Conversie profesionala PIPP

Anul I, SEM II
PUNTEL ( BRANGA) PETRONELA
TOMA ADINA
Disciplina: Educație timpurie

Principalele accepţiuni ale predării

Dacă în modelele didactice tradiționale predarea se rezuma la o simplă prezentare a materiei,

în didactica moderna predarea este abordată ca un complex de funcții și acțiuni multiple.
Predarea ca activitate de inducere a învăţării
În concepția lui Cerghit (1986), predarea este un ansamblu complex de acțiuni și
comportamente didactice specifice, destinate producerii învățării. Predarea este activitatea
dominantă a profesorului, iar de calitatea acesteia depinde, în mare măsură, starea de pregătire a
elevilor. Calitatea activității de predare este dată de potențialul ei transformator. Predarea ca ofertă
de experienţe de învăţare Prin intermediul predării, se realizează o ofertă de experiențe cognitive,
acționale și afective determinate și dirijate în mod intenționat spre anumite valori (apud Iucu, 2001).
Prin trăirea conștientă și implicată a acestor experiențe, copilul își dezvoltă propriile experiențe în
virtutea cărora se apropie de adevăr, pătrunde în „miezul lucrurilor”, surprinde esența și
semnificația umană și socială a acestora.
Predarea ca formă de dirijare a învăţării
A preda, cu sensul de a dirija, vizează acțiunile profesorului de a motiva și încuraja elevii
astfel încât aceștia să atingă obiectivele de studiat (Daries, apud Iucu, 2001). Dirijarea include un
ansamblu de proceduri de prezentare a materiei și dintr-un complex de prescripții E R RE RR
CANAL (indicații, aprecieri, orientări, încurăjari etc.), care sunt utilizate pentru ghidarea și
stimularea eforturilor copiilor în vederea însușirii conținuturilor date.
Predarea ca management al învăţării
Din perspectiva managementului învățării, Iucu (2001) menționează că predarea este o
intervenție pedagogică multifuncțională și deliberat orientată în direcția promovării și obținerii
modificărilor de comportament așteptate în mod explicit.
În acest context, a preda înseamnă:
– a prevedea producerea schimbărilor;
– a orienta într-o direcție precisă aceste schimbări, a le da un sens, a preciza obiectivele
învățării;
– a stabili natuta schimbărilor, a determina conținutul acestora, a selecta, a organiza materia; -
a prezenta materia nouă în diferite moduri;
– a dirija producerea schimbărilor;
– a stimula angajarea activă a elevilor în actul învățării;
– a organiza condițiile care vor furniza apariția schimbărilor presupuse;
– a oferi momente de feedback în vederea întăririi și eventual a corectării și ameliorării
schimbărilor în curs de producere;
– a asigura condițiile necesare reținerii și transferurilor (aplicării) noilor achiziții; - a controla
efectele sau schimbările produse; - a evalua eficacitatea acțiunilor întreprinse; - a investiga
condițiile psihosociale și pedagogice care conduc la noi soluții în ceea ce privește
problemele specifice predării. Datorită funcțiilor multiple pe care le îndeplinește, predarea
devine o activitate de gestionare a învățării.
Predarea ca transmitere de informații
presupune o perspectivă tradițională - focusul se pune livrarea de informații, într-un mod
sistematic către elev.
 Conform lui Iucu (2001), acțiunea de a preda înseamnă:
1) a da/a oferi informații/a transmite în mod sistematic informațiile specifice unei discipline
2) a prezenta materia/ a informa
3) a mijloci un transfer de informații
4) a expune o lecție
5) a comunica o serie de cunoștințe, de rezultate de cercetări științifice

