Dizabilități de vedere și auz la copii

Realizat de studenții grupei 2.2

Luchian Diana
Buliga Iulia
Suhari Atatoli
Lebede Dana
Profestor univ.,Decusari
Aspecte generale.
Deficiență de auz, reprezintă diminuarea sau
pierderea totală sau parțială a auzului.
Deficiență de vedere, constă în scăderea acuității
vizuale la unul sau la ambii ochi (binocular), care are
loc din perioada care are loc din perioada vieții
intrauterine până vieții intrauterine până la moarte la
moarte.
Dizabilităţi auditive
Spre exemplu, viaţa
socială poate fi diferită
Persoanele cu deficienţe de
pentru un tânăr care nu
auz suplinesc această
problemă prin aude, fiind, de exemplu,
suprasolicitarea vederii cu greu inclus în
pentru a comunica (ex. cercurile celor care
citirea pe buze, limbajul ascultă un anumit gen
mimico-gestual). Uneori, muzical
cei cu deficienţe de auz
folosesc aparate auditive.
Dificultăţile celor care
nu aud pot fi şi de
natură culturală.
Dizabilităţi vizuale

Dizabilitate fizica vizuala înseamnă scăderea acuității

vizuale la unul sau la ambii ochi și produce mari probleme
în existența cotidiană a persoanei care prezintă această
deficiență.

Doar un mic număr dintre persoanele cu deficienţe de

vedere nu văd deloc. Majoritatea acestor persoane fie văd
în ceaţă, fie nu apreciază corect distanţa şi viteza sau nu
disting între obiectele care au culori asemănătoare sau
umbre. Alte astfel de persoane pot fi capabile să vadă
lucrurile care sunt foarte aproape de ei dar nu văd la
distanţe mari, în timp ce altele au o arie restrictivă de
vedere (ex.: vedere de tunel)

A avea o deficienţă de vedere poate reprezenta un

important dezavantaj, în primul rând pentru că majoritatea
oamenilor obişnuiesc să comunice sau să relaţioneze
apelând la mesaje pentru a căror receptare este necesar
 Cauzele Deficienţei de
auz-vedere
Ereditare:
• surditate în familie.
Pe parcursul sarcinii:
• în timpul sarcinii mama a fost bolnavă de
rubeolă.
Postnatale:
• copil născut prematur;
• medicamente contraindicate, dar utilizate
de mamă în timpul sarcinii (deşi boala nu este
incurabilă, este afectat auzul fătului);
• infecţii ale urechii;
• infecţii cu citalovirus (virus ce afectează
fătul);
• secreţii excesive de cerumen care
blochează canalul auditiv;
maladii ale mamelor, preluate în timpul
primelor luni de viaţă;
• leziuni ale ochilor în urma accidentelor
creierului;
• infecţii ale anumitor componente ale
ochiului;
• tumorile care afectează nervul optic;
• maladii infecţioase (varicela, pojarul);
• orbirea cauzată de băile în bazinele cu apă
infectată;
• xeroftalmia (orbirea pe bază de malnutriţie
ca rezultat al insuficienţei vitaminei A în
regimul alimentar).

Comportamentul copilului ŢINE OBIECTELE P LE O A P E L E S U N T

FOARTE APROAPE (DE PREA MARI, CLIPEŞTE
cu deficiență de vedere OCHI); DES;
ÎŞI FREACĂ DES SE ÎNCRUNTĂ FĂRĂ
OCHII; MOTIV;
ARE OCHII ROŞII, EVITĂ LUMINA
PLEOAPELE PUTERNICĂ;
UMFLATE, URCIOARE CITEŞTE ŞI SCRIE CU
(FURUNCULE) DIFICULTATE;
RECURENTE; MEMORIE BUNĂ, DE
SECREŢII ALE LUNGĂ DURATĂ;
OCHILOR (UMEZIRE); EVITĂ ARGILA,
ÎNTOARCE CAPUL NISIPUL, PLASTILINA
ÎNTR-O PARTE, ETC.;
FOLOSIND VĂZUL

