Adevărul Despre Artele Marțiale - o Perspectivă Ortodoxă

Maria Dimitriadou
Adevarul despre artele martiale
ORTODOXA-
0 P SPECTIVA
MARIA DIMITRIADOU
Adevii.rul despre artele martiale
- o perspectivd ortodoxd -
1
MARIA DIMITRIADOU
Adevarul
despre
artele martiale ,
'
- o perspectiva ortodoxa -
Traducere din neogreadi de

pr. dr. Ciprian-loan Staicu
EDITURA DE SUFLET
Bucure~ti
Redactor: Diana-Cristina Vlad
Coperta: Mona Velciov

Traducerea a fost realizatii dupii originalul in limba greacii: Maria Dimitria-
dou, H AAH8EIA f!A TI~ DOAEMIKE~ TEXNE~. Atena, 1998.
© Editura de Suflet, pentru prezenta edifie
Descrierea CIP a Bibliotecii Naponale a RomiUtiei

DIMITRIADOU, MARIA
Adevhul despre artete·marpale: o perspectivi ortodoxi I
Maria Oimitriadou; trad. din lb. greaci de pr. dr. Ciprian-Ioan Staicu-
Bucurqti: Edicura de Sufler, 2016
ISBN 978-606-8633-14-5
I. Staicu, Ciprian-Ioan (trad.)
796.85
Dedicata
cdutdtorilor sinceri ai adeviirului
PREFATA
'
Vreau sa mulfumesc autoarei acestei caqt pentru cii

mi-a racut cinstea de a-m1incredinfa prefararea ei. La in-
ceput am avut o ezitare, pentru cii a face prefara um;i ciiqi
nu este un lucru u~or. Presupune cuno~terea subiectului
acesteia ~i expunerea unei piireri pline de responsabilitate
despre acesta, cat ~i despre efectul pe care 11 va avea in soci-
etatea noastra. Citind cartea insa, interesul meu a crescut
~i datoritii faptului cii perspectiva carrii este aurentic orto-
doxa, iar scopul ei este unul duhovnicesc.
Dupa ce am citit cu atenrie lucrarea, pot sa declar, ra-
rii nici 0 rerinere, cii este 0 carte foarte buna ~i deosebit
de folositoare atat crestinului ortodox, cat si acelor &ati ai
' ' '
no~tri care, provenind din domeniul artelor marriale, sum
inca prizonieri ai ,capcanelor" diavolului (v. Efeseni 6, 11)
rarii voia lor.
Scriitoarea ne informeaza despre istoria ~i provenienp
artelor maqiale, descriind in acel~i timp fundamentullor
filosofic ~i religios, precum ~i conlucrarea lor cu magia ~i
cu metodele ei. Este foarte utilii pentru cre~tin referirea Ia
scopul artelor marriale, dar ~i Ia scopurile ,altora''', care
actioneazi cu viclenie i:n aceste ,arte".
1
Ale duhurilor necurate (1J.trad.).
8 MARIA DJMITR!ADOU
Este foarte interesant capitolul despre ,transformarea

artelor martiale !ntr-un mod de viata', cat ~i despre locul
~i rolullor In lumea de azi. Suntem informati, de aseme-
nea, care sunt ,,argumentele in favoarea artelor maqiale",
iar un capitol foarte interesant §i argumentat teologic pu-
ne fata In fata artele maqiale cu viap In Hristos. Astfel
se demonstreaza, dar §i indiscurabil, opozitia ireconcili-
abila a acestor doua dimensiuni si se dovedeste caracterul
anticre§tin al artelor martiale: In'fine, intervlurile lnregis-
trate cu mae~tri de arte martiale lnlaturii ~i cea mai mi-
cillndoialii despre adevilrata lor natura ~i despre scopurile
lor.
Prin aceastii carte se face 1nteleasa §i se dovede§te opo-
zitia dintre artele martiale §i credinp noastril'ortodoxa.
Cre~tinul nu trebuie sa se ocupe cu artele maqiale, altfel el
se leapada de credinp lui In harullui Dumnezeu, singurul
care poate sa nascil iubirea In suflet, ca mod altruist de a fi
§i ca o jert!a pentru aproapele sau.
Cre~tinul1nvatii, prin harul necreat, sii 11 vada pe cela-
lalt om ca pe o cale a mantuirii lui ~i nu ca pe un du~man
a! siiu. Cre~tinul ajunge In mod harismatic a-i iubi pe
du~manii lui §i a se jertfi pentru ei. Maria Dimitriadou ne
ajutil salntelegem cii singura posibilitate de stabilire a unei
legiituri reale cu Dumnezeu ~i cu aproapele este ,poarta
cea stril.mta' (c£ Matei 7, 13) a vietii, ln Hristos. 0 felicit
pe doamna Maria Dimitriadou ~i sper ca aceasta carte sa
aibii efectul pe care 11 meritii.
Pr. prof dr. Gheorghe D. Metallinos,
Facultatea de Teologie Ortodoxd a Universitdfii din Atena
CATEVA CUVINTE
DIN PARTEA AUTOAREI
In prezent, artele mar~iale tind sa devina o parte in-

trinsecii a vie~ii noastre, incorporat:i in evenimente inter-
narionale precum Jocurile Olimpice ~i, cu toate ·'a.cestea,
majoritatea oamenilor nu ~tie de fapt despre ce este vorba.
Pentru mine artele marfiale sunt ceva ce am iubit din fra-
geda copilarie ~i le-arn practicat din toata inima.
In aceasd carte am preferat sa nu lmpart~esc pur ~i
simplu experienta mea personala, ci sa cercetez mai adanc
acest domeniu care vreme de multi ani mi-a fost atat de
familiar, astfellnd.t el sa fie prezentat cat mai obiectivpo-
sibil. De aceea, imaginea subiectului tratat este data atat
I
I, prin informafii care pot fi confirmate recurgandu-se Ia ma-
terialele studiate, cat §i prin interviuri cu mae§tri de arte
marriale §i cu discipoli greci ai lor.
Nadajduiesc §i lmi doresc, cititorule, ca aceasd ·carte
sa te ciilauzeasdl aF cum se cuvine lntr-un domeniu care
este minunat §i nou pentru tine §i, dacii se lntamplii. sa II
cuno§ti deja, sate lndemne sa II prive§ti §i dintr-un punct
de vedere diferit. Multumesc ciilduros tuturor celor care
m-au ajutat In aceasd lucrare, In special lui D. Athanasiu.
Maria Dimitriadou
1.
ARTELE MARTIAL£-
, ISTORIA SI
,
EVOLUTIA
, LOR
Termenul arte martiale a desemnat Ia lnceput diversele

tehnici care erau folosite In timpul desfli~urarii tihui raz-
boi. Astfel de tehnici au avut toate popoarele din clipa In
care razboiul a dipatat un loc In viap omului. Tehnicile de
razboi se refereau Ia toate mijloacele pe care le aveau oa-
menii Ia dispozifie: armuri, sabii, sulife, arcuri, cai etc., dar
~i Ia lnsu~i trupul omului.- mai ales ca este necesar un an-
tren.ament sistematic al acestuia pentru o folosire eficientii
a armelor, dar ~i pentru di adesea intr-o luptii riizboinicul
poate fi dezarmat de armele sale.
In acest sens antic al sintagmei arte marfiale sunt cu-
prinse tehnicile militare precum: ordinea de a~ezare a in-
fanteri~tilor, a diliirerilor, a arca~ilor, apoi scheme de apii-
rare ~i de atac, scheme de retragere ~.a. Artele marriale au
avut o dezvoltare bogata, iar de indata ce armele ~i tehnici-
le vechi deveneau inutile, nu mai erau folosite.
,Revolutii" foarte cunoscllte in istoria artelor martiale
sunt: introducerea fierului In fabricarea armelor, care a
condus Ia lncetarea folosirii armelor de arama, ca fiind
dezavantajoase; sulira lunga a vechilor macedoneni, care
a contribuit Ia victoriile lui Alexandru eel Mare; armurile
12 MARIA DIMITRIADOU
d.liretilor ~i ale cailor lor, care li faceau aproape invulne·

rabili; ~i, desigur, inventarea armelor de foe, care a facut ca
armurile folosite p:in:i atunci sa devin:i inutile. Ins:i astazi
termenul arte martiale este folosit mai ales pentru a denu-
mi. tehnicile de lupta cu ~i lara arme care s-au dezvoltat in
Orient, av:ind un fundament filosofic ~i religios.
Aceste tehnici s-au dezvoltat In toate tarile Asiei, !nsa fac-
torul religios care a dar un imbold decisiv dezvoltarii tehni-
cilor din toate aceste 1ari a fost budismul, car~ a aparut in
India. In aceasta pra au existat !nsii arte martiale cu continut
religios cu mult timp !naintea aparitiei budismului.
Texte din anulll20 i.Hr. vorbesc despre arta riizboini-
cii Vajramukti 1 , pe care Kshatriya, casta nobililor riizboi-
nici, o folosea pentru a ajutige Ia unirea cu esent:i divina,
care in hinduism se nume~te brahman ~i este impersonala.
Pentru atingerea unei astfel de uniri este consideratii nece·
sad depersonalizarea omului, care aduce cu sine ,topirea''
persoaei ~i certitudinea cii omul constituie de fapt o ex-
presie temporarii a lui Dumnezeu lns~i, iar moartea, dar
~i viap personalirilii nu sunt deca.t o iluzie care indepar-
teaza aceasta ,expresie divin:l'' de adeviirata ei fire, ~i ea se
nume~te iluminare (samadhi In limba sanscritii).
In secolul a! V-lea d.Hr., Kshatriya Bodhidharma, al
treilea fiu al lmpiiratului Simhavarman al Indiei de Sud,
considerat al 28-lea patriarh al budismului indian §i pri-
mul patriarh a! budismului Mahayana, s-a dus in China
cu scopul de a revigora budismul, care era In declin. El
a !ncercat sa 1i transmitii imparatului ideile fundamenta-
le ale budismului Mahayana, adicii. faptul cii iluminarea
In India de Sud ~i mai ales in or31ul Kerala exist:i p:\ni astizi tehni~
1
ca de arte martiale Kalari Pay:lt, care esce .,pentru dumnezei" ~i seamin3.

mult cu Kung FtL Tehnica Kalari Pay3.t a fost prezentatii intr-un film do-
cumentar al televiziunii E.T. ~i intr-un articol allui K. Dervenis, in revis-
ta Ciirarea.
ADEVARUL DESPRE ARTELE MARTIALE 13
este atinsa prin staruinfa In meditafie ~i nu prin studierea

Scriprurilor sau prin savar~irea de fapte bune. Insa impa-
ratul nu a fost de acord, ~i astfel Bodbidharma (Da-Mo In
chineza) s-a tetras lntr-un loc pustiu, In provincia Henan,
aproape de colina Shaolin, unde se af!a §i o mid comuni-
tate de ciilugari budi~ti.
Ace~ti dlugiiri !-au rugae insistent pe Bodhidharma sa
li invere ~i in finall-au convins. Insii acest maestru a con-
statat cii acei ciilugari erau foarte slabi ~i adesea afipeau
In timpul cursurilor, pentru cii In general nu se antrenau
aproape deloc. Pentru a-i ·intari §i a-i face sa traiascii practic
invararura sa, i-a lnvarar exercitii pe care trebuia sa le fad
In fiecare zi. 1 Aceste exetcifii includeau: respirafie, control
al energiei Qj, pe care chinezii o considera cauza a ~iefii ~i
este echivalenta termenului indian Prana, dar ~i mi§ciiri de
lupta, moduri de a sta jos, lovituri cu pumnul, cu piciorul
§i strigate de luptii. Astfel, Bodhidbarma, care, ca Kshatri-
ya, cuno~tea tehnica Vajramukti, a devenit nu numai pri-
mul maestru al budismului chinez Chan, dar §i intemeie-
torul artelor martiale ale ciilugarilor Shaolin.
Insa in China existau deja arte marriale ( Wushu) din
1., anul 2000 !.Hr. Desigur, arta luptei f:ira .arme nu cuprin-
! i dea doar tehnici de lupra, ci ~i mi§ciiri ~i tratamente sim-
bolice sacre, precum vedem lntr-un pergament din timpul
dinastiei Han (2021.Hr.). De asemenea, alaturi de taoi~ti,
dintre care amintim pe Hua-To (sec. a! III-lea d.Hr.)- ca-
re a creat metoda de lupta bazata pe comportamentul celor
cinci animale §i cordata cu cele cinci elemente ale alchimi-
ei chinezesti -, au existat si alti riizboinici care se bazau in
' ' '
lupta numai pe puterea corpului lor.
1
Este vorba de ,cele 18 brate Lohan", de ,metoda dasid de amrenare
a tendoanelor ~i a m~chilor" 9i de ,mecoda de purificare a oaselor, a rni-
duvei spiniirii §i a creierului" (Yijin Jing).
14 MARIA DIM!TRIADOU
Prin artele marriale, dilugarii Shaolin li lnvingeau pe

felurifii r:ilhari care ti atacau pentru ale lua banii ~i obiecre-
le prerioase de cult, pe care ciilugiirii le murau dintr-un loc
In alrul. De asemenea, ciilugiirii Shaolin i-au lnvins adesea
pe pirafii japonezi care aracau rarmurile Chinei, iar alreori
au participat Ia conflicrele dintre lmpiirafi ~i supu~ii lor.
Relatia cu lmpiirafii, care ofereau miiniistirii Shaolin
suprafere mari de piirnant, vin ~i carne, a denaturat spi-
ritul budismului Chan, care interzice posesia de terenuri,
precum ~i folosirea vinului ~i a ciirnii. Odar:i cu cre~terea
averii miiniistirii, ciilugiirii Shaolin au avur de luptat ~i lm-
potriva f:iranilor riisculafi din cauza foamei ~i care ravneau
Ia bunurile lor. In timpul dinasriei Tang (618-907 d.Hr.),
averea miiniistirii era de .360000 de km2 , cu,suprafete
nesfar~ite de p:imil.nt cultivar ~i mai muir de o mie de case,
rurnuri, pagode §i hambare.
In timpul dinastiei Yuan (1279-1368), un tanar bogar
care a devenit preor budist, pe nume Jueyuan, a dezvolrar
cele 18 mi~ciiri ale lui Bodhidharma In 72 de stiluri, pe ca-
re le-a riispandir peste rot In China. In rimpul ciiliiroriilor
£acute In lntreaga pra, a giisir doi ralenrari cunosciirori ai
luptelor, pe Li Sou ~i pe Bai Yufeng; colaboril.nd cu ace~tia,
a unificat exercifiile lui Da-Mo ~i pe cele proprii In 170 de
mi§ciri. .
Aceste mi~ciiri s-au contopit In cinci sti.luri care au In-
at nume de animale ~i aveau legiirurii cu ,cele cinci de-
mente", ,cele cinci organe" ~i ,cele cinci planete" (atatea
cuno~teau arunci chinezii). Srilul dragonului reprezen-
ta cultivarea sufletului, srilul tigrului reprezenta antrena-
mentul oaselor, srilul leopardului, cre~terea puterii, stilul
prpelui, cicularia energiei Qj, iar stilul cocorului reprezen-
ta antrenarea tendoanelor.
0 asrfel de dezvolrare a arrelor maqiale a arras spre mii-
nastirea Shaolin pe foarte mulfi, ciici se ~ria cii mari mae~rri
de arte marriale din inrreaga rara predau aici, imbogarind

stilurile acesteia; insa veneau sa fie invarali acolo, printre
alrii, si
' diversi'
aventurieri si, persoane rau-intentionate.
- '
Pe
vremea aceea, dacii cineva devenea ciilugar Shaolin, i se
~tergea numele din listele familiale ale arborelui genealo-
gic. De~i era considerat mort penrru familia sa, el putea sa
lnceapa o viara noua, cu noul nume monahal ~i cu noua
sa inf:iri~ate. Au apiirut insa cazuri in care ciilugiirii s-au
transformat in talhari ~i au f:icut mult riiu in toate regiuni-
le rarii. Din aceste motive, au fost impuse zece reguli sau
interdiqii:
1) Discipolul trebuie sa se antreneze f:ira intrerupere.
2) Tehnica de lupta trebuie sa fie folosita numai pentru
legitima auroaparare. I'
3) Trebuie sa se arate respect fata'
de totit maestrii
,
si
'
fata
'
de discipolii mai vechi.
4) Discipolul trebuie sa fie intotdeauna bun, cinstit ~i
prietenos cu tofi tovarii~ii lui.
5) tn timpul ciilatoriilor, riizboinicul trebuie sa se fe-
reascii sa i~i arate tehnica in fara oamenilor simpli, chiar ~i
dacii ar fi nevoie sa refuze astfel o provocare !a luptii.
6) Riizboinicul nu trebuie sa fie niciodata certarer.
7) El nu are voie sa consume niciodata vin ~i carne.
8) Nu este permisa dorinra sexuala.
9) Tehnica de lupta nu trebuie sa fie predata in mod ne-
cugetat persoanelor care nu sunt budiste, pentru cii existii
teama cii vor provoca riiu. Ea poate fi transmisa numai cui-
va care este respectuos ~i milostiv.
10) Luptatorul trebuie sa se fereascii de agresivitate, de
liicomie ~i de laudaro~enie.
Se spune cii intre anii 600 ~i 1600 d.Hr. s-au constru-

it mai mult de 10 maniistiri Shaolin In China, insa aceas-
16 MARIA DIMITR)ADOU
ta parere este contestata de mulfi. Ci.nd manciurienii au

cucerit China, detronand dinastia chinezeasca Ming §i
instaland-o pe a lor, Qing, adepfii lui Ming §i probabil §i
alfi membri ai familiei imperiale s-au refugiat in maniisti-
rea Shaolin §i a§a s-a format acolo o mi§care de eliberare
nationala. Atunci manciurienii au ars maniistirea, in anul
1723.1n acea epod, salutul dasic Shaolin 1, prin care mai-
nile sunr inrinse inainte, in fap pieptului, §i palma sranga
se uneFe cu pumnul drept, a dpatat noi sensuri: Ia !nee-
put palma !I simboliza pe Dragonul l-0rde, iar pumnul pe
Tigrul Alb, adica energia interioarii §i con~tiinta, in asocie-
re cu puterea trupeasd, cu vitalitatea ~i cu sanatatea. Sim-
boliza de asemenea §i funcfionarea complementarii a celor
opuse, ,unirea cerului cu piimanrul" ~.a. 1nsa, fn rimpul
sriipanirii Qing, salutul reprezenta in secret ideograma di-
nastiei Ming, pentru d Ming inseamnii ,iluminat" ~i acest
sens este descris prin coexistenp soarelui ~i a lunii (a pal-
mei §i a pumnului). Potrivit unei alte intetpretiiri, salutul
simboliza dorinp ca puterea dinastiei Ming sao domine pe
cea a dinastiei Qing. Acest salut s-a pastrat in organizatiile
secrete precum Lotos, care au aparut ca mi§dri de eliberare
nationala, insa care au ajuns apoi un fel de mafie. 2
In orice caz, dupa distrugerea templului lor, au exis-
tat supraviefuitori Shaolin. Ace~tia ~i-au piistrat identita-
1 Etimologic, Kung Fu inseamna timpul. ~i energia pe care trebuie sii le
consumi per;tru a deveni bun Ia ceva, de Ia artele maqiale p&na Ia orice al-
d.ocupafie. In Occident termenul a devenit identic cu eel de arte marpale
chineze~ti, in vreme ce in China acesre arte sunt denumite cu termenul de
Wushu (dans sau arte martiale).
2
Michael Ming descrie vestita organizatie chinezeasd secreta Triadele
ca fiind creadi de calugirii Shaolin ~i initiatoare a clscoalei boxerilor. !ns1i
Triadele s-au transformat in mafia care coordona, sub proteqia japone-
zilor, toate acfiunile ilegale din Hong-Kong, pina in anul 1950. Verner
Gerson, in lucrarea·Nazismul, o societate secretd, descrie detaliat ceremoni-
alul de initiere i:n acea asociatie Lotos.
tea secreta si au transmis artele martiale in China, dar si' in

' ' '
rarile din jurul ei, cu scopul ca intr-a bunii zi sa 1i alunge
pe manciurieni. Existii tradifia cii, dupii distrugerea tem-
plului, cei ,cinci dilugiiri" Shaolin au lnfiinfat o alta ma-
nastire, Ia Fukien, in sud, pe care, conform altar marturii,
dinastia Qing a distrus-o de asemenea. insa mulfi ·susfin
(de exemplu, Michel Echenique) di nu a mai existat o altii
manastire ~i ca aceste zvonuri se bazeaza pe 0 povestire po-
pularii din acea epodi.
in general, stilurile chineze~ti de arte marriale se impart
in nordice ~i sudice, precum ~i externe ~i interne. In nord
era mai frig ~i oamenii purtau cizme. De asemenea, erau
mai inalri decat cei din sud ~i, datorita munrilor din regiu-
ne, aveau picioare foarte antrenate. Din aceste motive, sti-
lurile din nord au mai multe lovituri cu picioarele. Locui-
torii din sud erau mai scunzi, nu purtau papuci din cauza
caldurii ~i aveau brare purernice, datorita muncii in ore-
ziirii - de aceea stilurile sudice se concentreaza mai mult
pe loviturile cu milinile. Artele marriale interne sunt Tai-
jiquan (adidi aqiunea energiei In trup), Baguazhang (pal-
ma celor 8 diagrame, care se bazeaza pe un sistem de pre-
zicere Yijing) ~i Xingyiquan.
Primele doua stiluri sunt crearii ale ca.lugarilor taoi~ti
~i se bazeaza pe mi~carea ciclidi, in timp ce a! treilea a fost
II
creat de un general ~i se bazeaza pe mi~carea directa. Cele-
lalte sisteme sum de obicei amestecuri de tehnici interne
~i externe, adidi se bazeaza atat pe puterea interioarii ~i pe
folosirea puterii adversarului, cat ~i pe puterea exterioarii
fizidi, uneori mai mu!t, alteori mai pufin ..
Sistemele chineze~ti care se predau pana astiizi sunt:
Cocorul Alb, Gheara de Vultur, Ciilugarifa care se roaga,
I Maimufa, Sabia celor ~apte stele, Lebada alba, Coco~ul de
I
aur, Tigrul negru ~.a. Toate ~colile poarta kimonouri, folo-
I
L
.,
sese pozi)ii, care sum mi§diri de atac ~i de aparare, legate

de mi§ciiri de ,absorb ire a energiei". Astfel, prin executa-
rea pozi)iilor se fac ~i antrenamentul de luptii, ~i gandirea
in mi~care. De asemenea, in ~colile de arte martiale se pre-
da tehnica utilizarii unor arme tradifionale diverse precum
sulifa, sabia, siigeata, dar ~i evamaiul.
Ideogramele pentru artele martiale sunt identice in
China ~i in Japonia, insii chinezii le citese Wushu, in timp
ce japonezii, Bujutsu. Artele mar)iale japoneze se bazeazii
§i ele pe principiul for~elor complementare (yin ~i yang) ~i
au pozifii care se numesc Kata.
Au existat ~i aid ciilugiiri budi§ti numiti Yamabushi
(luptiitorii mumelui), care erau organiza)i in ordine mi-
litare, cu scopul de a proteja templele, §i au ajunsrmae~tri
pentru multi samurai, mai ales cii au fost primii care au
folosit ca armii naginata. Alti ciilugiiri, §intoi~tii din ma-
niistirile Kashima ~i Katori, au intemeiat vestitele ~coli de
serimii Kenjutsu. Inainte de domina)ia armelor de foe, era
foarte des folosita tehnica Bojutsu (folosindu-se un bii)
lung), dezvoltandu-se de asemenea foarte mult ~i tragerea
eu arcul, care apoi s-a piistrat ca exercitiu de meditatie ~i
de concentrare.
in Japonia, ciiliire)ii ~i soldarii pede~tri erau probabil de
origine modestii §i alegeau riizboiul ca pe o meserie, insii
casta lor a dobandit un loc principal Ia inceputul epocii
feudale. Cei mai viteji §i mai indemanatici luptiitori erau ·
cunoscufi sub numele de samurai (care insearnnii paznic,
piizitor sau tnsotitor).
Regentul Hojo Takiyori (1227-1263) 1i incuraja pe sa-
murai sii includii Zen-ulin instructia lor (cuvantul Zen es-
te traducerea chinezescului Chani, mai ales cii budismul
,invii)a supunerea fa)ii de destinul inevitabil" ~i oferea ,til-
ria suf!eteascii de care era nevoie pentru ca omul sa cunoas-
c:i durerea §i s:i poat:l s:l o dep:l~easc:l".
ADEVARUL DESPRE ARTELE MARTIAL£ 19
Zen-ul lntiirea, de asemenea, ,autocontrolul, ca omul

sa riiminii lini~tit In fap pericolului ~i a necazurilor, sa nu
se simtii alipit de aceastii viafil, dobindind o familiarita-
te cu moartea''. insii asupra budismului a· avut influenra
~i ~intoismul, religia tradifionalii a Japoniei, cu credinfa
cii impiiratul este descendent al divinitilfii ~i prin cultul
striimo~ilor, precum ~i prin filosofia chinezilor Confucius
despre moralii ~i Mencius despre onoare.
Din influenrele de mai sus s-a creat Bushido (,calea riiz-
. boinicului"), codul onoarei pe care il folosea majoritatea
samurailor. Acest cod cuprindea urmiitoarele:
Nu am piirinfi. Cerul fi piimdntul sunt piirinfii mei.

Nu am putere. Onoarea este puterea mea. I'
Nu am avere. Disciplina este modul meu de a fi.

Nu am putere magicii. Puterea interioarii este magia mea.
Nu am viafii, nici moarte. Vefnicia este viafa fi moartea
mea.
Nu am trup. Vitejia este trupul meu.
Nu am ochi. Fulgerul sunt ochii mei.
Nu am urechi. Sensibilitatea sunt urechile mele.
Nu am miidulare. Agerimea minfii sunt miidularele mele.
Nu am scopuri. Dharma este scopul meu (el urmeazii ceea ce
ii rezervii karma, pe baza faprelor din vierile lui anterioare).
Nu am minuni. Karma este minunea mea.
Nu am principii. Principiile mele sunt puterea de adapta-
re Ia orice situafie.
Nu am prieteni. Mintea mea este prietenul meu.
Nu am dutmani. Nebunia este dutmanul meu.
Nu am armurii. Vointa fi dreptatea sunt armura mea.
Nu am cetate. Spiritul imperturbabil este cetatea mea
(vezi capitolele 2 ~i 3) .
.I Nu am sabie. Visul sujletului meu este sabia mea.
l
L
Samuraii se antrenau In lupta cu sabia, tragerea cu ar-

cul, lupta corp Ia corp (Jujutsu), ciiliria, studiau tactica,
caligrafia, morala ~i filosofia.
InJaponia exista un conflict lntre puterea centrala a lm-
paratului ~i casta riizboinica, ce s-a organizat lntr-un mod
feudal, !mpaqind tara in faqiuni cu caracter teritorial. Iar
in secolele a! XI-lea-a! XII-lea, doua mari clanuri de riiz-
boinici (Taira ~i Minamoto) au unit aceste faqiuni ~is-au
luptat pentru conducere.
In aceste confruntari dintre conduciitorii feudali nu
erau folositi numai riizboinici samurai, ci ~i Ninja, spi-
oni platifi care foloseau tehnica de arte maqiale Ninjutsu.
Ninja traiau In comunitati speciale lnchise ~i i~i transmi-
teau cuno~tintele numai membrilor familiilor loVl' ,Antre-
namentul !ncepea Ia varsta de 4-5 ani ~i dura araria ani cat
era viata respectivilor Ninja."
Cuvantul ,viata" era sinonim cu antrenamentul inde-
lungat. Prima leqie era familiarizarea cu moartea. Juciiriile
erau lncuiate Intr-a camera, iar langa ele era pus cadavrul
unui animal mic. Mai tarziu invarau anatomie cu ajutorul
cadavrelor de animale ~i apoi tehnici de dislociiri de oase,
sugrumari, manuirea armelor etc. (Ninjutsu nu are kata,
adicii seturi prearanjate de mi~dri ~i tehnici.)
Fetele, numite In mod simbolic Kunoichi, erau instruite
In ap fel !neat trupullor sa nu aiba mu~chi foarte dezvoltati
sau maini as pre, pentru cii de obicei primeau misiunea de a
patrunde ca ~i curtezane In palatele du~manilor ~i nu trebu-
ia sa nascii b:l.nuieli. De obicei jucau rolul de dansatoare §i
de aceea erau !nvatate muzica si dansul. Kunoichi transmi-
' '
teau informatii colaboratorilor lor Ninja, !nsa puteau ~i sin-
gure sa !l ucida pe ,d~man'' cu otrava sau cu acul pe care
!l purtau in par p.Tradi(ia aminte~te ~ide activitatea copi-
ilor Ninja, care se lmprieteneau cu cop iii du~manului, ca sa
afle informatii utile sau chiar sa ii ucida ei ln§i~i!
I!.
Samuraii se temeau ~~ urau viclenia tara sfar~it a Nin-

ja, pe care li considerau la~i pentru cii nu luptau fata In
fata cu sabia scoasa din teacii, ci aruncau de Ia departare
shuriken (stelure ascu)ite), cufite, lanruri cu sfere de fier
In capat, care se lnf:i~urau In jurul sabiei samuraiului ~i
i-o smulgeau din maini. De asemenea, Ninja faceau ~i alte
trucuri extraordinare, surprinzandu-i pe samurai, care In
lupta urmau regulile curajului din codul Bushido. Pentru
toate aceste motive, Ninja erau considerari de samurai ca
ni~te criminali cruzi ~i vicleni. Astfel, dacii un Ninja era
luat prizonier de ciitre vriijma~, ~tia cii va muri In chinuri
groaznice.
Cele mai folosite chinuri erau urmatoarele: sa II fiarba
de viu In apa clocotitii sau In ulei fi.erbinte ori sa H'atarne
de o franghie deasupra unui cazan cu apa fierbinte In care
II coborau ~i apoi II ridicau de multe ori, pentru a muri ln-
cet ~i In chinuri groaznice. 0 altii tortura lngrozitoare era
sa II jupoaie de viu ~i sa !i puna sare pe rani.
Ninja nu ~tepta ca du~manii lui sa 11 omoare, ci se ln-
junghia singur, dupa ce l~i tiiia venele cu cu)itul sau lua o
otrava puternica pe care o avea lntotdeauna cu el. Chiar
. .
si' In cazul In care ar 6. fost luat prizonier, lsi musca lim-
ba ~i murea din cauza hemoragiei. Ninja mai obi~nuiau
ca, In caz de nevoie, sa l~i deformeze chipul, ca sa nu fie
recunoscuri ~i sa nu se descopere cine anume i-a trimis.
Oricum, torturile cutremuratoare pe care le foloseati
samuraii cei ,cultivari" ~i ,milostivi" nu li lmpiedicau pe
oamenii de atunci - ~i, lucru ciudat, nici pe unli dintre
oamenii de acum - sa !i considere pe samurai ca mode-
le de vitejie. , Uciga~ii Ninja cei nemilo~i ~i vicleni" sunt
considerari de autorul citatelor de mai sus ca ,o clasa eroi-
c:l de:: spioni", in cinstea ciireia ,,ar _trebui sii se ridice o sta-
tuie"! Poate ins:l c:l aceasti admira~ie nu este stranie intr-o
societate in care este acceptat succesul obtinut prin orice

metoda ~i cu orice pret.
Printre marile succese ale Ninja este mentionat un caz
in care un astfel de spion s-a hagar cu totul intr-o toaletii
cum erau In acea epocii, respirand printr-o trestie care i~ea
din fecale ~i, de indata ce conduciitorul du~man a venit sa
foloseascii roaleta, 1-a striipuns cu sabia, omorindu-1.
Printre e~ecuri este mentionat amestecul lor Ia asedi-
erea a 37000 de cre~tini, fortificati pe peninsula Shima-
bara. ~ogunul Tokugawa a trimis Ia lnceput 10 Ninja
deghizati In tarani, ca sa li spioneze pe cre~tini, lnsa ace~ti
10 Ninja nu aveau accentullocalnicilor ~i imediat au fost
demascati. Astfel, Ninja nu au primit laurii pentru exrer-
minarea cr~tinilor asediati, care ar fi lnsemnat' sf.lr~itul
cre~tinismului In Japonia.
In secolul al XVI-lea a fost interzisa folosirea armelor
de ciitre popor ~i de dilugiiri, ea fiind permisa numai sa-
murailor. 1nsa taranii ~i mae~trii de arte maqiale au ln-
ceput sa foloseasca In locul sabiei diferite unelte precum
pumnalul ~i cunoscutele nunchaku.
Japonezii au perfeqionat tehnica de atacare a adversa-
rului lnainte ca acela sa aiba timp sa se apere. Dar, a~a
cum religia ~i filosofia japoneza au fost influenpte de cele
chineze~ti, Ia fel ~i majoritatea sistemelor japoneze de arte
martiale se bazeaza pe tehnici chineze~ti. Determinanta a
fost prelucrarea chinezescului Kempo 1 de ciitre locuitorii
insulei Okinawa din sudul Japoniei.
In secolul al XV-lea, chinezii au cucerit insula ~i le-au
interzis locuitorilor detinerea de arme2 • Atunci autohtonii
s-au !ndreptat spre Kempo, pe care II introdusesera pe in-
1
Kempo se pronunri in limba japonezi ca ~i ideograma chinezeasd
Chuan Fa (calea pumnului). ~a se numea atunci Kung Fu.
2
Se spune, de asemenea, di chinezii controlau politica din Okinawa
prin intermediul impararilor ei, tara sa invadeze insula.
sula c:llugarii chinezi sau, potrivit unei alte pareri, locuito-

rii din Okinawa mergeau in China ~i in Formosa (Taiwan)
eel pufin ~ase ani, p:ina sa invere aceasta tehnica.
in anul 1609, Okinawa a fost cuceritii de clanul japa-
nez Shimazu, care de asemenea a interzis folasirea armelor,
insa lacalnicii se antrenau in secret, mai ales noaptea, in ar-
tele marfiale chineze~ti. Rezultatului principal al antrena-
mentului, Tode (mdnd in limba chineza) sau Okinawa- Te,
is-a dat un nou nume, acela de Karate (mdinigoale) 1 ~i a
fost introdus In Japania ca o tehnica de arte marriale japa-
neze de ciitre Gichin Funakoshi.
Se considera cii din Okinawa l~i au origineastilurile Ko-
bayashi Ryu, Goju Ryu, Shito Ryu, Shorinji Ryu, Kyokushin-
kai (sau Oyama karate) p. Urtele dintre aceste stiluri s-au
format dupa mutarea stilului de karate in Japonia.
in ultima vreme, mae~trii japanezi au prelucrat mai
multe stiluri tradifionale ~i au construit, pe baza acestara,
propriile lor stiluri: astfel, Jigaro Kano a creat din stilul Ju-
jutsu pe eel numit judo, in timp ce Ueshiba Morihei a luat
Aikijutsu (arta armonizarii energiilor) ca baza pentru Ai-
kido. Japanezii au schimbat numele stilurilor lor, din jutsu
care !nseamna artd, in do, care inseamna cafe (drum) (tra-
ducerea japoneza a wvantului chinezesc Tao), ca sa se vada
dar cii finta era un ideal filasafic ~i religios.
Ap cum remarcii maestrul Shatokan de 4 dan, Sa-
va Mastrapas, artele marriale ,aveau ca scop Ia inceput
farmarea de riizboinici ambifia~i, intr-a periaada istori-
I cii agitatii, plina de riizbaaie", insa, ,dupa infr:ingerea din
eel de-al Doilea Razbai Mondial, japonezii au inceput sa
I infeleaga ~i sa triiiascii in mod diferit artele lor marfiale
tradifionale. Continuarea culturii japaneze .a fast intre-
I ,
1
,Mana goal:i" inseamn:iflirJ armd, dar; conform ,intelepciunii arte-
lor mar{iale", inseamna ~i golul Zen.
I !
ll
rupra in anul 1957 de catre maestrul Masatoshi Nakaya-

ma, care a organizat primele campionate oficiale de Ku-
mite (luptii direcdi intre doi parteneri): in mod automat
a aparut concurenra ~i s-a raspandit un mod de gandire
dar occidental. Artele maqiale nu mai puteau fi cultiva-
te doar de dragul artei, nici nu constituiau doar un mod
de autodesavarsire,
, ci se cultiva o tehnicii de arte martiale
,
distrugatoare, fiind alcaruite apoi ~i regulamente 1• Aceasta
pentru ca Nakayama s-a g!indit ca ,dacii karate va ramane
aF cum a fost, va fi considerata o intrupare a violentei ~i
Va incepe sa dispar3." I.
In continuare, artele maqiale japoneze s-au dspan-
dit prin susfinerea conducerii japoneze in Europa ~i in
America, unde armata a dat dovada de un mare futeres in
invararea lor - ca soli ai ~,noului inceput de drum al Japo-
. . • n
mel ca un popor p~mc .
Artele martiale din Coreea au legatura cu un grup de
ofireri din statul Silla (unul dintre cele trei ·regate ale Co-
reei ~i una dintre cele mai longevive dinastii din lume: 57
i.Hr.-935 d.Hr.), care se numeau Hwa Hang (fratele mai
mare) ~i erau speciali~ti in orice fel de arme, dar ~i in tehni-
ca de luptii tara arme, pe care au numit-o Hwa-Rang-Do.
Ace~ti Hwa Hang foloseau un ,Cod al onoarei", pe care
li 1-a predat un dlugar budist anonim, ~i sunt considerari
echivalentii samurailor.
Prin activitatea lor, cele trei regate ale Coreei s-au uni-
ficat ~i pentru un timp destul de lung artele maqiale s-au
dezvoltat in aceastii fad. Mai tarziu ele au dedzut, iar in
timpul ocupariei japoneze (1909-1945) au fost interzi-
se ~i doar grupiiri foarte mici le mai practicau in ascuns
- mai ales stilul traditional Taek-Kyon, care. inseamna
1
,Necesitatea psihologiei atletice in concursul contemporan de lup-
te...", in revista Kumite, nc. 3.
sar-calc. Dupa eliberarea Coreei, generalul Choi Hong Hi

riispande~te tehnica de arte martiale In lntreaga tara.
in anul1955 a avut loc un mare Congres de arte mar-
dale, In cadrul druia adunarea mae~trilor lmpreuna cu alee
personalitati creeaza tehnica de ,,Arte Martiale Narionale"
~i o numesc Taekwondo (calea mainilor ~i a picioarelor).
Unii clasifid Taekwondo lntre sporturile de luptii ~i nu In-
ere artele maqiale, pentru d este o area relativ noua. Ea a
fost recunoscutii ca sport olimpic, avand In spate o traditie
bogatii, chiar dad adesea nu pune accent pe aceasta din
motive comerciale.
Conform maestrului de Kung Fu, Tung ·Tung Yung, .
acest Taekwondo contemporan combativ provine din
nordicul Kung Fu Shaolin 1.' Alee stiluri coreene ~unos
cute sunt: Moo Duk Kwan, Oh Do Kwan, Tang Soo
Do, Hapki Do ~i Soo Bahk Do. Ultimul nu folose~te
deloc picioarele, In opozitie fara de restul, care acorda
importanra loviturilor cu piciorul (mai ales cele lnalte)
si
, saricurilor.
De asemenea, cunoscut ~i apreciat In Occident este sci-
lui thailandez Muai Thai (boxul thailandez), care l~i are
originea In vechea tehnid de arte martiale Krabi-krabong.
In forma lui obi~nuita (folositii de mulfi), fiecare luptator
Muai. Thai lncepe cu rugaciuni, meditarie ~i dans ceremo-
nial (Wai Khru-Ram Muai).
In ultimii ani, occidentalii se ocupa si
, cu artele martiale
,
din Filipine - precum Lima Lama ~i Kali, ~i din Indone-
. zia - precum Pendjak Silat ~i Kuntao Silat. Foarte apreci-
ate sunt artele marriale filipineze cu Escrima (nuiele, vergi
mici). Pentru ca exista oameni care sunt interesati numai
'
de latura ,religioasii'' a artelor martiale, unii mae~tri pre-
dan pozitii ale chinezescului Chi Kung (sau Qigong), fad
1
Vezi articolullui despre Hung Gar Kung Fu in nr. 4 al revisteLR'Umite.
II'
26 MARIA DIM!TRJADOU
partea combativa, iar aljii predau Tai-Chi numai ,pentru

0 sanitate bun a".
Se dezvold mereu lnsii un nou stil, iar acest lucru este
normal atata vreme cat exisd mae~tri care prelucreaza teh-
nici ~i adauga ~i lnlarucl elemente din. ele dupii bimullor
plac. De exemplu, o ,noua'' tehnicii de arte maqiale este
Choi-Kwang Do a coreeanului Kwan Jo Choi, care a fost
introdusa In mod oficialln anul 1987.
1 Cea mai-nouii Ia data scrierii ccir~ii (n.trad.). ·