Predarea ca instanță de decizie

Face referire la deciziile pe care un cadru didactic trebuie să le adopte, în ceea ce privește:
- strategiile didactice
- mijloacele de învățare utilizate, pentru a-i cptiva pe elevi sau pentru a le facilita învățarea
- resursele temporale și distribuirea lor
- stilurile depredare pe care să le adopte în funcție de fiecare elev/grupă de elevi în parte
- cantitatea de informații livrate
- modul cum jonglează cu toate tipurile de învățare, formală, informală și nonformală, pentru o
dezvoltare optimă a elevului etc.
Conform lui Iucu (2001), actul decizional implică mai multe tipuri de comportament de predare
ale cadrului didactic, cum ar fi:
1) de organizare
2) de impunere
3) de dezvoltare
4) de personalizare
5) de interpretare
6) de feedback
7) de concretizare
8) de control
9) de exprimare a afectivității
Partea aplicativă
Studiu de caz
Introducere
Ipoteza: Elevul surprinde esența și semnificația socială a anumitor valori prin trăirea conștientă a
experiențelor propuse de actul învățării.
Prin intermediul acestui de caz, s-a urmărit a se observa:
1) În ce manieră predarea contribuie la însușirea unor valori, prin intermediul experiențelor propuse
2) Dacă elevii își modifică parametrii morali în urma trăirii unor experiențe de tip stimul
Grupul țintă : 21 de elevi din clasa a IV-a
Perioada studiului: 4 săptămâni (4-29 martie)
În fiecare vineri a fiecărei săptămâni ne-am deplasat la Școala Gimnazilă numărul 1
Slobozia, pentru a putea verifica premizele studiului de caz.
2. Metodologia
Prezentarea cercetării:
Săptămânal, vineri , s-au propus, împreună cu doamna învățătoare a copiilor, o serie de
activități care presupun experimentarea conștient a unor valori, spre a le forma elevilor o serie de
resorturi morale.
Aceste activități se încadrează în conceptul de predare fiindcă presupun mai multe tipuri de
învățare.
În prima săptămână, fiind 8 martie, s-a propus confecționarea de felicitări destinate mamaelor,
într-o manieră relaxantă în care s-au audiat și s-au cântat cântecele dedicate acestei zile. Felicitările
trebuiau să conțină pe lângă urarea standard, și cel puțin un motiv de mulțumire pentru mama lor.
În cea de-a doua săptămână, în cadrul unei activități din categoria joc și mișcare s-a propus
realizarea unui joc de rol. Acesta presupunea formarea de perechi, în care să existeun părinte și un
copil. Cei doi elevi făceau schimb de roluri pentru a observa ambele părți. Cartonașele de joc le
prpuneau elevilor o anumită problemă, precum:
a) Ai spart vaza preferată a mamei. Trebuie să-i spui și să o convingi să te ierte.
b) Ai luat o notă proastă și trebuie să-i comunici tatălui
c) Dorești să mergi la film cu colegii tăi. Convinge-o pe mama ta să te lase.
d) Părinții tăi s-au certat aseară și vrei să le spui să nu mai facă asta. Vorbește cu ei și spune ce te-a
deranjat.
A treia săptămână a constat în organizarea unei mici excursii în Bacău, împreună cu un
părinte al fiecărui elev. În cadul acestei întâlniri s-a vizitat Parcul Cancicov, Biblioteca
Județeană ,,C. Sturza”.
În a patra săptămână s-a propus vizionarea filmului Rio 1, care presupune ca personajul
principal, Blue, care se pierde de Linda, femeia care îi era singura famile, și o întâlnește pe Jewel cu
care va întemeia propria famile.
Concluzii
Metoda de evaluare
Observarea sistematică
1. În cadrul primei săptămâni, discutând cu doamna învățătoare, am aflat că elevii nu au probleme
familiale grave acasă.Cu excepția a trei elevi, 2 băieți și o fată care au părinți plecați în străinatate.
Astfel, la prima activitate elevii au fost foarte receptivi și activi în a face felicitărileși au
descoperit motive de mulțumire care dovedesc că ei conștientează importanța mamei.
Bibliografie
Educația timpurie de la teorie la practică, Conf. univ. dr. L. Mâță
Bogdan, T,; Stănculescu, I.Băran, Psihologia copilului şi psihologia pedagogică. EDP,Bucureşti,