PERIFERIC;
 imitând sunetul, întâmpină deseori greutăţi în
vorbire;
la unele forme ale deficienţei este atestată
COMPORTAMENTUL retardarea intelectuală;
COPILULUI CU operează cu imagini generalizate;
DEFICIENȚĂ DE
AUZ

utilizează semne pentru a se informa;

foloseşte gestul şi mimica pentru exprimare;
prezintă mari dificultăţi înnăscute;
imită sunetele şi pronunţă cuvintele cu greu;
comunică greu cu cei din jur;
STATISTICA

Potrivit raportului, mediul socioeducațional din Republica

Moldova este mai bine pregătit pentru incluziunea copiilor
cu deficiențe de auz, decât a celor cu dizabilități de văz. În
2016, în comparație cu 2013, numărul copiilor cu deficiențe
de auz reintegraţi în comunitate a crescut cu 168,8%, iar
numărul copiilor cu deficienţe de văz reintegraţi – cu doar
8,0%.

În prezent, dintre cei 552 de copii cu dizabilităţi de vedere

din Republica Moldova, doar 38% învaţă în instituţiile de
învăţământ din comunitate. Aceeași situație se atestă și în
cazul copiilor cu dizabilități de auz. Aproximativ 40 la sută
frecventează instituţiile preuniversitare de învăţământ din
comunitate. Totodată, în instituţiile rezidenţiale sunt plasați
aproximativ 60 la sută dintre copiii cu deficiențe de vedere și
circa 50% dintre cei cu dizabilități de auz.
 Principalele probleme
Cu toate că în Republica Moldova
scrierea este în grafie latină,
limbajul mimico-gestual continuă
să fie cu preponderenţă adaptat la
grafia chirilică.
În același timp, nicio instituţie de învăţământ
superior din Republica Moldova nu
pregăteşte surdo-pedagogi. Doar la
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion
Creangă” există cursurile „Psihopedagogia
persoanelor cu deficienţe de auz” şi
„Metodologia educării şi terapia persoanelor
cu deficienţe de auz şi limbajul mimico-
gestual”.
Specialiștii din domeniu menționează că există
o diferență în limbajul mimico-gestual de la o
localitate la alta. Ministerul Educaţiei, Culturii
şi Cercetării (MECC) susţine că „în instituţiile
de învăţământ special pentru copiii cu
deficienţe de auz, în procesul de comunicare,
este folosit limbajul mimico-gestual, exprimat
în scris cu caractere ale alfabetului latin”.
Totodată, copiii care studiază în
instituţiile generale de învăţământ
au acces limitat la manuale editate
în alfabetul Braille.
 PARTICULARITĂȚILE DE DEZVOLTAREA
COPILULUI
DIFICULTĂȚILE DE VEDERE

SOCIAL ADAPTATIV
COGNITIV

Atenţie. Datorită limitării sau Slăbirea funcțiilor vizuale Copiii cu deficiențe de

absenței percepției vizuale,
atenția are propriile
caracteristici specifice,
precum instabilitatea,
concentrarea și intensitatea
mai scăzute, precum și
oboseala mai mare.
Gândirea se distinge printr-o
încetinire a ritmului de
are acțiune negativă vedere pot întâmpina
dificultăți în diferite
asupra sferei emoționale
a copilului ce se situații cotidiene. În
manifestă prin fonul funcție de tipul de grad
dispoziției proaste, de deficiență, aceștia
tendințe spre autism ca pot avea nevoie de
rezultat a incapacităților asistență sau ajutor.
obiective de contactare

dezvoltare a proceselor de
cu oamenii.
generalizare și abstractizare.

FIZIC-BIOLOGIC

S. Fraiberg., h. Troster., i m.
Brambring în studiile sale au
relevat foarte bine faptul că la copii
cu deficiențe de vedere se constată
o întârziere în procesul adiționării
deprinderilor legate cu inițativa
proprie de deplasare, adeționarea
mișcărilor locomotorii de bază
(târâul, mersul independent) și
motorica fină.