2.
FUNDAMENTUL
.
FILOSOFICSI
'
RELIGIOS AL ARTELORMARTIALE
Artele mar~iale din Orientdespre care vorbim se1bazea-

za pe filosofiile popoarelor uncle ele s-au dezvoltat. Fritjof
Capra, om de ~tiin~a occidental care a imbrii~i~at filosofia
orientala ~i incearcii sa o coreleze cu fizica moderna, in car-
tea lui Tao fi jizica, care define un loc de cinste in bibliote-
cile ~colilor de arte marfiale, subliniaza urmatoarele: .,Ca sa
infelegem sensu! filosofiilor pe care le vom descrie in conti-
nuare va trebui sa con~tientiziim de Ia inceput d in esenfii
toate sunt religioase. Cu alte cuvinte, toate inviifiiturile lor
urmiiresc experienfa mistidi. directa a realitafii. Natura aces-
rei experien~e este religioasii ~i, prin urmare, filosofiile Ori-
entului nu i~i despart pozifia lor de religie."
Filosofiile orientale pe care s-au bazat artele maqiale
sunt hinduismul ~i budismul care a provenit din aces-
ta, taoismul chinezesc cu elemente de confucianism ~i
cultul antic al striimo~ilor. In Japonia s-a facut ~i o al-
ta sinteza, pentru cii amestecul de budism ~i de filosofii
~i concepfii chineze~ti s-a unit cu ~intoismul, religia po-
liteistii tradifionalii care cuprindea de asemenea ~i cultul
striimo~ilor. In India, casta nobililor Kshatriya practica
tehnica de arte maqiale Vajramukti. Aceasta avea douii do-
28 MARIA DIMITR!ADOU
menii de aplicare: primul era, fire~te, eficacitatea In lupta,

iar celalalt domeniu era eel religios.
Prin folosirea artelor mar)iale, riizboinicul urmiirea sa
~i transforme con~tiinp potrivit dogmelor hinduismului,
adicii In loc sa se simta o persoanii unici, existenta ~i Iibera,
creatii de un Dumnezeu Care este diferit de el, sa se simtii
ca o manifestare temporarii a lui Dumnezeu Insu~i, mani-
festare ale ciirei lnsu~iri, ca temporare ~i aparente, au o va-
loare negativa, pentru ci li lngreuneazii lnrelegerea ,pro-
priului ego".
In hinduism, orice existii este o picaturii In oceanul di-
vinului ,suflet universal", adicii allui Brahman, despre ca-
re se crede cii cuprinde In el binele ~i raul, siiniitatea ~i
boala, via)a ~i moartea, ctiprinde pe toJl zeii ln(r-unul sin-
gut, precum ~i ,irealitatea'. Daci riizboinicul va accepta ci
moartea ~i viap sunt acel~i lucru, precum ~i dogma hin-
duismului despre reincarnare, conform ciireia viafa noastra
este determinatii strict de fapte pe care le-arn flicut ln vie)i
anterioare, atunci elluptii dispreruind moartea ~i astfel de-
vine neinfricat ~i victorias.
Hinduismul este ,probabil un organism social-religios
enorm ~i complex, care cuprinde nenumarate erezii, culte
~i sisteme filosofice". Ce anume apaqine ~i ce nu aparrine
hinduismului este stabilit In fond de ~de, de cir)ile sfin-
te. ,Orice sistem filosofic din India contemporana, care nu
recunoa~te ~dele ca fundament allui, este neortodox.'''
In Upanipde, care sunt piirfi ale ~delor, giisim dese re-
feriri simbolice Ia riizboi: ,Upani~ada, prietene, este arma
excep)ionala pe care o vei lua ln mrunile tale ca pe un arc,
0 vei lncarca cu sageata min)ii tale, vei ascuri varful ei pe
roara medita)iei ~i apoi vei )inti spre esen)a Lui. Cand vei
fi sigur de )elul tiiu, prietene, aruncii sageata ta ~i treci din-
! Nerecunoscut de ceilalti hindu~i (n.trad.).
ADEVARUL DESPREARTELE MARTIALE 29
colo de Cel ce este de nepatruns." Aid se refera Ia unirea

sufletului individual, care este numit Atman, cu Sufletul
Universal (Brahman), care, conform Upani~adelor, ,este
cea mai adincii esen~a. Brahman este sufletul intregii lumi.
El este realitatea. El este Atman. El e~ti tu."
Insii Brahman este considerat impersonal ~i astfel, ca
sa se uneasca cineva cu acesta, trebuie sa dep~eascii ide-
ea cii el ~i ceilalfi sunt persoane unice, dar ~i iubirea In
relariile personale, care este consideratii alipire de o iluzie.
Astfel, In poezia Bhagavad Gyta (Cdntarea lui Dumnezeu
sau Cdntecul divin), care este parte a poemului epic Ma-
habharata, riizboinicul Arjuna este dezniidiijduit pentru d.
trebuie sii lupte lmpotriva rudelor lui apropiate.
Atunci zeul Krishna se transformii In vizitiullui Afjuna,
conduce carul de lupta al riizboinicului printre cele douii
armate ~i !i vorbe§te despre credinra religioasii a hinduis-
mului, potrivit ciireia omul trebuie sii renunre Ia conceptia
cii mulrimea lucrurilor ~i a fenomenelor din jurul nostru
este adeviiratii ~i sii considere cii aceastii concepfie este o rii-
tiicire. ~adar, ridicii sabia lnrelepciunii - !I lncurajeazii
Krishna - ~i omoarii lndoiala pe care a niiscut-o ignoranp
inimii tale! Giise~te prin yoga armonia Eu-lui ~i ridicii-te Ia
lna.Irimea moralei, razboinicule mare!"
Etimologic, termenul Vtzjra lnseamnii ,diamant", iar
Mukti desemneazii ,eliberarea finalii" de ,iluzie", avind
drept urmare unirea cu Brahman, care In hinduism este
interpretatii ca absorb ire a omului de ciitre acesta ~i pierde-
rea identitapi lui personale.
Exemplu tipic In acest sens este cazul acelor guru
brahmani care, prin exersarea yoga ~i a meditafiei, devin
neputincio~i precum o leguma, incapabili sa simtii ce se
lntimpla In jurullor sau sa comunice cu cei din jur ~i sii
aibii grija de ei ln~i~i, lnsa care sum adorari de poporul in-
dian drept dumnezei.
Fritjof Capra explicii: "Scopul principal al metodelor

de meditatie este incercarea de reducere Ia deere a min~ii
rationale ~i 1ntoarcerea ei de Ia con~tiinp rationala Ia cea a
inspira~iei directe. In destule forme de meditafie, reducerea
Ia deere a mintii, rationale
, se realizeaza ·prin concentrarea
asupra unui factor constant, precum respira~ia omului, ima-
ginea vizuala a unei mandala sau sunetul unei mantre."
Alte §COli 1~i concentreaza aten~ia asupra mi~ciirilor
trupului, care trebuie sa se faca in mod spontan, f:ira in-
terferenta gandirii volitive. Aceasta este metoda de yoga
hindusa §i a stilului taoist Tai Chi Chuan. Aceasta era ~i
metoda Vajramukti.
Budismul este ~i el parte a gandirii indiene, este considerat
insa neortodox, pentru di 1ntemeietorullui, Ksatriya Cauta-
ma Siddhartha, principe de Sakya, s-a indoit de inspira~ia
divina a Vedelor ~i de castele sociale, pe care, conform hin-
duismului, le-a creat zeul Brahma din propriul corp.
Buddha admitea cii exista zei, lnsa lnvap ca ace§tia se
supun, ca §i oamenii, legii karmei §i nu au vreo influenta
asupra destinului omului. Potrivit lui Buddha, omul care
ajunge Ia "iluminare", adica Ia starea despre care vorbe~te
~i hinduismul, este superior chiar §i zeilor.
Buddha a lnlocuit lnva~atura hinduismului despre fa-
cerea lumii, potrivit ciireia lumea este un vis al zeilor ca-
re provine din respiratia zeului Brahma, cu aceea cii toate
provin dintr-un "vid", din energia impersonala f:ira forma,
care ia forma. "Vidul este forma ~i forma este vidul", spu-
ne Sutra inimii 1•
Nu exista credinta lntr-un Dumnezeu Creator. Con-
form lui Buddha, astfel de opinii sunt produse ale unei
"min~i dualiste", adica ale ra~iunii care, neajungand Ia
1
Unul dintre cele mai cunoscute texte ale budismului Mahayana
(n.trad}.
ADEVARUL DESPRE ARTELE MARTJALE 31
,iluminare", nu lnrelege di totul In univers este go! §i

alciituie§te o unitate. in Sutre, Buddha 1i lnvara pe uceni-
cii lui di omenirea provine din alt sistem solar, care a fost
distrus §i locuitorii lui s-au lntrupat aid, datorid karmei
pozitive pe care o acumulasera.
Prima fiinra care s-a nascut Ia un nivellnalt, mai lnain-
te de a se forma pamantul, ~i-a imaginat ca ea a creat tot
ce vedea In jurul ei, pentru dis-a nascut flirii parinfi §i l~i
pierduse memoria. Apoi, In timp ce In jurul ei se na§teau
~i celelalte fiinre din sistemul solar precedent, a considerat
di ea le-a creat pe toate, de aceea le-a organizat In ierar-
hii cere§ti ~i s-a numit pe sine singura Mahabrahma, adicii
marele creator. Mai tarziu s-a format planeta PamanHi au
lnceput sii se lntrupeze pe el fiinfe, lncepand de Ia ami be ~i
lncheind cu oamenii, In timp ce Mahabrahma, potrivit lui
Buddha, considera cii era creatorul tuturor. Schimbiirile,
n~terile, formarea planetelor etc. au avut Joe atunci cand
,condiriile au fost prielnice".
Chiar dadi Buddha a schimbat cosmologiile §i puncte-
le de vedere sociale pe care Ie lnviifase ca hinduist, el totu~i
a pastrat teoria despre karma, despre relncarnare §i despre
dharma (scopul viefii), adica teoria des pre calea special ape
care trebuie sa o urmeze fiecare om astfel !neat sii ajungii
Ia scopul lui- iluminarea. De asemenea, el a pastrat teoria
despre distrugerile ~i recreerile succesive ale lumii (kalpa
sau eon) care, conform hinduismului, se petrec Ia fiecare
4,32 milioane de ani.
Starea incon~tienta, pe care hinduismul o considera
drept fericire, Buddha a numit-o Nirvana ~i a declarat di,
inainte s:l intre in aceast:l stare, a hot:lr3t s:l se intoardi in
lume, pentru ale ajuta ~i pe celelalte fiinfe sa se ,ilumine-
ze." Ellnsu§i fusese ,iluminat" dupa o meditarle continua
de FPte zile, flicuta sub un copac bodhi.
La mulfi ani dupii moartea lui Buddha, care nu lasase

texte scrise, succesorii lui s-au adunat sii rezume lnv:lt:ltura
lui si
'
astfel a rezultat miscarea
>
numita Hinayana, adicii Mi-
cui Vehicol, care are ca scop ,mantuirea'' personala a fie-
ciirui om. La aceasta s-a opus mi~carea Mahayana, ,Mare-
le Vehicol", ce propunea ca ideal ,calea lui Bodhisattva'',
a celui care nu intra in Nirvana dacii mai intai nu "vor fi
iluminate" celelalte liinfe. Reprezentantul principal alMa-
hayana a fost filosoful indian Nagarj una. Astfel s-a dez-
voltat o erezie budista deosebita, care inviip acela~i lucru
ca ~i budismul tradi)ional - adica faptul cii toate forme-
le ra)ionale sunt treciitoare ~i inexistence, di realitatea es-
te independenta (nu este creata sau conservata de un anu-
f
me dumnezeu), iar ,vidul" (plinatatea de energie in stare
amorfa) este sursa oridirei forme de viafii ~i esenp tuturor
lucrurilor -, insa dadea importanfii principala meditafiei ~i
nu atat de mult faptelor bune ~i studierii textelor sacre.
Mahayana a introdus ~i termenul Dharmakaya sau
,trupul adeviirat" a! lui Buddha, pentru a descrie natura
esenfiala a lucrurilor. Dharmakaya ,seamana mult cu Brah-
man din hinduism. Ea transcende toate lucrurile din uni-
vers ~i se reflectii in cadrul min)ii umane ca o lnfelepciune
luminata. Ea este in acela~i timp sufleteasdi ~i materiala''.
Cand budismul a ajuns in China, a intalnit o civilizafie
de 2000 de ani, cu o filosofie cu doua laturi, care aveau un
caracter complementar. In secolul al VI-lea !.Hr. aceste la-
turi s-au dezvoltat in douii ~coli religioase diferite, cu ca-
racter complementar: confucianismul ~i taoismul.
,Confucianismul, pe care 1-a intemeiat Kung Fu Tse,
a fast filosofia organiziirii sociale, a gandirii comune ~i a
cunoa~terii practice. El a oferit in societatea chineza un
sistem educa)ional ~ide protocol exigent, cu conrinut mo-
ral. Printre scopurile fundamentale ale confucianismului
i.l
era formarea unei haze morale pentru sistemul chinezesc

tradifional de familie, care avea o structura complexii ~i
ceremonialele cultului striimo~ilor. Taoismul, avandu-i
ca reprezentanti principali pe Lao Tse ~i pe Chuang Tse,
s-a ocupat cu observarea naturii ~i cu descoperirea ciiii
naturii, numitii Tao. Potrivit taoi~tilor, omul l~i giise~te
fericirea ln clipa ln care va trai ln relatie armonioasii cu
ordinea naturalii a lucrurilor, aqion:lnd spontan, av:lnd
ca fundament cunoa~terea pe care i-o oferii inspiratia de
moment."
Inaintea dezvoltiirii celor douii ~coli filosofice, ln Anti-
chitate exista credinp lntr-un Dumnezeu personal, un con-
duciitor lntelept ~i bun a! universului, precum ~i nenumiira-
te superstitii care aveau legiiturii cu cultul striimo~il6r ~i cu
astrologia. In finallnsii, taoismul a dar Ia o parte credinp
lntr-un Dumnezeu personal ~i a cultivat superstitiile. Ast-
fel, chinezii au ajuns sii creadii, ca ~i indienii, cii ,ln spate-
le multimii lucrurilor ~i fenomenelor se ascunde o realira-
te superioara, care exprimii unitatea lor. Chuang Tse spu-
ne: ,Existii trei cuvinte: pliniitate, generalitate ~i totalitate.
Aceste trei cuvinte sunt diferite, lnsii realitatea care se as-
cunde ln spatele lor este acee~i: toate trei se referii Ia un
singur lucru, chiar dacii cuprind mai multe lucruri."
Cuv:lntul pentru Unu este Tao. ,Potrivit interpretiirii
lui filosofice initiale, Tao e realitatea lndepiirtatii ~i nede-
terminatii, ~i prin acest sens ea poate fi consideratii drept
echivalentii termenului hinduist Brahman ~i celui budist
Dharmakaya." Tao este considerat a fi ,un proces cosmic
ln desfa~urare, Ia care iau parte toate lucrurile. El exprimii
realitatea lumii ca o curgere ~i transformare continua".
Potrivit taoismului, ,existii modele constante de schim-
biiri, capabile sii fie percepute de ciitre om. Inteleprul le
recunoa~te u~or §i l~i ajusteazii aqiunea ln mod adecvat.
In acest fel, el devine una cu Tao ~i astfel are parte de feri-

cire In orice lncercare. Huai Nan Tse, filosof din a! doilea
secollnainte de era cre~tina, spunea: <<Cel care merge lm-
preuna cu cursu! lui Tao, eel care urmeaza ritmurile Ceru-
lui ~i ale pamil.ntului, acela nu lntalne~te niciodara greura~i
in lume))".
Modelul fundamental al ,diii cosmice" este, potrivit ta-
oismului, ciclicitatea. Mi~carea lui Tao este repetitia- ,d-
latoria lndepartara lnseamna lntoarcere imediata', spune
Lao Tse. Potrivit lui Tao, ,tot ceea ce se lnrampla In natu-
ra urmeaza un model de ciclicitate: plecare-lntoarcere, ln-
tindere-contractare, inspira~ie-expiratie. Aparitia tinui nou
concept l~i are originea In observarea mi~drilor soarelui, a
lunii, schimbarea anotimpurilor. Acest model afJOi a fost
recunoscut ca regula generala a vie~ii", supunandu-1 pe om
acelor~i legi care guverneaza crea~ia lipsita de ratiune.
Ideea ciclicitatii In mi~carea lui Tao a fost formulata
prin termenii complementari antitetici yin ~i yang. Etimo-
logic, aceste cuvinte exprima coasta luminata ji cea 1ntu-
necata a unui munte. Ei consituie doi poli ~i se identifid
cu orice forma de contradic~ii complementare una alteia:
masculin-feminin, pozitiv-negativ ji se mijca astfel: de In-
data ce yang ajunge Ia punctul lui culminant, li cedeaza
locullui yin. De lndara ce yin ajunge Ia punctullui culmi-
nant, 1i cedeaza locullui yang.
In mod schematic, cei doi termeni sunt reprezentati
prin cunoscutul simbol Tai Chi Tu sau ,diagrama supre-
mului absolut", care trebuie sa fie ln~eleasa ca una care
permanent se rotejte ~i se relnnoie~te ji In care vedem cii o
parte mid de yin se aHa In yang, iar o mid parte de yang
se aBa ln interiorullui yin.
Ce anume este yin ~i ce este yang a fost stabilit In ma-
re masurii prin concluzii neforpte, prin puncte de vede-
re ne§tiinrifice §i prin teologia de tip maniheic. Astfel,

yang reprezinca cerul, care este sus ~i este vazut ca mas-
culin ~i mi~cator, In timp ce yin reprezindi pamantul care
este ,jos" ~i este considerat feminin ~i static- toate con-
form sistemului geocentric gre~it, pe care din !ipsa de
cuno~tinre ~tiinrifice II acceptau majoritatea popoarelor
antice.
Yin reprezintii actiunea calma, rationalii a lnteleptului,
' ' '
In timp ce yang reprezinca puterea dinamidi, creatoare a
lmpiiratului. Insii simbolismul celor opuse se prelunge~te
piina Ia valorile morale ale binelui ~i raului, iar ca rezultat
raul, ca yin, este considerat o completare necesara a bine-
lui, care este reprezentat de yang.
Ce rezultat are aplicarea unei astfel de dogme fe vede
din citatul de mai jos allui Chuang Tse: ,Pori sa spui: voi
urma c;Uea onoarei ~i a dreptului ~i lmi voi lntoarce spate-
le riiului? Poti sa spui: voi urma calea necinstei ~i a caderii
morale si '
voi fi indiferent fata
, de bine? Daca fad aceasta,
vei ajunge In conflict cu cerul ~i cu pamantul ~i cu toate ce-
lelalte lucruri din lume. Va fi ca ~i cum ai respecta cerul ~i
ai ignora pamantul, ca ~i cum ai crede In yin ~i 1-ai ignora
pe yang. ~adar, este dar d. nu poti sa urmezi un astfel de
drum cu o singurii parte."
Fritjof Capra ne vorbe~te despre doua reguli funda-
mentale ale comportamentului omenesc, a~a cum le de-
scrie Lao Tse In Tao Te Kung Fu. Prima este d. daca vrei sa
reu~e~ti ceva, trebuie sa lncepi de Ia opusullui: ,Dad. vrei
s:i micsorezi ceva, trebuie mai Jnt:li si 11 maresti. Dac:l vrd
' '
sa 1i diminuezi puterea, trebuie mai 1ncai sa II 1ntiire~ti.
Dad. vrei sa prime~ti, mai lntai trebuie sa dai. Aceasta se
numeste
' lntelepciune
, cu discern:lm:lnt."
Cealalta regula este cii, dad. vrei sa pastrezi ceva, ttebuie
sa 1i cedezi un element din opusullui, conform expresiei:
,indoaie-te, ca sa ramai drept. Gole~te-te, ca sa ramai plin.

lmb:itr:1ne~te, ca sa r:im:1i t:1n:ir."
Fritjof Capra comenteaza In felul urmator cele trei ci-
tate luate din scrierile lui Chuang Tse ~i ale lui Lao Tse:
,,Aceasta este calea viefii pe care o urmeaza lnteleptul, cand
adoptii un punct de vedere superior referitor Ia toate lu-
crurile ~i distinge dar lntre relativitatea ~i relatia polarii
a antitezelor. Aceste antiteze includ mai lnainte de toate
sensurile binelui ~i ale riiului, care pastreaza acelea~i rela1ii
de cauzalitate precum yin ~i yang. inteleptul taoist, recu-
noscand relativitatea binelui §i a riiului, lmpreuna cu toa-
te reverberatiile lor morale, nu se lupta pentru dominafia
finala a binelui, ci, dimpotriva, lncearcil sa pastreze echili-
brul dinamic dintre bine ~i rau." !
A§adar, vedemcil a generaliza fenomene funqionale ale

naturii pentru a interpreta §i a ciilauzi, pe baza acestora,
comportamentul uman, ne conduce pe carii.ri periculoase.
Este adevarat ca soarele trebuie sa fie sus pe cer pentru a
se lndrepta apoi spre apus, lnsa acest lucru nu este valabil
pentru patimile omene§ti. Se lnfelege prin definifi~, dar
este §i dovedit prin experienfa cil, dacil se lntampla ca o pa-
tima sa dea lnapoi dupa folosirea ei In exces, acesta este un
rezultat temporar datorat saturatiei ~i patima fie va reveni,
fie va fi lnlocuitil de altil patima. Vai de eel care, de exem-
plu, avand obsesia de a fura, ar lncepe sa fure din ce In ce
mai mult, ca sa l§i diminueze obsesia! Dar §i a considera cil
omul este pur ~i simplu o parte a naturii, ca ~i celelalte cre-
aturi (animale, plante), !I retrogradeaza pe acesta, de vreme
ce numai el are ratiune ~i libertate, In timp ce celelalte de-
mente ale regnului animal traiesc pe baza instinctului ~i nu
au alta optiune decat sa facil ceea ce fac. De exemplu, nu
exista animale celibatare, pentru cil toate se lmperechea-
. za In perioadele stabilite pentru fiecare specie, ascultand
de instinctullor. De altfel, teologia cre~tina aratii faptul ca

starea in care se alia acum natura este cea de dupa ciiderea
in piicat, o stare nefireasca, ce are un termen-limira ~i nu va
dura ve~nic; omul a fost de Ia incepur menit sa colaboreze
Ia indumnezeirea firii, insa ~i acum el poate sa .depa~easca
granifele ei, prin harullui Dumnezeu.
Dad ar fi adeviiratii teoria taoismului, atunci nici omul
nu ar purea sii se izbiiveasd de necesidfile limitative ale
naturii, nici natura nu s-ar m:lntui din robia stric:'iciunii,
in care se alia din cauza omului.
In acela~i timp, aceasra invaratura mare§te tendinfele
fataliste, conform carora omul a§teaptii ca legile natura-
le sa aqioneze lmpotriva lui. A doua regula a taoismului
constituie §i ea o generalizare periculoasa. Este adev:iht d
trestiile nu se rup din cauza vantului, pentru d ele se in-
doaie, insa cand cineva merge pe un drum, nu poate sii se
. .
abaca de Ia el astfel !neat sa reuseasd in acelasi timp sa d-
mana pe ace! drum.
Acest lucru este valabil mai ales pentru subiecte cu ca-
racter moral: ce con§tiinf:'i ne permite nou:i sii facem §i
pufin rau, ca sii purem sa riimanem in siivar~irea binelui?
Cine a pornit vreodata pe calea spre Dumnezeu, cu per-
spectiva de a face din cand in cand §i care un mic pacat,
pentru a-~i piistra astfel stabilitatea?
Aceste probleme rezultii din teologia taoisra, care II
considerii pe Dumnezeu ca fiind aldtuit din polaridfi §i
considera raul ca o parte inseparabilii a divinitiifii, a~a cum
spun zoroastrismul, maniheismul ~i alee religii dualiste. In-
sa aid e vorba de o absurditate clara, cad nu este posibil
ca dintr-un izvor sa ra~neasca deodatii §i apa sarara, ~i apa
dulce (vezi Epistola Sfantului Apostol Iacov).
Grecii amici au ajuns filosofand Ia ideea d raul nu are
fiinfa, iar teologia cre~tina a clarificat ca intr-adevar ~a
L
este, caci Dumnezeu a creat toate fiinfele ,foarte bune".

Tofi cei care s-au indepartat de bunatatea primordiala au
facut-o din proprie iniriativ:i §i de atunci aqioneaza in
mod parazitar, neavand loc in armonia primordiala, a§a
cum un sunet fals nu i§i are loculintr-o melodie frumoas:i
sau intr-o orchestra bine coordonata.
Taoismul acorda o mare importanra spontaneitafii, care
,constituie principiul actiunii h1i Tao" ~i ,Snseamncl incre-
dere in elementul inspirafiei, care este incorporat in mintea
uman1i" .1 ,Faptele infeleptului taoist izvorasc in mod span-
tan din lnfelepciunea lui inspiratii §i in relafie armonioasa
cu mediullui inconjuriitor. Nu are nevoie sa exercite nici o
presiune nici in interiorullor, nici in jurullui. Eli§i adap-
I. teaza pur §i simplu aqiunea sa cu mi§carile lui Jfao. Modul
de actiune
, de mai sus se numesre, wu-wei si , insearnna lite-
ralmente <<far:i .aqiune»." Joseph Needham 11 traduce peri-
frastic ca ,rerinerea de la orice aqiune care se opune natu-
rii", bazandu-se pe spusele lui Chuang Tse: ,Fiira aqiune
nu inseamna inactivitate §i tiicere. Insearnna a lasa fiecare
lucru sa fad ceea ce trebuie sa fad potrivit firii lui."
Sa vedem lns:i cfl.teva aplicafii posibile ale acestei spon-
taneitafi, care este interesanta: conform aplic:irii spon-
taneitafii In domeniul erotic, trebuie ca In timpul actului
erotic omul s:i se refina de la ejaculare. Aceasta pentru cii,
potrivit taoismului, exist3. o energie ,secreta ~i divin3." care
insullefe§te universul §i care se nume§te Qj. Se presupune
cii fiecare om are doua feluri de Qj: eel pe care 1-a mO§tenit
de la parinfi lnainte de a se na§te §i eel pe care il cultiva
prin felullui de viaf:i.
1
Trebuie remarcat faptul di taoismul a cunoscut doui faze, cea filoso-
fici (Tao Chia), care s-a dezvohat intre secolele a1 V-lea ~i al III-lea i.Hr.
~i cea rdigioasi sau populari (Tao Chiao), care s-a dezVoltat i:ntre secolele
al III-lea ~i I i.Hr. Acesta s-a organizat ca religie numai dupa riispindirea
budismului in China ~i zeificarea lui Lao Tse.
r
: ADEVARUL DESPRE ARTELE MARTIAL£ 39
Sperma este considerara depozitul ,striimo§escului Qj';

care nu trebuie sa fie irosit, pentru d astfel se deterioreaza
sanatatea (!), a§adar trebuie evitara ejacularea. Actul erotic
trebuie sa se supuna regulilor repetifiei, altfel barbatul ~i
femeia ,,l§i distrug yin ~i yang-ullor". Conform acupunc-
torului Zhang Daping, un barbat sub 35 de ani nu este bi-
ne sa aiba o regularitate a actelor intime mai mare de 4-5
ori pe saptiimil.na, In timp cede la 35-45 de ani poate face
de eel mult 3-4 ori pe saptiimil.na.
1nsa textele taoiste vechi sunt adesea mult mai stricte ~i
impun ferirea de ejaculare, ameninril.nd cu pedepse groaz-
nice, In timp ce le prezinta pe femeile care se opun acestor
metode ca pe un fel de vampire care se hriinesc cu energia
barbatului. 1
0 alta metoda In care se aplica spontaneitatea taois-
ta este divinaria ~i prezicerea viitorului, numita Feng Shui
(textuallnseamna: vdnt fi apa). Conform divinariei, natu-
ra este plina de anumite fluxuri de energie ~i casele trebuie
sa se construiasd numai In locuri care primesc radiatii de
Ia stele ~i unde cele doua curente energetice, al dragonului
~i al tigrului - yin ~i yang-ul piimil.ntului - se combina In
mod armonios.
Se crede ~i d dad oamenii pun mormintele striimo~ilor
lor In astfel de locuri prielnice, atunci suf!etele acesto-
ra, multumite, devin pricinuitoare ale norocului pentru
descendenfii lor ~i le trimit binecuvil.ntiiri care pot sa li
condud chiar pil.na Ia urcarea pe tronul imperial!
Ca sa se vada care sunt zonele prielnice pentru constru-
it sunt folositi prezicatorii, care interpreteaza forma dea-
lurilor, a munrilor, a cil.mpiilor prin busole speciale ~i prin
inspirarie de moment - ~i, desigur, sunt platiri bine pen-
tru serviciile lor. Iatii dteva dintre informa{iile pe care ei le
oferii: ,Dad un deal seamana, In general, cu o canapea lar-
40 MARIA D!MITRIADOU
ga, arunci inHuenp lui ii va face pe £iii ~i nepotii vo~tri sa

moarii de moarte prematura si , violenta. Dad. veti, construi
pe un munte care seamana cu 0 bard. riisrurnatil., atunci
fiicele voastre vor fi intotdeauna bolnave ~i !iii vo~tri vor
fi du~i Ia inchisoare pentru mult timp." In afara de con-
struirea caselor §i a mormintelor, exisra §i sfaturi speciale
despre plantarea copacilor, despre orientarea camerelor §i
amobilei p.
Insa, In general, astrologia este pretuita foarte mult In
taoism: ,Cerul este modelul ideal, iar pamantul nostru
este o reHectare materiala necizeladi. Bolta cereasca este,
pentru chinezul observator, manualul tainic In care sunt
scrise legile naturii, destinul popoarelor, soarta §i noro-
cul fiecarui om cu caractere hieroglifice, secre&, nelntelese
de toti, In afara de cei initiati. Chinezii cunosteau numai
I J I J
cinci planete: Jupiter, Marte, Venus, Mercur §i Saturn,

pe care, lmpreuna cu Soarele §i cu Luna, le considerau ca
«cei ppte conduciitori ai anotimpurilon>. Aveau o mare
consideratie, de asemenea, §i pentru cele FPte stele ale Ur-
If sei Mari (constelatia Carul Mare), pe care le numeau «cele
I' ~apte lumini ale lumii»."
I
Sistemul de arte martiale ,prezicatoarea care se roagii"
(Tang Lang Pai) l§i lndreaptil. ,rugaciunea" sa exact spre
cele 7 stele ale Carului Mare, de la care se presupune ca l§i
trage energia. De astrologie este legara §i divinatia I Ching
din Cartea schimbarilor. In aceasta chinezii au lnregistrat
orice legatura posibila dinrre yin §i yang, construind un
,sistem general de modele cosmice". Cartea aceasta lnce-
pe prin prezentarea a 64 de simboluri sau hexagrarne, care
lncorporeaza relatiile de cauzalitate dintre yin §i yang §i au
fost folosite Ia lnceput ca mijloace de divinatie. Fiecare he-
xagrania- care a fost formatii din combinarea de trigrame
- este formatii din 6 linii. Exisra doua tipuri de linii: con-
tinue _ _ (yang) ~i lntrerupte--- (yin), iar toate lega-

turile lor divinatorii posibile sunt reprezentate de numarul
64. Aceste hexagrame sunt considerate modelele cosmice
ale lui Tao, care sunt valabile atat pentru natura, cat ~i pen-
tru om; mul~i chinezi aga~au imaginea acestor hexagrame
Ia in trarea in casii, ca talisman.
,,n I Ching fiecare hexagrama este prezentatii cu numi-
rea ei, insotita de un text scurt care se numeste «ratiune>) si
) J ' ,
aratii aqiunea potrivitii pentru fiecare model cosmic. Un al

doilea text, care se nume~te «reprezentare» ~i a fost adiiugar
intr-o epocii ulterioarii, analizeazii sensu! fieciirei hexagra-
me in cateva versuri, in timp ce un al treilea text interpre-
teazii sensu! fieciirei linii intr-o limbii greu de in~eles ~i se-
creta, plina de imagini mitologice." Hexagrama carg sere-
ferea Ia fiecare situa~ie concretii era stabilitii ,de un sistem
complex strict de ceremonial care folosea 50 de pe~ioluri
(codip frunzei) din planta numitii coada ~oricelului."
I Ching constituie baza artelor mar~iale ,interioa-
re" Pa-Kua Chang, care inseamna ,palma celor 8 diagra-
me". Acest sistem este considerat crea~ia unui ciilugiir tao-
ist [Dong Haichuan], iar cei care o practicii se mi~cii con-
tinuu, alcatuind un cere imaginar: ,nu se opre~te in nici o
pozitie anume, ci executii schimbiiri ale pozi~iei palmei. Rii-
mane intr-o mi§cate continua, respectand teo ria schimbarii
I
','
continue a artei I Ching". Insa aceastil. metoda divinatorie !
nu influenta ,
artele martiale
'
doar direct, ci si
,
indirect. fII:
1
Cele scrise mai sus pot sa il facii pe un grec care ~tie !
cii stramosii lui au folosit in filosofia lor ,calea metodica
'
pentru studierea continutului tuturor lucrurilor pe care le
putem .cunoa~te" sa se mire ~i sa nu fie de acord cu filoso-
fia pe care o analizam: nimeni nu poate sa ~i-i inchipuie
pe Socrate, pe Platon ~i pe Aristotel, chiar ~i pe Heraclit,
pe care unii 11 considera ca imparta~e~te acele~i idei cu
42 · MARIA D!MITRIADOU
Lao Tse, sa fie inspirati de sisteme de divinatie ~i sa filoso-

feze datoritii unor miiruntaie de animale. Trebuie tns:i s:i
avem tn vedere faptul c:i tn Orient filosofia nu a avut un
caracter asemiiniitor celei grece~ti ~i In fond ea nu a fost
separata de religie.
,Spontaneitatea" taoismului se dsfr:l.nge ~i asupra pro-
blemelor legate de alimentatie: se crede c:i alimentele con-
tin elementele yin si yang, pe care ,o died corectii" trebuie
sale furnizeze ,tntr-o proportie echilibrata". Mai mult, fi-
I, ecare boala este interpretata ca o perturbate a echilibrului
care exista lntre aceste dou:i elemente. In ansamblu, interi-
orul trupului este considerat a fi yang, iar exteriorullui es-
te yin, partea din spate este yang, iar cea din fata este yin,
iar organele interne ale trilpului sunt clasificate In yin §i
yang. Echilibrul este p:istrat datoriti mi~c:irii continue a
,energiei vitale Qj" care se presupune ca circula prin inter-
mediul unui sistem ,meridian''.
Se crede ca fiecare organ al trupului detine un sistem
astral ~i yangul astral corespunde organelor yin §i invers.
i, Din clipa In care cursu! lui Qj printre elementele yin §i
ill yang se opre~te, omul .
se lmbolnave~te
.
~i boala se vindec:i
prin introducerea unui §it de ace In diverse puncte ale cor-
pului, care lntaresc, U§Ureaza ~i refac cursu! Qj.
Existii, de asemenea, metode terapeutice care se bazea-
za pe acelea~i sisteme astrale §i pe acelea§i centre energeti-
:i ce, tn care terapeutul fie face masaj (Jin Shin Do), fie pur
I §i simplu le atinge, fie le face un semn de la distanta (Chi
Kung). Exact aceste puncte devin tinta r:izboinicului, ca-
re le love§te pentru a-~i viit:ima adversarul; de aceea unii le
numesc ,puncte ale moqii".
Sistemele astrale §i chakrele sunt legate de astrologie:
exista ore sau perioade (de exemplu, dnd este luna plina),
In timpul c:irora acupunctura In anumite puncte sau In
I'
I
ADEVi\RUL DESPRE ARTELE MARTIALE 43
roate este interzisa, ca fiind foarte periculoasa, iar anumi-

te lovituri In aceste punct~ pot fi amplificate de conditiile
astrologice §i sa fie fatale. In orice caz, este cert di sisteme-
le astrale nu coincid cu sistemul nervos shnpatic §i cu eel
parasimpatic, §i neurofiziologia nu le-a localizat, precum
§i faptul ca acupunctura nu a fast o practica care a ci§tigat
simpatia lumii, did a fast impusa acesteia. Concret, ea a
fost impusa prin decret, interzid.ndu-se orice aldi metoda
terapeutidi, de ciitre !mparatul Galben al Chinei 1 care, lm-
preunii cu ministrul siiniitiitii 2, a aldituit §i manualul fun-
damental al acupuncturii. Astfel, acupunctura a dobandit
. autoritatea de ,traditie veche", care este pretllidi in mod
deosebit In China.
Pentru di termenul Qi este fundamental pentru taoism,
Ia fel §i In prelungirea lui, In artele martiale, ,totullncepe
~i se termina cu Qi, energia interna", a direi ,dominatie in-
seamna patrunderea in necunoscut §i ajungerea Ia o stare
In care viafa §i moartea pierd lnsu§irea fricii".
Potrivit ciilugiirului Chue Wan, ,puterea izvorii§te din
Qi §i aqioneaza In timp ce Qi se scufundii. Fiirii Qi nu exis-
tii putere. Un adeviirat razboinic nu este foarte ostentativ,
lnsa atingerea lui este puternica precum muntele. Aceasta
se lntitmpla pentru di el detine Qi. Prin intermediul unui
antrenament lndelungat, tot Qi-ul poate sii se concentre-
ze In punctul de atac. Vointa controleazii Qi-ul, care poate
sa se concentreze In oricare punct pe moment." Calugarul
Wei Mang a spus di ,un luptator poate sa l§i direcrioneze
Qi spre cap, spre piept, spre pantece etc. §i chiar §i o lovi-
turii cu o bad de fier, aplicatii In acest punct, nu li va pro-
voca durere''. Se presupune di Qi poate sa fie depozitat,
1
Huang Di a trait ~i a domnit aproximativ intre 2700 ~i 2600 i.Hr.
(n.trad.}.
2
Qi Bo, un daoist celebru, considerat patintele medicinei chineze
(n.trad.).
44 MARIA D!MITR!ADOU
•]·:
.I
prin exerci1ii speciale, care se schimba in funqie de anu-
mite ore ~ide datele astrologice.
Raspunzatori pentru rasp:indirea supersti1iilor ~i a du-
alismului au fast Confucius ~i ucenicii lui, pentru d, ,cu
toate d erau eliberati de orice fel de superstitie, s-au limitat
I
I
Ia promovarea unei reforme morale bazata pe invataturile
vechilor intelepti, fara sa incerce sa inabu~e superstitiile
create in jurul formei antice a cultului striimo~ilor. Au rii-
mas neutri, iar in consecinta superstitiile s-au riispilndit
II chiar mai mult". Confucius nu a urmat supersti1iile divi-
natorii ale epocii lui, insa nu a avut curajul sa atace ~i sa
1: arate inutilitatea si
' absurditatea unei invataturi
, care nu se
potrivea cu credinp in existenp unui conducator sup rem·
I·
~i intelept al universului. Dar nici ucenicii lui rl'u au adop-
tat o atitudine in fap supersti1iei, ci au pastrat o neutra-
rr
.I litate atenta, ingaduind ca credinp venerabililor intelepti
amici intr-un Dumnezeu personal sa fie data Ia o par-
I
te u~or de opiniile taoiste ale intelectualilor vremii ~i de
I idei politeiste ale celor nelnvapti. Ei in~i~i nu credeau in
divinatie, insa aprobau practica diagramelor pentru sco-
puri divinatorii. Nu credeau in invataturile cosmogonice
ale contemporanilor lor, insa nu i~i exprimau nici o parere
despre cum a fast creatii lumea. In acest mod ei au lasat u~a
deschisa pentru orice fel de superstitie.
i Ernst Johann Eitel, care a trait multi ani in China, stu-
diind cultura ei, spune urmatoarele lucruri referitor Ia
I Ching ~i Feng Shui: ,Tot ceea ce am numit, din mila,
~tiinta chineza naturala este, din punct de vedere ~tiintific,
o surnii de ipoteze neverificate ce se referii la natura, care s-a
dezvoltat prin intermediul unor diagrame copilare~ti. Chi-
nezii sunt needucati in observarea practica a naturii ~i se in-
cred aproape total in adevarul unei presupuse tradilii vechi.
~i astfel au riimas, fire~te, intr-un intuneric deplin."
Cu toate acestea, se intimpla ca diveqi oameni de

stiinta - precum Fritjof Capra- si altii care considera d
~u u~ mod de gandire §tiintific sa ~ccepte aceste dogmatis-
me filosofice §i religioase. Adesea, anumiti oameni au fost
Ia inceput materiali~ti §i atei, pana cand au fost ademeniti
de dimensiunea metafizid a filosofiei orientale.
Dincolo de caracterul anti~tiintific al taoismului, este
cert ca din punct de vedere teologic ~i moral acesta este opus
credintei cr~tine. El nu se poate impiica cu smerenia cre§-
tina si
' cu incredintarea
, iubitoare in bratele
, lui Dumnezeu eel
personal ~i viu, avand un mod de gandire plin de incredere
arogantii In intelepciunea §i in inspiratia proprie, in vreme
ce, conform teologiei ortodoxe, adevarata intelepciune este
1
un dar de Ia Dumnezeu dat numai celor smeriti.
Dupa caderea In piicat, mintea omului s-a intunecat ~i
nu mai reflecta frumuserea divina, ci dimporriva, este- des-
chisa Ia diverse sugestii ,intelepte" ale elementului democ
nic. Dad omul neglijeaza existenp elementului demonic
~i ia aceste sugestii drept ,inspirarie de moment", el se in-
departeaza §i mai mult de adevaratul Dumnezeu. Este un
cere vicios, in care nu poate fi vorba de simplitate, nici de
,satisfaqia naturiin.
Modul cre§tin de a fi se caracterizeaza prin respinge-
rea hotaratii ,a satanei si
, a tuturor lucrurilor lui si, a toad
slujirea lui ~i a tuturor ingerilor lui ~i a lntregii lui trufii",
atitudine care pentru taoism este ,un drum unilateral", de
echilibru, care se opune naturii. Cre§tinii acceptii faptul d
Dumnezeu ingaduie sa se lntample necazuri ~i suferinte
spre lndreptarea pedagogica a omului, In timp ce taoismul
promite cunoa~terea prin care omul ,nu va intalni nicio-
datii greudti In lume".
Sfintii
, Orrodoxiei, dintre care unii au murit ca muce-
nici, altii
, au suferit de boli chinuitoare, adesea chiar fata-
le, sunt, din punctul de vedere taoist, oarneni cu o curgere

perturbataa Qi-ului ~i cu o lntelegere gre~ita a lui Tao. Pre-
zentarea lui Dumnezeu ca o lege impersonalii, identificarea
Lui cu universul, declararea raului ca parte a fiintei divine
~i folosirea magiei, a astrologiei ~i a metodelor de divinatie
sunt insu~iri ale unei ,lnfelepciuni lume~ti, suHete~ti,
demo nice"', ~i faptul cii unii o lnfati~eaza ca similad cu
credinp cre~tina este eel pufin vrednic de mirare2•
,Neoconfucianismul, avandu-1 ca reprezentant princi-
pal pe Chu-Hsi (sau Zhu Xi), a lncercat sa fad. o sinte-
za.lntre confucianism, budism ~i taosim", dupa ce ,deja
de mult timp se lepadase de credinp lntr-un Dumnezeu
suprem, personal; despre Care se mai pastreaza referiri In
textele clasice", lnlocuincfu-L ,cu o existenra atfstractii, fa-
d forma, fad absolut nici o lnsusire".
'
Filosofia Chan a artelor marfiale era deja o astfel de sin-
teza, cad elemente taoiste, confucianiste ~.a. au fost uni-
te sub forma budismului pe care 1-a adus Bodhidharma In
China. Cuvantul Chan este traducerea cuvantului sanscrit
dyana, care inseamna meditafie.
,, Aceastii forma de budism se concentreaza asupra me-
!
ditafiei ~i nu pune accent pe savar~irea faptelor bune sau pe
studierea textelor sacre, ci sperand prin meditafie sa ajunga
Ia ,iluminare", adica Ia schimbarea modului de percepere a
realitiitii, potrivit invataturii lui Buddha.
In jurul anului 1200 d.Hr., ,ideologia spirituala" Chan
s-a mutat din Japonia, unde se dezvolta ~intoismul, o re-
ligie politeista solad traditionala, pe care o sprijinea au-
toritatea imperiala. Acolo ea a fost tradusa ca Zen, conti-
nuand sa se dezvolte pana in zilele noastre. Fritjof Capra
o caracterizeaza ca ,un amestec unic de filosofii, de idei
1
Vezi Epistola Soborniceasd a Sf:lntului Apostol Iacov.
2
Dad. nu absurd ii blasfemiator (1l.trad.).
~i de moduri de gandire cu diverse lnsu~iri, care provin

din trei culturi deosebite", cu alte cuvinte este produsul
sincretismului.
Credincio~ii Zen II descriu ca ,probabil eel mai greu
subiect de pe planetii'', care se refera ,Ia eliberarea noastra
de durere §i de confuzie §i dezvoltarea capacitafilor noas- .
tre superioare". Pentru Zen, ,universul este un intreg unic,
interdependent in mod dinamic. Aceasta stare interdepen-
denti este numita vid. Orice este provocat de altceva §i
acest ceva este Ia r:lndul lui cauza pentru altceva" I §i abso-
lut nimic nu este etern.
Orice existi in univers este supus stricaciunii §i nimic
nu exista de fapt. Chiar ~i omul este considerat un joe a!
dementdor naturale §i al lnclinariilor psihologice c;>re se
scbimba continuu. Iluminarea In Zen este numita adesea
,moartea cea mare" , ceea ce ,1nseamna- ,moartea eIemen-
telor psihologice care aldtuiesc ego-ul. Odata ce ego-ul
se descompune, ~i concepria dualismului dintre subiect §i
obiect se descompune", iar omul care a fost sup us aces-
rei transformari poate sa creada In con§tiinta sa ca este, de
exemplu·, ,uriiversul" ~.a.
Ceea ce Zen-ul nume§te ,ego" nu este defectul cunos-
cut a! egocentrismului, ci concepfia d't omul este o persoa-
na distincta §i are capacitatea de a distinge aceasti perso-
nalitate de personalitatile cdorlalti.
Pentru Zen; nici o personalitate nu exista cu adevirat:
exisra doar o natura unitad care include totul, iar con-
cepfia, de exemplu, d Dumnezeu ~i omul sunt persoane
diferite, din punctul de vedere Zen, pare ca o denaturare
datorata ,mintii neluminate", un prod us a! ignoranfei, ,o
alipire de 0 forma rarionala".
1
Zen nu se refer:i Ia o cauzii primara. nici nu esre interesat sao defi-
neascl, ci pur ~i simplu ia starea aceasta ,.inrerdependentii" ca un dar
(n.aut.).
I 48 MARIA DlMITRIADOU
In Japonia actuala exista doua ~coli principale de Zen,

care aduc concepfia umana Ia masura lui Zen In mod dife-
rit: una, pe care a lntemeiat-o Linji Yixuan, este cunoscuta
drept ,cararea cuno'"iterii de sine prin studiul enigmelor
koan", iar cealalti este cunoscuti ca So to sau ,,c:lrarea ticu-
ti a ilumin:lrii".
Koan, pe care le lntrebuinfeaza ~coala Rinzai, sunt ver-
suri irapionale formulate cu grijd, al cdror caracter absurd
· impiedicd gandirea logicd sd le gdseascd sensu!. Ele sunt al-
cdtuite special pentru a opri procesul gandirii (!). Koan fasci-
neazd inima fi mintea discipolului, provoacd un haos mintal
real o stare de tensiune care il cutremurd, in care toatd lumea
apare ca o multime imensd de indoieli fi intrebdri.
lad doua Koan clasice: Care a fost chipul tdu inainte sd
te nascd pdrin,tii tdi? Dacd lovefti doud palme, se aude su-
netul loviturii. Ce sunet se aude dacd lovqti numai o pal-
md de-a ta? Solufionarea unui Koan necesita mari perioade
de autoconcentrare intensa, care conduce pe ne'"iteptate Ia
experienfa bruscii a lui satori1• Un maestru cu experienta
~tie bine dnd discipolul este pregatit sa ajunga Ia ilumina-
rea ne'"iteptata, a~a ca elll impinge In satori cu o aqiune
bruscii, cum ar fi o lovitura sau un strigat puternic.
Aceasta metoda poate fi u~or comparata de oricine cu
spdlarea creierului. Oricum, ~coala Soto evitii astfel de me-
tode ~i '"iteaptii ca discipolul sa se maturizeze treptat, reo
comandand doua feluri de medita}ie: In primul rand a
fedea liniftit ~i, in al do ilea rand, recomanda orice activita-
te obi~nuitii a omului respectiv.
Ambele ~coli acorda o importanta deosebitii Zen-ului,
a medita st:ind a~ezat, care ln maniistirile Zen este practi-
cat In fiecare zi vreme de multe ceasuri. Pozitia ~i respiratia
corecta sunt elementele fundamentale ale acestei forme de
1 Iluminare, i:n limba japonezii (n.aut.).
meditafie, pe care fiecare discipol Zen trebuie sa le invefe

de Ia inceput.
Putem sa spunem cii in Grecia majoritatea mae~trilor
de arte mar}iale care au ca scop invii{iitura Zen (pentru cii,
desigur, nu toti au aceea~i tint:i) urmeaz:l mai ales sistemul
Soto: adicii a9teaptii maturizarea treptata a discipolului, pe
care il introduc incet-incet intr-o inviifiiturii diferitii de tot
ceea ce el a ~tiut p:lnii atunci, prin simboluri, uniforme,
centuri, saluturi, p~i, pleciiciuni ceremoniale ~.a.
Zen-ul considerii cii ,iluminarea se manifestii de Ia sine
in viap cotidian:l'' ~i astfel, av:lnd ca scop aceastii manifes-
tare, multe activitiifi ale viefii de zi cu zi au dobandit un
caracter ceremonial. Din aceste activitiiti, in afarii de artele
matfiale, face parte ~i servirea ceaiului (chanoyu). .? ·
,,Fiecare dintre actividitile de mai sus se nume§te «Do»,

care este traducerea in limba jap~nezii a lui Tao ~i este recu-
noscutii ca una dintre multele ciii" care conduc Ia ,ilumina-
re". Influen}a Zen este evidentii ,in multe domenii ale viefii
tradifionale a Japoniei": in picturii, in caligrafie, in aran-
jamentul griidinilor ~i in compunerea versurilor. Versurile
sunt simple, cam siirace, cu toate cii ele incearcii sa exprime
realitatea eliberata de orice forma logica. Cu pufin tirop lna-
inte de iluminarea sa, care s-a produs dupii discuria cu ves-
titul maestru de Zen pe nume Talman Soho, poetul Basho
a fost inspirat sii alciituiascii urmiitoarele versuri: Un lac cu
apa liniftita. 0 broasca se scufondd cu spatele in el.
Talman Soho i-a inviifat Zen pe samurai, folosind exem-
ple din aplicarea Zen-ului in artele marfiale. 0 parte a
lnviifiiturii lui ciitre samuraiul Yagyu Munenori (care a pri-
mit tidul de Tajima no Kami) s-a piistrat intr-o carte care a
fost publicatii de curand ~i in limba greacii 9i din care sum
~i citatele de mai jos: ,,Atunci c:lnd vedefi sabia adversaru-
lui dumneavoastrii, care incearcii sii vii spintece, dacii vre}i sii
evitati lovitura lui, in acea clipii sufletul dumneavoastra va

