Concluzie:

Majoritatea tarilor industrializate au suferit evolutii politice si economice in ultimii douazeci de ani, care
sunt descrise drept neo-conservatoare sau neoliberale. Miscarea calitatii ar trebui pusa in aceasta
perspectiva. Proiectul de reforma neoliberala a constat si in schimbarea rolului si a rationalitatii
sectorului public. In administratia publica, acest lucru s-a exprimat prin fenomenul” Noului Management
Public”. Aici, transformarea cetateanului in „client” de catre ideologia neoliberala face parte dintr-un
discurs privind legitimitatea, eficienta, orientarea catre client si calitatea serviciului in sectorului public.
Se poate spune ca miscarea calitatii se potriveste ca o manusa pentru proiectul neoliberal, cu accent pe
client(utilizator) si rationalizare. Expresia investitiei de calitate depinde de contextul in care este
implementata. Faptul ca s-a schimbat rolul si rationalitatea sectorului public inseamna si o schimbare a
conditiilor organizationale din cadrul activitatilor publice. Intr-un asemenea context ideologic/politic si
organizatoric trebuie evaluate masurile de calitate care sunt implementate. A existat o crestere a
formelor hibride de organizare in sectorul public, partial ca organizatii mixte intre initiative publice si
private. Finantarea serviciilor are loc din ce in ce mai mult intr-un amestec de public si privat, cu
expunere crescuta la concurenta. Infiintarea de pseudo-piete, descentralizate si delegarea necesita
mecanisme de coordonare si control general. Sistemul de asigurare a calitatii devine cu usurinta parte a
acestor eforturi de control si coordonare si fac parte din regimurile de reglementare si control.

Critica ideologica a sectorului public combinata cu o critica populista a acestuia a creat un teren propice
pentru neincedre si o criza de legitimitate. Administratia si-a pierdut in mai multe feluri atat reputatia,
cat si autoritatea. Acest lucru se aplica nu numai in raport cu publicul, ci si intre diferite niveluri din
ierarhiile administratiei si intre administratie si nivelul politic. Investitia in masuri de calitate poate fi o
incercare pentru a restabili incredere si legitimitatea. Managementul calitatii poate fi astfel vazut ca o
modalitate de depasire a problemelor complicate de management si ca un raspuns la o criza de
legitimitate si incredere in statul modern. Un model de calitate cu instrumente de standardizare si
sisteme de audit poate fi vazut ca un raspuns”logic” la cateva dintre provocarile cu care se confrunta
sectorul public.