La majoritatea copiilor cu deficiență

de vedere abilități motrice se
dezvoltă mai târziu, decât la 95% -
din copii văzători. K. Ferrell., E.
Leung (1969) afirmă că acțiunea
nefastă a deficienței de vedere în
adiționarea deprinderilor motorii
este corelat cu funcția centrală, pe
care o execută percepția vizuală în
coordonarea mersului și în
controlul poziției.
Psihologic

Copii cu deficiență de vedere

experimentează adesea frustrare, au o
dispoziție redusă, au tendința de a se
retrage în ei înșiși, sunt dominați de o
stare depresivă, depresivă. La copii,
atenția are de suferit din cauza unei
reduceri accentuate a stimulilor externi,
deoarece numărul de obiecte vizuale care
provoacă atenție involuntară scade,
cantitatea de atenție se îngustează, iar
monotonia stimulilor auditivi obosește
rapid. Copiii nevăzători dezvoltă o
atitudine de a-și monitoriza cu mai multă
atenție acțiunile, dezvoltă atenția
voluntară ca urmare a nevoii de a percepe
proprietățile obiectelor care au o
importanță secundară pentru cei văzători
 PARTICULARITĂȚILE DE DEZVOLTAREA COPILULUI
DIFICULTĂȚILE DE AUZ
COGNITIV

COPIII CU DEFICIENȚE DE AUZ PERCEP SOCIAL

SIMULTAN UN NUMĂR MULT MAI MIC DE

ELEMENTE DECÂT COPIII CU AUZ ÎN COPIII CU DEFICIENȚE DE AUZ AU

NORMA. DE ASEMENEA, ESTE NEVOIE DE
UN TIMP SEMNIFICATIV MAI MARE PENTRU
CA UN COPIL CU DEFICIENȚE DE AUZ SĂ
TREACĂ DE LA UN TIP DE PERCEPȚIE LA
ALTUL, DE EXEMPLU, DE LA CITIT LA
ASCULTARE.
DATORITĂ CONTACTELOR LIMITATE CU
LUMEA ȘI SOCIETATEA, SETUL DE
INSTRUMENTE MENTALE ALE UNUI COPIL
CU DEFICIENȚE DE AUZ NU ESTE ATÂT DE
LARG.
ÎN GENERAL, DEZVOLTAREA PROCESELOR
DE GÂNDIRE VA FI ÎNCETINITĂ
SEMNIFICATIV.
DIFICULTĂȚI SEMNIFICATIVE ÎN
ÎNȚELEGEREA EMOȚIILOR ALTOR
OAMENI, A NUANȚELOR LOR, A
SENTIMENTELOR SOCIALE MAI
ÎNALTE, ESTE DIFICIL DE ÎNȚELES
CAUZALITATEA STĂRILOR
EMOȚIONALE, EXISTĂ DIFICULTĂȚI
MARI ÎN FORMAREA IDEILOR ȘI
CONCEPTELOR MORALE ȘI ETICE
(V. PETSHAK, A. P. GOZOVA).

ADAPTATIV FIZIC- PSIHOLOGIC

BIOLOGIC
În general,
·Copiii cu deficiențe de Mulți copii cu deficiențe de dezvoltarea psihică
auz sunt adesea auz sunt în urmă față de copiii
neputincioși în diverse a copiilor cu
cu auz normal în ceea ce
situații cotidiene, învață
privește dezvoltarea motorie. deficiențe de auz
abilități de autoservire
Instabilitatea, dificultățile în urmează aceleași
pentru o lungă perioadă
de timp. În unele menținerea echilibrului static legi ca și copiii
și dinamic, coordonarea
cazuri, acest lucru se sănătoși, dar acest
datorează slăbiciunii insuficient de precisă și
incertitudinea mișcărilor, un lucru se întâmplă
fizice, stânjenii motorii
ale copiilor, dar adesea nivel relativ scăzut de mult mai lent din
datorită îngrijirii dezvoltare a orientării spațiale cauza contactelor
părinților sporite, persistă la mulți pe parcursul
limitate cu lumea
dorinței de a înlocui vârstei preșcolare. Majoritatea
activitățile de copiilor au o întârziere în
din jur.
autoservire disponibile dezvoltarea mișcărilor mici ale

copilului cu propriile
degetelor, aparatului
lor.
articulator.