.incremeni, nepucind face nimic spre a vii feri de sabia ad-
,versara ~i veti reaqiona cu intarziere. Astfel, adversarul vii va
spinteca. Aceasta este ceea ce numim <<pastrarea nemi§cata
a spiritului>>. Cu toate cii vedeti sabia cum se mi;;ca, nu vii
concentrafi sufletul asupra ei. Aqionati in conformitate cu
ritmul in care se mi~ca sabia adversarului dumneavoastril,
nu vii ganditi sa illovifi, nu vii gandifi deloc, nici macar nu
presupune1i ce se va intiimpla. Deodatil, c:l.nd vedefi cum
adversarul i§i ridica sabia, profitati de ocazie §i prindeli-va
de sabia adversara. Atunci ve1i putea sa in~facaJi sabia ad-
versarului, care se pregate~te sa vii spintece ~i sa II tiliati voi
cu ea. Dad ne opunem adversarului cu spiritul nostru mai
presus de sabia noastra, spiritul nostru va fi cople~it cu to-
tul de sabia noastrii. In cadrul Legii lui Buddha, acest spi-
rit at~at se num~te «abatere». De aceea se spune cil: «a nu
cuno~te insearnna un spirit at~at de ceva~i o patimii>>.
Mai departe, Talman Soho vorbe~te des pre intelepciune:
,Cu toate cil suf!etul aqioneazii a§a cum dore§te, spre ina-
inte, Ia dreapta, Ia ·stanga, catre toate direqiile, el nu este
constant nici o clipa. Acest suflet se nume~te «In1elepciune
imobila» (alta. traducere a termenului ar fi: «lntelepciune
neclintita» sau «neschimbatoare»)."
lata o reprezentare a Striijerului nemijcat din budism. El
fine 0 sabie in mana dreapta §i 0 franghie in m:ffia Stanga.
I~i arata coltii §i privirea lui este manioasa. Sprijinindu-se
bine pe picioare, el a venit aid pentru a-i invinge pe demo-
nii care perturbeaza Legea lui Buddha. Insa aceasta nu in-
searnna cil un anume demon se ascunde undeva In lume. El
este prezent printre fiintele lnsufletite, lntruchipand apara-
rea legii lui Buddha, ~i este lnzestrat cu aceastii In1elepciune
nemiscata. Aceasta reprezentare a demonului nemiscat are
• •
doua sensuri, In funqie de nivelulla care au ajuns oamenii:
ADEVii.RUL DESPRE ARTELE MARTIALE 51
1) Este eel neinifiat, cu torullipsit de experienfa, care se te-

me de acest demon §i juci sa nu se opuna legii lui Buddha.
2) Cei care au aRat Intelepciunea cea nerni§cata §i au
exersat Ia fel de bine ca §i demonul eel nemi§cat acest adevar
spirituallnfeleg cu ajutorul acestei reprezentari ca demonii
nu exista. A§adar, cu toate ca se nume§te ,demon nemi§cat",
In realitate este vorba des pre o stare de inactivitate a mintii
unice a omului, care este definita ca ,a sta flira sa ne tulbu"
d.m", adic:i ,sa nu ne oprim asupra oric:irui lucru" 1•
C1nd vedem un lucru, sa nu ne ata§iim sufletul de el
- aceasta lnseamna a fi ,nemi§cat". De exemplu, ,sa pre-
supunem ca 10 oarneni lncearca sa vii loveascii' succesiv cu
cite o sabie: dad. evitati prima lovitura de sabie, dad. nu
mai ramaneri cu mintea acolo, dad 0 uitafi §i vii cfcupafi
cu evitarea urm:itoarei lovituri, atunci nu veri gre~i. Da- ,
ca vii alipifi spiritul de 0 persoana, cu toate ca afi reu§i sa
evitafi lovitura sa de sabie, nu vefi reu§i sa parati lovitura
celei de-a doua persoane".
Aceasta se nume§te desavaqirea personalitiifii §i consti-
tuie una dintre cele doua fete ale stiirii obiective. Cealalta
'
fara este ,arta tiiierii ego-ului", arta care este recomandatii
In descentrarea cotzttiinfei, astjel incdt ea sii lfi priveasciipro-
priul sine. Desavaqirea personalitiifii se nume§te Ishi (pia-
trii), iar arta tiierii ego-ului este Ken (sabia).
Talman Soho vorbe§te §i despre ghinionul omenirii.
,Riiul vine din faptul ca noi nu respingem gandurile an-
terioare §i pastram mai tarziu urmele gandirii prezenre.
(!) Taiafi distanp dintre ce a fost lnainte §i ce este acum.
Renunpfi Ia termenii anterior §i posterior. Aceasta Inseam-
nil a nu-ri lmpiedica cu nimic spiritul."
In aceea§i carte - care are §i un capitol special despre
vedenii - citim: ,Toate caile (religiile, metodele etc.) sunt
! sa nu fim opri{i de lucruri din procesul cre~terii noastre spiricuale
(n.trad.).
asemanatoare. fn mod deosebit cred ca ~intoismul urmeaza

aceasta cale. Cei care cred in aceste aparenre sunt amiigifi,
insa exista un motiv pentru naivitatea lor. Exista mai mul-
te cru, !nsii sfilr~itul este acel~i." ~i de asemenea: ,Buddha
~i fiin~le vii nu sunt douii realiclp diferite, Ia fel cum §i
zeii §i oamenii nu sunt diferifi. Dad se pastreaza aceascl
Inrelepciune nemi~cacl: se ajunge Ia «indurnnezeire>> sau Ia
starea de «Buddha»." ,In funqie de nivelullui, fiecare face
binele §i raul, iar acestea doua nu sunt fapte ale spiritului."
Spiritul piimiintesc este riispandit in intreg corpul ~i
peste tot, farii sa stea nemi~cat intr-un singur punct, in
timp ce spiritul iluzoriu este eel care se blocheazii !ntr-un
anume punct prin anumite idei persistente. ,Sufletul cu
con~tiinfii §i sufletul aparent sunt acela§i lucru'(!) ~i ele ln-
seamnii ca gandirea este blocatii !ntr-un sector 1 • Ciind in
cadrul giindurilor ies in evidenra diferenfierea ~igiindirea,
acesta este <<spiritul cu con~tiinfii>>. Ajungerea !a trezire este
exprimata prin a <<deveni Buddha». A vii gandi Ia Buddha
§i a pronunp numele lui, aceasta este siirniinp copacului
iluminiirii.''
,Trupul omenesc dupii moarte se intoarce in piimant,
insii sufletul zboarii si, giiseste
, cauza vietii
, in pantecele orne-
nesc §i acolo reincepe viara. Este ca siirnanp de orez §i de
mei care moare pentru a ren~te." ~i in alt loc spune: ,Cand
vorbim de cultul zeitiifii sacrificiului Hirano, zeitatea a!ta-
rului Kitano este piiriisitii in parte. Ne limitam Ia o singurii
zeitate a unui altar §i nu vorbim despre binefacerile altor
altare. Dad ne limitiirn Ia zeitatea unui loc, nu se ajunge
Ia drarea deifidrii. Ciind cinstim o zeitate in general, farii
deosebire de loc, se ajunge Ia drarea deifidrii."
Asadar,
, .
dacii cineva citeste aceastii carte - care existii in
bibliotecile ~colilor de arte marriale §i in general este reco-
1
AI vietii sau al trupului omului (n.trad.).
i
ADEVARUL DESPRE ARTELE MARTIAl£ 53
mandata de mae~tri celor care vor sa aprofi.mdeze o tehnicii ·j

de arte marriale - este lnvarat cii nu existii demoni, d reli-
giile sunt toate !a fel ~i d nu trebuie sii cinstim o religie mai
mult decat pe celelalte, cii gandirea imobilizeazii sulletul ~i
cii oamenii se relncarneazii ap cum se seam:l.nii orezul.
Ca sii fie corect, un om trebuie sii cinsteascii o zeitate
nedefinita, iar ca sa se trezeasca din somn trebuie sii invo-
ce numele lui Buddha. Prin urmare, eel care crede d nu-
mai Hristos este adeviiratul Dumnezeu, ln vreme ce dum-
nezeii pagdnilor sunt draci, este un om profanaror, cu ,un
nivel sc:lzut de in~elegere", un ,naiv" care nu ajut:l ,s:l se
realizeze calea zeifidirii". El este cineva a! drui ,sullet ilu-
wriu s-a lmpotmolit lntr-un punct prin anumite idei per-
sistence". Deci el trebuie sii ,lrifeleagii" cii lntre Dum'nezeu
~i om exista pur ~i simplu doar o diferenfii de percepfie ~i
nude esenfii ~i cii omul, urmand anumite tehnici (precum
cea menfionatii- pomenirea ca o ,mantra" a numelui lui
Buddha), poate sii ajungii de unul singur !a lndumnezeire.
~i dacii nu ,va lnfelege" toate aceste lucruri, care sunt ln
contradiqie totalii cu lnviifiitura lui Hristos, va fi dezavan-
tajat ln fap adversarilor lui care au lnreles acestea sau, mai
simplu, care au adoptat sistemul filosofico-religios Zen.
Intr-adev:l.r, nu are sens sii se susfinii cii acestea sunt doar
ni~te probleme spirituale, care nu au legiiturii cu religia,
~i alte asemenea argumente care pot fi auzite din cand ln
cand din partea diferitilor maestri, de vreme ce alfi maestri
acceptii farii eschiviiri' dimensi~nea lor religioasii. Intr~un
articol a! lui Richard Lee sensei, maestru a! sistemului ja-
ponez Shorinji Ryu, care a fast publicae ln revista Budo
fi sport, sub coordonarea lui Gheorghe Elevsiniotis, maes-
trul oficial a! acestui sistem ln Grecia, citim si urmiitoare-
'
le: ,Potrivit lntemeietorului siiu, si~temul Shorinji Kempo
trebuie lntotdeauna executat ca o parte integranta a siste-
mului Zen. Din anul 1947, aceasta ~coala a fost procla-

matil drept templu Zen. In contradiqie cu alfi practicanfi
Zen, ucenicii sistemului Shorinji Kempo nu se mulfumesc
cu exercitiul spiritual al meditatiei. Au nevoie de mult an-
' '
trenament fizic. Este ceea ce el numea Zen practic."
Exact pentru faptul d artele marriale sunt o expresie a
religiei Zen, locurile de antrenament se numesc dojo, ce-
ea ce lnseamnii ,locul iluminarii" (In chinezii se spune wu
kwan, iar In coreeanii, dojang). Maestrulln China este nu-
I mit shifo, In timp ce In Japonia el se nume~te sensei. Acest
termen se traduce ca ,eel niiscut de mai lnainte", iar ndscut
I
nu se referii Ia varsca.lui, ci Ia ,trezirea" lui, numitil satori.
I
Maestrul l§i asumii ciiliiuzirea ucenicului sere ,autocu-
I noa~tere", spre ,,iluminaCC:,, care este considerlta a fi- moar-
I
te §i ren~tere §i astfel el capiita rolul unui piirinte spiritu- ·
al. Drept consednfa, el se bucura de respectul religios ~i
de cinstea pe care tradiria chineza ~i japoneza a cultului
I
stramo§ilor le acorda parinfilor naturali.
Acestui mod de gandire li este caracteristica lnchinarea
. I
'
'
spre fotografia lntemeietorului sistemului respectiv de arte
marfiale pe care II preda o anume ~coala: lnclinarea capu-
II lui dtre ,parinte" este obligatorie, indiferent dad acesta
J.
traie~te Inca sau nu. In afara de lnclinarea capului se mai
I
'! folosesc ~i alee practici: astfel, Gheorghe Koliopulos, ma-
estru Aikido cu 4 dan, a declarat lntr-un interviu acordat
unui post de radio d lnainte de antrenament, ucenicii ~i
'I'' maestrul ,stau In genunchi, se uita spre centru unde este
emblema Aikido, precum ~~ fotografia pariritelui Aikido,
Morihei Ueshiba (1883-1969) si mediteaza'.
In locul tradifional de lnvafare a Kung Fu, In China,
din momentulln care cineva- dupa teste dificile - era ac-
ceptat ca discipol lntr-o ~coala de arte maqiale, era sfatu-
it sa uite viap lui dinainte §i adesea li schimbau ~i nume-
!e. ~coala devenea familia lui, indrumatorul lui era nu-

mit instructor-p3.rinte sau tati-maestru, iar soria acestuia
_ daci avea- era numita de asemenea instructoare-mama
sau mama-lnvafiitoare. Maestrulli inviita doar pe discipo-
lii avansafi, iar aceia care apartineau acelei"ii dase socia-
le cu lndrumiitorul sunt numiti divini, iar discipolii lor se
numeau nepofi ai maestrului. De asemenea, discipolii care
erau mai vechi decat noii membri erau cunoscuti ca ftafi
mai mari - indiferent de varsta lor adevaratii, iar discipo-
lii care erau acceptati mai cl.rziu era numiti fo-ati mai mici.
' ' '
Elemente din cadrul acestor structuri traditionale s-au piis-
trat panii azi In artele martiale ~i este impresionant faptul
cii adesea ele sunt piistrate de occidentali, care au crescut
?
cu
o alta mentalitate. · ·
In afara arnestecului dintre taoism ~i budism In Zen, In
Japonia au fost aduse §i idei taoiste aproape neschimbate.
Astfel, Ninjitsu se baza pe o filosofie ocultii asemiinatoare
cu concepfia chinezii despre yin-yang ~i despre cele cinci
elemente.
Tori termenii pe care i-am lntilnit In traditia chine-
zii existii tradu§i In .limb a japonezii. Energia Qi aid se
nume~te Ki ~i are legiiturii cu strigiitul Kiai, pe care 11 scoa-
te eel care se antreneazii In arte martiale, In momentul exe-
'
cutiirii tehnicii respective. Ki este energia interioarii, iar Ai
este unirea. Potrivit lui Sue Papadaku, Kiai este ,concen-
trarea totalii §i concomitentii a tuturor puterilor existentei
individului lntr-o singurii aqiune. Este expresia acusticii a
uniliciirii. Provine din Hara (centru energetic, vezi capito-
lul3) §i este lndreptatii spre scopul concret ca strigiitul, eel
care strigii §i finta lui sa devina una".
,Este posibil ca · adversarul sii l§i piardii. stabilitatea ~i
numai din cauza strigiitului Kia£', ne informeazii Con-
stantin Dervenis, In cartea lui Mushua Shuguo. ,Existii un
Kiai defensiv, care blocheaza sau scindeaza sincronizarea

atacului adversarului, un anti-Kiai, prin care este distrus
Kiai-ul adversarului, exista un Kiai de biruinta,
' care . es-
te folosit in momentul in care adversanil a fost invins ~i,
in fine, Kiai eel ascuns, care nu se vede, insa adversarul il
simt.e ci existii."
in ,punctele vitale", care in China sunt folosite pentru
acupuncturii, pentru Chi Kung 1, pentru provocarea unei
rani etc., in Japonia este folosit masajul Shiatsu. Chiar ~i
Reiki, o forma relativ recenta de ,vindecare energeticii",
care face parte dintre ,religiile Ki" ~i este practicata in ,zo-
ne energetice", are destule asemanari cu anumite practici
Chi Kung. Adesea vegetarianismul este recomandat de ca-
tre mae~tri de arte marfiale ,pentru o sanatate inai buna"
sau chiar ~i pentru ,a se inlesni circul'atia energiei Qj."
insa motivul principal care impune vegetarianismul este
unul religios, mai ales ca budismul crede di in trupurile ani-
nialelor locuiesc spirite care, urmand legea reincarniirii, au
fost sau urmeaza sa fie suflete onienesti. Cine ia viata, chiar
' '
~i pentru a manca un animal, se considerii cii i~i agraveaza
karma ~i va trebui sa plateasdi aceastii violare a drepturilor
acelui spirit in aceastii viata sau in alta (insa, pentru ca cine-
va.sa fie cu totul consecvent in a nu lua viap nimanui- de-
sigur, daca ia In considerare faptul di de ins~irile vietii au
parte ~i plantele- va trebui sa refuze ~i vegetarianismul ~i sa
fie l:isat sa moara de foame, Ia fel ca jaini~tii, care au fulosit
uneori acest fel de sinucidere, din ,respect fata de viata'.).
' '
Diferitele arte martiale care sunt practicate ca sporturi
combative se bazeaza de asemenea pe o filosofie de tip re-
ligios-magic. Astfel, instructorul de Taekwondo, Panaghio-
tis Ioannidis, scrie in revista Budo ii sport, intr-un articol cu
1
Sau Qigong- sis tern chinez.esc antic de cultivare a siinldtii, vitalitltii
~i longevitiitii, cit ~ide evolutie spirituaHi (n.trad.).
tirlul ,Denumiri-filosofii": ,Tenku Koh-Chang se alla sub

simbolul v:l.ntului. In pofida furtunilor ~i a taifunurilor, v:l.n-
tul are ~i un sens bun. Aerullmpci§tie seminfele §i lmpdjtie
norii intunecafi. El simbolizeaza puterea distrugerii ~i a re-
organizarii. Furtunile §i vijeliile sunt periculoase, lnsii v:l.n-
turile lini§tite due cu ele seminrele, polenizeaza plantele §i
alunga norii. Pentru cii furtunile nu au Joe des, lnfatisarea ,,
reala a v:l.ntului este linistita <i pozitiva, si totusi v:l.ntul exis-
' J ' '
ta at:l.t pentru construire, cat §i pentru distrugere. Conform
naturii aerului, v:l.ntul este lini§tit §i dinamic. Lini§tea §i rit-
mul sunt lntrerupte lnsa In c:l.teva momente de tehnici pu-
ternice, fapt care subliniaza puterea simbolica a ae.rului."
Potrivit maestrului de arte marriale Michel Echenique,
r
existi scoli
, de arte martiale, ,;exterioare" si, ,interioare."
Cele interioare sunt cele care rezerva tradifia numai pen-
tru cei ,alesi"
, si, au invatatura
, bazata pe urmaroarele idei
· fundamentale:
1) Dob:l.ndirea unui ideal transcendent. In acesta lup-
tiitorul giisejte legatura care 11 unejte peel cu zeii (!).Aces-
ta ii creeaza sentimentul de respect ~i ii acorda ordinul de
cavaler.
2) Invatatorii
, lntelepciunii
, - acestia
, ,transmit tainele"
celor care ,au trecut de procedurile de inifiere", sunt ,dis-
cipolii unor invaratori superiori" §i mijlocesc ca o punte
de legatud lntre zei §i discipolii care apaqin acestor §Coli
de arte marriale.
3) Ucenicia, care impune studiu, devotament §i slujire
~i aflarea ciiii prin care ,se vor int:l.lni cei mai mari lupta-
tori care pot sa existe Ia un anumit moment dat al istoriei,
alciituind o frarie imre ei".
4) Nemurirea suHetului, adica faptul cii ,sufletul nu
moare atunci cand moare trupul, ci pur ~i simplu el II
padse§te p:l.na c:l.nd se va reincarna din nou".
58 MARIA D!MITR!ADOU
5) Relncarnarea, adica regulile pe care le urmeaza

siila~luirea sufletului 1ntr-un trup nou, potrivit karmei su-
fletului. Aceastii 1nva~aturii presupune cii refncarnarea se
1ntilmpla de mai multe ori, ,pentru ca sufletul sa 1nvinga
atractia sa p:im:inteasc3.".
6) ins~irile naturii: este vorba despre ideea filosoficii po-
trivit ciireia ,toate sunt una'': este nevoie de medita~ie ,pen-
tru ca luptatorul sa poatii ajunge deasupra dualismului".
7) Obstacolele In dob:\.ndirea: 1n~elepciunii: acestea sunt
li ignoran~a (fa~a de natura realita~ii), ata~area de forme, 1n-
doiala, dorinp (fa~ de lumea formelor), frica ~i patima
!.
necontrolata.
,1
8) Iluzia lumii: ,conform razboinicilor, lumea este un
i'·
1
' .
mare seduciitor, care ademeneste si fascineaz:f simturile,
prezentilnd o imagine amagitoare a realita~ii, provocand
'
con~tiin~ei o impresie falsa".
9) Realitatea superioara: ,este vorba despre o stare exis-
tentii ca o esen~ii 1n toate lucrurile" ~i 1n~legerea ei ,este
similara cu satori din Zen".
10) Procedeele ini~iatice: ,corespund simbolurilor Pa-
mantului, Apei, Aerului ~i Focului", iar fiecare dintre ele
,,necesit3. virtuti
, si
, cunostinte
' , speciale".
11) lnifierea: dupa trecerea prin aceasta, riizboinicul ,se
transforma 1ntr-o fiin~a divina sau 1ntr-un semizeu, fiind
considerat un instructor superior" ~i ob~ine ,o nouii di-
mensiune, ca §i cum ar fi un inger p3.zitor sau protector".
~adar, vedem cii filosofia care constituie fundamen-
tal artelor mar~iale le diferen~iaza total fa~a de alte spor-
• .
turi si are 1n orice caz o alta orientare si tinta decat Or-
'
todoxia. Unii vor sa considere filosofia de acest gen drept
~tiin~ificii, dar ea este diferita de ~tiinfa. insa, In orice caz,
,ln~elepciunea'' artelor marriale are 0 legdturd puternicd fi
directd cu magia sau vrdjitoria.
3.
GENERALITATI DESPRE
VRAJITORIE.
MAGIA IN ARTELE MARTIALE
'
In zilele noastre se observa la nivel mondial o ascen-

siune impresionanta a magiei, se observa lnsa ~i fenome-
nul potrivit ciiruia oamenii care se ocupa cu magia ignorii
adesea elemente fundamehtale legate de aceasta. De exem~
plu, mul~i oameni adopta distinqia lnrre magia ,alba" ~i
,neagra', cu argumenrul cii, cu toate cii acestea folosesc
acelea~i materii, prima dinrre ele chipurile se lngrije~te de
binele omenirii- sau chiar cii ease alia In slujba lui Dum-
nezeu! -, in timp ce a doua urm:ire~te ,scopuri egoiste §i
negative" §i prin aceasta oarnenii ,sunt indu~i in eroare,
sunt dominad sau inJ"ositi,. fns:i in realitate aceasta este o
' '
distinqie falsa, pe care au nascocit-o vriijitorii ln~i~i pen-
ttu a-~i ascunde activitatea lor reala ~i a atrage oameni bine
intenfionati spre preocupiiri asemiiniitoare cu ale lor.
Magia a fast legatii, de asemenea, de diferite practici pe
care ea le-a adoptat, astfellncat majoritatea lumii o pune
neaparat In legaturii cu ln~eparea papu~ilor de cearii sau
cu vriijitoare care amestecii diferite substanfe lntr-un cazan
sau zboarii pe maturi; lnsa nu este neaparat necesar sa se
l
p
60 ~•wwrm"~"
foloseascii. o anumita metoda extrema care este cunoscut:i
publicului larg pentru ca sa se poatii vorbi despre magie.
Magia nu are neaparat legatura cu scamatoriile ~i cu
sarlatanismele, cu toate cii fiecare vrilj'itor, chiar si eel mai
' '
,,serios", cunoa.§te anumite trucurL De asemenea, magia
I
nu are legaturii cu ~tiinfa, cu toate cii. poate - ~i o ~i face -
sa se prezinte cu 0 mascii. aparent ~tiinfilicii. ~i sa foloseascii
o terminologie similarii cu cea ~tiin~ificii.
Insu~irile fundamentale ale magiei sunt di ea reu~e~te sa
siv3.r§easc:l anumite fenomene ,supranaturale,, di sustine
I'' supozifii false pe baza unor date adevarate- sau pe juma-
tate adevarate- §i invoc:i stiipanirea ei asupra unor puteri
pe care uneori le prezinta ca pe ,un poten~ial ascuns a!
omului", alteori ca pe nl~te puteri personale (de fapt de-
moni) §i alteori ca puteri impersonale sau energie.
Metodele pe care le folose~te magia sunt ,lnrobirea si-
nelui" - care include autosugestia -, sugestia, adesea folo-
sitii In legaturii cu anumite cuno§tinfe de psihologie, ritu-
alul, care prezinta o mare varietate ~i colaborarea cu ele-
mentul demonic, care de multe ori este ascuns In mod
intenfionat sub diferite nume ~i simbolisme ademenitoare,
care sunt de nelnteles pentru cei neinitiati.
' ' '
De asemenea, folosirea diferitelor substanfe care
in!luenfeaza capacitatea umana de percePfie (alcool, dro-
guri, ,psihotrope", medicarnente de tip psihiarric) este o
metoda obi~nuita a magiei ~i un punct de divergenfa intre
anumiti vr:ljitori ,albi" sau ,negri". Dadi mai demult in
Apus vriijitorii ~tiau cu cine colaboreaza §i dezvaluiau acest
lucru ucenicilor lor, spunand ca Lucifer este .adevaratul
dumnezeu sau cii este un slujitor credincios allui Dumne-
zeu etc., continuatorii lor contemporani par, In majorita-
tea lor, a vrea sa treaca sub tiicere cine este inspiratorul §i
lnvararorul magiei.
Astfel, auzim diferite teorii despre energie ~i despre

capacitiifi ascunse ale omului, lucru care poate sa atra-
ga adepti atei ~i fanatici ai ~tiinfei, precum ~i pe cre~tinii
neinformafi cum trebuie. Sunt destule cazurile de oameni
care s-au ocupat ani de zile cu magia, £ira sa ~tie exact ce-
ea ce fac.
Indeletnicirea continua, nu cea de amator, cu magia
presupune ~i instruirea necesara a magului, care poate sa
fie una exigentii - chiar ~i foarte dura. In fond, magia es-
te o religie: nucleul ei teologic fundamental este d. omul
poate sa ajunga Dumnezeu. Acest nucleu este slujit dedi-
versele moduri teologice de interpretare a magiei, precum
aceea d. Dumnezeu nu este Cel care este lnfatisat In ~f:l.nta
Scriptur3., ci este o ,,energie" ~are da viaf3. u~iversuiui sau
ca Dumnezeu este universul care a luat o forma sau ·ca pe
de o parte Dumnezeu este personal, lnsii pe de alta El nu
Se preocupii de cele piim:\.ntqti (de care au grijii vrajitorii)
sau cii Dumnezeu a creat raul pentru a-i educa prin acesta
pe oameni sau chiar cit Ellncuviinfeaza metodele magiei ~i
ascultii cererile credincio~ilor ei!
Expresii indirecte care se referii Ia scopul magiei, adicii a
ajunge ega! cu Dumnezeu, sunt: ,dobandirea cunoa~terii"
sau a ,lnfelepdunii" sau a ,puterii" sau a ,cunoa~terii de
sine" sau atingerea ,des:lvftr§irii" §i a ,,puterii in condifiile
externe". ,Cunoa§tere" inseamn:'i di atund cand ~tii cum
,functioneaza"
t
fiintele
,
poti• si
'
sii le controlezi. La acelasi
'
Ju-
cruse refer:i §i ,;infelepciunea", §i ,puterea": ca termen, prin
autocuno~tere se sublnfelege aid faptul cii In esenta omul
este Dumnezeu si a uitat acest lucru. Dad ellsi recunoaste
' ' '
sinele ca Dumnezeu, numai atunci va putea sa realizeze ce-
le mentionate lnainte sa a)ungii Ia lnfelepciune etc.
Dominafia in condifiile externe se aflii in legaturii cu
cele expuse mai sus, ciici constituie elementul distinctiv
fundamental al unui ,dumnezeu'' ~i are legatura cu prac-

tici precum clarviziunea ~i controlul vremii, cunoa!iterea
dinainte ~i . manipularea viitorului, vindecarea bolilor,
inRuenrarea vointei celorlalti a~a cum vrem noi etc. Meta-
',i,
dele prin care se pretinde cii se realizeaza dominafia sunt
diverse ~i variaza de Ia o tara Ia alta. Insa ceea ce este co-
mun tuturor tiirilor este cii cu c:it omul se ocupa mai mult
cu magia, care se presupune cii !Iva elibera, cu atilt mai
mult el depinde de ea, iar in consecinta el va deveni din ce
in ce mai lipsit de libertate..
Schimbarea fundamentala are Joe in con~tiinp omului
care invatii sa interpreteze totul pe baza tehnicilor pe care
le-a deprins: astfel, se spune cii filosofii taoi§ti,care studia-
zii I Ching viid pretutindeni in jurullor ,hexagrame" co-
dificate. Cei care au avut contacte sociale dese cu oamenii
irrtpiitimiti de astrologie sau de numerologie inteleg bine
ceea ce vreau sa spun.
I''
Potrivit teologiei ortodoxe, magia are o istorie foarte
veche: ea este metoda pe care a propus-o Lucifer proto-
parintilor Adam ~i Eva pentru a ajunge cu ajutorul ei a fi
ca Dumnezeu ~i pe care multi urma!ii de-ai lor au folosit-o.
Unealta principala a magiei este imaginatia, confOrm
reprezentantilor ei insii~i.
Cunoscutul scriitor §i ocultist 1 Gareth Knight (nascut
in anul1930), ucenic al Fortunei Dion (Fortune a trait in-
1
Ocultismul ,este constituit din detinerea ~i practicarea unei
:i:nv3.f3.turi secrete, mai mult sau mai pufin complexe ~i sistematioe, ca-
re are ca reprezentanti una sau mai multe persoane ~i ca ~i continue are
insu~irile ~i capadraple ascunse ale firii omului". Adesea puterile pe care
le influenteazi ~i le folos~te ocultismul pentru scopurile sale sunt descrise
in traditiile oculte ca ,ingeri sau demoni, suflete ale mortilor, zeitiiti", dar
~i ca ...unul ~i singurul Dumnezeu". ,Prin urmare, termenul ocultism este
indreptiitit din douii perspective: din punct de vedere al invaraturii ~i da-
torit3. faptului cl inv3.{3.tura lui este pistrata secretii" (Enciclopedia Noua
sh-ucturii,vol. 4, p. 295).
I,
tre anii 1890 ~i 1946 ~i a infiinpt organizaria de vriijito-

rie ,Fraria luminii interioare", dupa ce mai intai a trecut
prin Teosofie ~i 1-a numit pe vrajitorul Aleister Crowley
,,papa neosatanismuluf', ,venerabilul ei :inv3.fiitor") scrie
in lucrarea Istoria magiei albe cii ,magia este arta ~i ~tiinra
imaginariei omene~ti". In prologul aceleia~i carri, Kathle-
en Raine scrie ca ,lumea pe ale ciirei legi se sprijina lucra-
rile magiei este o lume a imaginariei, este con~tiinp insa~i,
materia primordiala secreta a alchimi~tilor".
Sfll.ntul Nicodim Aghioritul scrie in lucrarea Razboiul
nevdzut cii imaginaria este ,1ntipiirirea ruturor acelor lu-
cruri senzoriale pe care le-am viizut, le-am auzit ~i le-am
mirosit ~i le-am gustat ~i le-am pipiit, un simr interi9r co-
mun, care i~i imagineaza ~i 1~i aduce aminte dar tot ceea
ce cde cinci simruri ale noastre au ajuns sa simta lnainte.
Ne-a fost data imediat dupa ciiderea in piicat, ca sa o folo-
sim atunci cand simrurile noastre exterioare sunt in inacti-
vitate ~i cand nu avem lnaintea noastrii acele lucruri viizute
care au trecut prin fap simrurilor noastre ~i s-au intipiirit
in imaginarie. Aceasta este o putere· a suf!etului care nu are
capabilitatea de a se uni cu Dumnezeu, pentru cii. Dum-
nezeu este dincolo de toate simfurile, precum ~i dincolo
de toate cele create ~i mai presus de orice forma ~i culoare,
de distanra ~i loc, ca Cel Ce este simplu ~i incognoscibil ~i
mai presus de orice. Lucifer, existand mai dinainte ~i fiind
superior imaginariei lipsite de judecata ~i dincolo de orice
culoare si, forma si
, simt,
, ca o minte rarionala
r si
' imateriala
~i farii forma ~i netrupeascii ce era, ~i-a imaginat ~i s-a gan-
dit ca este ega! cu Dumnezeu ~i a ciizut din acea stare de
puritate lipsicl de forma ~i nepatim"§a ~i cu totul unitara
a minfii sub aceasta imaginarie plina de fOrme ~i cu multe
fere ~i grosiera ~i a devenit In acest fel diavol material, cu
multe forme ~i patim"§. De aceea ei ~i este numit de Sfinrii
Piirinti pictor care lntotdeauna imita ~i ~arpe poliform ~i

plin de imaginatie. De Dumnezeu el este tnf:iti~at ca un
balaur cu forma trupeasca, cu coada, cu nervi, cu coaste ~i
cu alte piirti, asemenea (vezi capitolele 40 si
, 41 ale Cartii
, lui
Iov). Imaginatia de multe feluri, pentru d este nascocirea
diavolului, este foarte dorita de acesta. Conform Sfantului
Maxim, preamarele teolog, Adam, primul om, a fost creat
de Dumnezeu f:ira imaginarie. Pentru d mintea·lui era cu-
rat3., unitari §i activ3., ea nu avea nimic lntipirit In ea, nici
nu prindea ceva forma ln ea datorita simturilor ~i a felu-
ritelor lucruri create. Insii, f:id a-~i imagina ceva, el vedea
prin puterea superioad a suf!erului, adica prin ratiune, toa-
te rariunile simple si tnalte ale lucrurilor, ln mod imaterial,
curat ~i duhovnice~c. lns:i. diavolull-a f:icur ~i pe Adam sii
l~i formeze ln min tea lui ideea egalitiifii cu Dumnezeu ~i sii
cada din cauza acestei imaginatii lns~i ~i astfel el a dzut
1n aceastii imaginatie senzorialii, poliform:i ~i complexii ln
starea fiintelor neraponale. Pentru cii imaginatia este mai
ales lnsu~irea fiintelor nerationale, nu a celor rationale".
~adar, prin intermediul imaginatiei omul a acceptat
ideea cii Dumnezeu 11 mintea, d el putea sii devinii sin-
gur Dumnezeu ~i cii modul prin care ar re~i aceasta ar fi
sii urmeze sfaturile lui Lucifer. Prin urmare, ~i-a imaginat
d putea sa l~i acopere golirea lui de har f:icandu-~i haine
din frunze de smochin ~i d Dumnezeu voia acum sa 11
pedepseascii.
Mai tarziu, Cain ~i-a imaginat cii, omorandu-1 pe
Abel, l~i va reciipiita lini~tea de care era lipsit din prici-
na invidiei, Nemrod ~i-a imaginat cii putea sa II detro-
neze pe Dumnezeu etc. Tot e~ecul omului de dup:i p:ka-
tul striimo~esc are pecetea folosirii gre~ite a imaginatiei.
Teoria cii omul poate sii devinii Dumnezeu- prin inter-
mediul metafizicii sau prin al tehnologiei - este insuf!atii
pana asdzi de satana. Este vorba de o presupunere ima-

ginara, pentru al cil.rei presupus succes folose~te- ce alt-
ceva? - tehnici ale imaginafiei, care asdzi revin cu putere
pe scena ca 0 mancare incalzita a doua oara, insii este ser-
vitii de altcineva: ap cum mentioneazii Benjamin Gram,
,conform concepfiei magiei, intreaga realitate este un til-
ram unic spiritual-energetic de putere, In care totul, clivi-
nul, lumea materialii, planrele, animalele, oamenii se de-
osebesc numai dupii gradul, nivelullor de concentrare ~i
de iradiere a puterii. Potrivit concepfiei moniste, nu exis-
tii deosebire lntre suflet ~i materie, intre rarit,me ~i pro-
cesele chimice din om, intre Dumnezeu si om, Toatii re-
' '
alitatea este strabiitutii de o unicii energie a viefii, care
are diferite nume In diversele culturi ale lumii. Astfel, in
India ea se nume~te Prana, In China se nume~te Qj, in
Egipt, Ka, In Polinezia, Mana, In sufism se nume~te Ba-
raka, In Kaballa, Yesod, Ia indienii americani se nume~te
Orenda, Karl von Reichenbach o caracterizeazii ca Puterea
Odicd, Ia Franz Anton Mesmer' se nume~te eter cosmic,
iar Ia Wilhelm Reich ~i Ia ucenicullui, Alexander Lowen,
se nume~te Orgon-bioenergie. 2
Lumea e un tiiram nemiirginit de energie, cu frec¥enfe
nenumiirate. Frecvenrele sau energiile superioare pot sa fie
intrucbipate ca ,spirite-apiiriitoare" sau ca ,fiinre de c;;lasii
superioara' ori ,ingeri." Aid avem un fel de panteism, to-
tul este lnsuHefit. Insii toate aceste energii pot fi caracteri-
. .
zate si cu termeni .,<tiinrifici. Astfel, conform monismului,
,Dumnezeu" poate fi definit ca ,o putere organizatii In si-
ne a universului" 3. Potrivit acestei conceptii, nu exist:l o
diferenra de esenfii inrre cele ce existii in univers. Toate ca-
1
Medic german, fondatorul teoriei pseudo~tiin~ifice a magnetismului
animal (n.trad.).
'B. Grom, Esoterik Heute, Stimme her Zeit b/1986, pp. 370-371.
3
Hubert J. Ruppert, p. II.
I
te exista constituie forme de energie, cu diferite frecven)e.

Dumnezeu, omul ~i diavolul sunt de acee~i esen)ii. Ei sunt
frecvenfe personificare de energie. Omul poate sa intre in
legaturii. cu toate, fie receptiv (prin primirea energiei), prin
intermediul medira~iei, fie acriv, ,prin intermediul radia~iei
~i al magiei". Conform acestei teorii, vrajitorul poate, prin-
II
l
tr-o inHuen~a spirituala sau de forma magica direqionata I
,Ia nivelul energetic cosmic general", sa se conecreze prin

purerile magice Ia ni~te nivele superioare deosebite ~i sa ~i le
supuna, astfel !neat sa le foloseascii penrru scopurile lui.
Este evident cii ,puterile" care se folosesc nu provin,
potrivit acestei concep~ii, de Ia o fiin~ii trailscendentii care
se nume~te Dumnezeu sau demon, ci de Ia ,nivelul ener-
getic cosmic general", cu care vrajitorul intra In legaturii,
folosind tehnicile magiei. Lucrarea aceasta are loc ,inliiun-
trullui", avand ca scop ,in:l.lprea" lui Ia nivele superioare
deosebite, armonizarea cu puterile acestor nivele ~i folosi-
rea acestor puteri.
Locullui Dumnezeu sau al diavolului II ocupa aici ,lu-
mea' intreaga sau cosmosul, penrru cii in ansamblu ea con-
stituie tiir:l.rriul energetic cosmic general. De aceea, ~i noua
idolarrie este definitii de Valentin Tomberg (1900-1973)
ca fiind o ,adoratoare a cosmosului". Adeptii acestei noi i
)
tendinte vorbesc despre zeita Pamilnt! Natura creat:l. este In i

principiu preocuparea principala a acestor noi idolarri: ei
vor sao apere de distrugere. lnsa, din natura amenin~at:l., ea
devine in final divin-autonomii. Omul nu se mai preocu-
pii de mantuirea naturii, ci de rela~ia lui cu ea. Din aceastii
,unire" el urm:lre~te s:i c:i§tige putere. ,,Cuno§tintele" ne-
cesare care conduc Ia dobandirea acestei puteri ,se aHa in
fiinta femeii".
Se intelege cu u~urin~ii din acest citat cii filosofiile ori-
entale au un continue ocult ~i cii neoidolarria se sprijinii in
mare masurii pe acestea. Acelea~i nofiuni pe care le-arn ln-

talnit aid au adesea in filosofiile orientale o terminologie
diferita. Astfel, in India se crede ca ,crearea lumii" se. dato-
reaza metamorfozarii lui Dumnezeu, Care devine cosmos
§i apoi devine din nou Dumnezeu. Activitatea creatoare a
lui Dumnezeu este numita lila, jocullui Dumnezeu. Mitul
lui lila cuprinde in sine elementul magiei. Brahman apare
ca marele mag, care se transforma ~i devine cosmos. Pen-
tru chinezi, Creatorul §i creafia sunt identice §i deofiin1a:
,Primul principiu al lucrurilor, care nu are forma ~i care
este lumina §i adevar ~i care nu are Inca nid o forma sped-
fica apaqine principiului masculin suprem al naturii. insa,
cand el dobande~te orice forma anume, se prezinta pe sine
ca o imagine ~i alciitui~te forma exacta a lucrurildr, care
au trup, culoare, forma §i moduri. Aceste forme sunt grele,
nedzelate ~i perceptibile simfurilor omene§t,i. Ele apar1in
genului feminin, prindpiul considerat inferior. Cu alte cu-
vinte, inspira1ia §i expira1ia, care urmeaza una dupa cealal-
ta, sunt cauza succesiunii nelncetate a dezvoltiitii ~i a dis-
trugerii, a viefii ~i a mor1ii in lumea naturala. Cele doua
riisuflari ale naturii sunt, de fapt, una singurii. Unite, prin-
cipiile masculin ~i feminin alcatuiesc originea lucrurilor,
iar cand ele sunt separate, provoaca distrugere, lncetarea
.
exlsten{el. ~~. moarte."
~a cum am viizut in capitolul anterior, aceasta inva-
Iiiturii de credinlii se refed ~i Ia diferen1a dintre bine ~i rau.
Lao Tse men1ioneaza In lucrarea Tao Te Ching: ,Tao este
unul, insa a devenit pereche, apoi triada, p:'lna c:'lnd a nils-
cut lucruri nemimarate. Logosulle na~te pe toate. Orice
ia forma In funqie de imprejurari." Referitor Ia aceasta,
traducatorul acestui text noteaza:.,Tao da energia Qj pre-
tutindeni. Marea Putere Tai Chi este de fapt Tao. insa se
deosebe~te de acesta, pentru di este Tao cu o anumid for-
ma. Energia Tai Chi, unitatea yin ~i yang este forma fun- .. ,,
damentala a lui Tao manifestat."
Cu alte cuvinte, In taoism nu exista distinqie lntre Cre-
ator ~i crea~ie, !nsa Dumnezeu ~i Universul (Tao ~i Tai Chi)
constituie un tiirim cosmic energetic unitar. Astfel, natura
devine obiect de adorare, cad se presupune d ea constitu-
ie o parte a lui Dumnezeu ~i omul!nceard sa ,li gaseasca
cifrul" pentru ca el sa devina ,una cu Cerul". Am vazut Ca
cerul este considerat ,arhetipul ideal, iar In raport cu el pa-
mantul nostru este doar o reflexie materiala grosier.l''. Aceas-
ta este o idee asem:in:ltoare cu invci{:itura oc:ult:l ,ci ceea ce
este sus, este ~i jos", despre care se spune d se referii Ia ,tablo-
ul de smarald", atribuit magului antic Hermes, fiind invoca-
tii drept adevar divin al organizapilor oculte de ori& fel.
Insa aceasta asemanare a taoismului cu teorii de acest
fel nu este unid: !ntr-un numar al ]urnalului Tao de Tra-
tament (editat de Centrul Tao de Tratament Mantak Chia)
a fost publicae un articol cu titlul ,Urme taoiste Ia Sfintele
Locuri". In el sunt descrise asemanarile dintre ,sunetele te-
rapeutice" ~i alte metode ale taoismului cu practicile magi-
ce, precum folosirea talismanelor magice, a sunetelor mu-
zicale magice, urcarea Ia nivele astrale ~.a., pe care, potri-
vit evangheliilor apocrife ale gnosticilor, le-a !nvarar Maria
Magdalena de Ia fnsu~i lisus Hristos!
Aceste practici magice ale gruparilor eretice- care exis-
tau dinaintea cre~tinismului ~i care au lmprumutat anumi-
te elemente de suprafata de Ia acestea pentru a se raspfln-
di cu u~urin[a - sunt caracterizate de autorul articolului
mentionat
'
mai sus ca fiind ,urme taoiste". Se mentio- >
neaza ~i faprul ca eel care folose~te practicile taoismului
dobande~te- potrivit tradi~iei taoiste- un ,trup nemuri-
tor din jad de smarald" (alchimia taoista cauta elixire din
plante pentru nemurire ~i longevitate).
,J,
In traducerea lucrarii Tao Te Ching, f:icutii de Manea

Seferiadis, citim: ,Spiritul viiii nu moare. Il numim fe-
minin lntunecat. Poarta femininului lntunecat este baza
cerului ~i a pamantului. Ramane acolo, lntunecat ~i f:irii
· sfarsit. Folosirea nu 11 epuizeaza." Asadar, baza cerului si a
pii~antului se aHa In poarta feminlnului lntunecat - ~in
-, cu alte cuvinte ,cuno~tin{ele pentru dobandirea puterii
Se afl:l in natura femeit.
Lao Tse pune lntrebarea: ,Cand poqile cerului se des-
chid ~i se lnchid, po\i sa ~ezi precum femeia?", adicii poii
sii prime~ti energia cerului mi~ciitor, yang,. lafel cum pa-
mantul -yin - o prime~te nemi~cat (conform sistemului
geo.centric) ~i devine una cu el? .
In taoism, ,activitatea meditativ:l a lnteleptului/, care
,~ade precum femeia"-, este definit:l ca yin §i vine in antite-
zii complementarii cu yang, acfiunea creatoare a tmpiiratului,
de~i aceasta se potrive~te pe deplin cu descrierea neoidolatra
a practicii vriijitorului, care ,prime~te energia medita{iei".
Insii dupii yin, care este ,absorbirea', trebuie sii urmeze
yang, care transmite mai departe tot ceea ce yin ,a primit".
Exact aceasta este baza fieciirei pozilii a fieciirui sis-
tern chinezesc combativ, mai ales cii artele mar1iale sunt
,o prelungire a taoismului". Astfd, fiecare pozi{ie lncepe
cu lni§c:lri de ,:ibsorbire a energiei'' din natura, ca apoi s:l
continue cu ,r:ispandirea acesteia'', dar §i cu ,,absorbirea
ehergiei adversarului" etc.
Vestita ~i atat de liiudata armonie a mi~ciirilor, care se
vede mai ales In pozi{iile pe care le executa doua persoane
ca adversari ipotetici ~i sunt considerate a fi mai fermecii-
toare dacii este vorba de Tai Chi sau de vreun alt sistem in-
terior, este de fapt o structurii magicii, ritualul de reconsti-
tuire a unei lntregi teologii.
Dion Fortune men{ioneazii cii scopul magiei este ,sii
cauzeze schimbiiri In con~tiin{a conform propriei tale
;
70 -'"~=u
voinre". Gareth Knight explica. cii ,magia are legaturii mai ''
l
ales cu problema con~tiinfei - 1n realitate, con~tiinra este
. .
pnma e1 matene .
.,
Magia este o tehnicii verifi.catii ~i stabilita dar prin care
omul poate sa se lnalre mai pres us de con~tiinp cotidiana ·
~i sa manifeste 1ntr-un mod. spiritual potenfialullui sufle-
tesc. Unul dintre relurile Magiei Albe este experienp reli~
gioasa intensa care, In termenii psihologiei analitice, poate
fi numitii ,identifi.care cu sinele".
Este vorba despre o prelungire a con~tiinfei, care astfel
dep~e~te cu totul ego-ul con~tient. Aleister Crowley, con-
siderat de mulfi ca ,ultimul mare vriijitor negru", ne spune
di, pentru a fi dobftndite ,,cuno~terea'' ~i ,lnrelepciunea'',
este ,nevoie sa lfi pastrezi suflerul tau lndreptat tatre Sine-
le tiiu Suprem".
Aceasta este starea pe care Takuan Soho o nume~te
,in~elepciune nemi~cata'', starea i'n care. ,mintea nu se tul-
burii", are loc ,descentrarea con~tiinrei, astfelindt aceas~
ta se uidlla propriul ei sine". Cftnd va fi atins acest scop
- comun Zen-ului ~i Magiei A! be - se presupune dl se ·
va realiza ~i minciuna demonica: ,vefifi ca nifte dumne-
zei" sau, ~a cum spune Takuan Soho: ,eel care piistreaza
lnfelepciunea nemi~catii va ajunge Ia starea de divinitate
sau Buddha'' (persoana In care s-a 1mplinit cuvftntul ,vefi
fica nifte dumnezei" ,s-a ridicat de Ia con~tiinp cotidiana',
a devenit ,Domn al Legii" ~i deja ,poarta In sine Univer-
sullntreg"). ·
fn sistemullui filosofi.c, Buddha este cinstit ca o persoa-
nii care a ajuns Ia ,eliberarea totala' de viafii ~i de moarte,
,a fost iluminat", lnfelegftnd cii toate lucrurile sunt repre-
zentiiri treciitoare ale ,vidului" impersonal ~i a trecut in
starea de Nirvana, adicii Ia neexistenp unde nu exista du-
rere, poruncindu-ne sa ne preocupiim ~i noi ,cu sftrguinfii
de mintuirea noastrii" din lumea de aid ~i din presupusele

ren~teri i:n aceasta, pentru c:l ,toate lucrurile compuse se
descompun".
,Natura lui Buddha" este infeleasii. ca ,mintea univer-
sala'' sau ,vidul'' sau ,plin:hatea energid far:l forma", ca-
re devine ,forme", pe care noi nu trebuie sii. le abordii.m
emotional, nici ca §i cum ar fi reale, pentru cii. de fapt ele
nu existii., ci sunt doar fenomene trecii.toare, desigur, in
,cadrul vidului necauzat".
Acesror ,forme", ca fenomene trecii.roare f:irii. importanra
~i continuitate, aparfinem tofi oamenii, potrivit budismu-
lui, ~i valoarea noastrii. pentru acesta consta in aceea cii. noi
suntem produse ale acestui vid divin §i impersonal, care se
)nv3.rte incont~nuu ca o piatr:1 de moacl. misterioasii fueta-
fizicii., mii.cinand personalitii.file noastre ,trecii.toare".
Astfel, ceea ce intr-adevii.r esce cinstit in budism de cii.-
tre definii.torii ,,inrelepciunii neclintite" - nu de cei care
sunt considerari decii.zuri ~i formali~ti, avand un nivel scii.-
zut de inrelegere - nu este personalitatea ,cemporarii." a
lui Buddha, ci inlii.turarea, anularea, distrugerea acestei
personalitii.fi §i, prin extindere; a fiecii.rei personalicarL
Aid .omul nu este ceva unic ~i irepetabil, ci ori este
rob karmei care il trage dupa sine, vrind-nevrand, prin
nasteri si morti succesive, uneori ca barbae, alteori ca fe-
' ' '
. ineie etc., fie este un ,iluminat", care dobande~te dreptul
autodisparifiei totale, pe care poate sa o am:l.ne din spirit
de sacrificiu, pentru a ne ajuta ~i pe noi sail dobindim.
Din acest motiv exista expresia de tip Zen: ,Dacii. vreo- I;
datii il veri giisi pe Buddha, omorari-l! Insa nu faceri aceas-
ta inainte sa-l gasiri", adica dacii. veri dobandi perspectiva
lui Buddha ~i veri fi iluminari ca ~i acela, lasari deoparte I!'
cultul personalitafii lui Sintharia. Mai exista insa ceva in I"
aceast:l vestiti ,,iluminare" (care in taoism este descrisi ca
fiind ,unirea cu natura''): lntelegand Buddha, chipurile,

cum funqioneaza lumea, a devenit stdpdn al legii acestei
fonc,tiondri. Atunci, dupa ce a declarat ca ,pam:lntul rna
ofera cemlui", au apamt In fap lui ,zeii" Indra ~i Brahma,
care i-au cerut sa ii lnvete Legea (Dharma), confirmand
faptul ca ei erau inferiori lui, celui iluminat, ~i aveau ne-
voie de ajutorullui. Ca urmare a ,iluminarii", Buddha a
ararat ca are un mare dar prorocesc ~i, .potrivit traditiei, a
facut multe minuni. Rezultatul concret al acestei activitati
magice a lui Buddha - pe care neoidolatria o descrie ca
,ascensiune a vibratiei" - este ~i ,adevirul suprem al ciii
artelor pe care occidentalulle-a numit martiale".
Exact pentm ca era vorba de o transmitere a unor
cuno~tinte magice prin intermediul unei prd'ceduri de
initiere, lucru care dep~ea foarte mult dimensiunea simpla
combativa, ,,n urma cu d.teva sute de ani, d.nd tehnica de
arte marpale se aRa Ia In punctul ei culminant. lnscrierea, rl-
m:lnerea si, absolvirea unei scoli
, de arte martiale
, era o chestiu-
ne foarte dificila, In urma ciireia foarte pufini supravietuiau.
Existau lncerciiri continue, care trebuiau depa~ite, datini ta-
re trebuiau respectate ~i ceremonii care trebuiau siivaqite -
~i toate acestea sub amenintarea pedepsei izgonirii imedia-
te. Acum multe dintre ~iretlicurile ~i lncerciirile vechi se fo-
losesc pentru un alt scop: ciiruia dintre discipoli i se poate
lncredinp cunoa~terea cea avansatii", mentioneaza Michael
Minick, In fnpelepciunea artelor marpiale Kung Fu, arlt:lnd
diferite lncerciiri antice: umiliri ale candidatilor, atacuri, ur-
mariri, lncredintarea piizirii banilor etc.
Candidatii care erau acceptati primeau un nume nou ~i
scoala
, de arte martiale
, devenea familia lor. Pentru ca cine-
vasa absolve scoala
, Shaolin trebuia sa tread examene orale
grele, sa ii lnvinga pe colegii lui, sa treaca printr-un culoar
cu 108 marionete de luptii din lemn, lnarmate cu cutit,
sabie ~i ciomag ~i sa ridice un vas cu manere lncins In foe,

