1.3.3.

NAVE PE PERNĂ DE AER

1.3.3.1. PARTICULARITĂȚILE CONSTRUCTIVE
- Principiul de funcționare:
- forța de sustentație de natură aerostatică (presiunea din perna de aer);
- tipuri: amfibii și SES (cu efect de suprafață sau cu pereți laterali rigizi);
- nave amfibii:
- nu există contact direct navă-suprafață de sprijin;
- suprafața apei se deformează
datorită presiunii din pernă;
- generează rezistență de val
propriu;
- presiunea din pernă e produsă
cu ventilatoare;
- sisteme de menținere a presiunii:
- cu cameră de aer de înaltă presiune;
Fig. 1.79 Navă amfibie
- cu ajutaj periferic;
University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 1
- sistem cu cameră de aer de înaltă presiune:
- perna de aer este delimitată de fusta
flexibilă;
- secțiunea de scăpare a aerului din pernă
se numește “lumină”;
- “lumina” depinde de înălțimea valurilor
sau a obstacolelor ce pot fi întâlnite;
- puterea ventilatoarelor depinde de
mărimea “luminii”;
- fusta flexibilă evită contactul direct
dintre navă și valuri sau alte obstacole
posibile;
- împărțirea perimetrului camerei de aer Fig. 1.80 Camera de aer
în secții asigură stabilitatea longitudinală
si transversală a navei (Fig. 1.81);

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 2
- soluții constructive pentru fusta
flexibilă:
- cu resiver și deget deschis (în prova);
- degetul se deformează la
contactul cu denivelările
suprafeței de sprijin;
- degetul protejează structura
flexibilă; Fig. 1.81 Complexul de sustentație
- uzura degetelor determină
înlocuirea acestora și
păstrarea camerei principale;

- de tip sac (în pupa);

- alcătuită din camere închise,
cilindrice sau conice; Fig. 1.82 Resiver și deget deschis (stânga)
Fustă flexibilă de tip sac (dreapta)

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 3
- sistem cu ajutaj periferic:

- jetul de aer este insuflat

printr-un ajutaj periferic
sub fundul rigid al navei;
- jetul de aer este deviat la
contactul cu suprafața de
Fig. 1.83 Sistem cu ajutaj periferic
sprijin și creează presiunea
excedentară din pernă;
- “lumina” este mai mare decât la sistemul cu cameră de aer;
- fapt avantajos pentru evitarea obstacolelor;
- crește puterea ventilatoarelor de sustentație (dezavantaj);

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 4
- amenajarea unei nave amfibii:
1 - timonerie; 6 - ventilator de sustentație;
2 - salon de pasageri; 7 - mașina de propulsie;
3 - elice aerodinamică; 8 - stabilizator aerian;
4 - reductor de turație; 9 - cârmă aeriană;
5 - șaht de aspirație a aerului; 10 - cameră pentru refularea aerului;

11 - compartimente
de flotabilitate;
12 - fusta flexibilă;
13 - deget;
14 - picioare de
sprijin;
15 - fusta de tip sac;
Fig. 1.84 Amenajarea unei nave amfibii

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 5
 Fig. 1.85 Nave amfibii

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 6
 Fig. 1.86 Nave amfibii
University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 7
- nave SES:

- principiu combinat de sustentație:

- forțe aerostatice de presiune
(din perna de aer);
- forțe hidrostatice care acționează
asupra corpurilor laterale;
- forțe hidrodinamice dezvoltate
pe corpurile laterale;
- fuste flexibile doar la
extremitățile prova și pupa;
- “lumină” minimă;

Fig. 1.87 Navă SES

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 8
- complexul de sustentație:
- la prova, elemente
flexibile de tip deget
fixate direct pe conturul
rigid al corpului;
- la pupa, structură de
tip sac;

- elemente caracteristice:
- suprastructură extinsă
pe lungimea corpului;
- timonerie la prova;
- compartiment de mașini
la pupa;
Fig. 1.88 Complexul de sustentație
- elice sau propulsoare cu jet;