Particularități de implicare în activități/traininguri a persoanelor nevăzătoare:

Descrie cu voce tare tot ceea ce se întâmplă în sala de training. De exemplu, atunci
când scrii pe tablă, poți plasa și niște desene pentru o vizibilitate mai bună a
mesajului;

Mereu întreabă participanții dacă au dorința ceva să completeze sau să precizeze,

deoarece în așa situații de regulă oamenii folosesc mimica;

Dacă ai posibilitatea, pregătește din timp materialul destinat lecturii în format

mărit (pentru persoane slabvăzătoare) sau în format electronic (pentru a fi citit
într-un program special). Poți să te adresezi după ajutor către organizațiile locale,
care lucrează cu persoanele slabvăzătoare și nevăzătoare pentru ca ele să te asigure
cu materiale în format Braille(scopul afişajului Braille este de a reda prin caractere
Braille informaţiile de natură descriptivă şi de natură textuală de care utilizatorul
are nevoie pentru a putea interacţiona cu aplicaţiile.);

Folosește mai multe exerciții care ar implica lucrul cu mâinile, inclusiv cu folosirea
sunetelor și atingerilor (de exemplu: teatrul, sculpturi vii, lucrul cu lutul);
 Tehnologiile de acces se clasifică în
tehnologii de acces hardware și tehnologii de
acces software.
Particularități de implicare în traininguri/activități a
persoanelor cu deficiențe de auz:

În activitate va trebui să incluzi mai mult timp pentru

discuții, pentru ca interpretul în limbajul mimico-gestual să
reușească să transmită informația persoanei;

Toată informația trebuie să fie cât mai vizuală;

În timpul discuțiilor în grup, înțelege-te cu persoana ce fel de

semn să dea dacă dorește să-și expună opinia.

Strategii:

Travel
1. A oferi cadrelor didactice şi manageriale informaţii-cheie despre
diferite deficienţe şi bariere în învăţare pe care le poate întîmpina

Plan
copilul şi despre modul de depăşire a celor mai frecvente
dificultăţi de învăţare care decurg din ele.

2. A to Seoul
informa cadrele didactice şi manageriale despre măsurile ce
pot fi luate în vederea adaptării mediului din sala de grupă şi din
grădiniţă pentru depăşirea barierelor din procesul de învăţare cu
care se confruntă copiii cu dizabilităţi.

3. A descrie strategiile pe care cadrele didactice le-ar putea folosi

pentru a face faţă diversităţii prezentate de copiii din grupele lor
şi de a propune unele idei privind modul de adaptare a planului de
studii la necesităţile individuale.

4. A încuraja cadrele didactice să colaboreze cu familiile şi alt

personal din sectoarele medical, social şi educaţional şi din
comunitate.
Recomandările şi principiile cuprinse în declaraţie sunt semnificative:
Fiecare copil are dreptul fundamental la educaţie şi trebuie să i se asigure
şansa de a atinge şi de a menţine un nivel acceptabil al învăţării.

Fiecare copil are particularităţi, interese, abilităţi şi necesităţi de învăţare

unice.

Sistemele educaţionale şi programele de învăţare trebuie proiectate şi aplicate

în aşa fel încît să se ţină cont de marea diversitate a acestor particularităţi şi
cerinţe.

Copiii cu cerinţe educaţionale speciale trebuie să aibă acces în şcolile generale,

care trebuie să-i accepte, organizînd o educaţie centrată pe copil, punînd în
lucru o pedagogie care poate satisface necesităţile specifice.