .
Concluzia ar fi următoarea : Fii informat! Ia atitudine! Cunoaște-ți
drepturile !