In greutate de 500 de kilograme. Altfel, ramanea lnchis In
manastire ~i nu 1i ingaduiau sa tread dincolo de poarta;
Sii vedem lnsii care sunt realiziirile citorva mae~tri care
au atins calea secretii".In revista Combat, nr. 12, maestrul
"de Chi Kung, Michael Tse, semneazii istorisirea de mai jos:
,Parinfii lui Wang Liping au avut o mare surpriza c:l.nd
au viizut cii taoi~tii au venit acasa Ia ei. Taoi~tii s-au reco-
mandat ca fiind Yin Ling ~i Song Ling, din sistemul taoist
Poarta Dragonului. Le-au spus cii au venit In sat ca sa ca-
ute persoana care va conduce sistemullor. Amandoi viizu-
serii In vis un copil care ar fi mo~tenitorul celei de-a 18-a
generatii a sistemului lor, Poarta Dragonului. In v~s li se
spusese de asemenea in ce regiune s-ar afla copiluL Astfel
cii au venit In sat ca sa 11 caute pe copH ~i, in acel~i timp,
puteau ~i sa ii vindece pe bolnavii din sat. In final taoi~tii
au descoperit copilul - era Wang Liping - ~i, promirand
cii 11 vor vindeca de o anumitii boala ~i cii nu 11 vor lmpie-
dica sa mearga Ia ~coal a, au inceput sa 11invefe. In timp ce
copilul studia sistemul Poarta Dragonului, a descoperit cii
acesta cuprindea meditatie, Chi Kung, tehnici terapeutice,
diagnosticarea bolnavilor, I Ching (prezicere), Feng Shui
(divinatie) ~i citirea In palma ~i a triisaturilor fetei. Unele
metode erau neobi~nuite ~i foloseau sunete pentru a vin-
deca. Intr-o zi, dupa studiu, vremea era foarte rea ~i ploua
tare. Maestrul a spus: <<Liping, pot sii opresc ploaia!>> Ma-
estrul a ie~it afara In ploaie ~i s-a uitat in jur, ca ~i cum ar fi
inspectat care era situaria. Apoi, cu degetele de Ia o mana
unite ~i finandu-se de mijloc cu cealalta mana, a spus ceva
ji a f:icut un semn spre cer. Dupa pufina vreme nu a mai
plouat ~a de tare ~i in final ploaia s-a oprit."
Sistemul Poarta Dragonului are o metoda numira ,me-
toda de instruire interioara In tezaurul spiritual al rafiunii".
74 MARIA DlMITRIADOU
Ea dezvoltii capacitated terapeuticd fi te face longeviv ca un

nemuritor. Metoda se concentreaza mai mult pe meditafie,
pentru a deschide partea ascunsd a creierului. Ea dezvolti
potenfialul uman pe care de obicei nu II folosim, a! ~aselea
simi a! nostru ~i inspira1ia. De asemenea 1, este legat de na- .
turii, de cer ~i de pamant, pentru di acestea2 ne dau viafd
fiQi. .
Acest sistem se conformeaza proverbului taoist ,Cerul
~i omul devin una''. Inseamna di omul trebuie sd fie in !ega-
turd cu natura, cu cerul fi cu pamdntul (domeniul energetic
unitar cosmic).Toate aceste capadtifi se bazeaza pe prin-
cipii taoiste, precum yin ~i yang, pe cele 5 elemente (pa-
. mant, apa, lemn, metal ~i foe, pe care chinezii le corelau cu
cele 5 planete care erau cunoscute pe atund) ~( pe palma
(cele 8 diagrame}. Astfel, Wang Liping a lnceput dificila
ciilatorie a taoismului, Ia fel ca §i anticii, pentru a descoperi
secretul naturii.
In lucrarea lntelepciunea artelor marfiale dtim despre
un cln:ir specialist a! artelor marfiale care se antrena dur
pentru a rupe bambusul cu mana, a~a cum facea un maes-
tru batran. Insa cand expertul a reu~it sa fad aceasta, ma-
estrul II infurmeazii d. ellnsu~i poate sa rupa bambusul fa-
rasa 11 atinga. Tanarul declarii di nu crede aceasta. ,,Atunci,
luand b:itranul o bucata mare de bambus, a agafat-o de un
~nur, care era fixat de tavan. Dupa ce a respirat adanc, fara
sa scape bambusul din priviri, a scos un strigat lnfrico~:itor,
din adancul fiinfei lui. Mana lui a brazdat aerul ca o sabie
~i s-a oprit Ia cinci centimetri de bucata de bambus care s-a
rupt." Umilit ~i impresionat de aceasti demonstrafie, tana-
rul a cerut sii devina ucenicul maestrul ui.
1
Poarta. Dragonului- dar ~i fiecare siscem combativ din China (n.aut.}.
2
Dumnezeu Cerul ~i zeip Pimint, a.'la cum ar spune neoidolatrii
(11.aut) .
.i
lntr-o alta istorisire din acee~i carte, un specialist In

box 11 bate pe un pusrnic, care ,doar i-a atins u~or piep-
tul". insa dupa c:1teva zile boxerul s-a lmbolnavit at:1t de
tare, lndlt a ciizut Ia pat ~i nu mai putea vorbi dec:1t cu ma-
re greutate. El a tras atunci concluzia di ;,lovitura u~oara pe
care i-a dat-o biitr:1nul cu siguranra 1i vatiimase un anumit
punct vital, astfelind.t rezultatele sa se vada mai t:1rziu".
Aceasta tehnica se bazeaza pe ,cele aproximativ 240 de
puncte de presiune. Momentul zilei stabile~te care puncte
anume trebuie folosite pentru rezultate mai mari" (Micha-
el Minik, lnrelepciunea Kung Fu). ~adar, boxetul a trimis
pe .cineva sa 11 cheme pe pusrnic ~i i-a cerut iertare. Atunci
acela 1-a vindecat ~i apoi 1-a acceptat ca discipol. 1 ·
In istorioara cu tidul ,Mantia magicii", personajul
principal este Yang Luchan (1799-1872), maestru deTai-
jiquan. Intr-o seara, acesta a fost atacat de 30 de talhari: el
i-a liisat sa 1i ia portofelul ~i a c:'izut Ia pam:1nt, in~urat in
mantia sa ~i primind loviturile lor. insii a doua zi, in timp
ce ,mulfi dintre ace~ti atacarori au c:'izut bolnavi Ia pat, iar
cei care s-au atins direct de mantia lui au paralizat, Yang
Luchan se plimba pe drum deplin san:'itos, f:ira nici o ur-
m:'i de la biitaia primitii''. Comentariul din carte este ur-
matorul: ,Yang a ales sa anuleze loviturile lor prin mantia
lui magidi. iri China se spune di astfel de mae~tri au ajuns
Ia un nivel In care Qi, energia lor interioar:'i, este at:1t de
puternidi, !neat trupul lor devine invulnerabil, moale ca
bumbacul, de neatins. Dimpotriva, dad cineva li atinge,
simte puterea unui munte, paralizeaza ca ~i cum ar fi atins
de curent de inalt:'i tensiune."
In cartea Dincolo de ceea ce este cunoscut a lui Tri Thong
Dang, maestrul Tayan, pe care autorull-a creat pe baza unor
personaje reale, precum Ueshiba Morihei, ne vorbe~te de-
spre Qj, despre posibilitarile lui ~i despre modul de cultiva-
re a lui. La sfar~it face o demoristratie care illasii tara cuvin-

te pe Lam, ucenicullui: ,Qj se referii Ia principiul diitiitor
de viafii al cosmologiei' chineze~ti. Qj fnseamnii respiratie,
abur, aer, curent, fluid vital, putere, dispozitie sufleteas-
cii, sentiment, energie umanii ~i putere spiritualii natura-
iii care este In legiiturii cu sangele ~i cu respiratia. in ere-
cut, majoritatea mae~trilor autentici de arte maqiale erau
de asemenea vindeciitori pricepufi (maestrul Tayan sperii
cii artele marriale vor redeveni parte a artelor terapeutice).
Cultivand Qj, se pot vindeca: ;,aniitiiile, durerea muscularii,
oasele fracturate, durerile articulare, hipertensiunea, boli-
le cardiace, diabetul, ulcerul de stomac ~i mai multe feluri
de cancer. Pentru cultivarea Qj-ului este nevoie de lntreaga
relaxare si linistire a creierului, care include exer~itii statice
' ' '
~i dinamice. Qj permite o puternicii influentii a creierului
asupra materieL Detiniitorii tehnicii pot sa mute lucruri ta-
ra sii le atingii. De exemplu, sii l~i foloseascii Qj-ul interior
pentru a aprinde un bee fluorescent, sii provoace prin Qj-ul
lor anestezia diferitelor piirfi ale trupului unui bolnav In
timpul unei interventii chirurgicale."
In continuare, Tayan ,l~i extinde Qj-ul interior prin
palma lui stangii, cu degetele lndreptate spre Lam, care
~ade trei metri mai lncolo. Lam simte o zguduire puter-
nicii ~i o mare presiune pe piept, ceea ce II face sii cadii pe
spate de pe scaun, cu ochii holbafi de uimire. Lam lnchide
ochii, respirii adanc ~i absoarbe puterea neviizutii care pare
acum cii umple camera de antrenament".
Profesorul John Stevens a scris biografia lui Ueshiba
Morihei (Abundant Peace, Editura Shambhalla), unul din-
ere mae~trii de arte martiale care au fost modele pentru
,crearea'' lui Tayan. Din aceastii carte, K. Dervenis a pu-
blicat In greadi urmitoarea ,anecdota istoricii", intr-un ar-
ticol de-al lui In revista Budo fi sport: ,Ucenicii 1-au In-
crebat pe Morihei daca succesele acelor Ninja cunoscuti

In istorie au fost adeviirate. <<Ali viizut multe filme, le-a
spus Ueshiba. Luati sabia voastrii de lemn ~i vii voi face o
demonstratie de Ninjutsu adeviirat.» Zece oameni 1-au ln-
conjurat pe Morihei In centrul dojo-ului ~i 1-au atacat In
acel~i timp. Au simtit un curent de aer puternic, In timp
ce Morihei a dispiirut ~i apoi s-au dat ppte metri !napoi
pentru a-1 respinge. Cil.nd discipolii i-au cerut sa repete
aceasta, Ueshiba s-a miniat. «lncercati s:l
'.
rna omoriti!», a
'
strigat el. «De fiecare datii di.nd cineva folose~te astfel de
rehnici, energia care se consumi ii scurteazii ·viata cu c:l-
te cinci ani!» In Ninjutsu se folose~te meditatia Kuji Kiri
care, conform actualului Soken (conduciitorul sisterpului)
de Ninjutsu, Masaaki Hatsumi, «dezvoltii instincte asemii-
natoare cu cele ale animalelor !n ceea ce prive~te promp-
titudinea reaqiilor, perceperea pericoluhii !n lntuneric,
capacitiiti de hipnotizare ~ide paralizie a adversarului, sta-
pii.nire de sine ~i putere de gii.ndire In situatii-limitii, pre-
cum §i citirea gii.ndurilor ·adversarului ~i capacitiiti de pre-
vedere a aqiunilor acestuia>>."
Toate aceste lucruri provoacii rarii !ndoialii senzatie, In-
sa ne ~i pun pe gii.nduri. Mai ales !~i fac probleme cei care
au In vedere ceremonialul magic al lui Abramelin, In ca-
re se mentioneazii cii din clipa In care vriijitorul va lncheia
lntelegerea cu cei · patru printi (Lucifer, Astaroth, Beelze-
buth, Asmodai) este de ajuns ca elsa facii un singur semn,
o invocate interioarii sau este de ajuns un gand ca ace~tia sa
lndeplineascii imediat porunca lui.
De asemenea, altii nu au nici o lndoialii des pre cine este
vorba si subliniaza d ln Sinaxar sunt mentionate ,succese"
' '
vriijitore~ti chiar mai zguduitoare: vriijitorul Iliodor, dato-
rita colaboratorului lui, demonul Gaspar, a mutat lntr-o zi
o corabie lntreagii, cu tot cu pasagerii ei, din Sicilia pii.nii Ia
r
I
Constantinopol, c:lnd de fapt era nevoie de o ciiliitorie de

30 de zile pentru a ajunge acolo!
Alte fenomene de nedescris s-au petrecut In urma cu
c:lfiva ani in Sf:lntul Munte Athos, c:lnd un t:lnar grec,
convertit in budism lntr-o manastire din Tibet, a venit sa
li arate Cuviosului Paisie Aghioritul ,capacitiifile" lui, dar
nu a reu~it, moment In care colaboratorii lui nevazufi ~i-au
revarsat furia asupra t:lnarului pentru nereu~ita lor, bat:l.n-
du-1 cu salbaticie lnaintea privirilor celorlalfi pelerini.
Este adeviirat cii exista mae~tri de arte maqiale care §tiu
de uncle provin anumite capacitafi ,supranaturale" - §i,
desigur, nu ~teptafi ca mulfi dintre ei sa vii spuna aceasta.
Insa majoritatea sum confuzi, atribuind unele dintre aces-
te fenomene unor puteri demonice §i acceptalid, In cazul
altora, modul de interpretare oficialpe care mae~trii orien-
tali 11 afirma In exterior, pe buna dreptate dupa opinia lor,
de vreme ce aceasta lnvara ~i religia lor.
Literalmente acest mod de interpretare este impus.
omului, c:lnd acesta, pentru a avea rezultate In tehnr-
ca lui de arte marriale, este chemat sa foloseascii tehnici
ale imaginatiei, care de obicei 11 conving despre ,realita-
tea" lnviifiiturii. El urmeaza o dogma religioasa fundamen-
tala, aF cum se menrioneaza· In lucrarea Zen-ulin artele
marfiale: , Qj este definit" ca energia sau puterea in terioara
care izvorii§te din centrul energetic al stomacului §i prin
intermediul expirariei poate sa fie lndreptat spre direqii
din afara trupului. De exemplu, Qj poate sa producii tru-
pului o greutate egala cu zero sau una foarte mare. Disci-
polii care studiaza sistemul Aikido ~i cei care practicii Zen
cred cii tot Qj-ul §i toata energia universului curg prin ei
prin intermediul acestui «punct unic» §i apoi se transmit
In toate direqiile. Dacii reu~e~ti sa controlezi acest centru
energetic al stomacului ~i sa ai lntotdeauna un centru de
J
greutate, atunci tu §i universul deveniti una (pur §i sim-

plu!) ~i ln acel~i timp dob:l.nde~ti ~i o cuno~tere directii ~i
lntreagii despre legiitura dintre trup ~i energia cosmicii."
Asadar, dupii ce a fast exprimatii inviitatura de credinta
' ' '
de mai sus, nu mai dmane decat aplicarea tehnicii care
ii va convinge pe creduli - ~i, de ce nu, ~i pe cei nein-
crezatori - despre ,adevarul" pe care se zice call conrine.·
Desigur, este vorba despre o tehnidl de imaginarie sau de
autoproieqie: ,Considerii dl p:l.ntecele tiiu este ca o supa-
pa prin care trece apa - sau Qj- spre toate membrele ta-
le. Cand supapa este deschisa Ia maxim, este pompatii mai
multa apii {sau energie) prin intermediul malnilor ~i pi-
cioarelor tale. inchipuie~te-fi, a~adar, ca toata energia ta se
1
concentreaza numai intr-un punct al trupului tau, 1n cac
vitatea ta abdominala ~i se indreapta in jos prin picioarele
tale ~i In sus prin intermediul bustului ~i al mainilor tale,
spre capul tiiu. Apoi lnceardl sa direqionezi aceastii ener-
gie cu mintea ta ~i prin intermediul trupului tiiu oriunde
vrei. Dacii re~e~ti aceasta, pofi sa spui cii ri-ai marit Qj-ul
diu. Qj poate sa se lndrepte In orice direqie §i depinde ex-
clusiv de ce anume tu dore~ti sa faci."
Merita sa comentiim putin mai muir violenta. ascunsa, de
' '
tip comercial, care pande~te in exercifiul de mai sus: incepu-
tullui este desigur o porunca: ,considera' cii. orice fenomen
fantastic se poare lntampla In realitate. Urmeaza o observafie
cu torullogicii, care fine ocupata mintea astfel incat, accep-
t:l.nd-o, sa nu aibii timp creierul sa prelucreze porunca de
mai sus, drept care poate ar ~i cere, pentru a fi convins, sa
vada ceva mai palpabil decat o tehnica de imaginarie: ,C:l.nd
supapa este deschisa, ea pompeaza mai multa apa."
Da, mintea este de acord cu aceasta, intr-adevii.r ~a
funqioneaza pompele ~i In ace~i timp introduce, lliii sa il
g:l.ndeasdl, neprelucrat am spune, mesajul: ,Mainile ~i picioa-
rele tale primesc energia de Ia o supapa care exista cu adevarat

In stomacul tau." Urmeaza a doua poruncii., a cirei lndeplini-
re presupune acceptatea mesajului de mai sus: ,Imagineaza-ti
cii. ceea ce ai acceptat se lncampla In felul urmator."
In continuate se cere o participate mai activa a celui ca-
re executa exercitiul ~i care pina acum ~i-a dat doat pur ~i
simplu consimtamintul, astfellnd.t el nu se mai simte ca
cineva care executa ordine: ,str:iduie§te-te s:i orientezi", s:i
devii stapan a! acestui fenomen care, vrei-nu vrei, se ln-
tampla lnlauntrul tau ~a cum ti-atn descris.
Urmeaza ~i un lndemn mai indirect, sub forma unei
recompense: dacii. reu~e~ti aceasta, adica dacii. e~ti capabil
de ~a ceva, vei reu~i ceva foarte important, dacii. nu, vei
da gre~, lnsa acest lucru nid nu II discutiim ma{ar. ~i, de-
sigur, asul este scos Ia urma: dacii. fad tot ceea ce am spus,
vei avea o mare putere In stapanirea ta ~i cu aceasta vei f.tce
tot ceea ce vrei. ,$i vefi ji ca Dumnezeu. "
Joe Hyams, care a fost lnvapt cele de mai sus, le-a sin-
tetizat In felul urmator: ,Este suficient ca cineva sa ~tie cii
existii Qj, ca detine o putere interioarii care li liirge~te In
mod automat capacitiifile sale. ~i numai cunoscind cineva
di exist:l Qj in noi to_}i, 1i d:i acestuia putere."
Astfel deci, prin autosugestie, omul se sprijina cu In-
credere In sine pe ideea propriei puteri personale, ~a cum
altadata se sprijinea cu lncredere pe purtarea de grija a lui
Dumnezeu. In orice caz, este adevarat cii. Joe Hyams ~i-a
permis luxul sa lnvefe cii acest exercifiu se face pentru ca
omul sa se convinga de existenta lui Qj, pentru cii sunt
multi mae~tri care 1i pun pe discipolii lor sa facii exercifii
de autoproieqie fara prea multe explicatii sau explicatiile
vin dupa exercifii, drept care sunt recluse Ia minim posibi-
lele lmpotriviri ~i dogma este acceptatii mai u~or, iar disci-
polul o considerii ca fiind o constatare proprie.
Poate di aici trebuie sa se accenrueze faprul di !ipsa pre-

giitirii teologice In legiiturii cu rolul imaginatiei ~i cu alte ase-
menea subiecte sensibile lllasii pe om expus multor influente
demonice. Este adevilrat cil Ortodoxia nu a negat nicioda-
til existenp energiei in univers, care este rezultatul purcarii
de grijil conservatoare a lui Dumnezeu fatil de acesta. Insil
omul nu poate sa o foloseascil a~a cum vrea, prin anumite
rehnici, pentru cil depinde de vointa Iibera a lui Dumnezeu
cum vrea Acesta sa conserve universul ~i, a~a cum este cu-
noscut, Dumnezeu nu poate fi constrans, iar In teologia or-
todoxa existil o separate clariilnrre energia conservatoare ~~
cea mantuitoare a lui Dumnezeu. Nu este acel~i lucru, ci
sunt diferite: faptul cil Dumnezeu da creaturilor Lui viata,
sanatate, painea cea de roate iilele etc. nu lnsearnnf cil ur-
meaz:i s:l Se uneasdi cu ele in ve~nicie, nici di cei care au s:l-
natate ~i putere au acestea pentru cil ei fac voia Lui. Aceste
daruri sunt oferite spre folosul sufletului fiecilrui om, folos
pe care numai Dumnezeu II cunoa~te, ~i sunt multi cei care,
chiar daci ~i-au c~tigat m:lntuirea, nus-au bucurat de sana-
tate ~i de putere lumeascii In viata lor de pe pilmant.
Chiar ~i dad, In mod ipotetic, omul ar putea sa fie sea-
pan pe energia prin care se conserva natura - ~a cum 1-a
instigat satana pe om sa fad, sratuindu-1 sa manance fruc-
rul oprit -, nu ar putea sa l~i transforme firea lui creatil,
care funqioneaza In anumite cadre concrete, In fire ne-
creata ~i nemarginitil, ~a cum este cea a lui Dumnezeu.
Insa filosofiile orientale, prin prezentarea lui Dumnezeu
ca fiind impersonal ~i prin confundarea celor doua mo-
duri de actiune diferite ale Lui, II fac pe om sa creada d
prin anumite tehnici - U~oare sau dificile, nu are neaparat
importantii cum sunt ..:. el poate sa ii aibii pe Dumnezeu
Ia dispozitia lui ~i siili ia locul. Mai mult, ,unirea cu uni-
vetsul,, cu ,,energia C<:Jsmicf' §i alte lucruri risun:ltoare~ pe
care se spune cii le re~e~te eel care i~i dob:lnde~te un cen-

tru de greutate, are un ln1eles cu totul diferit pentru aces-
te filosofii fap. de sensu! pe care 11 are In Ortodoxie unirea
orimlui cu Dumnezeu.
In Ortodoxie este vorba despre o unire plina de iubire
dintre doua persoane diferite, In care nici una nu i~i pierde
con~tiinp de sine ~i caracterul ei diferit ~i lntre ele exista
comuniune, relatie, schimb de iubire, In vreme ce In filo-
'
sofiile orientale este vorba despre dizolvarea ~i absorbirea
omului de ceva impersonal, care nu nutre~te nici un pic de
iubire fata de el. Vestita ,identificare" sau ,unire" presupu-
ne singuratatea absoluta.a omului, care se are doar pe sine
pentru a comunica ~i, chiar mai rau, presupune disparitia
~i distrugerea omului. '
Insa, pentru ca de obicei nu exista fum f:ira foe, iar
minciunile se bazeaza pe un fundament real, ce este acest
Tan Tien sau Kikai Tanten (ocean de energie), care in Ja-
ponia se nume~te /lara ~i de ce locullui este considerat a
fi cu cinci degete mai jos de ombilic? De fapt acolo se aHa
centrul de greutate al trupului omenesc, ,linia lui·de aur",
de aceea folosirea lui In mod corespunzator are importan1a
fundamentala pentru o pozifie co recti, care 1i permite lup-
tatorului sa suporte lovituri puternice, cazaturi etc. sau sa
realizeze atacuri puternice ~i precise. In afara de aceasta,
punctul respectiv are legatura cu glandele suprarenale, cu
glandele care secreta adrenalina. Acest hormi>n ajuta Ia bu-
na funqionare a reflexelor, provoaca hiperactivitate ~i da
senza1ia de putere ~i de promptitudine. C:lnd omul ln-
cearca prin vointa lui sa influen{eze anumite puncte care
secreta hormoni ~i 1i transmit in s:lnge, aceasta avand re-
percusiuni asupra funqionarii organismului lui, poate s:i
ia drept supranatural un fenomen cu totul natural pe ca-
re nu ~tie cum sa 11 explice altfel ~i s:i gre~easca in ceea ce
li. .
prive~te semnificaria lui adeviirata. Aceasta era valabil mai

ales pentru perioada In care au fost create simbolismele ~i
termenii despre ,centrele de energie", In timp ce In India ~i
In China anatomia era interzisa ~i nu exista o imagine clara
a interiorului trupului omenesc.
Tehnicile de proieqie care au legilturil cu Tan Tien sunt
o parte integrantii a yoga taoista ~i sunt practicate eel mai
mult In ~colile de arte maqiale. Insa yoga taoistii- al cilrei
maestru foarte cunoscut este Mantak Chia ~i care este re-
prezentata In Grecia de Panaghiotis Kontaxakis - vorbe~te
~i despre alte centre In afara de Tan Tien: conform acestei
~coli de yoga exista un centru de energie In dreptul gatului,
care are legaturil In principal cu tiroida, dar ~i unul lntre
ochi, care are legaturil cu hipofiza ~.a.
1
Aceste centre sunt aproximativ acele~i cu chakrele hin-

duse, iar ripul de meditafie pe care II lnvara Chia, numit
,traiectorie microcosmic:l", seam:ln:l surprinz:ltor de mult
cu ,spirala lui Kundalini". Este vorba despre o metoda prin
care ~arpele legendar Kundalini, despre care se presupune
ca doarme lncolacit Ia baza coccisului uman, se treze~te ~i
se ridica pe coloana vertebrala pana Ia ,chakra celui de-al
treilea ochi", care se afla lntre ochi. Prin aceasta presupusa
activare a chakrei ,celui de-al treilea ochi", a acestui ochi
imaginar al intuifiei, eel care mediteaza nadajduie~te sa de-
vina vizionar. Acum Kundalini trebuie sa se.lnroarcil din.
nou Ia baza lui ~i sa fie reddat prin ,canalele" Ida ~i Pin-
gala. Aceastil meditafie este In general periculoasa ~i adesea
duce Ia nebunie, chiar fi dacd pe discipoll-a fnvdfat fi il su-
pravegheazd un guru sau un maestru care ofolose1te el insUfi
fora sd ji pdfit ceva din cauza ei. · 1
!
Astfel, guru Maharishi Mahesh Yogi a dedarat cu cinism
cil unii pot sa ajunga Ia psihiatrie, lnsa In final vom reu~i sa
II supunem pe Kundalini! Cei care cerceteaza ~riinfilic acest
subiect spun di aceasta meditafie ,se joaci" cu sistemul ner-

vos, cu eel simpatic ~i cu eel parasimpatic, cu ,generatorul"
organismului. Foscul guru Rabindranatb Maharaj caracte-
rizeaza Kundalini Yoga drept ,unirea cu Brahman prin in-
termediul siddhi, adid al puterilor demonice".
Tehnicile Hatba Yoga - ~i ale altar feluri de yoga - se
lnvata de catre multi mae~tri In paralel cu tehnicile de
lupdi, ,pencru o stare fizica mai buna ~i pentru o folosi-
re mai eficace a energiei". In lucrarea Istoria magiei albe
citim d Hacha Yoga ,este mule mai mule decat ni~te sim-
ple exercitii fizice: ea contine proieqii complexe, respiratii
~i tehnici ale folosirii mu~chilor, care au ca' scop sa lndl-
ureasd con~tient echilibrul glandelor endocrine ~i siste-
mul nervos autonom", In timp ce Ernest Egercri'n Wood
(1883-1965) mentioneaza d coate pozitiile ei sunc foarte
periculoase.
In cartea Dincolo de cunoscut citim d ,pentru a fi trezit
Qi-ul inactiv este nevoie de 100 de zile; de asemenea sunt
necesare 100 de zile pentru ca Qj sa circule prin crup".
Potrivit taoismului, circulatia lui se face prin incermediul
unor canale speciale din interiorul trupului, care se nu-
mesc ,meridiane", ~i curgerea lui poate sa fie influentata,
lnlesnitii In anumite puncce, dobiindindu-se astfel sana-
tate, sau poate fi lmpiedicat, aviind ca rezultat boala. In
aceste puncte speciali~tii In lupte II lovesc pe adversar,
acupunctorii lnfig acele, practicanfii Shiatsu fac masaje ~i
,bioenergeticienii" trimit energie.
Maescrul de Wing Chun Kung Fu, M. Papadonakis, ne

vorbe~te des pre ,meditatia asupra ,meridianelor": ,Mai ln-
tiii trebuie giisita o pozifie relaxanta, cu coloana vertebra-
Iii dreapdi, ascfellncac umerii sa fie lntr-o pozitie norma-
Iii. Mintea noascrii trebuie sa fie !impede, lndreptiindu-ne
arentia spre meridianul plamanului. Sa !nsemniim cu arii-

racorul ~i cu degetul mijlociu meridiaoul plamanului 1 ~i
sa fim atenti Ia senza1iile care sunt rezultatul acestei me-
code. Sa urmarim minral curgerea energiei, care se roteFe
!n jurul meridianului plamanului. Apoi repetati aceasra
procedurii deasupra marelui meridian al intestinului, care
are o curgere intensa de energie" (evident, conform ciirtii
respective). Domnul Papadonakis asigura faptul cii dad
,cuno~tem care esre cursu! energiei !n trup", cu alre cu-
vinte, lnarmati cu aceastcl teorie, §i daci o invitim bine,
,putem sa c~tigam longevitatea cea muir dorita".
In legarura cu ,meridianele" ~i cu ,punctele virale" s-au
facut mulre studii de ciitre oamenii de stiinta si mai ales de
catre neurologi. Insa chiar ~i cei care prac;ic;[ acupuhctu-
ra pe pacienti recunosc !n majoritatea lor cii ,meridiane-
le acupuncturii chineze~ti nu au o realitate materiala sau
ana to midi".
' .
Altii coreleaza meridianele de functionarea neuro-trans-
mitiitorilor, a neuronilor ~i a alciituirii sub forma de rerea
neuronala a creierului sau vorbesc, este adeviirat ca destul ::,
de neclar, despre experiente cu radioizotopi, care demon-
streaza existenp lor. Doctorul Athaoasie Avramidis, !n lu-
crarea cu tirlul Acupunctura din prisma ftiinfei medicate,
spune despre aceasra temii urmatoarele: ,Acupunctorii vor-
besc despre «caoale energetice». Acestea !nsa sunt ~i penrru
ei !n~i~i cu rotul ipotetice, iar din punct de vedere ~tiintific
sunt inexistence, fara nici un fundament functional anato-
'
mic demonstrat Punctele de acupuncturii nu au nici un
fundament organic, sunt ipotetice ~i nu existii nici o do-
vadii cii aceste puncte produc anumite traosformari fizio-
logice, fizico-chimice sau fizico-electrice de vreun fel, nici
di ele conduc sau <<curg» undeva, printr-un sistem vascu-
1
~a cum am vazuc schi~at dar intr-o carte (n.aut.).
Jar principal sau secundar, care de fapt este inexistent. Nu

este demonstrat faptul ci energia existii undeva, decat In
imaginaria §i In presupunerile acupunctorilor."
Eu, personal, am racut acupuncturii, rarii sii viid nici o
schimbare negativii, nici vreuna pozitivii a siiniitiifii mele,
ci numai o consolidare. mai puternicii a ideilor orientale
lnliiuntrul meu. Potrivit discufiei pe care am avut-o pe te-
ma acupuncturii cu neurofiziologul Konstantakakis, acu-
punctura are efect In unele cazuri - nu In toate -, lnsii nu
s-a stabilit cu exactitate din punct de vedere §tiinfilic pe ce
se bazeazii aqiunea ei, nici dacii au avut loc testele necesare
care se fac pentru testarea §i celui mai simplu medicament,
lnainte ca acesta sii circule pe piafii.
1n orice caz, este impresionant faptul cii feoria acu-
puncturii a fost impusa In China prin lege de legendarul
Huangdi, Jmparatul Galben, care lmpreuna cu un minis-
tru de-al lui au scris Nei King, care este pina astazi - dupii
2000 de ani de Ia scrierea ei - consideratii ca fiind ,cartea
sfmta" a acupuncturii. ln paralel cu impunerea teoriei lui
medicale, Huangdi a interzis folosirea oriciirei altei meta-
de terapeutice.
Unii se vor lntreba aici: dacii meridianele ~i punctele
vitale sunt inexistente, iar energia Qj este o ipotezii ca-
re provine din lntelegerea eronatii a altar fenomene, de
ce speciali§tii In lupte sunt afectafi atit de mult cmd pri-
mesc o lovitura lntr-un punct vital (aici se au In vedere nu-
mai semnele de acupuncturii ~i nu Jinte precum gitul, di-
afragma, organele genitale sau puncte care au legiiturii cu
terminafiile nervoase)? ln parte acest lucru se explicii prin
autosugestie, mai ales cii aceste puncte constituie un cod
de notiuni acceptat de tofi cei care cred In acest cod.
Mai lnainte am viizut cum sunt pregiitite sistema-
tic experiente asemaniitoare, prin folosirea practicilor de
j
proieqie. Un rol major In acceptarea unor astfel de teorii

_ care In fond reprezinta ni~te dogme religioase - II joad
faptul dele se invata de Ia un maestru pe care discipolul il
respecta ~i il cinste~te: ~a cum spun teoriile psihologice ~i
~a cum o confirma ~i experienp, maestrul il influenteaza
mult pe disci pol ~i devine model pentru acesta.
G:1nditi-va d.t de mule poate sa creascii influenta lui
daca discipolullnseteaza dupa ,cunoa~tere" de tip metafi-
zic, dad este tanar sau dad, din cauza caracterului sau a
situatiei lui familiale, cauta sa prinda radacini undeva! De
asemenea, dad maestrul da dovada de anumite lnsu~iri
,supranaturale", spunand cii acestea le datoreaia controlu-
lui energiei ~i folosirii ,punctelor", este greu ca un discipol
neinformat sa nu II creada. '
La anumite popoare este ceva obi~nuit sa i se spuna cui-
va d curare mag i-a F.icut vriiji ca sa moarii. Atunci omul
cade In depresie, adesea refuza sa manance ~i In majorita-
tea cazurilor el chiar moare cu adevarat. Mai mule, potri-
vit marturiei psihiatrului P. Valavanis, adesea se incampla
sa vina cineva Ia spital dupa ce a avut o criza de isterie sau
suferind de dureri puternice ~i sa ceara sa i se fad 0 injeq:ie
cu un sedativ sau un calmant. I se face injectia, insa F.irii
ca bolnavul sa ~tie, in ea este doar simplu ser fiziologic ~i
nu medicament. Cu toate acestea, omul se calmeaza ~i se
lini~te~te. Acesta este vestitul efect placebo sau medicamen-
tul fictiv, a carui folosire a contribuit Ia ameliorarea ~i chiar
Ia vindecarea unor cazuri de cancer! in astfel de situatii, efi-
cacitatea pe care o au ,vriijile" ~i ,medicamentul" se dato-
reaza exact faptului caomul respectiv crede In ele.
Desigur, aceasta influenta reciprocii a sufletului ~i a tru-

pului nu poate sa fad totul, insa tuturor doccorilor le este
cunoscut cat de important este p~ntru bolnav a crede d
r"'ii
statea lui se poate ameliora. Insa, In caztirile In care avem

de-a face cu ,proieqii magnetice" sau cu ,atacuri energe-
tice" de Ia distanra, cand victima se simte riu sau chiar se
lmbolnaveFe tad sa ~tie ce se lntampla (~i aceste ,duel uri"
nu sum neobi~nuite In spafiul artelor martiale) - atunci
este vorba mai ales de o interventie demonici sau eel ata-
cat a invocat In mod constient
'
anumiti'
demoni ori l<i
;
In-
chipuie ci el ,l~i transmite energii'.
Alt fapt care contribuie Ia a crede eel instruit ci ener-
gia Qj existi ~i ea curge prin anumite canale este rezulta-
tul exercitiilor de respiratie. Adesea In .anumite ~coli de
arte martiale mai lntili se lnvara exerciriile de respirarie
- care par a fi inofensive -, iar teoria despre Qj se pre-
da mai tilrziu. lata un simplu exercitiu de r~pirarie, ~a
cum 11 lnvata Joe Hyams: ,Imaginari-va di aerul pe care
11 respirati este o ceara ~i vizualizari-o cum intra prin nas .
~i prin laringe lnspre partea de jos a abdomenului vostru.
Apoi lasati-1 sa circule acolo ~i prin lntreg trupul vostru.
Imaginati-vii cum trece prin diferite canale ~i prin meridi-
anele corpului vostru. Cand expirati, sa vedeti ceap care
iese din gura voastri. La lnceput veri depune un mare efort
ca sa reusiti aceasta <i veri lncepe sa gafaiti. Daci ·pierdeti
,' ., ' ' '
ritmul, lncepeti iar~i de Ia capat."
Este cunoscut cat de mult contribuie respiratia corecta,
profunda Ia starea buna de sanitate ~i Ia vitalitatea organis-
mului, precum ~i faptul di majoritatea oamenilor respira
In mod superficial ~i tad profunzime. ~adar, atunci cilnd
lncepe sa se dea importanra respiratiei, sangele circuli mai
bine ~i organismul se revigoreaza, iar arderile' se miiresc.
Astfel, omul se simte mai plin de viata ~i lntinerit.
Din acest motiv, In lucrarea Tainele artelor mar{iale ale
templului Shaolin citim ci ,plamilnii sunt depozitele aerului
1
De calorii, de gcisimi (n.trad.}.
AJ)EVARUL DESPRE ARTELE MARTIALE 89
si aerul este stapanul puterii. A avea plamani buni lnseamnii

~ avea multii putere. Plamani slabi, putere pufinii. Luptii-
torii nordici considerau respirafia ca prima condifie pentru
dobandirea puterii fizice. Un om neputincios, dupii zece ani
de exercifii de respira1ie, poate sa ridice o greutate de citteva
sure de kilograme. Respirafia li dii putere In maini".
Mulfi atlefi, mai ales alergatorii ~i halterofilii, ar avea
ce spune In legaturii cu necesitatea unei respitafii corec-
te. Aceea§i carte coreleazii ,energia Qi" cu circulafia sirr::--
gelui: ,Nu !ngadui minfii tale sa hoiniireascii In timpul
exercifiului. Dacii fad aceasta, vei !mpiedica circulafia lui
Qj ~i a sangelui. Altminteri Qj ~i sangele vor circula In
armonie perfectii cu circulafia ta. Atunci vei putea sa lfi
orientezi Qj-ul spre oricare parte a trupului tau. Voinra
ta direqioneazii Qi-ul, care este lnsofit de putere. Atunci
chiar ~i numai o atingere a adversarului de ciitre tine poate
sii li fie acestuia fatalii."
Din piicate lnsii, dacii voinp este responsabilii pentru
direqia puterii, pentru loviruri mortale de acest fel, pentru
electriziiri, pentru obiecte care se rup de Ia distanfii, Iampi
fluorescence care se aprind etc. nu este responsabil Qj-ul
semi-imaginar, ci alte puteri. Dovadii este faptul cii feno-
mene asemiiniitoare afecteazii persoane care nu ~i-au antre-
nat respirafia sau voinfa, lnsii se ocupii cu vreo forma tafi~ii
de magie, cu invociiri de demoni si cu ritualuri sataniste. Si
In lucrarea Secretele artelor marfidle sunt amintifi unii ca;e
,spun in ~oapdi continuu cuvinte magice legate de Qj", ln-
sii nu !ndeplinesc toate condifiile cerute de acesta.
Existii ~i alte lnrelegeri eronate legate de energie, care
sum pufin amuzante: un prieten de-al meu care s-a ocupat
mulfi ani cu artele marfiale mi-a spus cii.mulfi interpretea-
za drept ,curente energetice" ainoqirile ~i mi~ciirile reflexe
pe care le provoacii folosirea indelungatii a pozifiilor inca-
mode de meditafie.
I'
De asemenea, loan Garandzonis, fost conducator a!