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 9
a) vedere din pupa;
b) secțiune prin
ventilator;
c) secțiune în zona
salonului de
pasageri;
d) vedere din prova;

Fig. 1.89 Schema generală de amenajări

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 10
 1 - timonerie; 6 - structura flexibilă din prova;
2 - salon de pasageri; 7 - canal pentru refularea aerului;
3 - șaht de aspirație a aerului; 8 - canal pentru refularea aerului;
4 - ventilator de sustentație; 9 - structura flexibilă din pupa;
5 - mașina de propulsie; 10 - propulsor cu jet;

Fig. 1.90 Amenajarea unei nave SES

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 11
1.3.3.2. SUSTENTAȚIA CU CAMERĂ DE AER

- componentele sistemului:
1 - ventilator;
2 - corpul navei;
3 - structura flexibilă;
4 - diafragmă;

- parametrii geometrici și
cinematici ai curgerii:
- lumina, h :
- viteza aerului la ieșirea Fig. 1.91 Sistem cu cameră de aer
din perna de aer, vp ;
- presiunea din perna de aer, pp ;
- unghiul δ format de tangenta la
structura flexibilă cu planul orizontal;
University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 12
 - debitul de aer scăpat din pernă, Qs :

Qs = ε 0 ⋅ l p ⋅ h ⋅ v p = ε 0 ⋅ l p ⋅ h ⋅ (2 ⋅ p p / ρ a )
1/ 2
(1.46)

unde ε 0 este un coeficient de contracție verticală a jetului de

aer la ieșirea din pernă, iar l p este perimetrul pernei de aer;

- obs.: s-a utilizat relația:

1
(1.47) pp = ρ a ⋅ v 2p unde ρ a este densitatea aerului;
2
- relații pentru calculul coeficientului de contracție:
ε 0 = 0,5 + 0,4 ⋅ δ ⋅ 10 −3 + 0,109 ⋅ δ 2 ⋅ 10 −4 − 0,494 ⋅ δ 3 ⋅ 10 −7 + 0,345 ⋅ δ 4 ⋅ 10 −9
(1.48)
ε 0 = 0,5 + 0,5 ⋅ sin δ /[(1 + cos δ )(π + 2 ) /(π − 2) − sin δ ⋅ cos δ ]
ε 0 = 0,5 + 0,05 ⋅ δ 2
University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 13
 - ecuațiile de echilibru:
- forța de greutate, W ;
- forța de presiune, Fp :
(1.49) F = p ⋅ S
p p p

unde Sp este aria suprafeței

corpului aflată sub acțiunea
pernei de aer;

- forțe de impuls, Fi1 , Fi2 ;

Fi1 = ρ a ⋅ Qi ⋅ vi = ρ a ⋅ Qs ⋅ vi Fig. 1.92 Forțe ce acționează
asupra navei pe pernă de aer
(1.50)
Fi2 = ρ a ⋅ Qs ⋅ v p
unde vi este viteza aerului la intrarea în perna de aer;
- obs.: debitul de aer la intrarea în pernă Qi este egal cu cel de la
ieșirea din perna de aer, Qs ;
University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 14
 - ecuația de echilibru pe direcție orizontală:

(1.51) − Fi1 ⋅ cos γ 1 − Fp ⋅ sin θ v − Fi2 ⋅ cos γ 2 = 0

- ecuația de echilibru pe direcție verticală:

(1.52) W + Fi1 ⋅ sin γ 1 − Fp ⋅ cos θ v − Fi2 ⋅ sin γ 2 = 0

- determinarea puterii ventilatorului de sustentație:

- presiunea în discul ventilatorului de sustentație, pv :

(1.53) pv = p p (1 + k p ) = p p (1 + ∆p / p p )

unde kp este coeficientul pierderilor de presiune în sistemul de

sustentație, calculat în funcție de pierderile dinamice de
sarcină, ∆p ;
University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 15
 - puterea ventilatorului de sustentație:

