7.

FORŢELE ŞI MOMENTELE CARE ACŢIONEAZĂ ASUPRA AUTOMOBILELOR

ÎN AGREGAT CU REMORCI ŞI SEMIREMORCI

Autocamioanele sunt utilizate frecvent în transportul de bunuri în agregt cu

remorci sau semiremorci, fiind cunoscute, în acest caz, şi sub denimirea de autotrenuri
cu remorci sau semiremorci.

7.1 AUTOMOBILUL ÎN AGREGAT CU REMORCĂ

În figura 7.1 este reprezentată schema autotrenului cu remorcã. Dupã cum se

observã, în ambele cazuri acţioneazã aceleaş i forţe şi momente. În afarã de forţele
cunoscute care acţioneazã asupra automobilului, trebuie luate în considerare greutatea
Q a remorcii cu încãrcaturã şi forţa F t din punctul de remorcare. Asupra remorcii
acţioneazã urmãtoarele forţe şi momente:[4]
Forţa de rezistenţã la rulare F fr , care se calculeazã cu relaţia:
Ffr  fQ cos
în care f este coeficientul de rezistenţã la rulare al remorcii.
Forţa de rezistenţã datoritã inerţiei remorcii F jr , se calculeazã cu relaţia:
Q dv
F jr  r
g dt

în care r este coeficientul maselor în mişcare de rotaţie ale remorcii (masele roţilor
remorcii).
Forţa de rezistenţã la pantã a remorcii F ir , se determinã cu relaţia:
Fir  Q sin
Momentul total de rezistenţã la rulare al remorcii este dat de relaţia:
Mfr  Mr 3  Mr 4  frr Q cos
în care r r este raza de rulare a roţilor remorcii.
Forţa de trecţiune F t necesarã tractãrii remorcii în condiţiile date se calculeazã cu
relaţia:
   dv 
Ft  F fr  F jr  Fir  Q ( f sin   sin  )  r   (7.1)
 g dt 

Fig. 7.1.
În cazul deplasãrii agregatului cu vitezã constantã pe un drum orizontal, forţa de
tracţiune F t are valoarea F t fQ.
Forţa de rezistenţã a aerului pentru remorcã nu poate fi calculatã separat, deoarece
remorca de deplaseazã în zona de vârtejuri a automobilului.
Influenţa remorcii asupra rezistenţei aerului întregului autotren este prezenta tã în figura
7.2, în funcţie de forma cabinei şi caroseriei automobilului, forma remorcii fiind
acceaşi.[4].
Forţa totalã de rezistenţã a aerului în cazul autotrenului cu remorcã se calculeazã cu
relaţia:
K    A f (v  v v ) 2
Fa  (7.2)
13
în care  este un coeficient care ţine seama de influenţa remorcii asupra rezistenţei
aerului şi are valor cuprinse în limitete:1,2…1,4.
Reacţiunile solului asupra roţilor remorcii se determinã din ecuaţia de momente scrisã
în punctele C şi D (fig. 7.1):
 Qb1 cos   Ft hc  (Q sin   Fjr )hr  Mfr 
Z3  
L1 
 (7.3)
Q(L1  b1 )cos   Ft hc  (Q sin   Fjr )hr  Mfr 
Z4 
L1 

Fig. 7.2.

Bilanţul de tracţiune al autotrenului este dat de relaţia: Fm  Ft  Ff  G sin  Fj  Fa ;

dv  Q  KA f (v  vv )
2
G
Fm  (G  Q)( f cos   sin  )    rot   r   (7.4)
dt  g g 13
Relaţia (7.4) permite calculul numãrului de remorci ce pot fi tractate de un autocamion
dat, la care se cunoaşte forţa de tracţiune F t .
Stabilitatea longitudinalã a automobilului cu remorcã. Condiţia de stabilitate la
rãsturnare longitudinalã este datã de relaţia Z 1 >0 sau la limitã Z 1 0.[4].
Considerând cã agregatul urcã panta maximã cu vitezã redusã şi constantã (F j 0 şi
Fa 0) şi studiind stabilitatea la limita de rãsturnare, din figurile 7.1 şi 7.2 rezultã:
Gb cos   Ghg sin   Ft hc  Mf  0 (7.5)

Înlocuind în relaţa (7.5) F t Q(fcossin) şi M ffr mGcos, rezultã în final:

G(b  frm )  fhc Q
tg max  (7.6)
hgG  hc Q

La coborârea pantei, pericolul de rãsturnare este mai mic, deoarece, în acest caz, forţa
de tracţiune F t dã un moment de stabilizare.
Condiţia de stabilitate la derapare longitudinalã este datã de relaţia:
(Z1  Z2 )  Ft  G sin  (7.7)
sau
G cos   Q(f cos   sin )  G sin 
La limita de derapare se obţine:
G  fQ
tg max  (7.8)
GQ