Noii Acropole din Tesalonic, care a predat arte martiale vee-
me de mul~i ani, s-a referit Ia o ,complicitate", prin care
multi sustin cu ipocrizie ca lntr-adevar au sim~it acea vesti-
ta ,energie" (~i In final ei chiar se conving pe sine de aceas-
ta), ca sa nu para ca sunt inferiori fata de ceilalti.
~a cum am vazut, strigatul Kiai are legaturii cu ener-
gia Qi sau Ki. Potrivit maestrului de arte martiale Michel
Echenique, maestrului de Zen Talman Soho ~i altora, ln-
tr-un duel va c~tiga eel mai ,eliberat", adicii eel care are
,minte" golitii ~i nu se teme de moarte, eel care .,nu are
vreo sliibiciune In concentrarea lui". in acest sens, o isto-
rioarii din fntelepciunea artelor marfiale capad un interes
deosebit: In aceasta un inaestru priceput se d6eleazii cu un
servitor, care nu este atat de pregiitit, lnsii este mai eliberat
- pentru cii ,nu are nici o sperantii cava riimane In viata''.
,Foarte repede sdpanul a ajuns lntr-o pozitie dificila.
Slujitorul, eliberat de legaturile lui mintale, 1-a atacat flirii
sa mai tina seama de corpullui ~i s-a aruncat cu totul In
.lupta. Stapanul a ajuns In final cu spatele Ia zid; !~i pier-
dea superioritatea. Concentrandu-~i toata energia lui, ma-
estrul a scos un fipat ~i i-a dat o lovitura lnfrico~atoare ad-
versarului sau. Mai tarziu, stapanul a miirturisit ucenicilor
lui: «Ce lupta disperata a fost aceasta! Am fost pe punctul
de a fi lnvins de acest slujitor. Vii doresc sa nu fie nevoie ni-
ciodata sa luptati cu cineva care este condamnat Ia moarte
~i nu mai are nimic de pierdut>>."
Un disci poll-a lntrebat: ,Cand 1-ati lovit pe slujitor ati
descoperit o slabiciune In concentrarea lui?" ,Nu avea nici
o slabiciune ~i numai ca prin minune l-am lovit. Probabil
ca strigatul Kiai pe care l-am scos a fost cauza." in primul
rand, pare ciudat cum strigiirul Kiai re~e~te sa ,facii mi~
nuni", riisturnand rezultatul pe care trebuia, .conform Zen,
ADEVARUI. DESPREARTELE MART!AI.E 91
sa II aiba acea lupt:i, de vreme ce Qi este mai mult sau mai

pu1in o ipoteza imaginara ~i cellnvins ,nu ate nici o !ipsa
ln concentrarea lui".
fnsa strigatul Kiai este lncadrat de catre Michel Eche-
nlque In tehnicile magice,.ln vreme ce instructorul Likur-
gos de Jeer Kune Do a declarat lntr-o emisiune radiofo-
nidi faptul cii unii mae~tri II folosesc rat, numai dind este
nevoie de el.
Dupa aceste declara1ii ~i clasific:lri, nu este ciudat ca
mul1i coreleaza folosirea lui Kiai de cuvintele ~i frazele
simbolice de putere pe care le folose~te magia ~i de cele
scrise In cattea lui Abramelin despre invociiri, pe care nu-
zut le lnfeleg?
,
mai vrajitorul ~i colaboratorul .(sau colaboratorii) lui neva-
·
Fiecare lndeletnicire cu magia provoacii ·dependenfa,
chiar dacii practicantul ei nu ~tie ca se ocupa cu ea. fnsa
exersarea artelor maqiale, care are drept scop automati-
zarea mi~ciirilor, lnlesne~te chiar mai mult ajungerea Ia
dependenfa a practicanrului. La aceasta contribuie ~i fap-
tul cii antrenamenrul trebuie sa fie des ~i constant pen-
tru a exista progres a! nivelului combativ, prin urmare re"
petarea deasa sau ~tiin{a mi~carilor devine mod de viafa.
Se lnfelege cu u~urinfa ca este aproape imposibil sa nu
se lnriidacineze In via{a sufleteascii a practicantului sen-
suri care se exprima prin mi~ciiri, pentru ca dad o ima-
gine spune cat mii de cuvinte, oare dlte cuvinte spune 0
mi~care?
Astfel se observa fenomenul cii practicanlii artelor
matfiale ado pta adesea o anumita atitudine de via1a pe ca-
re Ia lnceput nu au avut dispozifia sulleteascii de a o urma
- ~i de multe ori aceasta atitudine include In ea ~i filosofia
de tip magic a attelor marfiale, pe care mulfi o prezinta ca
fiind ~tiinfilica.
"I''
92 MARIA DIMJTRIADOU
Este ceva des intalnit ca unii sa se lndrepte spre credinp

cre~tina, lnsa sa nu poata sa se elibereze de artele martiale
§i sa persiste in s:lv3.r~irea acestor mi~cciri in esent3. cere-
moniale, care se bazeaza pe succesiunea dintre yin ~i yang.
Intr-adevar, este greu sa slujeasca cineva Ia doi domni"' ~i
adesea este chiar mai greu sa sesizeze cii este vorba lntr-ade-
var de doi stap:'lni diferiti.
Gheorghe Elevsiniotis, reprezencancul In Grecia a! sis-
temului japonez Shorinji Ryu Karate, accentueaza lntr-un
articol de-al lui In revista Kumite cii ,curiitirea'' partii spor-
tive a artelor martiale de ,religiozitatea orientala'' ~i de
,structurile ei ascunse ~i secrete este cu adevarat o proble-
ma dificila, iar In unele situatii chiar imposibila''.
. ' r
Nu putini sunc speciali~tii de arce martiale care- amagifi
de ,structurile lor ascunse ~i tainice" ~i care lncearca, poa-
te, sa se convinga de faptul cii ei nu l~i abandoneaza pro-
pria traditie religioasa - au legat In mintea lor cele impo- j
sibil de legat: pe Hristos cu yoga, cu Qj, cu numerologia; J
cu astrologia ~i cu alee nascociri ale diavolului parut logice J
sau nu, crez:'lnd di cineva poate sa fie cre~tin ~i sa conteze · j
In acel~i timp ~i pe ajutorul acestora. Unii nu cunosc nici I
scopul meditatiei ~i II confunda cu rugiiciunea! La aceasta J
contribuie ne~tiinp - sau ~tiinp superficialii - In ceea ce ·j
prive~te teologia cre~tinii ~i duhul sincretist pe care II culti-
va New Age, care este exprimat ~i prin articolele publicate
In revistele de arte maqiale.
Astfel, In numiirul a! doilea al revistei Kumite citim
un articol care ne informeazii di In artele martiale existii
cunoa~tere, pe care ne lndeamna sa o diutiim p:'lna o vom
giisi- lnsu~i autorul articolului a diutat maestrul potrivit
p:'lnii c:'lnd a ajuns Ia v:'lrsta de 35 de ani.
Conditia pentru ca arcele martiale ,sii nu fie distru-
se" este exersarea medita{iei care, potrivit autorului, nu
ADEVARUL DESPRE ARTELE MARTIAI.E 93
are nimic religios de Ia sine, ci este lndircata cu diferite

inviitiituri de credinfii. Doar cii un profesor de cardiologie,
care a devenit apoi director al Universitatii Harvard, a stu-
diat ,metodele de meditatie ale budi~tilor, cre~tinilor, mu-
sulmanilor etc." ~i a constatat ca ele au elemente comune,
ca de exem plu schimbarea pulsului cardiac.
Asadar, concluzioneaza autorul articolului, meditatia
' '
este stiintificii Ia fel ca si neurofiziologia si ,nu are nimic
' t ' '
strain sau demonic in ea, a~a cum cred multi". In conti-
nuare, el susrine cii. Orcodoxia are propria metoda medi-
tativa, adicii rugaciunea inimii (Doamne JisU$e Hristoase,
miluiefte-mi1.0, in timpul ciireia rugiitorul ,l~i concentrea-
z:i atentia,
asupra respiratiei"
r
si
' .
are in min tea sa ,icoana
1
lui
Iisus", in vreme ce ,nivelul de' disciplinii deplinii a artelor
martiale" este eel allipsei gandirii (vezi Distrugerea artelor
marfiale fi cum poate ji ea evitatii, de K. Dervenis).
· Fiirii indoialii, cineva care s-a ocupat cu adeviirat cu ru-
giiciunea- ~i nu cu o stare meditativii pe care unii o iau
drept rugaciune - intelege cat de departe de realitate es-
te acest articol. Mai !ncai de orice, atentia in vremea ru-
giiciunii se. indreaptii spre Cel:ilalt, spre Dumnezeu, nu
spre un ,sine interior" care se zice c:i sufer:l de ignorant:l,
nici spre un mijloc ajutiitor cum este respiratia. Dacii unii
piirinti duhovnice~ti recomandii expiratia in timpul rosti-
rii celei de-a doua piirti a rugiiciunii inimii, in cazul in ca-
re omul respectiv are mari greutiiti in a-~i aduna mintea,
majoritatea Piirintilor spun sii nu diim nici o importantii
respirariei, atriigand atentia desigur cii lucrul acesta poate
sii fie periculos pentru siiniitate. De asemenea, in timpul
rugiiciunii inimii, trebuie sii se evite folosirea oriciirei ima-
gini, mintalii sau senzorialii. Desigur, ,rugiiciunei' poate
fi folositii ca o mantra: cand cineva nu are sentimentul cii
se adreseazii Impiiratului tuturor, poate foarte bine sii ros-
teasd numde lui Iisus ca ,o siim:1ntii a de~teptiirii" (po-

trivit lui Takuan Soho). Atunci scopullui este ca dupii ce
,se va trezi", chiar crez:1nd di Dumnezeu Cel personal es-
te doar o idee a unor minti inferioare §i neluminate, sii ,Ji
ucida' pe Hristos, Ia fel cum 1-ar .omor!" §i pe Buddha,
mai ales di ii considerii ,figuri'' a ciiror folosire sluje~te
evolutiei noastre!
Pentru eel care acceptii lnvatiitura lui Bodhidharma,
,adevarul infinit este cu totul deschis, nimic nu este sf:lnt",
nu exista nimic despre care ar putea sa se spuna di este ,cu
totul sfant", ci exista doua aprecieri referitoare Ia Hristos:
una spune di El este o ,personalitate", &ra nici o valoa-
re sacrii, cealaltii spune di Hristos este s&nt Ia fel ca §i un
tantar sau o pietricicii! · r
.Cel care mediteaza se ad una In sine ca sa gaseasci acolo
,puterea cea ascunsa~' ,intelepciunea uitat,a'' ,,leg3.tura cu
universul" §i altele asemenea. Dimpotriva, eel care se roagii
I§i aduna paqile sinelui sau ca sa se ofere pe sine In lntre-
gime lui Dumnezeu, pentru di este vorba des pre o legiiturd
de iubire In care trebuie sa fie cu desav:lr§ire credincios. El
~tie lnsa cii chiar §i ,adunarea" aceasta a sinelui sau se dato-
reaza harului lui Dumnezeu, nu propriei lui strddanii.
Concentrarea In gol constituie o dispretuire a lui Dum-
nezeu, Care precizeaza In cartea Leviticul cii nu a spus sa
II ciiutiim In haos, ne cheama sa II iubim cu toatii inima
noastrii, cu tot sulletul §i cu tot cugetul nostru, rug:ln-
du-ne ne!ncetat.
In situatia In care eel care mediteaza se concentreaza
Ia tot ceea ce el face- adica Ia meditatia cinetica -; ideea
principala este cii nu existii nimic mai important decdt ceea
ce face e~ de vreme ce ellnsu~i, ca patte a lui ,dumnezeu"'
siiv:1r~e§te acte dumnezeie§ti. Sensu!- eel nu at:1t de ascuns
- din spatele concentriirii Ia aqiuni, Ia mi§ciiri etc. este ca
. ADEVARUL DESPRE ARTELE MARTIALE 95
· omul nu are nevoie sa recurga Ia Dumnezeu ~i prin aceastii
practica el face ca §i satana, care n-a ascultat ca: ,Eu sunt
Dumnezeu fi nu este altul in afora de Mine. "
in plus, disprerul fara de procesul gindirii logice consti-
cuie o dispreruire indirecta fara de Dumnezeu, ciici rariunea
este darul divin care II deosebe§te pe om de animale. Pra-
pastia care desparte teologia cre~tina de cea hindo-budis-
tii se vede foarte dar din diferenra de conrinut dintre ru-
giciunea inimii ~i ,;mantr:i": ,Doamne lisuse Hristoase,
miluieste-mii"
, esre rugaciunea care adesea se foloseste, cu
adaugarea ,pe mine, paciitosul". Adica vedem di cre~tinul
se adreseaza unei alee Persoane, pe care o recunoa§te ca
,Damn", pastrand pentru sine .rolul secundar. De aseme-
nea el marturise~te di a fi miluit ·omul este darullui Dbm-
nezeu ~i nu propria sa reu§itii, iar In acela§i timp el ii lasii
lui Dumnezeu inifiativa legatii de cum §i dnd II va milui,
de vreme ce el nu cere ceva anume.
Dimpotriva, mantra principala hindusa- ,Aham Brah-
masmi", care inseamni ,eu sunt Brahma", dar ~i expre-
sia fundamentalii budista ,Namu Amida Butsu", adidi ,eu
sunt una cu marele Buddha, pe care II venerez", declara
exact faptul cii omul este din fire dumnezeu ~i nu are nevo-
ie de nici un alt Dumnezeu In afara de el: are nevoie numai
de ,repetarea" ~i de ,persistenra'' In meditafie, astfellncat
sii lnreleaga bine ca el este cu adevarat dumnezeu ~i succe-
sul acestui argument depinde numai de ellnsu§i.
Potrivit cuvintelor Sfintului loan Sciirarul, ,rugaciunea
este lmpreunarea 1 omului cu Dumnezeu". Din acest punct
de vedere, meditafia, care II orienteaza pe om spre unirea
cu sinele sau, este o masturbate spirituala. A se folosi, In
locul ,golului", un nume sfant, F.ira a simfi ce anume re~
1
Aid impreunare inseammi unirea ~i co-existenfa (vezi in dumnezeias-
l
ca Liturghie: ,pe 6ecare dimre noi in chip nevazuc ne une~te").
'II
96 MARIA DJMITRJADOU
prezinta acesta, tara evlavia pe care o cauzeaza convorbirea

cu divinitatea, nu transforma meditatia In rugaciune, aF
cum de altfel folosirea unei fantasme nu transforma mas-
turbarea In act de iubire.
Rodul rugaciunii este venirea harului dumnezeiesc In
om. Meditatia lnsa, fund iubitoare de sine ~i, prin urmare,
stearpa, produce roade imaginare, iar In fapt omul ramane
go!, ca atunci cand ,s-a nascut"; Dumnezeullibertatii nu
impune venirea Lui In cei care nu Il doresc.
1n fine, folosirea numelui lui Hristos sau a numelor
altar persoane sfinte ca mijloc de atingere a scopurilor
meditatiei constituie o lnciilcare a poruncii lui Dumnezeu
de a nu se face aceasta folosire ,In de~ert". Este adevarat ca
in scolile de arte martiale nu se foloseste o mlc!itatie care
J , , '
seamana cu rugaci unea inimiL De asemenea, este adeva-

rat d nu existii nici o metoda de meditatie In Ortodoxie.
La romano-catolici exista anumite tehnici apartinand lui
Ignatiu de Loyola -lnsa ele nu exista ~i In Ortodoxie.
Ca urmare a acestui lucru, nu ~tiu ce fel de ,metode de
meditafie ale cre~tinilor" a studiat domnul profesor, dar
nici dad el poate sa distinga meditatia de rugaciune, mai
ales cii este cardiolog ~i nu teolog. Este sigur cii legiitura sau
!ipsa ei In cazul acestor fapte nu se vede din pulsul cardiac
~i din respirafii, ci cui se adreseazii fiecare.
Exisd. In Occident diveqi doctori care evidentiazii
,meditatia transcendentala' a lui guru Maharishi ca pe un
medicament universal, dintr-un motiv foarte simplu, ciici
ei sunt adepti ai acestui guru. Exact cum concepfia reli-
gioasii a acestor doctori nu acorda o autoritate ~tiintificii
tehnicilor lui Maharishi,
. Ia fel meditatia
, nu devine ceva
,~tiintific" ~i cu atat mai mult ea nu poate lnceta a fi con-
siderata ,satanica' pentru d au fost analizate unele feno-
mene care o insotesc.
iu,
Demonic este tot ceea ce 11 desparte pe om de Dum-

nezeu §i, pentru cii temele care se refera Ia Dumnezeu §i
Ia satana nu sunt de competenra nivelului de cercetare al
cardiologiei, este bine ca pentru astfel de definifii sa ne
adresam celor competenfi, adicii teologilor.
Sa vedem lnsa ce spune despre meditafie cineva care a
scris o carte des pre aceasta, ca un om autorizat In domeniu,
Torkom Saraydarian (1917-1997): Jn timpul meditatiei
transmitem In spafiu lumini, culori, forme ~i energii ale
ratiunii §i mai devreme sau mai tirziu le atragem atentia
locuirorilor tad.murilor respective, precum lngeri, fiinte
netrupe~ti sau frati lntunecafi. Uneori ei sum In grupuri
sau singuri §i prin intermedin! canalelor meditafiei noas-
tre ei lncep sa gaseascii calea spre noi. Unii dintre locuftorii
lumii sensibile nu sunt periculo§i In mod direct, ci vor sa
comunice cu lumea fizica ~i folosesc multe mijloace pen-
tru a izbandi aceasta, mai ales prin intermedin! scrierii au-
tomate, al unui medium ~i prin posedarea mecanismului
rational §i nervos al omului."
Cu alte cuvinte, eel care mediteaza este In pericol sa fie
posedat de un anume spirit, care va vrea sa 11 foloseascii pe
om In interesullui personal, rarii consimtamantullui di-
rect. Iar Saraydarian, specializat In meditafie §i avand o
atitudine favorabila fata de aceasta, continua: ,Daca fratii
lntunecafi gasesc o cale ca sa se apropie de cineva care face
meditafie §i vad cil acesta este rarii ocrotire din cauza lip-
sei alinierii lui potrivite §i a lipsei unor imbolduri curate,
atunci incearc:'i sii il vat:'ime. Marii lnviit:ltori ne avertizea-
za cu tiirie In legatura cu dezvoltarea armonioasa ~i spun cii
fiintele lntunecate pun stiipanire pe oameni din punct de
vedere fizic 1, emotional (crize de euforie, tristefe inexplica-
bila, simtamantul de nemultumire, cresterea patimilor s.a
' J - J '
1
Posedarea demonid. (n.aut.).
l 1.1
- n.aut.) sau rarional (idei fixe, fobii, schimbarea inexpli-

cabila a modului de g:l.ndire ~i de percep~ie- n.aut.)."
Din piicate, daca de obicei lnrelegi ca cineva a fost
luat ln stap:l.nire trupe~te de un anume duh, nu pofi sa
stabile~ti cu exactitate acel~i lucru daca un anumit duh li
influen~eaza negativ caracterul sau li insufla ni~te idei fixe.
Ce sunt ins:l ace~ti ,,ingeri" care ,se rotesc in grupuri sau
singuri" ~i l~i doresc at:l.t de mult sa comunice cu oamenii,
astfellnc:l.t ei nu pregetii sa li transforme ln prazi u~oare ln
acest scop?
Sf:l.ntul Apostol Pavelli descrie pe lngeri ca fiind ,du-
huri slujitoare", care sunt trimi~i de Dumnezeu sa liajute
pe cei care au fost chema~i Ia mantuire - ~i cu siguranra ei
nu zboara f:ira sens, urmiirinduci pe oameni ~a" cum de-
scrie Saraydarian ~i transmit mesaje personale dupa cum
doresc. Chiar mai mult, cu siguranra ei nu manipuleaza,
nici nu uneltesc lmpotriva nimanui.
A§adar, ce sunt aceste ,,entitiiti netrupe~ti", ,,frati intune-
cafi", ce· anume_ sunt ,zeitiitile", ,inv:ltiitorii intelepciunii"
cu care, conform lui Echenique, ace~tia li pun ln legiitura pe
rizboinici? De asemenea, ce sunt ace§ti ,nemuritori" care,
potrivit tradi~iei, au comunicat cu Bodhidharma, ln timp
ce acesta medita ln de~ert, ~i 1-ati lnvapt arte maqiale?
Ce sunt cei ,8 zei hetivani", ale ciiror pozitii necesit:l
tehnici avansate ~i, ln fine, ce erau ,zeii" Indra ~i Brah-
ina, care s-au grlibit sa devina ucenicii lui Buddha dupa
,iluminarea" lui? Conform teologiei cre~tine, c:l.nd vorbim
des pre ,frari lntunecari" '· ,fiinfe netrupe~ti", ,spirite" (ale
moqilor §.a.), chiar §idespre ,zeit:'iti", ,,elemente", ,nimfe"
~i al~itermeni, at:l.t de raspandifi ln spa~iul ocultismului ~i
al artelor .martiale,
'
ne referim ln mod exclusiv Ia demoni.
Nu existii puteri neutre, intermediare, lipsite de con-
~tiin~a sau orice altceva susfin oculti~tii: mor~ii se odihnesc
I
_ sau sunt chinuiti - in locuri inaccesibile oamenilor, iar

ingeri sunt doar puterile cere~ti, care II slujesc .pe Dumne-
zeu ca prieteni ai Lui ~i ceata demonilor, alcatuita din cei
care au dzut impreuna cu conducarorullor, Lucifer. Unii
dintre ace§tia se prefac in ,spirite", ,zane" etc. §i doar cu
ace~tia, nu ~i cu ingerii cei buni, intra in contact cei care
mediteaza.
,Existii multi dumnezei ~i multi domni", spune Sf::\n-
tul Apostol Pavel ~i explica: ,tofi dumnezeii .neamurilor
sunt demoni". Posedarea fizid, emotionala ~i rationala a
oamenilor de dtre aceste fiinte explid insu~irile suprana-
turale, inexplicabile ~tiintific, pe care atilfia mae~tri de yo-
ga, de arte martiale, de ,evoluare prin cunoa~tere" ~i de
alte forme de ocultism le atribuie ,deschiderii paqfi as-
cunse a creierului", prin intermediul meditatiei. De aceas-
. . . . . ,- . - .. . . ..
ta apaqtn §I ,tnsptrapa taotsta §1 ,capacttatea vtztonara ,
..,
precum ~i ,diagnosticarea bolilor" care este accesibila ce-
lor car~ se ocupa cu aceste forme de ocultism prin astfel
de tehnici. Pentru d un demon nu are parte de limitarea
noastra materiala, poate foarte bine sa vada in interiorul
trupului omului organe bolnave ~i sa recomande un anu-
mit tratament. Din acel~i motiv diavolul poate sa ne in-
formeze despre evenimente care se afla in desfli~urare ~i pe
care nu putem sa le cuno~tem din cauza alcatuirii noastre
materiale, cum ar fi atunci cilnd cineva vine sa ne vada sau
cilnd un anume rilu urmeaza sa provoace inundatie. lnsa
demonii sunt specializati mai ales in a descoperi intentiile
rele ~i pacatele altora, ciici cu aceste lucruri ei au o legatu-
ca directii ~i ei in~i~i le provoacii. Tactica lor ar putea sa fie
descrisa prin expresia: ,spune noua adevaruri ca sa pofi in-
troduce intre ele ~i o minciuna". Nu este bine ca noi sa cre-
dem d aqiunea demonilor presupune ~i aparitia lor: cea
mai obi~nuitii forma de comunicare a lor cu oamenii este
sugerarea de idei pe care majorirarea dintre ei le vor consi-

dera apoi ca fiind ale lor proprii.
Saraydarian spune c:l.ln timpul meditatiei sunt ln peri-
col cei care nu au ,o aliniere potrivita'' §i ,scopuri curate".
Insa, cu siguranfa, practicarea meditatiei constituie o !ipsa
de convergenta cu voia lui Dumnezeu, Care dimpotriva ne
cere sa ne rug:im ,nei:ncetat", iar atingerea i:ndurnnezeirii
f:irii Dumnezeu nu este un scop bun.
Este un fapt dovedit cii ace! om care folose~te astfel de
practici este in pericol, fie cii ~tie sau nu ce sunt acestea.
S-a dovedit pracric cii oamenii care au citit invociiri magice
pe care nu le lntelegeau sau chiar ~i unii care considerau cii
ghicitul in ciiqi este un joculet distractiv au ajut parte de
vizira unui anume demon si , au dob:\.ndir o inspiratie
, mis-
tid sau au avut parte de ambele.
~a cum se vede din spusele lui Saraydarian, demonii
pdndesc fi nu cer permisiunea unui om pentru a-1 poseda.
Acest lucru este In deplin acord cu spusele Sfanrului Apos-
tol Petru: ,Diavolul umblii rdcnind ca un leu, cdutdndpe ci-
ne sd tnghitd. "~i iarii~i, Sfantul Simeon Noul Teolog arata
faptul cii membrele omului sunt ca ~i armele: dacii nu le
poarta Hristos, luptfind cu ele, le poarta diavolul, amagind
prin intermediullor ~i pe alti oameni.
In esenta, meditatia ,stiintifica' este o metoda vrii.J"ito-
t ' ' J
reascii de chemare a duhurilor necurate. De altminteri, de

aceea o foloseau ~i o inviipu Aleister Crowley, Elena Petrov-
na Blavatsky, Dion Fortune ~i ceilalti satani~ti, luciferieni
~i oculti§ti, ~i nu pentru ci cineva i-a convins ca ,este §ti-
in}ifidl' §i ,nu are nimic satanic in ea, a§a cum cred mul{i".
Meditatia
, nu are nevoie sa ,fie nuantatii , religios" de
,diferite dogme" pentru a deveni anticre~tina ~i nu are atat
de mare importantii , dacii lsi
, concentreaza atentia, asupra
lui Shiva, Buddha sau asupra unui ,vid", a ,meridianelor"
AIJEVARUL DESPRE ARTELE MARTIALE 101
sau chiar §i asupra lui Hristos: ea constituie de Ia· sine o ati-

rudine de viata: ,Dumnezeule, nu am nevoie de Tine! Eu,
singur, cu puterile mele, sunt ca un Dumnezeu."
Fostul guru Rabindranath Maharaj, brahman' care a
practicat meditatia inca din copiliiria sa, confirma: ,,Auto-
concentrarea orientala (care este predara ca meditatie trans-
cendentala, Zen etc.) este o tehnicii folosita pentru elibera-
rea sinelui de lumea lucrurilor §i a ideilor, prin eliberarea
mintii de orice gand voluntar sau logic. Aceasta II inalta pe
om Ia stiiri «superioare» de con~tiinta. Chiar dacii este cu-
noscuta in Occident sub multe nume, scopul fiecarei forme
de autoconcentrare din Orient este «con~tientizarea>> omu-
lui de ajungerea lui Ia unitatea cu universul. Este u~a spre
«inexistenra)) care se nume§te Nirvana. In general, meditafia
se prezinta pe de o parte ca o tehnica de relaxare, insa au-
roconcentrarea are ca scop - ~i ea conduce, in ultima ana-
liza, Ia- supunerea omului de catre puteri tainice ale lumii
spirituale neviizute. Din experientele mele mistice persona-
le ca fost guru, precum ~i din sdrile de extaz pe care le-arn
~xperimentat, sunt sigur cii exista fiinte spirituale care pot
sa ia in sdpanire rariunea omului ~i sa 0 conducii a~a cum
ele vor, ciind omul se preda unei sdri pasive."
Profesorul doctor John Eccles, care in anul 1963 a luat
Premiul Nobel in psihologie ~i in medicina pentru cerce-
tiirile lui referitoare Ia creierul uman (Ia sinapsele acestu-
ia) ~i face parte dintre cei mai mari speciali~ti ~i oameni de
stiintii ai lumii in probleme referitoare Ia creierul uman, a
' '
1
Sunt numiri brahmani membrii casrei superioare preofe~ti a lndiei,
care au cele mai multe privilegii ~i eel mai mare acces la putere. Se pre-
supune d aceastii casta a fost creatii din capul zeului Brahma, in vreme
ce celelalte trei caste (a lupclitorilor, a comerciantilor ~i a meseriafjilor ~i
cea a ~iiranilor) au fost create din piiqi inferioare ale rrupului lui. Paria
(~i celelalte popoare in afara celui indian), care potrivit tradiriei hinduis-
ce nu au fost crea~i din Brahma, sunt considerati resping5.tori- un fel de
suboarheni.
descris creierul ca pe un motor pe care oricare alt spirit ex-

terior omului poate sa 11 dirijeze cum vrea atunci cand cre-
ierul se afla intr-o stare pasiva.
Cu siguran~a oricine este interesat, ca ~i filosoful Socra-
te, de opinia speciali~tilor, este dator eel pu~in sa aiba in
vedere cele spuse de Saraydarian (specialistulin meditatie),
de dr. John Eccles (specialism[ in creierul uman ~i laure-
at al Premiului Nobel) ~i de Rabindranath Maharaj - un
brahman, descendent din neam de preori, care a flicut uce-
nicie Ia mae~tri vestifi intr-un templu hinduist faimos, ~i
guru cu capacitii~i supranaturale ~i ucenic In meditafie In-
ca de Ia varsta de 15 ani.
Experienra mea persoriala din practicarea fueditafiei
din piicate confirma cele de mai sus. Mai mult chiar, In
afara de experien~ele de tip demonic, cand omul In tim-
pul meditafiei re~e~te sa scape de influenrele din exterior,
,simte o mul~umire ~i odihnii particulara ~i, "dacii vreodatii
i~i va lndrepta privirea spre sinele siiu, poate va simfi ceva
ce seamiinii cu lumina; aceasta lnsii nu esre lumina necrea"
tii a dumnezeirii, ci o lnsu§ite naturalii a min~ii, care a fost
creatii ca icoanii a Minpi Ve~nice, adicii a lui Dumnezeu''
(piirintele Sofronie de Ia Essex).
De fapt, omul se minuneazii de claritatea min~ii lui §i
percepe aceastii admirarie lntr-un mod negriiit, ca eel pe
care 11 foloseam ca prunci, atunci dind inca nu lnvapseriim
sa vorbim. Aceasta admira~ie de sine constituie o piedica
in ciiurarea cea adeviiratii: omul lnceteaza sa il mai caute
pe Dumnezeu In afara sinelui siiu, pentru d el crede cii ,a
viizut ~i d ~tie totul".
Medita~ia, consideratii necesarii pentru practicarea unei
arte mar~iale, adesea pare sa nu aiba nici o legiiturii cu mis-
ticismul oriental. Astfel, lntr-o reclamii a ~colii WingTsun,
A[JEVARUL DESPRE ARTELE MARTIALE 103
a domnului Papadonakis, cirim: ,Scopurile ~colii Wig

Tsun Kung Fu sunr: punerea In valoare a celei mai mid
disranfe dintre doua puncte, folosirea puterii adversarului,
eficacitate In autoaparare, rapiditate ~i precizie prin inter-
mediul unor mi~cari simple de apiirare ~i de atac, dezvol-
tarea simrului tactil (Chi-Sao) penrru o reaqie imediatii.
Discipolullnvara sa mediteze Ia aceste principii cu scopul
de a-~i dezvolta promptitudinea lui morala, spiritualii ~i fi-
zica. Astfel el pa~e~te cu pace de Ia instruirea lui Ia Kung
Fu. Este un mod de viara."
Alte meditafii par a fi mai aventuroase ~i ele aratii o le-
gatud mai directa cu ceremonialele de inifiere: ,in Suken-
do, ascerul este supus unor lncercari prin meditafie, care
sunt co relate cu .cele trei obstatole principale. Primill es-
te exercifiul in care uceniculln mod volunrar este ararnat
cu o franghie deasupra unei rilpe adilnci, de unde daca va
cadea, moartea lui este sigura. Acest exerdfiu simbolizea-
za lnvingerea fricii de moarte. AI doilea este exercifiul in
care ucenicul face meditafie in timp ce se alia intr-o casca-
da sau intr-un pilrilu cu apa foarte rece. Aceastii incercare
este destul de grea ~i simbolizeaza infr:\.ngerea dorinfelor
~i incercarilor viefii. AI treilea este ceremonialul ghoma,
in care ascerii p~esc cu picioarele goale pe 0 griimada de
ciirbuni aprin~i. Aceasta incercare simbolizeaza armoniza-
rea cu elementele naturii" (Constantin Dervenis, Musha
Shugyo). Cu siguranfil, repetarea constanta a oriciirei for-
me de meditafie mare~te pericolele cauzate de folosirea ei,
flid ca aceasta sa insemne cii a face purina meditatie este
' '
ceva sigur.
Probabil pentru ca una este legatil de cealaltii, mulri
dintre cei care se ocupa cu artele marriale se ocupa ~i cu o
forma nedisimulatii de magie. Instructorul de Jeet Kune
Do, Likurgos, a declarat intr-o emisiune radiofonicii fap-
tul cii mae~tri de 8 ~i 9 dan invoca demoni ~i d in Hong

Kong a vazut speciali~ti in arte martiale care taceau ritual
de magie neagrii. Cineva care avea o ~coala de arte martiale
a incercat sa mearga pe apa cu ajutorul invociirilor demo-
nice- ~i, potrivit celor prezenti acolo, a reu~it aceasta.
~i alti mae~tri se ocupa in mod izolat cu magia neagrii,
a~a cum ~tiu cazuri ~i desigur ca nu au nici o tablita care sa
1i informeze pe parinti ~i pe discipoli pentru a af!a acest lu-
cru. Dar nu sunt pufini nici mae~trii ~i practicantii de arte
martiale care se ocupa cu o anumitii forma de magie mai
camuflata, precum metodele teosofice etc. (de exemplu,
Viata Armonioasii, Gnostic#, diferitele fCO!i de yoga) ~i le re-
comanda discipolilor lor sa participe ~i ei.
Se aud, de asemenea, rilulte despre initieri, rhai ales de
tip budist, care de obicei au loc in afara Greciei, cu ocazia
acordarii de diplome, de centuri sau dan ori de ,nivele". In
cercurile de arte martiale se cunosc multe astfel de cazuri,
did ,nimic nu poate r:im:lne ascuns de Ia fata soarelui", de-
sigur ~i pentru cii multi scot in evidenta ,initierei' lor din
motive de prestigiu. Dincolo de aceste cazuri, sum multi
piirinti care incep sa biinuiasca faptul cii se intrunpla ceva cu
copilullor imediat dupa dobilndirea unui dan, nivel etc.
Am vazut, apdar, cii magia este ceva esential in artele
martiale si c:l are o mai mare efi.cacitate dec:1t ,concentra-
' ' .
rea''. Este insi aceasta eel mai important lucru sau are o
valoare egala cu tehnicile, cu experienp, cu exersarea, cu
aptitudinile native?
Maestrul de arte martiale Michel Echenique- cu 6 dan
in Nei Kung, 4 dan in Kempo Karate, 2 dan in Taekwon"
do ~i 1 dan in Iaido (toate recunoscute de confederatiile
internationale ~ide alti cunoscuti mae§tri) §i cu experient:l
in Hwa Rang Do, Shorinji Kempo ~i Kyudo (tehnica de
arte maqiale moderna a tragerii cu arcul) - declarii tara in-
conjur: elementele principale care fundamenreaza ~~ for-

meaza o tehnicii magicii, In ordinea importanrei lor, sum
urmiitoarele: , 1) elementul magic; 2) elementul strate-
gic; 3) elemente tactice ~i 4) elemenre tehnice". In ceea ce
prive§te elementul magic, ,apar ca elemente complemen-
tare ~i simbolurile, ritualurile, culorile sacre, saluturile (lo-
zincile, semnalele) etc. Acest element magic este eel care
li dii luptiitorului puterea pentru a putea triii, a omorl sau
a muri. Tehnicile se nasc din legiiturile dintre elementele
mag1ce, strateg1ce ~~ tacuce .
• • 0 • "
~adar, potrivit lui, nici simpla executare a tehnici-

lor, flirii vreun alt exerdfiu magic, nu este lipsitii de ma-
gie. Mai jos dtim: ,Magia este elementul care este ~olosit
In ~colile interioare sau secrete. Dintre acestea ca exemplu
avem Ninjutsu. Aceasd magie se traduce printr-o putere
interioarii care se dezvolta treptat, cresd.ndu-i intensitatea
p:l.nii Ia ni~te limite inimaginabile. Pe acest element magic
se sprijina de fapt puterea ~i eficacitatea discipolului in arte
marriale §i eel care are acest element magic In sine define
stiip:l.nirea asupra viepi ~i a morfii. ( ... ) Exisca tehnici ma-
gice care II conduc pe luptiitor Ia participarea Ia o dimen-
. m1st1ca
smne . . ... supenoara.
. ... "
Putem sii integram aid cuvintele ~i strigiitele puterii 'i
(Kiai), tehnicile psihologice ~i parapsihologice, sisteme- i1
le speciale de respirafie, de transmitere a unui anumit fel
de energie finii, deschiderea con~tiintei ~i eliberarea puterii
interioare etc.
Aid meritii sii facem ~i o referire mai vastii Ia simbolis-
mele centrului ~i ale animalelor. Potrivit lui Echenique,
faptul cii ,toate kata (pozifiile) stilurilor de arte marriale,
fie ele coreene, japoneze, chineze, indiene etc., lncep ln-
tr-un punct-centru §i se lncheie in acel~i punct", chiar ~i
dad ,desfli~urarea lor se petrece In toate cele patru direqii
ale spafiului respectiv", este o cuno~tere care se transmi-

te de Ia marii mae~tri Ia luptatori. Aceastii cuno~tere este
legata de ,sfantul riizboi al con~tiinfei ~i al celor patru de-
mente ale personalitiifii, cand con~tiinra se stabilizeaza in
, , de acolo sa controleze ,•i sa directioneze
centru, reuseste , ce-
le patru anlmale simbolice, care simbolizeaza trupul, ener-
gia vitalii., emoriile ~i ratiunea''.
De asemenea, simbolurile animalelor sunt de douii fe-
luri: superioare sau filosofice, care ,corespund cuno~terii
anumitor insu~iri superioare, cu caracteristici spirituale,
care exista lnlauntrul omului ~i ln lntreaga natura", ~i in-
ferioare sau psiho-fizice, care ,corespund puterilor ascunse
ce stapanesc personaliratea luptatorului ~i au cayi echiva-
lent de asemenea emblemele celor patru elemente ~i ale ce-
lor patru puncte cardinale".
Primului tip de simboluri aparfin: ,Dragonul de Aur,
care simbolizeaza voinfa ~i legea, Pasarea Phoenix, care re-
prezintii iubirea, viap ~i energia" ~.a. De al doilea tip de
simboluri aparrine tigrul, care simbolizeaza pliterea instinc-
telor, dilugiirifa', care simbolizeaza puterile astrale etc.
Pentru ,a se uni con~tiinfa umana cu divinitatea, lup-
t:'itorul practica razboiul interior, F.lcandu-le pe aces"
te animale sa se lupte !ntre ele pana cand are loc largirea
con~tiinfei", , ... trebuie ca discipolul sa cunoascii legarura
dintre animale ~i dintre cele patru elemente (pamant, apa,
aer ~i foe) ~i conexiunea care exista intre Centru ~i cele pa-
tru colruri, precum ~i cea dintre animalele filosofice ~i cele
psihosomatice. Aceastii cuno~tere ii permite luptatorului
sa cheme ~i sa invoce puterile sa se lupte intre ele ~i nu lm-
potriva lui, pentru ca ln final animalele superioare sa le in-
vinga pe cele inferioare, topind astfel natura alchimistii a
luptarorului pana Ia a o face o esenfa curata."
1
E vorba despre insecta Mantis religiosa (n.trad.).
Cred d., cu toata terminologia specifica, este destul de

dar ce anume descrie Echenique ~i ar li neliresc ca min-
tea noastra sa nu se lndrepte spre cei patru printi pe care li
aminte~te cartea lui Abramelin - care, demn de notat, au
legaturii cu cele patru puncte cardinale ~i In traditia vriiji-
toreascii occidentala.
Merica, de asemenea, sii se mentioneze o tehnica para-
psihologicii ce este consideratii printre cele mai lnalte: ma-
terializarea g:1ndurilor. Se presupune cii omul poate, prin-
tr-o instruqie adecvatii, sii dea forma unor imagini minta-
le §i sii le fad sii aparii In locul respectiv, astfel·lnc:1t ele sii
lie percepute ca liind reale. Existii multe ciirti care descriu
astfel de metode de ,proieqie creatoare"- un alt nume so-
-
listie al magiei. In budismul tibetan aceste aF-zise creatii
~
min tale sum numite tulpes.

Existii discipoli avansati care folosesc asemenea tehnici:
unul dintre ace~tia chiar mi-a povestit cu m:1ndrie cii, In
timp ce se afla lntr-un bar In striiiniitate, a simfit un peri-
col ~i, pentru a evita scandalul, a creat imaginea unui in-
divid robust ~i demn de remarcat care stiitea In mod pro-
tector 1:1ngii el. V'az:1nd acei scandalagii pe aliatul eel ima-
ginar, s-au ferit sii II mai deranjeze.
Acesta este un exemplu simplu, mai ales cii Echenique
,a viizur oameni care aveau centura neagrii In diverse arte
martiale plangand ca ni~te copil~i disperati din cauza ve-
derii unei materializari infricosiitoare;
, erau oameni care,
dad. nu ar li avut parte de consolare ~i de lini~tire Ia timp,
ar li innebunit cu totul".
Ce este lnsii materializarea gilndurilor? Este, aF cum
spune Echenique, ,o imagine cu o anumitii formii pe ca-
re o ·creeaza min tea omeneasdi aHara intr-o dimensiune
mai delicatii, prin intermediul gandurilor ei" sau poate cii
este altceva? ,0 ziarisra englezoaica, ce a triiit mult timp
in Tibet ~i a fost instruidi de lama tibetani sa construiasca

«forme ale gindurilon>, <<a creat>> astfel o tulpii sub forma
unui ciilugiir slab ~i venerabil. La inceput il vedea numai
ea. Dupii pufin timp !nsii, ciilugiirul a devenit gras ~i stra-
niu, apiirea inaintea unor persoane necunoscute ~iii tulbu-
ra pe tofi! <<Creatoarea>> lui nu a reu~it sii il potoleasd: s-a
adresat, asadar, din nou maestri!or si acestia au imblinzit
, -, ' J
«creatura>) ei."
Au fost inventate diferite teorii care sii ascundii insu~irea
demonicii a unor astfel de fenomene: astfel, existii ipo-
teza ca gindurile materializate i~i iau puterea din zone
incon~tiente ale lumii suRete~ti a ,creatorului" lor ~i devin
auto nome. Existii ~i alte explicatii, chiar ~i mai neverosimi-
1
le, insii nici una nu rezistii in fata unui examen logic.
In Viefile Sfinfilor vedem adesea cii diavolul i~i scoate
in evidenfii capacitatea pe care o are, pe de o parte, de a
lua diferite forme, iar, pe de alta, de a inRuenta imaginatia
omeneascii. Astfel, in Viap Sfintilor Ciprian ~i Iustina ve-
dem un demon pe care il trimite Ciprian, care era vriiji-
tor, sii ii facii o vizita Iustinei ~i sii incerce sii o convinga
cu argumente.
In Viafa Sfantului Benedict citim cii, in timp ce calu-
garii construiau miiniistirea, a fost nevoie sii dea Ia o parte
o stiincii uri~a, insii nu au reu~it. Gandindu-se cii diavolul
punea piedici construirii miiniistirii, ciilugiirii s-au dus Ia
Sfantul Benedict ~i i-au cerut ajutorul. El a f:icut semnul
crucii inspre acea stiincii ~i atunci ei au putut sao ridice cu
u~urinfii. Sapand insa in cavitatea standi, ciilugiirii au giisit
un idol de aramii ~i !-au aruncat intr-un colt al buciitiiriei,
ca sii continue sapiiturile. De indatii ce idolul a dizut Ia pii-
mant, a fost impresurat de ni~te Riiciiri foarte mari, pe care
monahii nu au putut sii le stingii ~i astfel ei au apelat din
nou Ia Sfantul Benedict.
Acela, ,constatfmd d acest foe putea fi vazut ·doar de

ochii dilugarilor, lnsa nu ~i de el, de lndata ~i-a plecat ca-
pul In rugaciune, iar monahii care erau ln~elafi de focul
eel imaginar au lnceput sa vada ca acea bucadrie era de
fapt nearinsa ~i nu au mai vazut flacarile pe care le crease
vrijm~ul incep:ltor al r:lut:ltif'.
Este un fapt dovedit acela ca omul cade vicrima ln~elarii
deopotriva eand crede ca un demon este de fapt o materi-
alizare a gandurilor lui, dar ~i eand vede ceva ce nu exisd,
pentru caIn ambele siruarii ell~i imagineaza ca este eel ca-
re lntrebuinreaza energia ~i di este creator, fiind gara sa se
afunde ~i mai mult In magie, orbit de ~a-zisullui succes.
Michel Echenique clasifica scolile de arre martiale
' '
in ,interioare" §i ,,exterioare'~, fac:lnd un paralelism cu
lnvaraturile ,glasului lini~tii", adica ale satanistei Elena Pe-
trovna Blavatsky. Potrivit acestei clasificari, In etapa exte-
rioar:l ,a mi§ciriC', in paralel cu ,,sala ignorantef' pe care
o descrie Blavatsky, discipolul este antrenat sa fad diverse
mi§c:lri, far:l ca cineva s:l H explice ce inseamn:l acestea.
La nivelul ,energiei interioare", care este pusa In pa-
ralel, de ciitre Blavatsky, cu a~a-numita ,sala a uceniciei",
,exisd trei aspecte Ia care este nevoie de atentie: fluidul
respirator, ritmul cardiac ~i fluxul nervos":
a) discipolul va trebui aid sa ·l~i concentreze minrea
asupra inspirafiei ~i a expirariei lntr-un asemenea fel, !neat
lncet-lncet sa piardii senzatia fizica a trupului ~i sa se iden-
rifice cu respiratia lui;
b) odad cu concenrrarea respiratiei, discipolul va trebui
sa se concenrreze asupra batiiilor inimii, astfel !neat sa le
armonizeze cu ritmul respirator;
c) In acel~i rimp discipolul va trebui sa Zfi imagineze ca
fluxul nervos curge prin toate sistemele trupului lui, pre-
cum ~i ca acesta se extinde dincolo de granifa trupului, ca un
fel de zori de zi luminos, de culoare aurie.
l
.,
in final va trebui sa armonizeze acest aspect cu celelalte

doua dinainte. Se presupune faptul d. ,exersarea continua
a acestui nivel creeaza o respingere a oridi.rui fel de ener-
gii negative, purifica ~i subtiaza fluidele §i curiite§te intens
min tea discipolului".
Alt stadiu corespunde cu aspectul Energie-Viata, care
se lntinde asupra lntregii naturi (Qj, Prana etc.). in urma-
torul.stadiu, a! intuitiei, echivalent cu ,sala lntelepciunii",
In conceptia lui Blavatsky, discipolul ,trebuie sa l§i caute
maestrul, adica pe eel care II va lnva1a sa pa~easdi. spre Ade-
viir. Discipolul se antreneaza In luptii pil'\a cmd va ajunge .
Ia gradul maestrului. Ajunge Ia acest nivel·cel care poate sa
~tie dinainte care vor fi atacurile lui sau ale adversarilor cu
care se luptii; corespunde aspectului de Vointii: a naturii,
care se exprima tn legitatea ei".
Echenique folose~te termenii ,natura" ~i ,legitate" ca
teosof: diferenp dintre filosofiile orientale propriu-zise ~i
Teosofie este mid 1, de vreme ce teosofia constituie de fapt
o sinteza adaptata ~i este cea care a pregatit In Occident te-
renul pentru misionarii hindo-budi§ti.
Pentru expertulln luptii §i pentru orice om care se ocu-
pa cu practicile magice, folosirea foarte deasa a imaginatiei
§i considerarea ei ca un tp.edicament universal este aproape
de Ia sine lnteleasa ~i nu lnceteaza odata cu antrenamentul.
Astfel, Bruce Lee 1-a lnvapt pe ucenicullui, Joe Hyams,
secretul pe care ellnsu~i II folosea In viata lui, ca sa l~i alun-
ge din minte gindurile negative: , Cind un astfel de gmd
lmi nav:ile~te In minte, lmi imaginez d. el este scris pe o
bucata de hirtie. Apoi lmi lnchipui cum eu lnsumi mo•
totolesc aceasta hirtie, racmd-o ca 0 minge mid. ~i apoi,
1
Asocia~ia Teosofidi are re~edinta in Adyar, suburbie a ora~ului indian
Chennai (fostul Madras), ~i se bucurii de privilegii, in antite:cl cu alte reli-
gii, pentru ci este consideratii o invi{itud. hindusa. De altfel, dupa maar-
tea Annei Besant (1933), asociatia a fost ~i este condusa de indieni.
1:' ...
acolo In min tea mea, li dau focacelei mingi ~i imi lnchipui

cii ea se face serum. Gii.ndul negativ a disparut! A disparut
~i niciodadi nu va mai intra in mintea meat"
Echenique are capitole speciale despre imagina}ie,
In care explica de ce artele mar}iale se bazeaza pe folosi-
rea ei deasa. ,Este nevoie - ne spune el - sa consideram
imagina}ia ca unul dintre cele mai importance §i mai deci-
sive ajutoare in formarea caracterului. Orice tehnica care
se executa lntr-o forma asemanaroare prin imaginea po-
trivita §i In mod special ra}ionala a acestei tehnici permi-
te discipolului sa i~i dezvolte un poten}ial mai mare, mai
profund ~i in acel~i timp o activitate tehnica mai eficienta
~i mai puternica in raport cu oricare alta Ia care nu contri-
buie imagina}ia." I
~i iar~i: ,Cand ne imaginiim ceva filosofic, adica avand

ca bazii simboluri ~i con}inutul con§tiinfei noastre, intr-un
fel anume ne apropiem de ceva tainic care exista in uni-
vers, indiferent de ceea ce ne imaginam, dar in acela~i timp
ne apropiem de ceva cu o fire asemanatoare cu a noastra."
Aceasta parere vine in contradictie , totala cu. invatiitura
, or-
rodoxa, pe care am vazut cii o exprima Sfantul Nicodim
Aghioritul: ,Imaginafia este o putere a suf!etului care nu
are abilitatea de a se uni cu Dumnezeu, pentru di. Dum-
nezeu este in afara tuturor sim}urilor, ca §i a tuturor celor
sensibile ~i dincolo de orice forma, culoare §i dimensiune
§i loc, ca Cel Ce. este pururea farii forma §i necunoscut §i
mai presus de orice."
Prin urmare, de vreme ce imaginatia este ,in mare misu-
rii doritii de diavolul" §i constituie ,o punte de legatura prin
intermediul ciireia demonii ucig~i vin in contact cu sufle-
tul", eel care se straduie sa se apropie de Dumnezeu prin ';
;!
I ,,
imagina}ia lui i~i va insu~i in final o idee despre Dumne- :l!i
zeu care va fi atilt de gre~ita ca ~i ideea cii putem sa descriem I!!