(1.54) N v = pv ⋅ Qs / ηv unde ηv este randamentul ventilatorului;

1.3.3.3. SUSTENTAȚIA CU JET PERIFERIC

Vn=V
- parametrii geometrici ai curgerii:
- unghiul înclinării ajutajului 3
j
periferic, θ ; 2

- lumina, h ; I a a
- lățimea ajutajului periferic, a ; Pc h
1 II V
- viteza aerului în jetul
periferic, vn ; 4
- presiunea din perna de aer, pc ;
Fig. 1.93 Sustentația cu jet periferic

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 16
 - presiunea din perna de aer în regim stabilizat:

(1.55) pc = ρ a ⋅ v 2 ⋅ (a / h) ⋅ (1 + cosθ j )

- componentele forței totale de sustentație:

- forța aerostatică de sustentație, Fp :

(1.56) Fp = ( pc − pa ) ⋅ S p =
1
2
( )
ρ a ⋅ vn2 ⋅ 2 x − x 2 ⋅ S p unde

(1.57) x = ( a / h) ⋅ (1 + cosθ j )

- forța aerodinamică de reacție a jetului la ieșirea din ajutaj, Fj ;

(1.58) Fj = ρ a ⋅ ln ⋅ a ⋅ vn2 ⋅ (1 − x) ⋅ sin θ j unde ln este lungimea liniei mediane

a ajutajului;
University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 17
 - forța aerodinamică generată de variația presiunii în secțiunea
transversală a jetului, Fpj :

1
(1.59) Fpj = ⋅ ρ a ⋅ ln ⋅ a ⋅ vn2 ⋅ x ⋅ sin θ j
2
- forța totală de sustentație:

Fv = Fp + Fj + Fpj =
(1.60)
ρ a ⋅ vn2 ⋅ ( 2 − x ) ⋅ ( x ⋅ S p + ln ⋅ a ⋅ sin θ j ) .
1
=
2
- diagrama forței totale de sustentație, Fv ,
în funcție de lumina h :

Fig. 1.94 Diagrama forței totale de

sustentație

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 18
- la desprinderea de pe suprafața de
sprijin nava se ridică până la înălțimea
h corespunzătoare punctului 4;
- punctul echivalent 2 de pe diagramă
corespunde forței maxime de
sustentație, Fv ;
- cota h crește până la înălțimea de
exploatare, corespunzătoare punctului 5;
- punctul echivalent 3 de pe diagramă
corespunde punctului de lucru, în care
forța de sustentație, Fv este egală cu Fig. 1.95 Diagrama forței totale de
sustentație
forța de greutate a navei, W ;
- pe diagramă este reprezentată și variația
forței aerodinamice de reacție a jetului, Fj ;

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 19
1.3.3.4. ECUAȚIILE DE FORMĂ ALE STRUCTURILOR FLEXIBILE

- degetul se fixează de resiver în punctele D și E;

- greutatea degetului se descompune în punctele de aplicație D și E,
prin componentele GD și GE ;
- pe zona ADE acționează
Y
presiunea pr-pp , unde pr
este presiunea din resiver, A B
1
iar pp este presiunea din
perna de aer; D
E
- pe zona BE acționează RD RE
D E

presiunea pr-pa , unde pa GD GE

X
HD N E
este presiunea atmosferică; C
- se acceptă ipoteza saltului
2
de presiune din punctul E;
Fig. 1.96 Structură flexibilă cu
resiver și deget deschis

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 20
 - în punctele D și E acționează forțele rezultante:

H D = RD + G D
(1.61)
H E = RE + G E .
- unghiurile direcției forțelor rezultante
depind de unghiul înclinării
degetului, notat cu δ : Y

G ⋅ sin δ A B
sin γ D = D 1
HD
(1.62)
G E ⋅ sin δ D
sin γ E = . RD
E
HE RE
E
D
X
GD GE NE
HD
C