I
lnfiiti~area unui om pe care nu l-am lntalnit niciodatii, care ne

este cu totul necunoscut ~i nici nu ~tim pe cineva care sii II cu-
noasci, astfel incit sa ne dea o informatie corectii despre el.
In citeva cuvinte, este imposibil sa sdpiim de ln~elarea
demonicii, dad ne folosim imaginatia cu scopul de a ajun-
ge Ia cuno~terea de Dumnezeu. Mal ales omul care i~i
imagineazii pe Dumnezeu a~a cum El nu este, riimanand
In intunericul unei percepfii false, pe de o parte nu poate
sa se vadii nici pe sine lnsu~i a;;a cum este de fapt, iar, pe
de alta parte, cand dupii moarte se va lmalni cu adeviiratul
Dumnezeu, va fi nemultumit de diiramarea edificiului siiu
imaginar ~i, pentru d nu mal are loc de autoamiigiri, ci es-
te dator sii accepte realitatea, care nu li place, va merge sii
triiasdi ve~nic in iad. l
Astfel, majoritatea celor care simteau odihnii intr-a

imagine despre Dumnezeu, lnsii care II mi~ora pe Aces-
ta ~i li lniilp pe ei ln~i~i, vor merge in ve~nicie departe de
El, ~a cum s-au indepiirtat de El ~i In viafa lor piimanteas-
d ~i aF cum inainte de ei s-a indepiirtat ~i Lucifer, fiirii sii
II alunge nimeni. Dar tocmai pentru cii ate indepiirta de
Dumnezeu eel atotprezent este imposibilin ve~nicie,. de
aceea ~i calea pledrii este nesfaqitii ~i fiirii speranfii, adidi
este iadul eel vesnic.
'
Echenique face diferite analize de tip magic referitoa-
re Ia artele martiale ~i Ia mijloacele lor: astfel, el interzice
sabia de Samurai din ,cauza existentei luptiitorului Bushi,
pentru d sabia II coreleazii cu magia, pe care o dobandea
venind in contact cu sangele, aceastii putere vitalii tainicii
a ornului".
Pentru a ariita puterea pe care o dii magia, Echenique
accentueazii cii ,In 6 ocazii In care luptiitorii erau 6 persoa-
ne diferite, care cuno~teau tehnici precum Taekwondo, ju-
do, Goju Ryu, cu toate d aveau titluri internationale de
Juptii ~i mari capacitari, au fost lnvin~i de luptiitori cu mai

purina experienrii, dar care derineau un duh magic foarte
intens ~~. putermc . "o
Nu omite lnsii sii spunii cii numai cu magia nimeni nu
devine expert In arte marriale: este ,o mare gre~ealii sii l~i
lnchipuie cineva cii tehnica de luptii este o serie de tehnici
patapsihologice, In care loviturile vin din aer, din curenfi
magici de aer, care pun Ia piimam pe oricare luptiitor" 0
Condiria fundamentalii pentru ca cineva sii se ocupe se-

rios cu o tehnicii de arte maqiale este antrenamentul tru-
pului, care de altfel premerge temporal instruirii In magia
propriu-zisiio
Existii, de asemenea, tehnici care se bazeaza pe simpla
psihologie- pe care Echenique le clasificii lntre elemetitele
magice, poate pentru cii derin o caracteristicii fundamenta-
lii a magiei, adicii ln~eliiciunea, ~i In plus ~i pentru cii aces-
tea devin mai eficiente dnd existii un colaborator neviizuto
fn· acest sens, specificii este tehnica pe care o descrie Miya-
moto Musashi (1584-1645), eel mai renumit dintre samu-
rai', In cartea lui, Calea celor cinci cercurio Acesta, dupii ce a
supraviefuit la 60 de lupte, uneori avmd In fara chiar ~i zece
adversari, a murit de moarte naturalii: ,Totul se supune unui
fenomen de transmitere", spune Musashi, ,somnolen{a se
transmite, la fel ~i ciiscatul. Cand adversarii vo~tri se aHa In
lncordare nervoasa ~i aratii cii se griibesc sa atace, adoptap o
atitudine de om lipsit de vlaga, ca ~i cum ari fi indiferenfi.
Starea voastrii se va transmite ~i atenria li se va miqorao In
aceea~i eli pa trecefi repede ~i energic Ia ataco"
A~adar, este dar cii elementele tactice ~i strategice pot
sii fie mai purin importance dedt magia, lnsa sum nece"
sare pentru a-i da expertului In arte marriale dimensiunea
1
Faimos pentru duelurile sale ~i stilullui distinctiv de a lupta cu do-
ua sabii (llotrado)o
completii ~i o identitate deosebitii, care astfel!l deoseb~te

de simplul vriijitor.
In artele maqiale adesea se intamplii lucruri care in-
vriijbesc ~i mul~i le clasifidl printre tehnicile magice, in
timp ce alfii nu fac aceasta. Unul dintre aceste lucruri sunt
diversele demonstra~ii de indemil.nare in care expertul in
lupte sparge cu o singura loviturii scanduri, figle, ciriimizi
~.a., care adesea sunt mai multe Ia numar.
Legat de acest lucru, Antonie Tomazos noteazii urma-
toarele: ,Existii parerea dl acest fenomen se explicit prin
legile fizicii, adica este un fenomen natural. Se susfine de
ciitre unii cii «po~i sa ajungi Ia viteza necesarii ~i Ia momen-
tul potrivit de atingere astfel incil.t obiectul sa se spargii>>.
Sa presupunem cii, in anumite situafii, acest luclu este po-
sibil. Intre~area .care se pune insa, ~i Ia care vom riispunde
in continuare, este: cil.tii putere se exercita asupra mainii
umane in momentul sf'aril.miirii unui lemn de ciitre aces-,
ta? Este posibil ca mana sa suporte aceasta putere? ~tiin~a
mecanicii ne spune cii pentru a rupe o grindii de lemn de
constructii care are latimea si grosimea de 10 centimetri si
lungime~ de jumatat~ de ~etru, Ia o l~vitura bruscii da~ii
Ia mijlocullungimii ei este nevoie de o putere de eel pufin
1,5 tone. ~i chiar dacii eel antrenat reu~eFe sa exercite o
asemenea putere asupra lemnului, conform legii: «aqiunea
este egala cu reaqiunea>>, lemnul va exercita acee~i putere
asupra mainii lui. Aceastil putere se abate, desigur, asu-
pra unei suprafe~e foarte mid a mainii, ceea ce inseamna
cii Ia nivel local pe mana presiunea va fi foarte mare. Ast-
fel ca fenomene asemanatoare de sfaril.mare a unor obiecte
apaqin domeniului supranarural."
Personal, nu cunosc de unde provin aceste fenomene,
mai ales cil niciodatil nu am incercat sa sparg ceva. Cred ca
unele dintre ele se supun poate legilor fizicii, iar altele nu:
din cea de-a doua categorie fac parte cu siguranfa cele in

dmpul carora obiectul se sparge lnainte ca mana sa II atin-
ga, prin atingerea lui de ciitre Qj.
Oricum, existii tehnica imaginatiei legatii de ac.es-
te fenomene: , ...sa te apropii de multe ori de aceasta cii-
ramida. Spune-ti in sine: «Uite cum o voi sparge!>> Apoi
inchipuie~te-ri cii vezi partea de dedesubt a ciiriimizii, nu-
mai aceastii parte sii o ai In mintea ta. Cand te simti prega-
tit, ahmga din mintea ta toate celelalte ganduri in afara de
imaginea mainii tale care trece prin ciiriimida."
Trebuie insa sa se accentueze faptul di multe ,demon-
strafii de lndemanare" ~i ,reu~ite magice" sunt pur ~i sim-
plu o pura ln~elare. intr-o carte de-a sa, in care ma~strul
chinez Leung Ting ,face cunoscute toate aspectele artelor
martiale negre chineze din care provine stilul japonez Nin-
jutsu", acesta descrie ~i diferite trucuri, precum acela de a
piic:ili pe cineva cii fad apa dintr-un pahar sa fiarba prin
energia ta ~.a. Parti din cartea aceasta au fost publicate mai
demult In revista Budo fi sport.
4.
INVATATURA,
' MAESTRI
, SI
,
AMAGIRI
, Cel care md invafli pentru o zi este p{irintele meu

pentru_ toatd viafa mea." (anonim) '
in perioada Meiji (1868-1912) s-au schimbat multe lu-

cruri in Japonia in legatura cu attele martiale, pentru cii
,puterile occidentale au obligat Japonia sa puna capat re-
gimului feudal ~i astfel clasa riizboinicilor Samurai nu mai
avea motiv sa mai existe. Odata cu dispariria riizboinicilor,
nici artele maqiale nu mai aveau un motiv de existenfa.
Artele martiale (Bujutsu) se transforma in cai razboini-
ce (Budo), pun:1nd accent pe evolutia sufleteascii ~i tru-
peascii a practicanrilor lor. Perioada Meiji este incepurul
sf:1r~itului pentru clasicul Jujutsu, iat in acel~i timp ea este
rena~terea ~i contopirea anumitor sisteme de arte maqiale
de ciitre Jigoro Kano (1860-1938), care a infiintat stilul
Kodokan Judo in anul1882." 1
in perioada 1930-1940 ,nu existau reguli de competifie
in karate". In anul1930 a inceput sa se practice stilul Ko-
1
,Istoria Jujutsu", articol allui Mihail Petropulos, in nr. 3 al revistei
Kumite.
kan Geiko, care insemna ,sa ne antrenim impreuni ca s:l

ne imbunadtim stilul". Cluburile universitare de karate se
ind.lneau ca sa facii demanstrafii de kata ~i de lupta Iibera;
1ntalnirile erau adesea faarte dure ~i concurenfii i~i dadeau
road silinp sa d.~rige.
Sensei Masatashi Nakayama (1913-1987), fast candu-
!r
cator al J .K.A. (Asaciatiei Japaneze de Karate), i~i amintea
li
cii ranirile erau faarte dese. De multe ari studenfii ddeau i
il
.Ia pamant rarii simfire sau i~i rupeau dinfii ~i nasurile ari
rl:
se indaiau de durere dupa ce primeau a laviturii de piciar
In stomac. ,Erau lntr-adevar ni~te scene deasebit de san-
geraase", scria sensei Nakayama. Maestrul Taiji Kase, care
a luat parte Ia aceste intalniri inter-universitare, spunea cii
parerea care predamina era ca, dad adversarul tiiu lfl da-
dea a lavitura, tu trebuia sa ii riispunzi eel pufin de daua
ari mai tare.
Adesea absalvenfii, care funqianau ca arbitri, literal- ''I
mente sareau Ia mijlac casa ii despartii pe cei dai cancurenti. ,',1
Dupa eel de-al Dailea Razbai Mandial ~i e~ecul ,planului

Tanaka'', d.nd Japania ,a luat-a de Ia inceput, ca un pa-
par p~nic", Masatashi Nakayama ,a dezvaltat reguli ~i un
mod de lupta care permiteau participanrilar sa falaseas-
d regulile de karate pana Ia limitii, rarii sa se riineasca',
pentru d s-a g:l.ndit d ,dad karate va riimane a~a cum
era, va fi considerata ca intruparea vialenfei ~i va incepe sa
disparii." 1
Odatii ce artele martiale au inceput sa fie predate acci-
dentalilar, anumite lucruri trebuiau sa se schimbe. Unul
dintre acestea a fast madul de lnvapre, pentru d acci-
dentalii nu erau dispu~i sa execute anumite mi~dri rarii sa
~tie ,de ce fac aceasta''. Astfel, mae~trii arientali au !nee-
i'•i'i
put sa studieze anatamia, pentru '! veni In lndmpinarea ji
,,'I
1
Revista Budo ji sport, nr. 28, mai, 1994. I'
I
.I'
lj'
!•,
I
nedumeririlor discipolilor occidentali. Referitor Ia aceste

lucruri, maestrul de Shotokan cu 4 dan, ·Sava Mastrapas,
noteaza urmatoarele: ,Ce este karate contemporan: sport
sau tehnicii de arte martiale? Pe baza ciiror rarionamente 1i
va antrena instructorul pe sportivii lui? Ca razboinici ai cii-
ilor spre iluminare (daca este tehnicii de arte maqiale) sau 'i
ca oameni care participa Ia un campionat? Japonezii !n~i~i .. J
(sau eel purin .o mare parte dintre ei) au spart tradifia lor,
introduc:lnd karate !ntre Iupte ~i prin urmare au introdus -t
concurenfa, transformiind ei ln~i~i artele marriale In sport.
Mulri dintre noi am fost chinuifi ani lntregi de lntreba-
rea moralii «sport sau arta>>, lucru pe care japonezii !-au
depasit «in mod revolutionan> Inca lnainte sa ne lnvete pe
noi karate! (insa ne-o ~ptmeau lntotdeauna atunci ~and
simaria le scapa de sub control!)."'
De atunci artele marriale lnainteaza In aceasta ,sta-
re evaziv:i", in timp ce ,,aCunl in China se inceardi s:l i
se dea mai muir sri!, aviind ca scop lncadrarea Kung Fu
I lntre sporturile olimpice. Exista Wushu modern. Incear-
cii sa schimbe pozitiile ~i sa reproducii mi~ciirile dupa un
anumit tipar, astfellnciit sa poata fi mai u~or apreciate ~i
notate Ia Jocurile Olimpice. Wushu este mai stilizat deciit
artele marriale tradifionale. Are multe elemente acrobati-
ce, mi~ciiri de dans. Kung Fu traditional are multe forme,
multa cunoa~tere. Nu este posibil ca toate acestea sa Inca-
pit lntr-o singurii forma, care va sluji doar unei notari mai
u~oare Ia concursuri" 2.
In Grecia, ~colile de arte martiale urmeaza mai muir sau
mai putin aceasta situatie de evitare, pun:lnd accent c:lnd pe
una, ciind pe cealalta tendinra, potrivit punctului de vedere
1
Articol allui Sava- Mastrapas cu titlul ,Necesitatea psihologiei sportive
in karate competitiv contemporan", in revista Kumite, nr. 3.
2 lnterviu cu Lily Lau, condud.toare a sistemului chinezesc Eagle
Claw (Gheara vulturului), in revista Kumite, nr. 3.
,.I
al .maestrul. ui respectiv. Existii insii si' situatii

'
extreme: scoli
'
care nu participa Ia campionate §i se ocupa mult cu partea
filosofico-religioasa a artelor marfiale, ajungand sa predea
acupunctura §i masaj Shiarsu §i §COli In care se accentueaza
acletismul, in vreme ce meditafia este o practidi interzisii §i
auzi vorbindu-se
. acolo de Hristos si' de Ortodoxie.
Existii, de asemenea, §i situafii-imitafii, In care ,Hris-
ros" este combinat cu yoga, cu numerologia, cu astrologia
~i cu alte metode octilte, din motive economice sau din
pricina confuziei mintale a maestrului sau chiar din am-
bele cauze, ~i ~coli in care prin intermediul filosofiei arte-
lor marfiale discipolii sum lnrolafi lntr-o organizafie New
Age, care le folose~te pe acestea ca anexe ale ei.
1n linii generale, In ceea ce prive§te lnva{atura, In etape-
le de lnceput ale artelor marfiale practicantul face exercifii
lizice In mod intensiv §i executa mi~ciiri despre care nu
~tie prea bine ce inseamnii - ~i adesea nimeni nici nu li
explicii. Meditafia este prezentata atunci ca o ,concentra-
te" §i o ,relaxare" necesaci pentru mai buna execura:re a
exetcifiilor, probabil ~i cu o nota populara, de vreme ce era
practicatii de ,Shaolin" ~i de ,marii mae~tri".
Uneori nu se vorb~te· despre medita{ie, care lnsii este
introdusii lntre ,exercitiile de respirafie" ce sunt folositoare
pentru o ,s3.n3.tate bun3."- ~i ,un randament maxim". Exis-
tii pozifii care concentreazii teoria mi§ciirilor ~i filosolia lie-
ciirui sistem (este vorba despre lucrurile care au legiitura in-
tre ele) - un sistem se bazeaza pe mi~carea circulara, altul
pe cea In linie dreaptii, unul folos~te mai mult m:l.inile, al-
tul folos~te mai mult picioarele etc. Discipolii invata toa-
te pozifiile ~i le executa individual sau colectiv. De asemec
nea, ei sunt invatati pozi{ii cu arme tradip.onale. Tehnicile,
pe care discipolii le. executa de obi~ei d.te doi, sunt extrase
din pozitii, au insa variafiuni ~i modiliciiri pentru a se potri-
vi in diferite situa~ii (exista atte matfiale precum Ninjutsu,

care au numai tehnici, nu §i pozi~ii}. Insa poziriile sum cele
cate constituie temelia pentru executatea corectii a oricarui
model §i a oricarei tehnici. Pozi~iile pot sa pata a fi ceva sim-
plu celui care nu le cunoa§te, insa o schimbare cit de mid a
centrului de greutate, care Ia fiecare pozi~ie este diferit, le fa-
ce instabile §i ineficiente sau le transforma In alte pozifii.
Introducerea filosofiei de dtre mae§trii care· o cunosc
§i care vor sa o predea §i teoretic (pentru d exista §i dintre
aceia care nu o prea stapanesc sau nu vor sa o predea te-
oretic, ci numai practic prin pozirii sau cei care, predand
numai pozirii, nu lnreleg d ei predau In acela§i timp §i fi-
losofia cu cate ei nu sunt de acord) se face in diferite mo-
duri, prin expresii care se spun in timpul antrenamentului
- expresii adesea enigmatice sau care constituie comentarii
Ia anumite tehnici.
Adesea aceastii metoda incepe cu sfaturi care se bazeaza
pe logica simpla, precum: ,a-ri acorda ~ie insu~i timp ln-
seamn:l o activitate continuii in direqia unui scop anume,
rara sa stabile§ti limite temporale pentru stradania ta'' sau
,trebuie s:l inveti sii triiie§ti in prezent, nu in viitor sau in
trecut". Primul sfat a fost dat de un maestru coreean lui
Joe Hyams pentru ca acesta era nerabdaror, iat a! doilea
atunci cand acesta era neatent Ia leqie.
Prin primul sfat, maestrul s-a impus ca lnfelept §i ca un
sratuitor bine intenrionat - lnsa continuarea celui de-al
doilea· sfat a fost: ,Zen lnvatii ,
d viata
' trebuie sa fie triii-
ta din plin pe moment." Joe Hyams a fost condus astfella
concluzia d Zen este o simpla logid. De asemenea, pot fi
recomandate anumite drti '
- sau pur si,
simplu aceste drti'
se pot afla In biblioted, uncle pot sa st:lrneasd curiozita-
tea discipolilor.
Filosofia este in trod usa §i prin discu~ii de sine stataroare
cu discipoli care arata interes sau prin formarea unei grupe
de discipoli ,selecta~i'', care sunt inva~a~i mai multe dedh

cei ,din afara''; primii constituie ,,viitorul ~colii'', in vreme
ce ceilaJri doar o intre~in din punct de vedere economic.
Unele ~coli de arte mar~iale dedica o ora speciala
\nvatarii filosofiilor orientale. A existat chiar si scoala in
care 'ucenicii vedeau in fiecare zi, pe o hil.rtie ~tarnad pe
perete, alaturi de indatorir~le membrilor ~colii, citate din
Tao Te Ching a lui Lao Tse. In mod repetat, maestrul ii pu-
nea sa citeasdi pe rand ~i sa spuna ce inteleg.
De multe ori, invaprea filosofiei are loc in timpul dru-
metiilor pe care le organizeaza ~coala. Unii mae§tri fac se-
minarii contra cost, care sunt deschise tuturor (cu exceptia
ucenicilor ~colii). De exemplu, Asociapa culturala ~ide gim-
nasticii Sagittarius, recunoscuti de Secretariatul Genelai de
At!etism, organizeaza in fiecare an un seminar cu teme pre- I
I
cum: ,Hatba §i Raja Yoga, meditarie, gandire pozitiva' p.

In bibliografia seminarului respectiv sunt cup rinse drfi
ale lui Sathya Sai Baba (1 926-20 II), Hristosul Noii Ere ~i
ale aghiotantului lui, Robert Elias Najemy; Mesia al Sci-
entologiei, carri ale organizatei Noua Acropolii ~i ale altor
organiza~ii oculte sau ale unor oculti~ti de sine statatori.
In interiorul ~colii sunt respectate anumite reguli de ,-.1
comportament, care de fapt il introduc pe discipol intr-un
fel de ritual, care nu are nici o legatura cu at!etismul; de
obicei, aceste reguli sunt scrise undeva uncle sale vada tofi
sau pot fi date discipolului odara cu inscrierea lui Ia ~coala
respectiva de arte martiale.
Intr-o tiparitura a 'unei ~coli, sub tit!ul Tang Soo Do-
Moo Do Kwan- Reguli generate, citim urmatoarele:
I) lntrarea in sa/a de antrenament. Discipolii, fie imbrd-
cafi in uniformd, fie cu haine obiJnuite, trebuie sd salute stea-
gul fi pe instructor cdnd intra in sa/a de sport. Discipolii nu ·
trebuie sa t1ftepte ca instructorul sa rlzspundd Ia salut, dacd
acesta este ocupat.
f
2) !nceperea lecfiei. Discipolii se qazd tn rand in foncfie

de vechime - eel mai vechi membru se qazd in dreapta in-
structorului; instructorul ia loc fn fata discipolilor, in mijloc.
Cel mai vechi membru din clasa da comenzile: a) saluta-
rea steagului; b) autoconcenr:rarea; c) inclinarea capului In
fap instructorului.
3) In timpullecfiei. Respectul cuvenit fi disciplina trebuie
piistrate pe intreaga duratd a lecfiei:
a) clnd instructorul intra In sala de antrenament, eel
mai vechi membru li cheama pe discipoli sa salute (l§i In-
dina capulin fap acesruia);
b) cand un discipollncirzie Ia leqie, trebuie sa a§tepte
pana cand este admis de instructor §i prime§te permisiu-
1
nea sa se alature clasei; "
c) cand un discipol vrea sa paraseasca sala de antrena-
ment In rimpul lecfiei trebuie sa primeasd permisiunea
instructorului.
I 4) Sforfitullecfiei. Discipolii formeaza un rand in foncfie
de vechime ~ eel mai vechi membru dd comenzile: a) salutul
spre steag; b) autoconcentrarea; c) plecarea capului In fafa
instructorului.
5) Nu trebuie sa existe nici un zgomot inutil.ln sala de
antrenament. Discipolii trebuie sa dmana racuri, mai ales
In rimpul execut:lrii kata §i alluptei. Esre interzis discipoli-
lor §i spectatorilor sa fumeze §i sa mestece guma In sala de
antrenament.
6) Salutul. Se acordd o mare importanfd salutului, care
este considerat unul dintre elementele principale ale Tang Soo
Do. Inainte §i dupa exercifii discipolii l§i aranjeaza unifor-
ma §i li saluta corect pe adversar §i pe instructor.
7) Cum vefi fCdea. Cand stau jos, discipolii l§i ~aza mai- .
nile pe genunchi §i stau cu picioarele lndoite §i lncruci~ate
In fara, pozifk care contribuie Ia sana tate.
8) Metode de baza. Pentru a-~i imbunatafi indemana-

rea, membrii trebuie sa invere metodele fundamentale ~i sa
Je exerseze continuu pina le perfecrioneaza. Toad tehnica
Tang SooDo depinde de acestea.
9) Membrii trebuie sa i~i pastreze uniforma curata ~i
calcata. De asemenea, trebuie sa aiba grija sa fie lntotdeau-
na curari, sa aiba taiate unghiile de Ia maini ~i de Ia picioa-
re, ca sa fie evi tate accidentele.
10) lnaintea antrenamentului, membrii clasei fac exer-
dfii de incalzire, pentru a-~i pregati trupul pentru exerdfiile
dure ale Tang Soo Do. Dupa sfar~itulleqiei, dircipolii i~i re-
laxeaza trupul prin exerdfii u~oare, care le ingiiduie sa revi-
na Ia starea lor lini~tita ~i riormala. t
lntr-o bro~ura de acest fel a unei ~coli Kung Fu, pri-

ma dispozifie pe care o citim este ,respectul ~i ascultarea
fara de ierarhie". Fiecare sistem are numarullui specific de
centuri, lucru care nu are legatura cu tradiria, insa s-a pas-
teat odata cu introducerea oficiala a concurenrei. Spunem
,oficiala' pentru ca in toate epocile a existat rivalitate intre
mae~trii razboinici, chiar ~i in China antica.
Sunt foarte multe situafiile in care un maestru de ar-

te marriale il provoaca Ia lupta pe altul - sau o ~coala le
·provoad pe celelalte, de obicei din motive de prestigiu.
Tendinp spre rivalitate este o asociata permanenta a omu-
lui dupa caderea in pkat ~i insa~i existenra artelor maqiale
este cea mai evidenti dovada pentru aceasta.
Materia de examen pentru fiecare centura cuprinde ka-
ta, tehnici, lupti Iibera -Ia cele mai simple centuri -, dar,
Ia anumite ~coli, cuprinde ~i teorie. in teoria ~colii Tang
Soo Do existi intrebari precum: ,Cine a fost intemeietorul
sistemului Tang Soo Do?", ,Care sunt cele 10 reguli ale
Tang Soo Do?".
Aici, Ia riispunsul acestei !ntrebari, observam d numai

doua reguli au o legarura directi cu artele mar{iale §i ele
sum puse Ia numarul 6 §i 9: ,Respecra §i Iii recunosdtor
maestrului tiu §i iube§te-i pe colegii tii" §i ,Niciodati sa
nu dai !napoi In timpul unei lupte".
Celelalte 8 reguli se refera Ia restul viefii ucenicului: de
exemplu, numarul 3 cere ,Sa existe iubire lntre oameni",
numarul4: ,Sa existe iubire §i colaborare lntre frafi", nu-
miirul 7: ,Sa Iii cinstit ~i sa li iube~ti pe prietenii tai''.
Cu toate di Ia prima vedere aceste reguli sunt bune ~i
slime, ele aratii dar cii Tang Soo Do urmare~te sa suprave-
gheze omul In totalitatea lui, toatii via{a lui; §i este piicat
dad un copil nu a fost lnvapt de mic de ditre;parinfii lui
~i Ia ~coala principiile morale ~i ~teapta sa le lnve{e de Ia o
~coala coreeana de arte marfiale.
Lee Kun Hwa 1, maestrul coreean al acestei ~coli, care
poate entuziasma atilt de mult pe parin{ii nebanuitori prin I
regulile ei, nu a omis, Ia fiecare seminar pe care 1-a finut In
Grecia, sa recomande insistenfa In meditafie. I
!
In teoria seriei de ~coli Kung Fu care poarta titlul riisu-
nator de ,,Academia artelor mafiale chinez~ti" gasim ln-
trebari ~i riispunsuri precum:
- ,Cum a fost influenpt Kung Fu de ciitre Confucius?"
,,Acesta i-a scris literatura."
- ,Cu d.\i ost~i imperiali echivala un dilugar Shao-
lin?" ,Cu mii de osta§i." 2
- ,Ce simbolizeaza pasarea Phoenix In sistemul nostru
~i de ce?" ,Templul unde a studiat maestrullui Shifu (Shi-
fu = invataror)."
1
Este vorba despre un maestru foarte cunoscut, care In anul 1996 a
introdus propria lui tehnici de arte mar~iale, numid Hwal Moo Do, care
are un puternic fundament filosofico-magic.
2
Daci este posibil ~a ceva! (n.aut.).
-,Cine este Lao Tse?" ,Este parintele spiritual a! Kung

Fu."
-,De ce Bodhidharma a ~ezut vreme de noua ani In fata
unei st3.nci?" ,,Pentru di voia sa vada dincolo de un zid."
- ,Ce inseamn:l salutul nostru?" ,Unirea Pim3.ntului si
'
a Cerului lntr-un singur univers."
~i dup:i acestea - ~i alte asemenea de tip Zen - vine ~i
motivarea serioasii: ,De ce d:lm examen din teorie?" ,,Pen-
tru ca Kung Fu nu este numai lupta."
Alt:i ~coala de Kung Fu are o teorie chiar mai speciali-
zat:i: ,Care este linia istorid. de tradifie ln Chiha din anul
2290 pan:i In anul200 l.Hr.?" Prima parte a r:ispunsului Ia ·
aceast:i lntrebare ,istoric:i" este aceea d. ,Pan Ku (unyr:iji-
tor) i-a creat pe chinezi In ur~:i cu 18000 de ani"! ,
Apoi discipolul grec - care adesea li ignor:i pe filoso-
fii greci ~i diferenfele dintre ei, precum ~i lnv:if:iturile de
credint:i fundamentale ale religiei cre~tine - trebuie s:i ~tie
,cate ~coli filosofice au existat In China lntre 600 l.Hr. ~i
200 l.Hr:', dar ~i ,pe care lmp:irat 1-au avut ~colile filoso-
fice drept model"!
~i iar:i~i: ,Care este istoria vietii lui Buddha pin:i Ia ple-
carea lui de Ia palat?", ,Cum a ajuns Buddha Ia ilumina-
re?", ,Care sunt cele patru adev:iruri nobile ale lui Bud-
dha?", ,Ce ~titi despre moartea lui Buddha ~i despre ulti-
mele lui cuvinte?", ,Cum se numesc celc; doua curente ale
budismului ~i ce lnseamn:i fiecare dintre ele - Cine este
lntemeietorul celui de-al doilea curent?", ,Care este istoria
lui Bodhidharma ~i care este lucrarea lui?" ,Ce lnvat:i bu-
dismul Chan, ce lnseamna In rraducere numele lui ~i care
sunt ramurile lui?" Sa vedem ~i dou:i lntreb:iri lmpreun:i
cu r3.spunsurile lor: ,Ce este Nirvana?" ,Nirvana este ln-
dep:irtarea de cele lume~ti, o stare mintal:i de lini~te netul-
burat:i." ,Care este calea lui Bodhisattva?" ,Jertfa, chiar §i
aceea a propriei lui eliberiiri 1 plna ce toate existentele vii

vor sdpa de durere." 2
Aceascl ~coalii a adaugat Ia teoria ei §i o bto§Udi infor-
mativii referitoare la E-urile periculoase, evident ca o dova-
da cii, In afurii de raspandirea budismului, o preocupi §i sii-
natatea elevilor ei. in biroul scolii sunt la loc de cinste icoa-
'
nele lui Hristos ~i ale Maicii Domnului, in timp ce in sala
de antrenament se aflii un mic templu allui Buddha.
inclinarea capului ~i salutarea simbolurilor, care privesc
aproape toate ~colile, se adreseazii adesea ~i fotografiei in-
temeietorului ~colii care, conform multora, .este prezent
a<:olo in mod spiritual". Majoritatea §Colilor iau parte !a
concursuri cu premii §i !a demonstrafii, unde discipolii se
'
luptii, fiind imparriti in funqie de centurile pe care le au.
.
Examenele §COlii sunt supravegheate de maestrul condu-
ciitor al sistemului sau de cineva pe care acest maestru il
delegii pentru examene: ori maestrul condudtor al §CO!ii,
ori eel numit de acesta atribuie centuri ~i predii seminarii
cu noile tehnici. Participarea la examene ~i !a seminarii se
pliite~te in plus, separat fara de taxele obi~nuite.
in mod normal, pentru ca cineva sa fie proclamat ma-
estru de arte martiale si sa fie considerat ca atare si nu nu-
' ' '
mai ca un simplu instructor in partea tehnicii a respectivei
arte martiale, se considera necesar ca el sii triiiasd potrivit
religiozitiifii Zen. G. Koliopulos, care are 4 dan in Aikido,
scrie: .Nu existii nici o trecere bruscii a omului de la nive-
lul de discipolla eel de maestru, ci mai degrabii o trans-
fomare inceatii ~i continua. «Manaru>> in limba japonezii
lnseamna «m:i transform)) §i exact acest lucru se int3.mphi:
taniirul instructor se transformii, joad rolul de sensei pa-
nii cand ajunge !a un moment dat Ia nivelul de Maestru, !a
1 De lc::giturile ,iluziei", alla cum o lnfelege budismul (n.atet.).
2 Adicl,se vor ilumina'' (n.-aut.).
nivelul <<cuno~terii sineluh>. Atunci ~i numai atunci avem

0 transmitere reala a artei de Ia o mime Ia alta mime: <<Is-
bin Den Shin»:''
Ca sa ne dam seama mai bine ce se lnrelege In Orient
prin cuv3.ntul ,maestru", meriti si urmirim care a fost suc-
cesiunea In sistemul japonez Goju Ryu: ,Maestrul Kanryo
Higashionna (1853-1915) practica artele marriale. ~i-a ln-
ceput antrenamemele In Okinawa, apoi s-a dus In China
si a studiat boxul cbinezesc cu Maestrul Woo lmre 15 ~i
ZO de ani, pe insula Okinawa el a continuat cu sistemul lui
marfial autentic ~i cu sistemul chinezesc ~i astfel a devenit
parintele sistemului <<Naha-Te».
Chojun Miyagi Ia varsta de 10 ani a devenit ucenicul
· lui Higashionna. Dupa moartea lnvararorului lui, Miyagi
a plecat din Okinawa ~i s-a dus In China, ca ~i maestrul
lui In trecut, ~i a fost lnvarat Palma ~i box chinezesc de dl-
tre cilugarii Shaolin. Din amestecarea acestor doua siste-
me, unul dur alciituit din tehnicile Shaolinilor, iar celiilalt
blilnd ~i ciclic alciituit din Pa Kua In combinarie cu Na-
ha-Te local, el a creat un sistem nou In anul 1929, pe ca-
re 1-a numit Goju Ryu, care lnseamna sistemul dur ~i sis-
temul bl:l.nd. A creat Kata Sancbin - numele eel mare al
respirariei Goju ~i mareap Kata Tensho - respiraria moa-
le a lui Goju. A fost un om respectat, cu o mare rabdare.
A triiit In mod autentic pe calea virtufii artelor maqiale.
L-a propus pe Gogen Yamaguchi ca mana lui dreaptii ~i
reprezentamullui In Japonia pentru ~colile de Goju-Ka-
rate. De multe ori ~i pemru perioade mari de timp, Ya-
maguchi stiitea In muntele Kurama pentru a se antrena In
viara asceticii ~i in antrenamentul dur cu Kata Sancbin, cu
autoconcentrare si asceza. A reusit sa unifice toate scolile
' ' '
~i stilurile japoneze lntr-o singura organizarie. In paralel,
1
In revista Budo fi sport, nc. 32, septembrie-octombrie 1994.
a adus ~i yoga in sistemul Goju Ryu, dar ~i Shinto (religia

traditionalii politeistii a Japoniei), descoperind in anii ce
au urmat legatura dintre Goju ~i Shinto. Niciodatii p:ina
atund un biirbat nu a dar atat de profund sensu! ~i promo-
vatea dezvoltiirii karate. Maestrul Yamaguchi, un om pen-
tru care toatii viata lui era karate, a trait cu karate, se gan-
dea Ia karate. A fost ultimul mit al karate, a fost de aseme-
nea un maestru de yoga ~i de Shinto, a fost preot, a murit
In anul 1989, Ia varsta de 80 de ani." 1
Alr maestru-model In tara lui a fost Morihei Ueshiba
sau 0-Sensei, intemeietorul Aikido - atesta a fost ,ilu-
minat" in anull925, cand a con~tientizat cii el ,este Uri.i-
versul". El insu~i povestea des pre aceastii intam,Plare: ,De
atund am lnteles cii soarele, luna ~i stelele lmi apartin." G.
Kolliopulos remarcii faprul cii, de atund, acesta (0-Sensei)
,nu s-a mai sim~it atras de nici un lucru" §i ci ,i-a risirit
In minte ideea cii sursa de unde izvorii~te spiritul comba-
tiv (Budo) este iubirea ~i protejarea tururor fiintelor". ,Se-
cretul Aikido", scria el, ,este sa ne armoniziim cu mi~carea
universului, sa ne punem pe noi in~ine in atmonie cu uni-
versul ins~i."
0-Sensei sustinea cii Budo este o fuptii de iubire, un
mod de a depa~i !ipsa de armonie din noi ~ide a aduce pace
in lume, ,sii facem inima universului sa fie propria noastra
inimi". 2 A~adar, ,cei buni" in cadrul artelor maqial~ sunt
,preoti" care sunt chemati sa ,aducii pacea in lume" - ~i,
desigur, nu este vorba despre pacea lui Hristos.
Existiiinsa ~i ,cei riii". Takeda Sokaku (1859-1943), ca-
re a invatat multe lucruri de Ia preotul ~intoist Tanomo ~i
apoi, adaug:ind elemente din alte arte martiale, a creat Da-
1 P. Pasis (5 dan ~i conduditor al Goju in Grecia)', ,Goju Karate Do §i
isroria lui", in revista Kumite, nr. 4.
2
G. Kolliopulos, ,,Aikido", in revista Kumite, nr. 4.
ito Ryu Aiki Jujutsu (in care a fost ~i lnviitii.tor-maestru),

,era egoist ~i schimbator". Se lauda continuu d.ti barbati
a ucis (cu toate ca In timpul nopfii se temea ~i de urn-
bra lor). 1~i batea joe mereu de celelalte §Coli (II nurnise
pe Kano Jigoro, intemeietorul judo, ,cornerciant de pe~ti
stricati"). Cind violentul Sokaku vedea vreun om, II consi-
dera imediat dusman. ,,Acasa, el dormea mereu cu un cutit
' '
sub perna. Purta cu el, de asemenea, intotdeauna tin bas-
ron in care era ascuns:l o sabie ascufit:l §i' era. vestit pentru
faptul ca omora. cu aceastii sabie orice caine care indraznea
sa latre spre el. Niciodatii Sokaku nu bea sau minca ceva
fara a cere mai intili vreunui discipol de-al sau sa guste, ca
nu cumva sa fie mincarea sau bautura otravita. A fost un
paranoic" 1• ·1
In afar:l de cei ,buni" ~i cei ,r:ii" exist:l mul{i care pro-

babil ca au inteles gre~it termenul manaru ~i nu se trans-
forma In sensu! nivelurilor Zen, insa ei nici nu i~i dezvol-
ta cuno~tinfele tehnice. Astfel, Zaharia Kapandaidakis,
instructor-~ef al Goshin Ryu Jujutsu in Grecia, este obligat
s:l scrie c:l: ,,in ultimii ani se- observii o cre§tere nea§teptatii
a numarului de mae~tri, care au multi dan, in multe, in
chiar foarte multe arte maqiale. Ace§tia sunt ni~te oameni
vicleni pe care orice parinte care nu ~tie nimic despre arc
tele martiale 1i va considera egali ca valoare cu orice alt
maestru adevarat. Ace~tia sunt oameni care umilesc efor-
tul fiecarui copil care, avind multe vise, sentimente curate
~i dorinta de cunoa~tere, este prins de tentaculele acestui
mit ireal §i inimaginabil care se lanseaza prin tehnici spe-
ciale, batjocoritoare, de marketing, care sunt predate de
ace~tia, au ajuns pina acolo ln.d.t sa acorde centuri de dan
japonez In sisteme chineze§ti care nu au cunoscut vreo-
1
K. Dervenis, ,.R.adiicinile necunoscute ale Aikido'', in revista Budo ji
sport, nr. 19, mai-iunie 1993.
130 MARIA DIMITRIADOU l
datil acest sistem de notare. Se dau centuri tradifionale In
cadrul unor sisteme americane contemporane, premii de
aptitudine tehnica dan unor oameni care nu au nici o le-
gatura cu tehnica ~i multe altele! Ce ln~elare! Ce piicat! Ce
ru~ine! De vreme ce o stradanie adevarata pentru ca cine-
va sa evolueze In tehnica dureaza ani lntregi (peste 10 ani
pentru fiecare tehnid de arte martiale), cum este posibil
ca un t:\.nar «maesttu>> sa defina aratia dan In atitea feluri
diferite de arre matfiale? Cine a fost maestrul sau mae~trii
lui? Citi ani a srudiat cu fiecare dintre ace~tia? Cind a avut
timp sa dobindeasd arirea grade Ia o varsta a~a de rana-
ra? Cum este posibil sa se acorde dan doar In funqie de
aparitiile Ia canalele de releviziune, In reviste ~i In alte mij-
1
loace de informare?"
Intr-o scrisoare, Panaghiotis Antonie (Kyokushinkai
Karate 2 dan) scrie lucruri mai concrete ~i mai cutremura-
toare, acuzmdu-1 pe un anume damn M. Dr., care se pre-
zinta drept lnvararorul lui, d In anul 1982 nu avea nid
miicar centura neagd, iar In anul 1983 avea centura nea-
gd ~i2 dan! La lnceputul anului 1986, domnul Dr. a mers
In Noua Zeelanda, Ia John Seguin, care avea 2 dan. In
timpul ~ederii lui acolo, s-a lmbolnavir, drept urmare nu
a mai putut sa dea examene, dar. s-a lntors acasa avand ...
4 dan! In eel mai serios stil de karate existii un aclet de 23
de ani cu 4 dan, pe care !i ia nu care unul, ci care doi; In
Kyokushinkai Karate al doilea dan se da Ia 3-4 ani du-
pa obtinerea primului, acela~i lucru esre valahil ~i pentru
al treilea ~i al patrulea dan ~i, cu cat cresc gradele, cu atit
cresc proportional ~i anii necesari obtinerii lor.
Multi l~i amintesc de ,procesele Karate" din 1976-1977
(de care se ocupase atunci revista Dynamico), care 1-au avut
ca ~i acuzat pe maestrullibanez El Khoury. Acesta publi-
ca ~i revista 17n Ytmg, cu continue ocult atat de muir, !neat
ca sa comentezi un numar al revistei era nevoie de 0 carte

lntreagi - ins:l aceasta nu interesa pe nimeni. Pin:l asd.zi
unii cred d El Khoury a fast un prlatan, In timp ce alfii
cred di a fast victima disputelor ,pentru scaun" din inte-
riorul Confederafiei de Karate. In orice caz, ellnsu~i a de-
clarat Ia tribunal In legaturii cu cuno§tinfele lui dl putea sa
11 omoare pe pre~edintele completului de judecata numai
cu o privire.
P:lna astiizi se fac multe acuzafii, Ririi ca acestea sa ajun-
ga Ia tribunale. Astfel, sistemul Shitokai din Grecia anunfa
cii ,odata cu moartea lntemeietorului lui, Kenwa Mabuni
(1889-1952), anumifi instructori de Shitoryu au pariisit
organizaria Shitokai, lntemeind propriile lor stiluri, cum
se lnt:lmpla In toate stilurile de arre maqiale. Un:ii In-
sa au continuat sa foloseasc:i numele de Shitoryu pentru
organizafia pe care au lntemeiat-o ~i sa l~i lnsu~easdi titlul
de Souke Shitoryu. Insa fiecare stil are un singur Souke
(lntemeietor a! unui sistem sau mo~tenitor a! lui), iar 1:0.
sistemul Shiroryu, acesta este Kenwa Mabuni. Prin urma-
re, tofi cei de mai sus nu aparrin familiei ~i nu lnvara Shi-
toryu, ci st.ilullor personal. Insu~irea numelui de Shitoryu
de ditre aCe§tia care nu au dreptul sa II foloseasdi (adica
ei nu apaqin lui Shitokai) consituie o ln~elare §i o fraud:i.
Adevarul nu poate fi finut ascuns pentru muir timp."'
In acel~i numar'al revistei Budo fisportvedem urmato-
rul anunf scris cu majuscule: TAl NUl KUNG FU- Uni-
unea Dragon-Vultur (Lung-Ying). ,Pentru caIn ultima vre-
me apar anumiti instructori de arte 1naqiale ca mae§tri ai
sistemului T.N .K.F., Uniunea Dragon-Vulrur este datoare
sa procedeze Ia clarificarea de mai jos. Pentru ca cineva sa
predea Tai Nui Kung Fu trebuie sa aiba aprobarea de Ia
succesorul ~i primul maestru a! sistemului In Grecia, dom-
1 In num3.rul21 al revistei Budo ji sport.
~·.
L_
nul Spyros Touliatos (titlu pe care i 1-a acordat, in data de

10 martie 1979, Marele Maestru suprem John El Khoury,
printr-o diploma oficiala). ~adar, orice declaratie a oricui
din Grecia ca preda Tai Nui sau orice folosire a numelui de
Tai Nui este falsa dacii nu are aprobarea instructorului su-
prem a! sistemului. Singura ~coala oficiala pilna astiizi este
cea in care preda insu~i instructorul suprem. Uniunea ~i-a
asumat ca scop sa promoveze sistemele filosofice ~i tehni-
ca de arte maqiale Tai Nui Kung Fu ~i pentru indeplinirea
acestui scop ea este singura din toad Grecia."
In afara acuzajiilor de acest fel date· publicitajii, exis-
tii cazuri de mae~tri ale ciiror pove~ti, gre~elile lor tehnice,
comportamentullor nepotrivit sau legatura lor cu ocultis-
mul circula in domeniul artelor martiale ca an~cdote. Ast-
. i
fel, se poate auzi despre un maestru de karate care preda
loviturile cu pumnul cu spatele ~i le racea declaratii de dra-
goste elevelor lui; despre un maestru al unui sistem chine-
zesc care ,comunica cu nivelele superioare §i acrioneaza in
spatiul cosmic, preintilmpinilnd acolo diferite rele inain-
te ca ele sa se manifeste pe tarilmul fizic"; un maestru de
Wing Chun, des pre care se zvonea cii are o coinunicare te-
lepatica cu un ap-zis maestru de-al lui care triiia, spunea
el, in Tibet. Amuzant este cii doi ucenici de-ai lui, care deja
i~i daduserii seama de irealitatea pove~tilor spuse de maes-
trullor, s-au intillnit cu cineva care aflase acestea de altun-
deva ~i, tara sail cunoasd pe maestru, le luase in serios; de
indatii ce a aflat ai cui ucenici erau cei doi, a exclamat cu
admiratie: ,Deci sunteti ucenici ai vestitului Shifu care co-
munica in mod telepatic cu maestrullui din Tibet!"
Unii mae~tri mi-au spus, neoficial, d un coleg de-al
lor care s-a dus in China §i s-a fotografiat intr-o ~coala
de arte martiale aflata lilnga o manastire Shaolin, purdnd
ve~mantul monahal budist, a riispandit vestea1 pe baza
acestei fotografii pe care a publicat-o cu multii reclamii:, cii

el a devenit ciilugiir Shaolin!
Alri instructori mi-au spus despre un coleg de-al lor ca-
re detine
J
o scoalii de arte martiale, cu embleme si steaguri
' J '
I
I
pompoase, ci nu a fast lnv:lfat de nimeni·arte maqiale, ci
a invapt numai de pe casete video. Din piicate, fo~ti disci-
poli cu care am discutat mi-au dezviiluit lucruri chiar mai
grave: fostul maestru al unuia dintre ei, cu 6 dan ai unei
confederarii americane,_ care ins:i nu sunt recunoscuri in
Grecia, ii folose~te pe ucenicii lui pe post de funqionari
neplati}i in afacerea lui, in vreme ce el a editat o revista cu
sprijinul Gnosticilor (organizarie internarionala panreligi-
oasa a defunctului ,Hristos al Noii Ere", Samael Aun ,We- i,
or), carora le trimite ~i oameni spre a deveni adepfL i
ji
Alti ma~tri trimit lumea sa meargii.la organizaria ,Viap .!.
arrnonioas:l'' a lui Robert Najemy, care funqioneaza cu ,bi-
necuv:lntii.rile" superguru-lui Sai Baba, fiicatorul de minuni.
Exista, de asemenea, cazuri zguduitoare de in~elaciune, pre-
cum eel in care un discipol scria cu propria mana numele
maestrului lui pe diplome in alb ale unei ~coli care funqiona
in striiinatate. Astfel parea cii maestrul lui a urmat cursuri
acolo, in vreme ce el de fapt nu a ciilcat niciodata pe acolo!
Alrul, discipol de Wado Ryu, care ln urma cu mai mulfi
ani a fost prieten cu doi japonezi, a cercetat cu ajutorullor
diplomele mae~trilor altor ~coli ~i a constatat cii Ia o cu-
noscuta ~coala de karate din acea perioada- care acum nu
mai funqioneaza- diploma maestrului era diploma unui
anume japonez! Langa numele japonez - pe care desigur
nici un grec nu lllntelegea, ciici era scris ln limba japone-
za- maestrul a adaugat mare ~i vizibil, in engleza, propriul
lui nume.
Intr-un articol, Kostas Dervenis acuza cii ,in artele
martiale din. Grecia a predominat plagiatul", iar pe ,pia-
134 MARIA DIMITRIADOU .
giatorii" care ,lntotdeauna sunt mulri 1i nume§te vicleni, :

~mecher3_§i, duri, fal~i, mari ta.mpiti ~i, in fine, oameni ln-
launtrul carora domne~te dutatea. lara imaginea clasica a ·.
Greciei", continua Kostas Dervenis: ,Maestrul, avilnd mul, "
te insigne pe uniforma lui (~i pe diplomele de pe perefi), cu.
un ton aspru ~i cu un egoism teribil, fiind campion mon- ·:,
dial Ia curare campionate- desr~urate undeva, nimeni nu ·.1··
~tie unde, organizate de curare organizarie, fiind foarte dur :.•

(are puteri speciale Ia dispoziria lui!), da comenzi lncolo ~i
lncoace discipolilor (el a lnv~rat sa numere doar de Ia 1 pile·~
na Ia 5 In limba japoneza). Ii instigii pe discipoli sa atace, ,
sa se milnie, sa se straduiascii foarte mult. ~tifi, vin campi-
onatele ~i noi trebuie sa le dam o leqie!" 1
Se presupune ca de aceastii situarie inac&prabila ne
protejeazii confederariile de arte marriale, mai ales ca ele
sunt lnsarcinate sa verifice capacitatea tehnicii ~i calita,
tea moralii a membrilor ei. Insii, In afara faptului cii multi
mae~tri nu aparrin confederatiilor, exista multe voci ca-
re acuza confederatiile ~i activitatea lor: Thimios Per-
sidis (un dan In Kodokan Judo, pr~edinte de onoare al
Confederariei Grece~ti de Karate pentni Amatori) acuza cii
,membrii conducerii judo ~i-au luat al cincilea ~i al ~aselea .
dan In urma cu 12 at1i, «stilnd pe scaun>> (nef:icilnd ni-
mic ca sale merite)" ~i caracterizeaza Confederatia de Judo ·
(EOFT) ca fiind ,o marioneca pe care o sustin asociatiile
componente"2 .
1nrr-un editorial al revistei Budo ;i sport se mentioneazii
ca ,atunci cilnd devenim martori ai unor diverse jocuri de ·
putere pentru c~tigarea supremafiei In diverse organizatii
grece~ti, dar ~i internafionale de arte maqiale, cilnd fieca-
1
Kostas Dervenis, i'ntr-un articol din revista Budo {i sport, nc. 29,
mai-iunie 1994.
2 in revista Dynamico, nc. 88, iunie 1993.
j\])EVARULDESPREARTELE MARTIAL£ 135
re uniune devine domeniu de lupta a! celor lacomi, egoi!ti

!i calomniatori pentru atingerea intereselor personale, pu-
tem pe buna dreptate sa ne intrebam unde a disparut mo-
rala din viap noastra" 1•
In aceea~i revistii, N. Haralambie, instructor de karate
din Cipru, acuza prin scrisoarea lui d ,persoane din afa-
ra sportului conduc. !i hotarasc ceea ce are legatura cu ka-
rate. Sunt persoane care nu pot s:l sustin:l un examen, care
scau imbricate in costum ~i a~a mai iau inca un dan. Sunt
oameni care dau examene, nu le iau, iar a doua zi, dupa ce
mijloce~te cineva pentru interesul ~colii lor, aceste persoane
apar purtand centura neagrii ~i a! doilea sau a! tteilea dan.
Ma increb ~i eu: unde am ajuns? Sa ii spunem exarninato-
rului japonez (nu ii spun pe nuine, dci este r~irte) p~ ca-
re sa ii tread ~i pe care sa nu ii tread, pentru d sunt de
la alta ~coala? ~i nu numai aceasta, dci totul se petrece in
prezen~a noastra a tuturor, f:irii ca cineva sa poatii face ceva,
pentru ci cei ce fac acestea au «puterea» in miinile lor, de
vreme ce ei derin funqii in confederarii ~i in organiza~ii de
arte mar~iale. A~i mai viizut persoane care de !a centura al-
bastra sa 0 ia pe cea neagrii ~i dupa ~ase luni sa primeasd ~i
a! doilea dan? Persoane care nu s-au luptat niciodata §i fac
karate ca ni~te balerine, sa i~i angajeze o comisie care sa ~i
aleaga echipa cipriota? Ru~ine! Cum este arbitrajulla cam~
pionate? Nici nu mai intreba~i! Este cu mule mai riiu." 2
Zaharia Kapadaidakis declarii d ,astiizi exista atatea ~i
atatea confederatii «maimute)>, inc:lt este intr-adeviir greu
sa o sco~i la capat" 3 • Para indoiala; o confedera~ie, chiar
~i dad are cele mai bune intenrii, nu poate sa controleze
totul: astfel, ,Mesia" care apare la televiziune, Panaghiotis
1
In nr. 22, octombrie-noiembrie 1993.
2
in nr. 24, decembrie-ianuarie 1994.
3
In revista Budo {i sport, nr. 32, septembrie-octombrie 1994.
!
,11
Tulatos, absolvent a! cunoscutei ~coli americane de ocul-

tism Astara, a finut conferinfe Ia ~coala Wado Ryu, mem- l
bra a EOEK, ln Nea SmirnP. ';
Mai mule, faptele au demonstrat cii chiar ~i o confederafie j
sau o organizafie care a fost Ia lnceput credibila poate sa l
dea ln final diplome ~i grade false. Masaaki Hatsumi a fost ,j
singurul ucenic al ,tigrului Mongoliei" sensei Takamatsu,
,a! unuia dintre ultimii descendenti ai unei familii Ninja".
Takamacsu a considerat cii numai Hatsumi merita sa devi-
na succesorullui, asa , cii 1-a numit mostenitorullui
, ln ce-
le 9 ~coli vechi de Ninjutsu ~i ,1-a rugae sa dea sistemului
1
Ninja un duh nou, sa li dea o forma noua ~i sa ll dezvolte

~I sa creeze o noua organizarie: astfel este .creat Bujinkan,
«organizatia pentru dumnezeu ~i pentru riizboi>>(nume ca-
re a fosc luat de Ia o zeitate-aparatoare a Budoka. Astiizi
Bujinkan, In afara de SUA ~ide Israel (de unde provine ~i
primul ucenic occidental allui Hatsumi, pe nume Doron
Navon), are comandamente aproape ln lntreaga Europa.
in fiecare tarii exisca ~i un Sempai."
,Scopul final al Bujinkan este sa se creeze o familie.
Hatsumi li da fieciirui discipol o recomandare, care li da
acestuia dreptul sa predea In coata lumea." ,Hatsumi a fil-
mat seria japoneza televizata «Giraya» pentru copii cu var~
sta lntre 5 ~i 12 ani, pentru cii dorea sa prezinte un sistem
Ninja pozitiv. Mesajul seriei este dar: numai prin interme~
diu! organizariei Bujinkan avem putere ~i dominafie." 2
in ciuda acestui lnceput, Doron Navon, instructor ofi-
cial al forrelor speciale israeliene, singurul care are titlul su-
prem de Shihan In Bujinkan, declarii lncr-un interviu: ,Sa
nu vii inducii in eroare gradul intamplator ~i numarul de
dan care existii astazi ln Occident, pentru cii noi ne-am ex-
1
Noua Smirna din Grecia (n.trad.).
2
Articol allui G. Perghialis in revista Dynamico, nr. 28, iunie 1993.
,uJEVARUL DESPRE ARTELE MARTIALE 137
tins foarte repede, insa sunr foarte purini mae~tri buni" ~i

vorbe~te despre unii care ,se due Ia seminarii de Tai Kai o
data pe an, ~i cumpara de acolo grade"'.
Jmr-un numar al revistei Budo fi sport, Kostas Dervenis,
reprezentantul oficial al Bujinkan dojo in Grecia, a acuzat
oficial ca ,din octombrie 1986, Hatsumi sensei vinde in
mod liber grade ~i titluri. Fenomenul a inceput cu dan in-
feriori ~i a ajuns Ia culme Ia 1nceputul anului 1989, sand
Hatsumi a 1nceput sa distruga ~i sa denatureze testul pen-
rru al cincilea dan. Capacitarile purdtorilor acestor grade
farii nici o valoare, precum ~i caracterullor moral au facut
de ru~ine Bujinkan Ia nivel internarional. In urma cu doi
ani, Hatsumi a publicae un anunr In care comunica faptul
ca oricare Shidoshi vrea, poate sa cumpere orice gtad are
nevoie 1nrre al cincilea ~i al zecelea dan. Mulri Shidoshi din
Europa impart In mod deschis grade, p:l.na Ia al patrulea
dan, desigur rara sa aiba nici 0 problema'2 .
,,Asdzi, un grad in Bujinkan nu este reprezentativ pen-
tru capacirarile, experienra sau chiar ~i echilibrul psiholo-
gic al persoanei respective. Exisra persoane instabile psihic
care manipuleaz:l. s!ruaria pemru a-~i promova egoismul
lor bolnav ~i ideile lor nebune~ri."
Toate acestea se datoreaz:'i lui Hatsumi, pe care ,,ma-
joritatea revistelor il caracterizau drept <<noul Ueshiba>> ~i
americanul «Centur:l. neagr:l.», i-au acordat titlul de «<n-
structorul anului 1986». In vara anului 1985, Academia
Central:l. a FBI a pl:l.tit ca s:l. il adud. din Japonia In Ame-
rica ~i s:l. predea seminarii de autoaparare agenrilor ei! Toa-
te acestea nu s-ar fi int:l.mplat dac:l. Hatsumi era nebun ~i
incapabil, nici nu ar fi reu~it el insu~i s:l. creeze un imperiu
mondial".
1
In revista Budo fi spo·rt, nr. 29,_.aprilie 1994.
2
/bidem, nr. 30, iunie-iulie 1994.
Kostas Dervenis impud. responsabilitatea deciiderii Bu-

jinkan ,parazifilor ~i gandacilor care ilinconjoaril pe Hat-
sumi sensei ~i au doua idei fixe: «sa punem mana pe cat
mai mult>> si ' . .
<<sa iesim in evidenta>>". Indiferent dacii Hat-
sumi este tiispunzator sau nude aceasta situafie, problema
. . .
este cii, de vreme ce si o organizatie internationala cu un
asemenea prestigiu comite in~elaciuni atat de meschine,
pe ce se poate baza un om care nu are legarurii cu artele
maqiale ~i vrea, de bine, de riiu, sa i~i inscrie copilulla o
~coala bunii de arte mar{iale?
~i problema se constatii nu numai in ce miisura evalua-
rea discipolului este cea corectii, de vremece maestrul de-
clara cii fostullui inva{iitor- care aparfine unei c~mfederafii
recunoscuta Ia nivel internafional - pretinde c~ discipolii
sii 11 ingrijeascii prin masaj ~i biii (ca ~i In China, spune
el!) si le impune sa aibii o tinuta exterioarii - tunsoare si
• • •
mustafa - asemilniltoare cu a lui! Din motive de prestigiu
sau dintr-un complex? Cine ~tie ...
Un lucru care relativ s-a miqorat prin riispandirea Jar-
gil a artelor marriale este duritatea antrenamentelor, ca-
re cre~tea in mod treptat, dar care acum se adreseaza mai
ales celor care sunt instruifi cu scopul de a preda apoi ane
marfiale. Desigur, exista ~i excepfii, precum ~i faptul di se
pot intampla accidente grave Ia antrenament, fad ca in-
structorul sa aiba 0 astfel de inten{ie.
Astfel, am vazut in timpul antrenamentului o eleva de
Kung Fu cu cenrura galbena care a ciizut In mod srangaci
dupa ,matura' (dupa ce is-a pus piedica cu piciorul) ~is-a
lovit grav. Putea sa i~i rupa bazinul ~i sa riimana invalida,
cu toate cii instructorul voia numai sa verifice dacii pozifia
ei era stabila.
Accidente similare se lntampla Ia concursuri ~i cunosc
destui oameni care dupa un traumatism au fost nevoifi sa
.i
umble pentru mult timp cu diverse gulere ortopedice etc.

La aceasta contribuie ~i tactica unor ~coli de a-~i trimite
sportivii Ia campionate, tiiinuind nivelul lor de pregatire
real, astfel !neat sa ia mai U§or un anumit premiu. Dupa
cum este normal, dad cineva care are cen[ura maro se lup-
tii ca o categorie inferioara, adica cea a centurii portocalii,
11 va !nvinge pe adversarullui care este cu adevarat Ia cen- j'
tura portocalie - ~i probabil ca. 11 va lovi §i foarte rau, ap
cum se !nt:\.mpla adesea, cu toate d luptele semi-contact
nu presupun lovituri normale, ci contact In anumite punc-
te, pur ~i simplu ca sa se di~tige punctul respectiv. Este cu
atit mai rau Ia campionatele full-contact.
In paralel, In timp ce ,anii de demult, c:\.nd TJuki ~i
Gery «culcau Ia piirn:\.nt» luptatori, s-au stins din amintirea
oamenilor, Ia un seminar a! Asociafiei Japoneze de Karate
(J.K.A.) (In data de 4 aprilie 1994, Ia Frankenthal, In Gerc
mania), viizand aplicarea dura a tehnicilor de karate de cii-
tre Yahara sensei, cu ajutorullui Ilie Kazakeas sensei, mulfi
dintre cei prezen1i au ramas cu gurile caseate §i lis-au hoi-
bat ochii de frica! Unii elevi s-au !nspaimantat ~a de tare,
!neat literalmente au !ncepur sa planga! Iar cand sensei Ilie
Kazakeas ~i-a scos nebanuitor haina ca sa riirnana !ntr-o
. bluza, stadionul a !nghept In fafa priveli§tii (a ceea ce au
vazur- probabil urmele ranilor de pe corpullui)! Yahara
sensei a fost nevoit sa 1i lini~teascii, spunandu-le d acestea
se int3.mpl3. numai intre instructori, insi in zadar. Peste o
ora, prima linie de elevi era cu 10 metri mai!n spate!"
lntr-un interviu pe care 1-a acordat cu pufin timp du-
pa aceea, Yahara a declarat: ,La ~coala noastrii de instruc-
tori omul!~i atinge limitele sale. Cand am pe cineva In fap
mea, nu rna cobor Ia nivelullui ca sa 11 ajut sa se antrene-
ze §i el. Fac ceea ce trebuie sa fac (rilde), iar el face ceea ce
poate s:l faca"' ,ca sa scape cu viap't' cornpleteaza r:l.z:1nd
Ilie Kazakeas. LaJ.KA. noi spunem dun discipol trebuie

sa ajunga p:ina acolo dnd incepe sail doari, in timp ce in-
structorul sa ajungii cu purin inainte de a muri.
Nobuyuki Aramoto, campion de Kata-Kumite Ia ulti-
mul campionat japonez, dar ~i Ia campionatul mondial, a
fast nevoit sii riimina desrul de mult timp in spital, cu ca-
put sparr din cauza atacurilor lui Yabara sensei. Cu toate cii
maestrullui il iube~te mult (!), el nu a ajuns Ia spital doar
din pricina unei vizite urgente Ia dentist pe care nu putea
sao amiDe!
Uneori a face farii unei biitiii dure din partea maestrului
~i a celorlalri ucenici avansari este o condifie pentru ca sa
prime~ti o centuri sau un nivel. Aceasta s-a intimplat ~i in
cazul unui instructor de Kung Fu care pentru centura nea-
gra a trebuit sa facil fati nelnarmat maestrului lui si tuturor
' '
celorlalri asistenfi ai lui (dintre care unii aveau o foqii fizicii
extraordinara) ~i care erau inarmari cu prijini de lemn!
Alteori insa nu existi nici un motiv evident pentru o
I demonstrarie de violenrii, in afara ,cillirii" discipolului ~i
poate a unui complex al maestrului. Do ron Navon, Shihan
al sistemului Ninjutsu, descrie o situafie in care violenra se
vede ca este exagerati: ,Hatsumi sensei a racut asupra uce-
nicului lui Dan Waxman o tehnica foarte dureroasa, iar
dnd ucenicul ~i-a deschis larg gura ca sii strige de dure-
re, sensei ~i-a introdus degetele cu totul in gura ucenicului
~i a inceput sa il sugrume! C:ind sensei 1-a lasat, Danny a
plecat in fuga din sala de antrenament, strig:ind: «Demon,
demon!» In acest timp, Hatsumi sensei z:imbea de pard
acesta ar fi fast eel mai mare compliment care i s-a racut
vreodat:l!'' 1
,Periculozitatea artelor maqiale pentru sanatatea tru-
peascii a celui ce se antreneaza in ele" i-a preocupat pe
1
In revista Budo ;i sport, nr. 28, mai 1994.
multi. Printre acestia este si Antonie Tomazos, care, lntr-o

seri; de articole p~ care le~a publicat in revista Acfiunea, a
·scris ~i cele de mai jos (lncepand cu citate din lucrarea Ka-
rate practic a lui Masatoshi Nakayama sensei ~i a lui Donn
Draeger): Jn karate nu au loc campionare de luptii. ade-
varatii.. Karate este foarte periculos pentru aF ceva. Au loc
doar demonstratii. Loviturile nu sunt date niciodatii. cu
adevarat. Fiecare dintre acestea ar putea sate omoare. Ast-
fel, demonstratiile lnlocuiesc luptele adevarate. Cei care
iau parte Ia ele simuleaza o lupta adevaratii ~i l~i opresc lo-
virura in ultima clipa." 1
Adesea instruirea dobande~te o duritate · exagerata:
,Pentru a ajunge in puncrul de a putea sa omoare cu o
singurii loviturii, karateka se ahtreneaza ore lntregi l~vind
scandurile cu mainile. Adesea, lncepand cu un ritm lent,
karateka lovesc perpendicular cu mainile lemnul dur. In-
cet-lncet acest ritm devine mai rapid. El ajunge Ia o vitezii
nebuna. Este .un co~mar. Durerea ~i oboseala ii aduc pa-
na aproape de le~in. ~i toti sum tined ~i puternici, cei mai
duri sportivi. Unul dintre ace~tia- putea sa II vada orici-
ne- care a continuat aceast:'i lovire nebun:'i cu-mainile, cu
dinfii lncle~tafi, cu fap lipsita de expresie, nu putea cu toa-
te.acestea sa l~i opreasca lacrimile, care 1i curgeau din ochi.
At:1t de mult suferea." 2
Intr-o astfel de instruire - continua Antonie Toma-
zos - accidentele mortale nu sum rare. Kostas Dervenis
1
insii, pentru di am urmiirit diferite concursuri, sunt datoare sii atrag
atenfia di aceasta se n:fedi numai Ia luptele semi-contact ~i d nici aceas-
ta nu pre'intampina accidenrele, pentru di unii concuren~i nu pot sa i~i
controleze pmerea, in timp ce al{ii lovesc cu toatii puterea, din rizbunare,
pentru d vid di. pierd lupta (n.aut.).
2
Existii, de asemenea, un antrenament care presupune lovirea mem-
brelor - in special a tibiilor - cu lemne, astfel incit sii se cileasdi oasele.
Aceasri metoda provoad. J:nsa. cancer osos ~i din fericire multi mae~tri ci
evitl (n.aut.).
mentioneaz:l d de cur:1nd a avut Joe moartea a patru disci"

poli in America ~i in Canada, a doi in Europa ~i o multime
de traumatisme ~i de evenimente neplacute 1 •
Kostas Dervenis atribuie cauza acestor accidente mor"
tale unor ma~tri anonimi sau independenti. Cine poa-
te ins:l sa ne garanteze maturitatea ~i experienfa tuturor
,,maestrilor"
, care se afl:i in fiecare cartier, :in fiecare muni-
cipiu de re~edinfii al tarii noastre (Grecia)? Cine poate ga-
rant.a de asemenea si , siguranta '
trupeascii a tinerilor nostri,
'
dincolo de instrainarea lor sufleteascii pe care este posibil
sa 0 sufere din partea influenfei religiei ~i filosofiei orienta-
le? Si, in fine -incheie Antonie Tomazos -, Grecia noastrii
'
care a dat n~tere atletismului ~i spiritului olimpic, are in
schimb de oferit atat sporturi de echipii, cat ~i lndividuale
tinerilor ~i adolescenfilor care sunt impresionafi de ,filme-
le cu karate'' ~i vor s:i li imite pe ,eroii" samurai §i pe ,,asa-
sinii" Ninja din Orient.
Fire~te cii este de la sine inteles faptul cii pericolul pen-
tru s:lniitatea trupeascii a celor care practicii arte martiale
este foarte mare, din cauza antrenamentelor violence. insa
intre pericolele Ia adresa sanatafii este cuprinsa, in afara de
antrenamentele violence, ~i practicarea yoga pe care o pre-
dau multe ~coli ~i care poate sa cauzeze prejudicii perma-
nente sistemului nervos.
Exista ~i un alt pericol specific la adresa s:lnatafii, care
provine din diferitele sfaturi ale mae~trilor ,atotcunoscii-
tori" referitoare la probleme de saniitate: acqti invatatori,
care ,le §tiu pe toate", nu sunt in stare s:i se sfatuiasdi cu
medicii sportivi ~i recurg Ia practici precum acupunctura
~i shiatsu, terapii ,energetice" de tip chi-kung de diferite
1
Acestea sunt menfionate in cartea Musha shugyo, care inseamn:i ,Ca-
utarea dii riizboinicului", tipiriti in anul 1991. Acum cazurile acestea
s-au lnmultit (n.aut.).
J
feluri, precum ~i Ia ,lnfelepciuni" pe care ei ln~i§i le nasco-

cesc. Astfel, un maestru i-a recomandat unui ucenic de-al
sau, care se lmbolniivise grav Ia genunchi din cauza antre-
namentului intensiv, sii bea un litru de lapte §i sii manilnce
douii ouii zilnic, ca sii se facii bine! Ellnsu§i .a lncercat, prin
rehnici energetice, sii amelioreze starea genunchilor altor
ucenici de-ai lui, chiar ~i sii vindece de menisc, care de fapt
necesita operat~e.
5.
SCOPURILE PRACTICANTILOR
, SI
,
SCOPUL ARTELOR MARTIALE
,.Planul ceru!ui pentru crearea omenirj-i este urmiito·

ml: cei care au dobdndit primii cunodjterea sd le spu-
nJ celor care £neil nu au afiat-o. iar cei care lnteleg
primil principiile sii ti ciiliiuzeascii pe cei care lntdrzie
sii ofocii. "(Mencins)
I
Artele maqiale orientale sunt o practidi complexa de '
exersare trupeasdi ~i de gandire cinetica, ce are ca scop sa
puna in practica promisiunea ~arpelui primordial fafa de
protopiirinfii no~rri: ,fi vei fi ca Dumnezeu'; asigurandu-1
pe eel care se antreneaza de doua lucruri: primul este su-
perioritatea lui in fap celor care II ameninfa sau crede el
cii il ameninfi, iar al doilea este ,unirea cu natura" (sau cu
,Mintea universalii" etc.) prin intermediul tehnicilor ener-
getice ~i al meditafiei, care aduce cu sine inlarurarea logicii
~i d.lauzirea omului de ditre ,inspira~ii" despre care se pre-
supune ca au legitura cu ,esen{a vietii") cu ,dumnezeul" eel
impersonal al @osofiei orientale. ,Cel care i~i giise~te calea
lui tainidi'', citim in lucrarea fntelepciunea artelor martiale,
,poarrii in sine universulln roralirarea lui. El devine lnsu~i
.I
universul. Cd care va lncerca sa illnvinga va intra In con-

flict cu armonia cosmidi eterna. A~adar, acela este biruit ln-
cl din clipa in care se va gandi sa se masoare cu el."
Aceasta este fara indoiala o perspectiva foarte atraga-
roare pentru aproape fiecare om ~i putem spune di exact
dorinta cuiva de a deveni atotputernic asigurii acceptarea
filosofiei care intare§te atotputernicia lui. Aceasta consti-
tuie 0 cauza importanta pentru care oamenii ce incep sa
practice artele martiale din mii de motive diferite, in final
lsi insusesc si filosofiile orientale, cu toate di Ia inceput ei
~u au a~ut ;copul sa accepte nici un fel de filosofie.
Intr-adevar, sunt mii de motive care incitala invittarea
'
artelor maqiale. Sunt multi discipoli care au o dorinta
neclara ~i neexprimata de impunere, care adesea nu in-
driiznesc sa se accepte nici pe ei in~i§i, fie pentru ca nu
au con~tientizat prea bine cine sunt, fie pentru di se
simt vinovati fata de propriul sine (precum sunt copiii
§i adolescentii nefericiti de situatia lor familiala: certuri,
divoquri etc.; de multe ori ace§ti copii se griibesc sa i§i ex-
prime nemultumirea lor in afara mediului familial sau sa
dobindeasdi certitudinea di pot sa controleze tot ceea ce e
in jurullor, astfelindt sa nu mai fie raniti niciodata).
Altii au fast ademeniti de aptitudinile ,supraomene~ti"
ale eroului principal al unui film- uncle, trebuie sa specifi-
ciim, in mare masurii este vorba despre un· true, mai ales in
ceea ce prive~te sariturile- §i nu ~tiu nimic despre filosofie,
d pur §i simplu vor sa devina §i ei super-oameni, d~tigilnd
astfel admiratia tuturor.
'
Multi cautii un lac uncle sa se remarce, obtinand laude,
premii p., altii cauta violenta cruda. Altii au fast educati
cu ajutorul bataii §i tind sa reproducii ace! comportament
violent sau inceardi sa i~i controleze riibufnirile violence pe
care le au din cauza educatiei pe care au primit-o.
Alrii nu sunt violenfi, lnsa au cazut victime modului de

gandire cii barbatul trebuie sa batii cu mulci duritate, ciici
altfel eLeste lipsit de curaj. Alrii vor sa ~tie sa bata din mo-
tive practice (de exemplu, anarhi~tii care participa adesea
Ia lupte de strada, foqele speciale ale polifiei, paznicii, bo-
dyguarzii p.).
Exista femei care sunt interesate de artele marriale du-
pa ce ele lnsele sau vreo cuno~tinra de-a lor a fost victima
unui viol, a unei tentative de viol sau a unui alt atac. Altii
'
cauta In maestru un model patern care le lipse~te, alrii -
mai ales In cazul fetelor - II vad pe maestru ca pe un po-
sibil iubit.
Mulfi cauta ceva exotic, ,un produs pentru cei al~i",
care ii va lnalta In fata ,muiitorilor de rand". Exi{ta disci-
' '
poli care se lnscriu Ia ~colile de arte marfiale ~a cum s-ar .
lnscrie Ia tenis, avand drept scop gimnastica ~i antrenarea
impreuna cu alrii, dar exista ~i membri ai unor organizafii
Parareligioase care lnvata astfel sa lsi
) , transmita cunostintele
, ,
membrilor organizariilor lor sau sa atraga dintre cei din sa-
la de antrenament noi membri pentru organizafia lor.
Alfii se due ca sa ii imite pe anumiri prieteni de-ai lor,
pe alfii ii inscriu p:lrinfii lor ca ,s:l ii fac:l b:irbari" sau ca s:l
se mandreascii cu posibilele succese ale vlastarelor lor. Unii
cauta un scop ciiruia sa se de dice, ceva care ar da sens vierii
lor. Alrii- oricat ar parea de ciudat- urmiiresc sa foloseas-
cii tot ceea ce lnvata In scop riiu, In vreme ce altii doresc sa
' '
devina ,apiirarori ai binelui". Ace~tia din urma pot sa facii
parte dintre ideologii anarhi~ti, dintre neofasci~ti sau din-
ere apariitorii narionalismului.
Exista actori ciirora li s-a spus cii Tai Chi-ul, de exem-
plu, !iva ajuta ,sa intre In pielea personajului lor". Exista
chiar ~i situatii absurde ale unora care vor sa lnfrunte prin
artele maqiale pe antihrist ~i pe slujitorii lui.
Printre tofi ace~tia fiirii lndoialii existii ~i cei care §tiu

foarte bine ce anume sunt artele marriale, au citit ciiqi re-
feritoare Ia acestea §i au drept scop sa se adanceasca In fi-
losofiile orientale- acestei categorii aparrin §i adepfii Noii
Epoci a Yarsatorului. Cu toate cii discipolii au scopuri atilt
de diferite, este posibil sa fie ademenifi de artele marriale
din pricina sentimentului de putere care incepe prin sim-
pla constatare cii ifi controlezi trupul.
Aproape nici unul dintre cei care incep sa practice artele
marriale nu simte siguranra. Nesiguranp este JllSU§irea co-
m una a majorirafii discipolilor- ~i majoritatea dintre ei nu
o ascund. Majoritatea mae§trilor stabilesc ca scop a! artelor
marfiale autoapiirarea ~i controlul rrupului, care ajuta sana-
tatea, insa pufini sunt cei care vorbesc despre cunoa§tere de
sine, autoevaluare, realizare de sine; de asemenea, nu pufini
sunt cei care ar vrea sa vorbeasca deschis despre aceste lu-
cruri, insa nu o fac, nevrind sa fie in opozifie clara cu reli-
gia oficiala a Greciei - §i sa piardii astfel posibili clienri.
Insa Masatoshi Nakayama spune in lucrarea Un karate
mai bun cii ,dacii cineva se antreneaza in karate vazand-o
doar ca o tehnica de lupta, aceasta este ceva regretabil. De-
sigur, tehnicile de baza s-au dezvoltat §i s-au perfecrionat
prin studiul §i practicarea de-a lungul multor ani, insa
pentru ca omul sa foloseascii eficient aceste tehnici, chiar
§i in domeniul autoapararii, va trebui neaparat sa aibii par-
te inainte de o abordare spirituala a subiectului".
Invaratorul unei practici moderne a unui sistem Kung
Fu, A. Provelengios, ne spune ca ,el se nume§te pe sine
luprator" ~i cii de fapt ,calea riizboinicului este calea lini§tii
§i a stapanirii de sine. Este calea ciitre infelepciunea supre-
ma si nobila. Este calea pacii interioare si exterioare".
I~tr-un articol mai vechi din revista Budo fi sport, Kos-
tas Dervenis menriona cii ,scopul artelor marriale ascazi es-
l
j
te antrenarea corespunziitoare a discipolului astfellncat sa

poata sa fad fa1a unei serii de lncerdiri In timpul antrena-
mentului, avand ca rezultat dob:indirea pacii In fu.p eveni-
mentelor vietii
A >
cotidiene".
Insa lntr-un articol ulterior de-al lui, din numiirul
2 al. revistei Kumite, el li pova1uieFe pe cei care cauta
cunoa~terea transcendentii prin intermediul practiciirii ar-
telor mar1iale sa nu se opreasdi panii d.nd o vor giisi, pen-
tru di aceasta existii lntr-adeviir. Desigur, potrivit cuvinte-
lor lui, ellnsu~i a diutat p:1nii Ia varsta de 35 de ani ca sii II
gaseasdi pe maestrullui actual.
in cartea lui, Dincolo de cunoscut - scopul final al arte"
lor marfiale, Tri Thong Dang ( 1928-1995) atrage aten1ia:
,Niciodata nu cerem «sa prindem» totalitatea tehilicilor de
luptii ~i a termenilor tehnici, ci diutarea trebuie sii fie ln-
totdeauna aceea de a-li deschide mintea ~i inima In esen1ii
tehnicii vielii. Tehnicile pe care le practidim ca discipoli In
timpul perioadelor de instruqie sunt numai informa1iile
de baza pe care ni le lnsu~im de Ia maestru. Sunt tehnici
· lmprumutate, nu sunt ale noastre proprii, sunt materia
ignoran1ei. Dacii mijloacele sunt numai imitiiri, rezulta-
tele sunt copiate. Lucrarea noastrii trebuie sa fie aceea de
a lnva1a sa mergem dincolo de ceea ce este cunoscut, lm-
prumutat, dincolo de teama sau de durere, Ia cuno~terea
cea mai lnalti, cea spirituaHi, care este vizionar3., netalcu-
ita ~i dincolo de mintea noastrii. C:1nd ajungem Ia astfel
de momence, ceva se lnrampla. Numai acest CEVA DIN-
COLO DE GANDIRE poate sane elibereze de jocurile ~i
de rolurile noastre ji sa ne lnal1e din fant:1na eului Ia ilu-
minarea cea striilucita. Acest ceva poate sa ia o forma nu-
mai atunci cand eul nostru eel riipitor, lnditu~at, temator
nu ne va mai domina. Supunerea egoului nu rezulta din
ra1ionamentul deductiv, din logica, ci este dincolo de lu-
mea simfurilor ~i a g:'mdurilor directe, stare pe care filosofii

au numit-o i:nn:iscuti."
De asemenea, Michel Echenique ne vorbe~te despre
, transformarea razboinicului intr-o fiintii , divina sau semi-
divina', in vreme ce in cartea fntelepciunea artelor marfiale
citim: ,,n lumina gindirii orientale, aceste «arte maqiale»
sunt o cale de autorealizare si , de identificare cu Creatorul
si cu creaturile Lui" (adica se considera cii Creatorul si cre-
~turile sunt de acee~i fiinta). '
Dupa toate acestea observam cii scopul in general ~i
punctul de vedere al artelor martiale sunt cu totul incom-
1:
patibile ~i striiine de traditia ~i de viap ortodoxa; Cre~tinul y
nu dore~te sa inceteze sa mai gol.ndeascii in mod raHonal,
nici sa fie ,inspirat" de ceva neclar, incert, nedeterminat
si
, necunoscut, ci vrea s:l intre i:n comuniune de iubire cu
Dumnezeu.
Cre~tinul ~tie ca Dumnezeu este personal ji infinit,
in timp ce omul are anumite limite, ~i de aceea omul nu
se poate apropia de Dumnezeu prin anumite ,tehnici";
aceasta apropiere este de asemenea imposibila atunci cilnd
omul are o intelegere gre~ita despre cine anume este Dum-
nezeu: col.nd lsi
, inchipuie ca el si , Dumnezeu sunt unul si ,
'
acela~i, iar in loc sa se intoarca. spre cele din exteriorullui, I
chemol.ndu-L pe Dumnezeu sa vina Ia indlnire cu el, el se

lndreapdi spre launtrullui, prin ,introspeqii", astfel el i~i
eternizeaz:i izolare3. sa.
lnsa astfel ,ego-ul" nu poate sa fie supus. Cui anume
chipurile se va supune el, din moment ce omul de fapt
~i-a intrerupt legatura cu Dumnezeu ~i iji concentreaza
atentia asupra sinelui sau? (Desigur, numai dacii prin cu-
v8.ntul ,eu", Tri Thong Dang nu vrea cumva sa spun:l aid
egocentrism, adica personalitatea omului, pe care Zen-ul o
considerii ca fiind radacina oriciirui riiu.)
Filosofia ~i scopul artelor mar~iale sunt de ~a natu-

ra, inc:it le creeaza celor initia~i un mesianism disimulat,
ciici de vreme ce nu exista un Dumnezeu personal acolo
in afara lui, omul care s-a indreptat spre interiorul sau ~i
,cuno~te binele ~i riiul" ~i asuma rolul de mintuitor al si-
nelui sau, precum ~i al altar fiin~e, ,identificat" cu o ,pu-
tere cosmica' pe care, cu ajucorul unor tehnici corespun-
zacoare, o are Ia dispozi~ia lui.
Astfel, potrivit lui Tri Thong Dang, speciali~tii in arte
martiale au datoria ,sa nu 1nchida ochii in fata transforma-
' '
rii in victime §i a violen~ei care se folose~te impotriva lor
in~i~i sau a altora; au o datorie in fa~a idealurilor dreptatii,
ale omenirii". ,Noi, cei care practiciim artele maqiale",
spune autorul prin gura personajului principal, Tai Anh,
,,trebuie sa ne indeplinim indatoririle, chiar ~i dacii con-
duditorii no~tri riimm 1nchi~i In casele lor cu oglinzi."
,,Speciali~tii In lupte sunt dacori sa triiiasca o viata simpla
~i retras:l., de aceea este greu s:l. confirmi In orice clip:l. care
sunt ace~tia ~i unde sunt ei. Nimeni nu 1i ~tie pina cand se
intimpla o catastrora, iar atunci ei aleargii cu fermitate sa
"' . .,
11 ajute pe oamem.
La sfir~itul acestei ciiqi, maestrul Tai Anh - personaj
care a fost alciituit dupa modelul unor persoane reale, pre-
cum ar fi intemeietorul sistemului Aikido, Morihei Ueshi-
ba -lnmmeaza, printr-un act camuflat de initiere, sabia-
simbolul capacitatii discipolului sau, Lam, de a fi invatator,
prin cuvintele: ,Este timpul sa imparta~e§ti cuno~terea ta
altora, pe calea adevarata a instruirii. Poartii-te cu dragos-
te, cu compasiune ~i cu dreptate fatii de fiintele care iti
sunt prietene. Ca un detinator a! artelor martiale trebuie
sa contribui cu partea ta In societate. Acolo este locul unde
tu apaqii. Sa nu Iii egoist ~i sa nu te gmde~ti numai Ia tine
insuti. Inca nu ai ajuns Ia destinul tiiu final."
· ADEVARUL DESPRE ARTELE MARTIAL£ 151
Discipolul prime~te sabia sfantii ~i mo~tenirea prin cu-

vintele: ,V:i asigur di aceasta sabie nu va fi o arma obi~nuitii,
destinatii sii omoare orice fiinti rafionalii. Ea va ucide doar
propria mea liicomie, m:lndrie, m:lnie ~i nesocotintii. Nu va
fi un obiect de distrugere, ci un simbol a! faptelor construc-
tive de dreptate, de compasiune §i de iubire. Jur sa lmi asum
riispunderea, Sa savar§eSC nurnai cele mai curate fapte ~j sa
.
triiiesc In sluj'ire fad de toate fiintele .
, vii rationale! Promit sii
nu fac de ru~ine niciodata lnviifiiturile dumneavoastrii!"
Astfel, omull~i asumii faptul cii va savar~i ,binele", ca-
re In alte paqi ale ciirfii este dar cii lnseamnii echilibrul
dintre bine ~i riiu. Ortodoxia este foarte rezervata fara de
acest fel de luptatoriai binelui ~i lnvara cii binele, a§a cum
illnfelege omul, nu are neapiifat legaturii cu bunatatea lui
Dumnezeu.
Astfel, de obicei, riizboinicul binelui dezvoltii un ego-
ism luciferic ~i se autodivinizeaza. Intenpile bune nu sunt
de ajuns pentru ca omul ciizut sa lnfeleaga ~i, cu atat mai
mult, sa savar§easdi binele, om a c:lrui minte nu mai
oglinde~te frumuserea dumnezeiascii - ~i cu toate acestea
insistii sa caute de unul singur rezolvarea problemelor lui
In Joe sa se lndrepte spre Creatorullui. Drumul spre iad
este pavat cu intenfii bune; aceastii expresie nu este, din
piicate, doar o figurii de stil, ci este realitatea.
Pentru ca artele marriale sunt crea(ia omului, In realita-
te ele nu au de Ia sine propriullor scop, ci II preiau pe aces~
ta de Ia creatorullor. Pentru cii omul este ceea ce este, tre-
buie sii acceptam faptul cii printre scopurile acestei creafii
a lui, adica artele maqiale, este ~i asigurarea capaddfii de
a dobandi tot ce vrea zdrobind orice rezistenra. ,
Este dovedit faptul cl omul care este departe de Dum-
nezeu are 0 stare foarte rea, pe = filosofia nu poate sa 0
schimbe. Este elocvent faptul cii mulfi oameni inteligenfi,
l j
de-a lungul veacurilor, ~i-au folosit arta lor pentru scopuri

egoiste -In ciuda cuvinrelor tara sens ale diverselor mituri
l
metafizice. Este adevarat ~i faptul d inrroducerea Zen-ului
In artele maqiale, In cazul Japoniei, In mare masura a fost
pregatita In mod sistematic astfellnc:1t riizboinicii care sfi-
dau moartea sa adud servicii mai bune nobililor lor iubi-
tori de slava.
Sava Mastrappas (Shotokan 4 dan), In articolul lui
cu tema ,Nevoia psihologiei sportive In karate compe-
titiv conremporan" (revista Kumite, nr. 3), le imputa
mae~trilor japonezi contemporani faptul d ,introdu-
cand concursurile, adica competilia care are ca scop vic-
toria, au impus In karate un anumit mod de funqionare, .
identic cu alte sporturi competilionale" ~i remarcii fap-
tul d, ,dad scopul nostru final este victoria, atunci va
trebui sa folosim toate ~tiinlele contemporane ca sa pro-
ducem campioni: fiziologia muncii, mecanica, ~tiin1a
nutri1iei ~i desigur psihologia sportiva". ,Karatistul poa-
te cii ar fi fost bine ca la un anumit nivel de antrenament
sa fie lnvapt filosofia artei marliale ~i sa fie antrenat prin
metoda tradiliei pentru o perioada scurta de timp", ·ast-
fel lndlt sa fie ajutat ,In cre~terea lncrederii In sine ~i a
autocunoa§terii lui".
In afara faptului d filosofia artelor ma1iale lndepar-
teaza de adevarata cuno~tere de sine, rna tern ca atunci
dlnd pun em victoria ca ,scop final al vielii noastre", ea-
dem din riu In mai riu, savilr~ind o alti blasfemie Ia adre-
sa persoanei umane: o punem lntr-un proces anormal ~i
mecanic (avand adesea ca scop afirmarea ~i ca~tigul nos-
tru personal) ~i eadem ~i noi astfel prada unui sistem care
l~i hrine~te iluziile prin rezultatele bune ale campionilor
~i care nu are legaturii cu iubirea stramo~ilor no~tri fa1a de
atletism ~i 1i da valoare omului nu pentru ceea ce el este, ci
pentru ceea ce el poate sa fad; eadem victime unui sistem

care esre atar areu, cat §i lipsit de omenie.
Mulfi cred d. practicarea artelor maqiale tara invararura
ideilor filosofice, care are drept scop crearea unor reflexe
de dependen[ii, in care omul, in fata pericolului (real sau
imaginar) sau in fap unei lupte pe care o incepe elinsu§i
arac:ind, funqioneazii tara interferenp gandirii rationale,
nu are legiitura cu filosofia. Insa adesea aceastii practica-
re exprimii o filosofie reala, avand ca centru ideile precum
cii Pronia dumnezeiascii este insuficientii sau nu exista ori
chiar nu este doritii. Aid omul are drept scop sii se descurce
fara Dumnezeu, auronom §i singur (acest lucru nu se apli-
cii in cazurile in care eel ce practicii artele marriale invara
· rehnici de a se descurca Ia locul de muncii [de exemplu,
politi§tii] sau pentru cii i-o cere insrruirea lui militara).
6.
ARTELE MARTIAL£ SI SCOPURILE
' '
ALTOR PERSOANE
Fa.ra lndoiala, ln zilele noastre tarile ln care au fost crea-

te attele maqiale le scot pe aceste~ mult ln evidenra. Acest
lucru nu este ciudat, nici nu are un caracter de cucerire,
mai ales cii attele martiale sunt un produs national, pe ca-
re respectivele tari lllauda Ia nivel international ~i care le
prqmoveaza pozitia lor pe scena mondiala.
Astfel, citim In revistele de specialitate despre sume enor-
me care se cheltuiesc Ia cortcursuri organizate, de exemplu,
ln Japonia; ln acela~i timp, diferite ciirti des pre maniistirea
Shaolin sunt riispandite prinintermediul ambasadei chi-
neze, iat reprezentantele consulate ale Coreei tin sedinte
t ' J '
pentru crearea unei tehnici de ,atte martiale nationale".

Insa In afara de aceste tari care au un in teres direct In riis-
pandirea attelor martiale existii cercuri internationale care
pe scopul artelor mattiale l~i bazeaza scopullor propriu:
este vorba des pre organizatiile New Age, care urmaresc de-
naturarea con~tiinfei cre~tine ~i democratice de sine a occi-
dentalilor, astfellncil.t sa fie impuse cu u~urintii o conduce-
re mondiala, o economie ~i o religie mondiale.
Astfel, de exemplu, guru Raznish a avut propria ~coala
de karate, ln timp ce unii considera cii In anumite ~coli co-
ADEVARUI. DESPRE ARTELE MARTIALE 155
reene de karate e~te puternidi inHuenp falsului mesia Sun

Myung Moon 1 • In Grecia, aproape fiecare ~coala sau or-
ganizatie care preda filosofii orientale preda ~i o tehnica de
arte martiale - de obicei Tai Chi, care este considerat ,in-
terior" ~i poate sa fie practicat de oameni de orice varsta.
Astfel de cursuri ofera sau ofereau majoritatea organi-
zafiilor ocultiste §i parareligioase, precum Viata armoni-
oasii a lui Robert Najemy- ucenic a! lui Sathya Sai Baba
(1926-2011) - sau ~coala Cafenie a lui K. Fotinos, nu-
mita Aeroterra, centrul Osiris Isis §i altele. Asociatia Nona
Acropold, raniurii a Asodafiei Teosofice, a organizat centrul
internafional Bodhidharma, care se ocupa cu instruirea riiz-
boinicilor ce vor reconstrui ,o lume noua macabra".
Pre~edintele acestui centru, Michel &henique (care se
prezincl ca avand 6 dan 1ntr-un sistem chinezesc de arte
marfiale, 1n vreme ce dan au numai sistemele japoneze), a
scris cartea cu titlul Arte mar,tiale filosojice. In aceasta carte
el descrie tehnicile artelor martiale, dar ~i scopurile orga-
nizatiei lui, ornamentate cu o garnitura eroico-metafizicil.
Planul pe care organizatia lui 1-a inventat este numit de
acesta ,planul pe care 1nviifiltorii 1ntelepciunii 1-au stabilit
pentru luptiltori". Potrivit lui Echenique, 'Bodhidharma a
creat manastirea Shaolin, un centru magic de arte maqiale.
Ceea ce noi astazi cunoa~tem sub numele de Chang, ne
spune el, ,a fost calea initierii razboinice §i cei care biruiau
toate 1ncercarile se transformau 1n vajrapani (adica puna-
tori ai lui Vajra, ai diarnantului. Vajrarnukti lnseamna dia-
mantul eliberarii totale, a fost tehnica de arte marriale in-
diana a Kshatriya, pe care o detinea Bodhidharma). Aceas-
ta cunoastere
, era accesibila numai monahilor de cele mai
lnalte niveluri. Restul monahilor Shaolin lnvarau funda-
' Sun Myung Moon (1920-2012), fondatorul Bisericii Unificiirii
(n.trad.).
I,
156 ~ D!MITruADOU
mentele exterioare ale acesteiArte Magice Secrete."",Astazi l

li
aproape totul s-a pierdut, lasand artele mar1iale fara un j
spirit a! lor. Astfel, ca intemeietor ~i conduciitor al Institu-
tului Internafional de Arre Maqiale Filosofice Bodhidhar-
ma, mi-am asumat misiunea sa reorganizez fundamentele 1
acestei arte pierdute, prin intermediul unei legaturi sim-
bolice care, chiar daca are radacini istorice foarte adanci, e
insa nevoie sa fie adaptata Ia epoca in care triiim."
Prin ,adaptarea Ia epoca', Echenique infelege folosirea
artelor mar1iale pentru dezvoltarea scopurilor organiza{iei •
lui, adica stringerea de averi ~i asuprirea omenirii; in soci-
etatea totalitarii a acestor ,filosofi riizboinici" vor fi inter-
zise rela1iile exclusive chiaqi in cadrul casatorie,i, ,nimeni
nu va avea vreun motiv sim vreo ocazie de a nu Iuera sau
a Iuera f'arii buna dispozi{ie", iar eel care nu va adora ,no"
ua divinitate" (adica modul de interpretare religios al New
Age) va fi dat afara sau va fi izolat in ,casepentru cei ina-
daptabili", iar cei care vor. folosi violen1a vor fi ,tn mod
inevitabil" executafi!
Pentru a se sus{ine aceastii ideo Iogie monstruoasii (care
nu este descrisii in amanunt In carrea Arte niartiale jilosofi-
ce, ci In alte ciiqi ale Asociafiei Noii Acropole), Echenique
mentioneaza diferite nascociri ocultiste, bazate pe spusele
unor oameni morfi deja ~i care in realitate nu pot sa le dezc
minta, precum ~i pe literatura bogatii pe care, mal mult sau
mai pu{in, o riispandesc toate organiza{iile vrajitore~ti.
,Din cand in cind oamenii uita traditia Secretelor", ne
spune Echenique, ~i este nevoie de un d!r Popor fmpara-
tesc pentru a redobandi aceasta tradifie. ~a s-a intamplat
cu toli Patriarhii, cu Bodhidharma, cu Jigoro Kano, Funa~
koshi, Ueschiba etc. ~i astfel va continua sa se intample. fn ·
zilele noastre toate acestea au fost din nou uitate ~i, potri-. ·
vit logicii istoriei, va veni un alt reformator pentru a repu-
ne in mi~care roata lui Dharma. Poate cii deja a ~i fli.cut-o,

cine stie?
I~ continuare, Echenique ne vorbe~te despre elemente-
le regulamentului riizboiului interior: ,vulturul solar" (cine
s-a ocupat cu lnvilfii.tura lui Carlos Castaneda va giisi aid .
asem:ln:'iri interesante), con§tiinta ca o sum:l pus:l in armo-
nie, dincolo de antiteze, ,Puterea propriu-zisii.", ,liniile pu-
terii, care sunt manifesdirile vulturuluf', ,intuitia
. , interioa-
rii., care vede liniile puterii", ,datoria fatii. de stii.panire sau
Putere, pe care Vulturul o transmite luptii.torului", ,inima
curata', ,depersonalizarea'' (adicii. distrugerea personalitilfii
prin ~a-zisa ,unire cu Universul") ~i ,!ncercii.rile".
Anumite elemente ale regulamentului au un inte~es de-
osebit: potrivit acestuia, toti riizboinicii apartin ,frii.fiei rii.z-
boinicilor", care li include pe tori, , avand !ntre ei o ·relatie ,
ierarhicii. de combativitate hotii.ratii. ~i fermii. ~i ,este alcii.-
tuitii. la nivel mondial din conducii.tori independenfi unii
de alfii, coordonati !nsii. de un Mare ~i Unic Conducii.tor
Mondial, se dezvoltii. cultul eroilor din momentulln care
ace~tia sunt considerati exemple demne de urmat pentru
tofi ril.zboinicii. Respectul fara de traditie presupune cul-
tul strii.mosilor si recunoasterea aJ"utorului pe care acestia
' ' ' '
ll acordii. rii.zboinicului, care este continuatorullucrii.rii lor.
Steagurile ~i simbolurile corespund cu reprezentarea puteri~
lor care li conduc, dintr-o lume divinii., pe tofi rii.zboinicii"'.
Steagurile ~i simbolurile ,permit sii.var~irea cultului ~i sunt
!ncii.rcate energetic cu cat mai multii. putere posibil. Ele ln-
totdeauna li lnsotesc pe riizboinici ln lupta'.
Echenique mentioneazii. ,un cod al onoarei riizboiului
drept", care printre altele cuprinde ~i urmii.toarele: ,Se de-
1
Pe scurr, ele reprezinta ajutorul demonilor care, ap cum se ~tie,
au din Antichicate simbolurile lor. Oridne a chit, de exemplu, Cartea
morfilor, a vizut acolo multe astfel de simboluri (n.attt.).
clara sau se accepta declararea razboiului numai cand aces-

ta este pe buna dreptate ~i divinitatea II cere. Lupta trebuie
sa fie considerat:i o slujire sfanta ~i atitudinea riizboinicului
sa fie de tip sacramental-monabal ~i militar. Riizboinicul
trebuie sa l~i lnchine armele Dumnezeului Riizhoiului ~i sa
II cinsteasca pe Dumnezeul Riizboiului, oferindu-i acestu-
ia victoria lui."
~i cartea aceasta revelatoare se lncheie astfel: , Un om
riizboinic este necesar astazi mai mult ca oricand ~i este da-
toria filosofiei artelor marriale sa II formeze. De aceea exis-
ta Institutul Interna{ional de Arte Martiale Filosofice Bo-
dhidharma. C~tigul este redadirea unei Lumi Noi ~i Mai
Bune, care sa fie independenta ~i sa mi fie lmpiedicata nici
de materialismul marxist, nici de .eel capitalist dogmatic ~i
neroditor). De aceea, este nevoie sa apelam Ia toti riizboi-
nicii ~i s:i aqionam pentru ca aceast:i armonizare sa devi-
na posibila, activand toate puterile minrii, ale inimii ~i ale
trupului nostru. Cred cii acesta este unicul mod de a-i cin-
sti pe adeviirarii Mae~tri ai Razboiului Interior, pe eroii ~i
pe toti marii Riizboinici care au existat In lume. La aceasta
cotituril criticii a istoriei noastre 1 trebuie sa ne simtim ca
ultimii riizboinici-filosofi ai unei lumi care moare ~i ca pri-
mii ai unei noi lumi care se n~te. Ca urare adresatii acestei
Lumi Noi ~i Mai Bune, care va lncepe sa se nascii mai lntai
In sufletele noastre ~i lntr-un spariu sacru al acestei lumi, sa
scoatem un strigiit riizboinic de biruinra: KIAI!"
Noua Acropold are seqia proprie unde membrii ei sunt
inviitati
' , arte martiale
, cu arme adeviirate de ciitre alti mem-
bri, care studiaza Ia ~coli de arte martiale. Aceast:i seqie
.
are ambitia de a deveni ,o mare armata, o mare putere". in
cadrul organizariei se crede cil membrii ei vor scoate ome-
nirea din haosul ce va veni (pe care II pregiitesc celelalte
1
Sf'ar~itul presupusei ,Epoci Vechi" ~i inceputul celei ,Noi" (n.aut.).
organizarii ~i centrele de putere secrete ale New Age, care

nu sunt ad.t de diferite de cele actuale; ceea ce se pregate~te
este pur ~i simplu concentrarea puterii mondiale in cadrul
unui regim totalitar).
Fostul pre~dinte a! Asociafiei Noua Acropolii din Tesa-
lonic noteaza in cartea lui 1 d ,mi~carea New Age ~i toate
organizariile afiliate ei se mandresc continuu cu aq:iunile
lor in probleme precum: pacea, economia, sanatatea, foa-
metea etc. Aceste actiuni inceardi sa trezeascii voin~a co-
muna pentru construirea unei lumi noi, tara riizboaie, dis-
pute ~i tensiuni. De aceea, se susrine cii este nevoie in mod
imperios sa aiba Joe reforme mondiale. Toate acestea, me-
diate de mi~carea New Age, par a fi foarte frumoase dacii
nu ai in min tea ta intregul puzzle a! planului pentru 'inro-
birea lumii. Astfel, mi~carea New Age a reu~it, prin coope-
rarea cu alte organizarii, sa formeze colaboratori tara voie
in lumea lntreaga. in special Ia Noua Acropolii, care are o
structurii politico-militarii in instructia
itorii conduciitori si , de incredere ai mi•carii New
, barbati
Age, tara ca ei in~i~i sa cunoasca aceasta!"
.
, ei, sunt formaci, vi-
, Aj;adar, exista multe motive importance pentru care