Fig. 1.96 Structură flexibilă cu

resiver și deget deschis

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 21
- forțele rezultante se descompun
în componente normale la suprafața
" "
resiverului ( H D , H E ) și tangențiale
' '
( H D , H E );
- componentele normale supun resiverul
la încovoiere;
- componentele tangențiale solicită
resiverul la întindere; D E
H'D H"E
- în punctele de fixare apar H"D H'E
discontinuități ale formei HD HE

structurii flexibile; C

Fig. 1.97 Descompunerea forțelor

rezultante

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 22
 a - curba resiverului fără
deget;
b, c - curbe ale resiverului A
b
cu deget;
a
TD - forțe de tensiune D Ds HD
pe curba a; TD
H'D
TDs - forțe de tensiune TDs TD
H''D
pe curba superioară b; H''D Di
a c
TDi D
TDi - forțe de tensiune
pe curba inferioară c;
Fig. 1.98 Discontinuitatea formei structurii
flexibile în punctele de fixare

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 23
 - unghiurile cu care se modifică
forma curbelor se calculează
cu relațiile:
A
b
H D"
tgα Ds =
TD + H D a
(1.63) "
H D Ds
tgα Di = D
. TD
HD
TD
TDs H'D
TD
H''D
H''D Di
a c
TDi D

Fig. 1.98 Discontinuitatea formei structurii

flexibile în punctele de fixare

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 24
 - ecuațiile parametrice ale formei structurii flexibile
cu resiver și deget deschis, pentru zona DE:
 
 
 
 k1 ⋅ tg β  β 
2k  a1 2  tg 
(1.61) xi = ⋅
2 
− arctg ⋅  2 
qgba1 (k1 + 1)(k1 − 1)   β 
D E
 a1 
2 H'D H"E
 tg    H"D
 2    HD
H'E
HE

 a  + 1  C

 1  
  
k (1 − cos β )
yi =
qgb(k1 + 1)(k1 + cos β )

unde b este lățimea structurii flexibile, β este unghiul dintre tangenta la

curbă și direcția orizontală, q este masa pe unitatea de suprafață a
structurii flexibile, g este accelerația gravitațională, iar k, C1 și C2 sunt
constante dimensionale;
University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 25
 - ecuațiile parametrice ale formei structurii flexibile
cu resiver și deget deschis, pentru zonele AD și EB:
xs = xi + C2
(1.62) k
ys = + C1 y(m m )

qgb ⋅ (k1 + cos β ) 140

A B
120

unde pr=470N /m 2 100 q=0,528kg/m 2

80
a1 = [( p + qg ) / ( p − qg )]
b=0,395m
1/ 2 pr/pp=1,8
60
(1.63)
k1 = p /(qg ) D
40 E
20
iar p = pr – pp ; 100 (m m )
x
0 20 40 60 80

- forța de tensiune într-un punct C

de pe curbă:
(1.64) T = k / (k + cos β )
1
Fig. 1.99 Forma structurii flexibile

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 26
 1.3.3.5 TENDINȚE ACTUALE PRIVIND PROIECTAREA NAVELOR
PE PERNĂ DE AER

- creșterea vitezei (60 ... 80 Nd);

- sistem de propulsie format din turbine cu gaze și propulsoare cu jet;
- creșterea autonomiei (până la 7000 Mm);
- creșterea capacității de încărcare (circa 8000 t);
- micșorarea greutății corpului (Al, materiale compozite);

- definirea factorului de transport, TF :

(1.65) TF = k ⋅ ∆ ⋅ v / NTI

unde ∆ este deplasamentul navei, v este viteza navei, NTI este

puterea totală instalată la bord (de propulsie și de sustentație),
iar k este o constantă adimensională;
University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 27
Navele SES

- navele pe pernă de aer de tip SES

au un factor de transport ridicat!
- factorul de transport crește cu mărirea
masei utile!
- creșterea cantității de marfă
transportată (8000 t); Fig. 1.100 Diagrama factorului
de transport
- creșterea autonomiei până la 7000 Mm;
- creșterea vitezei (80 Nd);

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 28
Navele amfibii

- creșterea calităților de seakeeping:

- pe valuri cu înălțimi semnificative de 3 m;
- pe gheață cu grosime de 30 cm;

Fig. 1.101 Pierderea de viteză

obs.: sunt vulnerabile la navigația pe valuri: pe valuri din prova
- pierdere de viteză considerabilă!
- staționează pe valuri cu înălțimi
mai mari de 2.5 m!

- creșterea duratei anuale de exploatare;

- operare independentă dincolo de liniile de operare marcate;
- creșterea abilităților pentru executarea misiunilor secrete;
- creșterea gradului de automatizare la bord;

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 29
- amfibii moderne:
- turbine cu gaze;
- propulsoare aeriene în duză;
- cârme aeriene;
- propulsoare transversale;
- corp din 3 părți:
- corp flotabil din Al;
- structură flexibilă;
- suprastructură din materiale
compozit;

Fig. 1.102 Nave amfibii moderne

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 30
 1.3.4 ECRANOPLANE (NAVE WIG)
- forțe de sustentație de natură
aerodinamică;
- WIG=Wing in Ground Effect;
- efectul portant se realizează
numai dacă nava operează la
înălțimi mici (6 ... 15 m);
- forțele de presiune care acționează
pe suprafața de sprijin generează
reacțiuni aerodinamice portante
(principiul acțiunii și reacțiunii);
- regimuri de deplasare:
- regim de deplasament;
- regim de glisare; Fig. 1.103 Generarea forței
- regim WIG (100 ... 200 km/h); portante aerodinamice

- regim de zbor;
University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 31
- principii constructive:
- aripi aerodinamice (alungire relativă mare - scade rezistența inductivă);
- fund cu redan transversal (specific glisoarelor);
- aripă hidrodinamică (alungire relativă mică - pentru operare amfibie);

partea prova
partea
pupa

aripa redan
hidrodinamica

Fig. 1.104 Corpuri

WIG

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 32
- studiul comportării dinamice:
- rezolvarea sistemului ecuațiilor diferențiale ale mișcării corpului cu
6 grade de libertate;
- influența factorilor de mediu (valuri, vânt, curenți);
- forța portantă aerodinamică = forța portantă hidrodinamică:
S w 〈 Sa
(1.66)
ρw 〉 ρa
- probleme de stabilitate longitudinală la desprinderea din apă:
- se anulează forța portantă hidrodinamică;
- apare forța portantă aerodinamică;
- se anulează rezistența la înaintare hidrodinamică;
- se creează supraîmpingere și dispare amortizarea hidrodinamică!
- apare o mișcare spontană de apupare!
- măsură de evitare a apupării spontane: reducerea turației motorului;

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 33
- manevre de anti-coliziune:
a). orizontale:
- scade înălțimea de zbor;
- riscul apupării este mai mic;
- la înălțimi mici:
- crește raza de girație R ;
- crește avansul xm ;
- scade înclinarea Fig. 1.105 WIG în regim de zbor
transversală;
a) b)
R
b). verticale: B
xm B
- scade avansul xm ; A
R
- atenție la evitarea apupării! A
h max

xm C

Fig. 1.106 Manevre de anti-coliziune

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 34
- avantaje:
- viteze mari:
25 km/h - în regim de
deplasament;
40 km/h - în regim de
glisare;
80 km/h - în regim WIG;
200 km/h - în regim de zbor;
- rezistență la înaintare
minimă;
- consum scăzut de
combustibil;
- motoare cu costuri scăzute
de întreținere (auto, aviație);
- misiuni speciale (navă amfibie); Fig. 1.107 Nave WIG
- performanțe bune de seakeeping;
University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 35
Tabelul 10. Caracteristici tehnice

Fig. 1.108 Nave WIG

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 36