New Age promoveaza riispandirea artelor marriale. Aceasta
se lntampla pentru ca New Age nu este deloc noua. Este o
amesteciiturii de magie ~i de religii ~i de practici antice ido-
latre (astrologia, medicaria, diferite feluri de divinarie p.),
iar ideea ei centrala se rezuma Ia aceea ca Dumnezeu este
impersonal ~i ca omenirea evolueaza in mod gradual, ca ~i
cum ar fi un singur om, spre unirea cu divinitatea.
Aceasta ascensiune a omenirii se va intaptui cu ajutorul
a diverse tehnici - in principal medicaria- ~i 1i va avea ca
ajutatori pe felurifi ,inrelepp" ~i ,oameni evoluari", pre-
cum sunt ,luptiitorii binelui", speciali~tii in arte marriale
1
Dezviiluirea tnfe/dciunii, Editura Stereoma (Firmamentul).
care sunt descri~i in cartea Dincolo de cunoscut (vezi capito-

lul5). Raspandirea filosofiei artelor marfiale echivaleaza in
esenra cu transmiterea ideilor New Age ~i desigur ea acorda
New Age autoritatea ~i farmecul unei ,infelepciuni antice"
Pe care a inabusit-o,
crestinismul
'
eel ,rau,
.
reactionar
'
<i uci-
r
gator allibertafii umane".
Deodata, simboluri precum dragonul, descriere pe care
Dumnezeu Ins~i, in Vechiul Testament, o atribuie diavo-
I
\'
lului, devine simbol a! ,spiritului", ale drui tehnici le studi-
em cu atentie, , striiduindu-ne sa imitiim eficacitatea lui ,ete-
ric:l'' *i, in loc sa incerdm sa ne asemiiniim cu Dumnezeu
j
Cel Care este mai presus de creafie, ne striiduim sa ,ne unim I
cu natura'', imitand diverse animale (tigru, cocor etc.)!
Misdrile
, noastre in locul unde triiim sunt determinate
de simboluri magice-ocultiste precum zvastica, in vreme ce
ideea egalit:ifii cu Dumnezeu ~i a complementaritiifii bine-
lui *i riiului, idee pe care a combatut-o Biserica din prima
zi a lnteineierii ei, este inghifitii dintr-odatii in simbolul
yin-yang. Nu mai suntem liberi; faptele noastre sunt de-
terminate de ,legile brutale ale naturii", de karma cea im-
placabila. Suntem condamnafi, de vrem sau de nu vrem,
sa ne n~tem de mai multe ori! Invapri fiind despre ,ener-
gie", inlauntrul nostru este consolidaca ideea New Age ca
,toate religiile spun acel~i lucru, insa intr-un mod diferit"
*i ajungem sa confundam Qi-ul cu Sfantul Duh!
Credinfa cre~tina este retrogradatii Ia o alta ,cale" spre
indumnezeire, iar Hristos, cu toate d. a declarat El Ins~i d
nimeni nu ajunge Ia Tad! decat prin El ~i d El este, Calea,
Adevdru/ fi Viapa'; este luat drept un ,invarator intelept",
asemanator cu Buddha, cu Lao Tse ~i cu ceilalti oameni.
Natura artelor marriale necesita o participare sufleteas-
d ~i trupeasd, II face dependent pe om de preocuparea
continua cu sinele sau *i astfel adopta in practica adorarea
realii a eului specifidi religiilor orientale, indepart:l.ndu-se

de invii.fii.tura cre~tinii. potrivit direia orice facem trebuie sa
aibii. caracterul de ofrandii. adusii.lui Dumnezeu Cel perso-
nal ~i sa fie neaparat in acord cu voia Lui.
Indepartarea de Bisericii. este inevitabila, deoarece spe-
cialism!. in arte marfiale triiie~te o viafa bazata pe mo-
dele ~i moduri de giindire striiine Bisericii, dici folosirea
meditafiei deschide u~a duhurilor amagirii ~i le permi-
te stapiinirea rafionala ~i emofionala asupra omului. Este
u~or de infeles di, atunci dnd se petrece aceasta, posedarea
fizici nu este neap:irat necesar:i - cu toate ca. in anumite
situatii exist:i ~i aceasta.
Astfel, in timp ce structura tradifionala a societiifii,
in care a fi de acee~i religie era un lucru fundarneittal,
incet-incet ~i discret se slabe~te, este introdus un sens a!
universalitii.fii: ,familia universala a artelor marfiale", ai cii-
rei membri accepta acelea~i simboluri, se ocupii. cu acele~i
lucruri si, cunosc aceeasi , terminologie in toata lumea.
Giindifi-vii. di in toate ~colile de karate, din Zimbabwe pii-
na in Irlanda, se poarta aceea~i uniformii. (Karate Gi), este
respectat acel~i sistem ierarhic cu centuri ~i sunt invapte
aceea~i filosofie ~i acele~i tehnici, care se predau pretutin-
deni cu numele lor japoneze ~i nu traduse in limba fiirii
uncle se afla ~coala respectiva.
Steagurile ~i simbolurile unui sistem japonez sau core-
ean sau chinezesc constituie astazi semne de legaturii intre
oameni din toate parrile lumii. Astfel, omul este pregatit
in mod incon~tient, ~i in acest fel, pentru uniri mondiale
ulterioare, printr-o metoda care este acceptatii emofional
~i nu indepiirtata, cum ar fi, spre exemplu, ,ziua mondialii.
a luptei impotriva SIDA".
Acceptarea de ciltre cea mai mare parte a populafiei a
ideilor di Dumnezeu este impersonal §i di omul poate sa
.,
·.',: 162 MARIA DJMITRIADOU
cucereasdi lndumnezeirea prin ,tehnici" ~i sa transforme

pamanculln Rai, fiind ,unit" cu natura, va contribui foar-
te muir Ia lncronizarea fireascii a ,omului-dumnezeu, care
va ~edea deasupra evolu~iei piramidale a omenirii" 1, ca ~i
conduciiror absolur ~i stiipan a! ei, adicii a ancihrisrului.
In paralel, acceptarea credin~ei fataliste Zen va consoli-
da stiipitnirea lui, mai ales cii ea va fi consideratii ca o ,kar-
ma a omenirii", In rimp ce oamenii se vor ocupa cu do-
bandirea ,lndumnezeirii" lor prin inrermediul diferirelor
,tehnici" §i nu cu ,lumea iluziei'', iar pentru orice asuprire
a lor de ditre sistemul New Age va fi copsiderara responsa- ''
bilii ,karma' lor, adicii ei ln~i~i!
Astfel se va realiza ,lini~tea, ordinea ~i sigurant:i', ~a
cum se lncitmplii deja de secole In India, uncle sisremul
nedrept ~i lipsit de omenie al castelor nu lntitmpinii nici
o lmpotrivire socialii: cei asupri~i se lndreaprii spre diferifi
,oameni-zei" guru ~i nadajduiesc sa scape de presupusele
lor ,reincarn:iri succesive".
Asrfel, In afara dir~ii lui Ecbenique, cele mai mulre ciiqi .
care au ca tema arrele martiale au fast editate de organizarii
New Age: fntelepciunea artelor marfiale a fast edicaca de lam-
vlih, o organizatie cabalisrii care se bazeaza pe lnva~aturile lui
Dion Fortune, ucenica a ,Papei neosatanismului", Aleister
Crowley. Invatiitura organizariei este monisticii. Se presuc
I' pune di ,Dumnezeu" a creat lumea printr-o serie de purce-
!
deri, auto-lmpiiqir ln pureri opuse. Aceasrii lnviitatura (Ca-
, rabinii evrei au lnvatat-o
bala), pe care, conform traditiei, ,
In timpul robiei babiloniene, nu se deosebe~te mult de taoc
ism ~i de lnvii~aturile hindo-budiste. .
Cartea lui Talman Soho, Secretele infelepciunii nemifcate,
a fast tiparita de Aldebaran, libriiria care adaposte~te con-
ferin~ele majoritii~ii organiza~iilor ocultiste, de Ia crucia~i
1
Din scrisoarea lui G. Garantzotis d.tre revistaAl treilea ochi. :.\
}
.1
j
ai rozelor §i esenieni panii Ia gnostici; in acela§i timp, ea

editeazii §i Caietele masonice. Mai mult, cartea lui Robert
Smith Kung Fu- secretele artelor marfiale ale templului Sha-
olin, lntelepciunea Kung Fu a lui Michael Minik ~i diferite
carti ale lui Ueshiba Morihei au fost editate de cunoscuta
'
libriirie a lojei masonice, ,Lumea care arde". ·
Insa se pare d preocuparea cu subiectele New Age es-
te considerata ca o insu§ire a anumitor experti in arte
maqiale. Astfel, maestrul de Ninjutsu, Kostas Dervenis,
in articolul sau ,Bun Bu Ryo Do" (sau, altfel spus, ,Mii de
plagiatori mici") 1, printre defectele unui invatator riiu ~i
incult, pe care 11 nume§te Mifos (plagiatorul), mentioneaza
ca defect §i urmatorul: ,La sfar~itulleqiei, MifOS lncepe sa
discute cu discipolii in eel mai nepotrivit mod despre ·ann-
mite subiecte pe care le citise in numarul pe luna trecutii al
revisteiA/ treilea ochi (sau al revistei Inexplicabilul, ca sanu
facem discriminari), subiecte pe care nu le stapane~te bine,
ci el vrea sa se afle in treaba ca un copil. Aljadar expertulln
arte marfiale trebuie sa stapaneasca bine subiectele aborda-
te in revistele ln cauzii ~i sa nu fad pe de~teptul f:i.rii sa le
stapaneasd bine."
~i, lntr-adevar, aceste reviste, alaturi de titlullor au cate-
va expresii orientative, precum: ,,cursul con§tiinfei", ,ma-
gia c:iut:irii", ,,al treilea val'' etc.; con tin ~i lucruri foarte
interesante: ln principiu ele gazduiesc reclarne ale fiedrei
ramuri a copacului ocultismului: Friitia eseniana, Ingerii
purtiitori de lumina, Tagma suprema initiatica a templu-
lui, gnosticii, guru ~i multi alfii, dar ~i reclame ale diferite-
lor ~coli de arte martiale.
RevistaA/ treilea ochi s-a !ngrijit ~ide instruirea noastra
In artele martiale, aducand din China pe ,personajul le-
gendar viu" de 80 de ani, maestrul taoist Wong Fei Hung
1
in revista Budo ji spm·t, nr. 29, mai-iunie 1994.
(1847-1924), Ia seminarii, pentru un pref accesibil: semi"\L'

narul de II zile, cu tidul ,Seminar principal de Tai Chi", "
cu o duratii de doua ore ~i jumatate pe zi, costa 50000 de j
drahme, in timp ce cursu! de trei zile, ,,Aplicarii posibile j
pushing hands", costa 40000 de drabme, dar trebuia sa ur, j
mezi mai !ntii cursu! de II zile ca sa poji participa ~i Ia j
acesta.
Alte 50000 de drabme costa cursu! de doua zile ,Re- c:
tragere in natura", c.are cuprindea ,experienre energetice ·~
cu simbolurile I Ching ~i invaprea tehnicilor- pinil acum
41
secrete - ale «absorbirii peisajului>>." Era'vorba, conform
revisteiA/ treilea ochi; des pre o mare ocazie;· caci ,discipolii
lui americani din ultimii trei ani se due Ia Peking ~i pliitesc
40000 de dolari pe ora" (cine a spus ca New Age nu este o
afacere profitabila?).
Unul dintre editorii revisteiA/ treilea ochi, St. Stinis, care
a editat carfi despre talisman (arnulete magice) ~i despre al-
te subiecte asemiinatoare, predil ~i ,seminarii de nivel supe-
rior" des pre ,,proiec}ia creatoare", unde acesta iilvaf:'i ,prin,
tre altele, tehnici de proieqie imagisticil dinamicil, metode
de extragere, de cultivare ~i de transmitere a ehergiei, folo-
sirea unor certificate, culori ~i simboluri de putere".
Un articol definitoriu in acest sens a! revistei Al trei-
lea ochi este eel despre ,urma~ii lui Iisus ~i ai Mariei Mag- .
dalena'', care au ,drepturi ce se infeleg de !a sine asupra
tronului Europei" 1• Este vorba despre un subiect pe care
il pregatesc deja de mulfi ani oculti~tii care sunt membri
ai unor case regale europene, subiect care in nota editori-
lor din acela~i numilr a! revistei este comentat astfel: ,Nu~
mai ideea existenfei extratere~trilor ar face ca nelnfelegerile
noastre sa para a fi hilare. 0 conducere mondiala atunci
ar fi eel mai logic lucru. Ea ar avea ~i drepturi <<divine», nu
1
Nr. 59. ianuarie 1997.
prezentate cu justificiiri medievale de tipul «prin mila lui

Dumnezeu», ci pe motivari ~i argumente moderne (!) pu-
cernice. Se spune (insa cine spune?) cii in urmatorii trei ani
subiectul care se va discuta din ce in ce mai mule va fi aces-
ta al unei «dinastii divine», cu drepturi care se in)eleg de
Ia sine in guvernarea statelor cre~tine occidentale - adid a
intregii lumi. Punctele slabe ale democra~iei de altfel sunt
liisate cu indem:lnare sa devina din ce in ce mai percepti-
bile. lad cum ar putea sa vina din nou Hristos pe piim:lnt
~i sa il convinga ~i pe eel mai necredincios om! Desigur, nu
sa vina pe nori ~i in sunet de tunete. Acestea taceau parte
din conceptia medievala. In schimb un .... urmas de-al Lui?
' '
Cu toate impotrivirile multora, in mod psihologic ~i nu-
mai subcon~tientul maselor 1-at accepta imediat. Cel inult
morala noastrii puritana care leaga desavaqirea de celibat
ar putea suferi un ~oc."
In numarul 60 din februarie 1997 al revistei se tacea
propaganda pentru religia braziliana adoratoare a satanei
Umbanda, care ,ailandu-se in umbra carnavalului de Ia
Rio, este pregatita sa se raspandeasd pe intreg pam:intul!"
~i in acel~i timp atriigea in in~elare prin intrebarea referi-
toare Ia cometa Halley dad ,in sfar~it vin zeii din spafiu".
Dupa pu~in timp, in America, 39 de membri ai ereziei
,Poarta cereasc:l", care aveau c:ludiri similare, s-au sinucis
ca sa ti ia cometa in fmp3.r:lfia cerurilor.
Potrivit editorilor revistei Al treilea ochi, aceasta ,urma-
re~te s:l il intoardi pe om spre centru'', de aceea ea ,uneori
vorbe~te despre posibilitatea de a se realiza o confedera)ie
greco-turd, alteori vorbe~te despre cei 12 zei ai Olimpului
sau despre Ortodoxie", pentru a arara mulfimea cailor care
con due ,acolo'', adid Ia realizarea de sine. Ceea ce editorii
revistei nu explica este de ce ciuntesc dupa bunullor plac '·I
scrisorile pe care le publica, atunci c:ind acestea se impotri- l,l
.I
I,I
166 MAruA DJMITR~OU, '
vesc New Age - a~a cum au facut, de exemplu, cu scrisoac
rea trimisa de fostul pre~edinte al Asociafiei Noua Acropold
din Tesalonic, loan Garantzotis, raspunzand Ia un articol
al revistei referitor Ia subiectul parasirii de catre acesta a
organizafiei respective.
Cunoscufi lnvafatori de arte marfiale, precum Kostas
Dervenis ~i Dimitrie Tsefelis, publica articole ln revista AI
treilea ochi, probabil din motive publicitare. De ce lnsii. sa
fie caracterizat ca Mifos expertulln arte maqiale care igno-
ra articolele unei reviste ce face atat de multii propaganda .
New Age, !neat cu greu acestea pot fi considerate altceva
· dedt ni~te afirmafii f"ara sens?
7.
MOTIVE ALE TRANSFORMARII
ARTELOR MARTIALE INTR-UN
'
MODDEVIATA
'
In primul rind trebuie sa clarificam faptul ca artele

maqiale subjuga u~or omul ~i devin un mod de viara al
acestuia. La aceasta contribuie, desigur, publicitatea, !nsa
fiecare om are propriul motiv care 11 incita, !ntili de toa-
te, Ia !nvaprea unei arte maqiale, iar apoi Ia continuarea
acestei inva1ari. Exista, de exemplu, oameni care, neavand
un scop special de a se ocupa in mod serios cu o tehnica
de arte martiale, int:1lnesc un maestru de arte martiale care
' '
le satisface nevoile pe care fiecare om le are, mai ales aceea
de a se ocupa personal de el. Omul acesta ar putea sa fie
altceva, sa fie profesor Ia §COala sau profesor Ia ora de cate-
heza- insa este maestru de arte maqiale. Cel care accepta
interesul aratat de maestru o va face din recunostinta fatii
' ' '
de acesta- ~i poate datoritii unei temeri launtrice ca poate
se va arata nevrednic de interesullui ~iva pierde tot ceea ce
are de oferit omul care i-a inreles nevoia.
Jo Hyams ne vorbe§te despre propriul lui !nceput, in
cartea Zen-ul fn artele marpiale: ,Intrarea mea in arte-
le marriale a inceput in anul 1952, c:l.nd eram ziarist Ia
ij
I.
168 M~DIMIT=ou,
Herald Tribune in New York. Eram un tip sedentar, gras,
J~
l
nelini~tit, rna plictiseam repede ~i ciiutam continuu noi
aventuri. Nu ~tiam dar nici cine eram, nici incotro se in-
dreptau viata ~i cariera mea. ~i, ca sa spun §i ce era mai
riiu, eram lipsit de riibdare, fricos ~i cu tendinte autorita-
re, nesigur ~i ostil, ca si lmi contrabalansez nesiguranta.
In fiecare zi luam imerviuri diferitelor staruri ale cinema-
tografului, dimre care unii erau cu mult mai tineri decat
mine. A§adar, pentru cii adesea doream sa rna dzbun pe ei
pemru succesullor, tehnica mea era sa ii presez Ririi mila
pana cfind riispundeau ceva ce imi dadea. ocazia de a face
comentarii acide: Imr-o zi, Bronislaw Kaper (1902-1983)
a in{eles ce anume urmiire~te aceasti tehnidi a mea §i rn-a
sRiruit sa incep sa fac karate. «Poate d exercitiul te va aju-
ta sa slabe~ti ~i poate d iti va permite sa scapi de cateva
dintre dutatile tale>>, mi-a spus. Cand Kaper a programat
prima mea leqie cu Ed Parker, am acceptat cu gandul d,
~i dad nu exista nimic vrednic de invapt, a~ aduna destul
material pemru cfiteva coloane de ziar, pentru di destule
staruri, precum Elvis Presley, f:iceau cursuri cu Ed Parker.
Sum mai mult de douiizeci de ani de cfind rna ocup cu ar-
tele rriartiale. va prezint aceastii carte, nadajduind ca poate
unii vor vrea sa urmeze o cale asemiinitoare.''
Din clipa In care te vei ocupa cu ele, artele martiale te
introduc repede intr-un ,canal". Modul principal prin ca-
re se imamplii aceasta este amrenamemul cominuu. Nu-
mai pemru lnvaprea paqii tehnice sum necesari multi ani.
,,n karate traditional este nevoie de eel putin cate cinci ani
pemru lnvaprea Ia perfectiune a fiedrei tehnici a noastre.
Este nevoie de 15-20 de ani ca sa invatam tehnicile funda-
memale. Este nevoie de 10 ani pemru a lnvaia tehnicile de
baza, 10 ani pentru Kata ~i 10 ani pentru Kumite (luptii Ii-
bera), ln total30 de ani. Perfeqionarea noastd ln acest ka-
rate necesita exercifiu de-a lungul intregii viefii; dci oare

ciiti ani veri face lupte ~i veri participa Ia campionate, 5-8
ani? Apoi ce veri face, vii veri opri? Dar inca nici nu afi in-
ceput sa practicati serios karate!", spunea intemeietorul ~i
pre~edinrele organizatiei internarionale de Shotokan, Taiji
Kase sensei (1929-2004), la varsta de 64 de ani, sensei ca-
re are 10 dan. ~i completa ca ~i numai pentru tehnica de
respiratie ,este nevoie de mult antrenament in fiecare zi.
Au trecut 34 de ani pana ciind am inteles cum trebuie sa
respir,. 1
Kostas Dervenis, maestru de Ninpo Taijutsu, mentio-
neazii d. a primit al pptelea dan f:irii sa considere ca· este
vrednic de el, insii ,1-a pus deoparte" ~i ,se va antrena panii
ciind II va merita cu adeviirat", lucru care, ap cum crede el,
se va petrece ,cam in douizeci de ani", adic.ii atunci cand
va fi de 55 de ani. Aceasta referitor Ia Ninpo Taijutsu, ca-
re are I 0 dan ~i de Ia al zecelea in sus incep nivelurile. In
filmul Kung Fu, Semnul dragonului, aflam cii fiecare sistem
Kung Fu este un ,,anr lung care s-a rupt in buciiti" ~i, pen-
tru a-1 restabili In forma lui primordiala, un maestru ~i un
discipol trebuie sii lucreze jumiitate din viap lor.
Adesea acest antrenamenr continuu !ncepe de Ia o var-
stii fragedii: sensei Taiji Kase a 1nceput karate de Ia varsta
de 15 ani, lnsii atunci avea deja 3 dan in judo! Ap cum
se poate lnfelege u~or, un astfel de lucru poate pecedui
inrreaga existenfii a omului: ,Existenp mea a fost literal-
mente marcatii de cei peste 35 de ani de anrrenament zil-
nic. Artele marriale au devenit viap mea. Practicarea lor
ajutii Ia cuno~terea de sine ~i am lnteles d inviiprea unui
sistem foarte eficienr de au.toapiirare are repercusiuni foar-
te importanre asupra personalitiifii", ne spune sensei Ri-
chard Lee, maestru de Shorinji Ryu.
1
Desigur, se refecila respira~ia din timpul medita~iei (n.trad).
170 MARlA DIMlTRlADOU
A~adar, In primul rand practicarea continua a tehnici-

lor le face pe acestea sii devina mod de viafii, provoc:l.nd
automatiz:area ~i sav:ir~irea lor spontana. Un mare rol 11
joadi faptul cii practicarea lor relnvioreaza organismul, dar " \
~i senzaria arnetitoare a puterii, fie cii aceasta se refera lor "'
impunerea asupra sinelui (reu~esc sa fac ceea ce ieri nu pu~
team sa fac), fie asupra altor oameni. Pentru a exista acest
aspect din urma nu este necesar ca eel ce practicii artele
martiale sa participe Ia o ceard ~i sa predomine: siguranra
ca pofi sa fad fara cu succes unei dispute este de Ia sine de
ajuns. Alrii l~i continua instruirea fiind incitati de teroarea
prezentad de mass-media In legaturii cu ,himea periculoa-
sa In care triiim"; acest lucru influenreaza adesea mai mult
femeile, dar nu este lndeaji.ms pentru o consacrare din tot
sufletul practicarii artelor marriale.
Altii continua, sper:ind In obrinerea ,foloaselor uria~e"
despre care vorbesc promisiunile zgomotoase ale inae~tri
lor: de exemplu, Dionisie Tsetelis ne vorbe~te despre ,re-
zultatele pe care le are Palma asupra stiirii mintii" astfel:
,Mi~carea ciclicii ~i armonioasa a trupului devine lncet-ln-
cet ~i semnul distinctiv al minfii. Mintea lnvata sao nu se
mai at~eze de ganduri, ci sa se mi~te In mod circular ~i
sa analizeze lucrurile sferic, precum cercul Pakua, pe sea-
rna c:iruia mintea invat:i s:i se mi~te. Mintea)nvatii s:l nu
fie unitara, ci sa poad sa se rasuceasdi, sa l~i schimbe din-
tr-odadi direqia ~i astfel sa se apropie din diferite direcfii
de relul sau. In final toati!. aceastii Iucrare interioara ~i ex-
terioara lini~te~te sufletul omului, pentru di, In timp ce se
mi~cii deasupra armoniei antitezelor, dob:lnde~te o lini~te
adancii ce se sprijina pe cuno~terea schimbarii continue ~i
a armoniei care se aHa dincolo de fenomene. Astfel nimic
nu poate sa o tulbure, pentru di ea cunoa~te esenp lucru-
rilor (!). Sanatate perfecd, putere ~i suplere a trupului ~i a
mintii, armonie, circulatie, lini~te ~i frumusete, unitatea

lntregii existente lntr-o singurii direqie pentru cele mai
bune rezultate, atat In ce prive~te aspectul combativ, cand
practicantul reu~e~te sii se mi~te liber, spontail ~i fulgerii.tor
pe diferite traiectorii circulare etc., este capabil sa se fereas-
cii de adversarii lui lntr-un mod «magic>> ~i poate sii ajun-
gii pe nea~teptate In spatele lor inainte ca ac~tia sa l~i dea
seama ce se intamplii ~i farii. miicar sii ii atingii ~i culovituri
fulgeriitoare ale palmei, dar ~i ale intregului sau trup sa II
invingii pe adversarullui." ,lata care sunt bucuriile pe care
le promit Palma Chang ~i toate artele martiale interioare",
pe care le predii autorul ciirfii.
Exisd lntotdeauna posibilitatea lnrauririi mintale ~i
sentimentale din partea fiintelor demonice, prin interme-
diul meditatiei, lnsa inHuenp de acest fel, spre deosebire
de posedarea fizicii., nu poate fi perceputa ~or de citre eel
suferind, ci lnainteazii treptat, odata cu trecerea timpului,
panii cand schimbarea caracterului persoanei respective es-
te deja un fapt lmplinit. In general, substratul magic al
mi~carilor provoacii de Ia sine practicantului o deprindere
~i o tendintii de ,a merge mai adanc".
Richard Lee sensei ne vorbe~te ~i despre altceva, care
de asemenea ,i-a marcat literalmente existenti'. Este vor-
ba despre ,aparitia lui In fata publicului francez, In anul
1972, cu ocazia celei de-a doua editii a Campionatului
Mondial de Karate de Ia Paris, unde a participat ca lnlocu-
itor al unui alt expert In demonstratia de Kobudo, In fap
celor mai buni karateka clin lume".
Preocuparea cu artele martiale oferii, lntr-un fel sau al-
tul, ~ansa de a obtine diferite premii. In principiu, prac-
ticantul artelor martiale este considerat de cei care nu le
practicii drept cineva deosebit, pe de o parte, ~i ca un ad-
versar considerabil, pe de alta parte. Ganditi-va Ia riisune"
172 MARIA DIMITR!ADOU ,
'
tul pe care II va avea asupra psihicului lumii dacii este vor-
ba de un copil care practidl arte marfiale! Existii posibilita-
tea de a c:l~tiga o medalie la campionate.
Este cunoscut faptul dl nimeni nu a urat slava, spre de-
osebire de alte lucruri. Existii intotdeauna §i premii de alt
fel: caracterizari pe care fiecare maestru ~tie cum sa le im-
part:!: ,eel mai s:lrguincios elev,, ,eel care prinde sensul"
~.a., care ii fac pe elevi sa se mandreascii inlauntrullor sau
pe fa fa- indiferent de vilrsta lor.
Diferitele pozifii, incliniiri ale capului, saluturi, co-
menzi, intotdeauna date in limba artei marfiale respective
- in japonezii pentru Karate, in chineza pentru Kung Fu,
in coreeanii pentru sistemele coreene -, 1l inifiaz:i pe disci-
pollntr-un alt domeniu, ·satisfacand nevoia umanii de in-
tegrate intr-un anume grup; aceasta integrare, care creeaza
sigurantii,
, se consolideaza odata cu desrasurarea
, concursu-
rilor p., care pun o echipa impotriva celeilalte.
Tendinp ascunsa a omului de a deveni ,calif In locul
califului" 1 este lntarita In artele marfiale prin sistemul ie-
rarhic al centurilor ~i al privilegiului de a fi eel mai bun
disci pol- sau cei mai buni discipoli -, care il ajuta pe ma-
estru in antrenamentul celorlalfi.
Exista discipoli care destul de repede incep sa vise-
ze dl vor deschide o ~coalii de arte marfiale, ,ca §i maes-
trul". Potrivit lui Sava Mastrappas- Shotokan 4 dan-, ve-
chiullui maestru era ,un oriental venit de departe, al dl-
rui lntreg comportament ~i misticismul pe care II cultiva el
lnsu~i ii dadeau insu~irea de infailibil §i il raceau sa fie un
atotlnfelept lntre oameni care nu §tiau nici alfabetul, ima-
ginea atotlnteleptului §i a infailibilului, cu toate ca lngrii-
dea critica liberii ~i dialogul, li atriigea pe occidentali." 2
1
Adicl s:i i:i ia locul maestrului (n.trad.).
2
,Necesitatea psihologiei atlecice in karate combativ contemporan",
in revista Kumite, nr. 3.
fntr-adevar, cine nu ar vrea sa fie vazut astfel? Un alt

criteriu pentru adoptarea artelor maqiale ca mod de viarii
este §i ,marele interes pentru interiorizare", pe care -11
menrioneazii in articolullui 1 Kostas Dervenis.
Adesea, unii oameni transformii artele marriale in mod
de viarii pur ~i simplu pentru d. au fost educari prin bataie.
Cind violenra s-a inriidacinat in psihicullor, este normal
sii vrea sii o foloseasd. in diverse moduri. Mulri, de altfel,
fac un mod de viara din artele marriale pentru a-~i depii~i
teama de biitaie ~i a se simri curajo~i.
Un alt motiv complemenrar care contribuie Ia adop-
tarea artelor maqiale ca mod de viafii este acela d. epoca
noastra nu acordii timp pentru cercetarea de sine ~i preo-
cuparea cu acestea este o ocazie pentru a~a ceva. fnsii acest
motiv nu este suficient pentru ca cineva sii riimanii in do-
meniul artelor marriale, pentru d. aceastii nevoie poate fi
satisf:icutii ~i in alte moduri.
Fiirii indoialii, un rol fundamental il joad. abordarea
pozitivii dinainte a filosofiei orientale de d.tre practicanrul
artelor marriale, dar ~i !ipsa unei educarii cre~tine funda-
mentale sau participarea Ia viafa liturgicii cu raritate ori for-
mal- sau din constrangere, in urma presiunii unor piirinfi
,care i~i impun propria voiilfii in fara copiilor lor". De obi-
cei, cei care in mod con~tient au acceptat sii 1I urmeze pe
Hristos nu adoptii artele martiale
, ca mod de viatii,
, nici nu
~teaptii sii fuca vreun antrenamenr penrru a se ,simri bi-
ne", did practic:l in mod sistematic rug:lciunea.
1
tn revista Budo fi sport, nc. 29, mai-iunie 1994.
8.
ROLUL SI
, OFERTA
CU CARE YIN ARTELE MARTIAL£.
,
IN LUMEA CONTEMPORANA
~a cum am viizut In capitolul a! cincilea, artele maqiale

. .,
urmaresc crearea unor ,super-oament sau ,oament-zet ,
. .,
care l~i vor asuma purtarea de grija a semenilor lor. Adeva-
rul este cil adoptarea artelor martiale ca mod de viata mer-
ge adesea alaturi de o atitudine de ,luptiltor al binelui",
asemilnatoare cu cea a cruciatului care voia sa instaleze Ra-
iul pe pilmant, nimicind raul prin violenta.
Exista lnsa aid o diferenta de scop: lilosolia artelor
maqiale nu l~i dore~te distrugerea rilului, ci ecbilibrul din-
tre bine §i r:'iu, datorit:'i diruia se reu~e§te ~a-zisa ,satisfa-
cere a naturii". Nu putini sunt cei fascinati de masca ,lup-
tiltorului ~i a lilosofului"' care ,trebuie sa li apere ~i sa li
conducil pe cei slabi lntr-un mod practic ~i elicient".
Dincolo lnsa de aceste abordari romantioase - ~i In
esenta adoratoare de sine -, exista In r:lndul speciali~tilor
In arte martiale lntrebilri ~i propuneri despre rolul pe care
ar putea sa II joace artele maqiale In lumea contemporana.
Astfel, In editorialul numarului 3 a! revistei Kumite, care se
ocupa cu ,cauzele rilspandirii explozive a artelor maqiale",
citim ~i urmatoarele: ,Farillndoiala, cilutarea unei silnatilti
mai bune, a unei preocupari creacoare ~i recreatoare, nevo-

ia apariirii sinelui de peric~le sau chiar ~i satisfacerea unor
tendinfe egoiste ale noastre sunt motive care pot condu-
ce pe cineva spre intrarea lntr-un dojo 1• Aceasta este lnsa o
parte a monedei. Striibatem sfil.r~itul unui mileniu In care
In ultimii doua sute de ani s-a ridicat In slavi progresul teh-
nologic ~i economic, In dauna lnsa a omului ~i a mediului
natural. Acest progres a condus Ia o dezvoltare fad limite,
care a lnlocuit valori existence de secole, a riisturnat coduri
de comportament ~i relafiile dintre oameni, a distrus sis-
teme locale ~i a dizolvat societiiti. Abundenp industriala
a unei dezvoltari distrugatoare 1-a sfadmat pe om, condu-
dndu-lla nevroze de masa, Ia substitute ale viefii. Priete-
nia, solidaritatea, lntelegerea, 'demnitatea, valorile ~i idea-
lucile multor generafii au fost cilcate In picioare In nume-
le unui nou dumnezeu, al banului sau al c~tigului, prin
orice mijloace. lnvii[iiturile lnrelep[ilor umanitiitii au fast
bine ascunse In fap succesului best-seller-urilor ~i a unui,
consumism absolut. Globalizarea civilizafiei lntr-un moe
del consumist de tip occidental pare a fi ameninfiitoare ca
un co~mar, conducand societiifile spre depravare, spre anu-
larea oriciirei norme morale, spre deciidere. insa, ~a cum
stim foarte bine, actiunea aduce cu sine reactia sau bine-
' ' '
le existii In interiorul riiului (yin-yang). Revolutia tehno-
logicii ~i globalizarea civilizatiei au creat, pentru prima cla-
ra, posibilitiifi de comunicare de neconceput lnainte lntre
oameni, de influenr:l reciproc:l intre civilizatii, au creat o
democratizare a cuno~terii (de exemplu: internetul). Frii-
mantarile creatoare dintre civilizatiile occidentale ~i cele
orientale sunt atat de intense, lndt inBuentele lor iau for-
ma unei avalan~e. Rationalismul occidental ~i misticismul
1
Locttl ilumindrii, rermen japonez pentru locul unde se predau artele
maqiale (n.aut.).
'" -"~'~m",l
oriental se amestecii 1ntr-un aliaj care influenreaza zilnic tot
mai mult, schimband moduri de gandire ~i cauzand schim- 1
biiri radicale In economie, In politica, In ~tiinta ~i desigur ~i
In artele martiale. Riispandirea lor In din ce In ce mai mul-
. te paturi sociale ~i Ia tot mai multe varste, ciiutarea celor
mai adanci taine, cuno~terea cii adevaratul adversar este
sinele nostru lnsu~i, ciiutarea desavar~irii, a echilibrului ~i a
reconcilierii sunt comune din ce In ce mai multor oameni
care dep~esc abordarile superficiale referitoare Ia artele
martiale. Secolul al XXI-lea poate sa conduca Ia o riispan-
dire chiar mai exploziva a artelor maqiale, In mod insepa-
rabil unite cu principiile traditionale ale marilor mae~tri de
Budo (calea riizboiului), lntr-o societate In care vor domni
influenrele reciproce pozitive ale civilizatiilor."
In principiu, se poate observa cii In acest articol sala
de antrenament uncle se predau arte marriale este numita
dojo, loc al iluminarii, adica Joe uncle se realizeaza idealul
religios a! budismului Zen. De asemenea, artele marriale
sunt prezentate ca fiind ,legate in mod indestructibil de
principiile tradifionale ale mae~trilor de Budo (calea riiz-
boiului)". ~tim deja cii aceste principii sunt acelea cii, prin
intermediul practicarii artelor martiale, se produce ,uni-
rea cu universul" care, conform Zen-ului, este ,un vid cu
o anumitii formii", este un Dumnezeu impersonal care se
manifesta ca univers, ca natura ~i ca om.
Autorul articolului nu pare a nu fi de acord cu roate
acestea: ne vorbe~te despre valori ~i idealuri - printre ca-
re nu pune ~i iubirea - care ,au fost calcate in picioare in
numele unui dumnezeu nou, a! banului sau a! d~tigului
cu orice pre(. Insa se pare cii uitii cii banul sau c~tigul nu
sunt un dumnezeu ,nou', ~i ca aceste idealuri sunt dilca-
te in picioare de secole de institufia sclaviei, de riizboaie-
le nesf:l.qite, de considerarea semenului ca fiind doar un
obiect, de cultul puterii §i al celorlalti idoli, precum §i de

dispozitia oamenilor de a face mii de rele pe care numai cu
ajutorul dezvoltiirii tehnologiei au reu~it sii le realizeze.
Anumiti oameni izolati au fast o exceptie luminoasii,
precum ~i anumite comunitati cre~tine In care harul lui
Dumnezeu depiisea , neputinta , si, nestatornicia omeneascil.
,Principiile traditionale ale mae~trilor de Budo'' au lncer-
cat deja §i au e~uat: riiutatea omeneascii este o boalii prea
gravii pentru a fi vindecatii cu cataplasme ~i este naiv a-~i
imagina cineva cii prin folosirea internetului ~i prin ,glo-
balizarea civilizatiei", ,lnviitiiturile lnteleptilor" vor fi con-
solidate ~i vor fi aplicate mai bine. Se pare insa d printre
,,inrelep~ii omenirii" ale ciror ,inv3.{3.turi au fost ascunse
bine" autorul articolului L-a· ascuns bine ~i pe Hristos -
~a cum de altfel iJ ,ascund bine" ~i filosofiile orientale.
Blestematul ,rationalism" ~i ,consumism occidental" sunt
aid sperietoarea cea rea, insii, din fericire, din cauza ,globa-
lizarii civilizatiei", el este alto it cu un spirit din Riisarit, ca-
re este ,o lume frumoasa, morala, creatii in mod angelic".
Este mai bine sii nu ne referim in amanuntime , Ia intu-
nericul dens care acoperii lumea aflatii in stiip:l.nirea demo-
niJar, in care viiduvele .sunt arse de vii impreuna cu sotii
lor decedati §i sute de mii de fetu~i sunt m:l.ncati in grup
pentru cil, dacii se nii§teau, ar fi apartinut unei ,zodii rele"
a ,calului de foe" -lucruri pe care nici un dasciil ,luminat"
de Budo nu 1-a dezaprobat vreodata, mai ales ca et este §i
conform cu , traditia
, cea veche".
Este nevoie insa sii semnaliim faptul cii ,schimbarile ra-
dicale In economie, in politica, in ~tiinta §i desigur in artele
maqiale", precum -~i ,amestecarea rationalismului occiden-
tal §i a misticismului oriental", ln paralel cu atacul multi-
lateral impotriva credintei cre§tine nu este ceva lntampla-
tor; de asemenea, nu este intiimplatoare ,riispii.ndirea ex-
plozivii a artdor marfiale'': este pur §i simplu un rezultat

al aqiunilor pregiitite sistematic care folosesc bipolaritatea
Riisiirit-Apus ca sa impingii lumea din rilu in mai rilu.
Este adeviirat cii, dacii. clerul secret care pregiite§te sis-
tematic Religia Universala, Economia Mondialii ~i Guver-
narea Mondiala nu pregiitea a~a cum trebuie calea pentru
artele maqiale, nu existau nici atitea dojo, nici atatea revis-
te ~i ziari~ti, nici ad.fia cititori. Poate ar trebui ca autorul-
sau autorii- articolului care declara cii ,a§a cum §tim foar-
',
te bine, binele existii inliiuntrul riiului (yin-yang)" sa fie
I
intrebat dacii exista vreun riiu in ,riispandirea exploziva a
artelor maqiale", pe care cu siguranra o cOnsider:i ,,buna''.
Pentru crqtin nu are o importanra foarte mare dacii.
diavolul poarta masca ,rarionalismului occidental" sau a
,misticismului oriental" sau masca unificatii a ,celor douii
in unul singur", pentru cii in spatele fiecarei mii~ti poate
foarte U§Or sa se deslu§eascii chipul satanei. Insii acest lucru
se pare ca nu este valabil pentru cori.
Astfel, in articolul lui din revista Kumite, cu titlul ,Li-
mitele dezvoltarii §i cum pot sa ajute artele marriale", Kos-
tas Dervenis miirturise~te de Ia inceput cii ,in trecut a exis-
tat o persoana care slujea ~i ea Dumnezeului consumis-
mului", care este ,dogma religioasa a epocii, sangele celui
mai nou Testament, in care neamul omenesc se inrelege in
mod definitiv cu mamona". Desigur, mamona contempo-
ran e ,laicizat, democratic, american".
In continuare ne vorbe~te despre un studiu pe care l-a
racut o echipii de cercetiitori de Ia M.I.T. (Institutul Teh-
nologic din Massachusetts) ~i care a fost prezeiltat sub egi-
da organizariei Clubul de Ia Roma, in anul 1972. Acela§i
studiu a fost publicae in cartea cu titlul Granitele cre{terii
~i ,in deceniul anilor '70 aceastii carte ~i reeditiirile ei s-au
vandut incontinuu, panii Ia ultimul volum''.
Studiul ne spune, aFdar, ca in timp ce popularia pa-

mantului cre~te in progresie geometricii, resursele natura-
le, recolta pamantului ~i productivitatea industrialii scad in
calitate ~i in cantitate. Dimpotriva, cre~te poluarea. Con- -
cluzia studiului este d 30o/o din populafia pamantului va
muri. Este vorba despre un studiu care a fost folosit de loja
de Ia Roma, numitii ~i cea ,a stapanilor banului" ~i a ma-
sonilor de grad lnalt, in cadrul O.I.E., a drui ramurii pu-
ternicii este new-age-istii ~i promoveazii noua politicii ~i or-
dine monetarii mondialii ~i noua religie universalii.
Scopul prezentiirii acestui studiu a fost exact promova"
rea ideii globaliziirii, care, prin ~a-zisa reimpartire a resur-
selor economice ~i prin administrarea lor de o conducere
mondialii, neva sdpa astfel de toate necazurile economice
~i de toate celelalte probleme.
,Uniti-va, pentru cii pierim!" a fost mesajul dtre mase-
le chinuite ~i manipulate de secole. Doar d loja de Ia Ro-
ma ~i organizariile afiliate ei evitii sa spunii cii exact cei care
vor sa ne scape de la ,nimicire" sunt cei care au creat acest
sistem de exterminare ~i inca 11 protejeazii.
Kostas Dervenis insii abordeazii problema ,ca taoist",
dedarand d ,taoismul este ~tiinra rafionalii a Riisaritu-
lui" ~i d ,prelungirea taoismului, artele marfiale, pot sii
ne ajute sa ne evitiim «granitele dezvoltiirii>>, schimband
direqia social:i''. ~i aceasta pentru cii ,dad eel ce practicii
artele martiale face un pas spre riidiicinile taoiste ale aces-
tor arte marfiale, va vedea d mae~trii mereu insistau asu-
p ra simplitiitii si a independentei. Prin exercitiu zilnic uce-
' J J '
nicul in cepe sa poatii sii se distanfeze de viap cotidiana." ~i

el sratuie~te astfel: ,Simplificari-vii viap ~i nevoile voastre.
Folosifi pasajul artelor marfiale pentru a vii orienta spre in-
terior, a gasi In voi bucuria viefii. A dori «din ce in ce mai
mult>> este o boala grava, nu este nevoie sa o transmitem
mai departe noi, cei care se presupune cii ne preocupam de

disciplina noastrii interioara."
In articol se da ~i rezolvarea problemei, dupa parerea
aurorului: ,Solutia este independenta interioarii si exteri-
' ' '
oara a individului fa~a de larul care se strange din ce In
ce mai mult ~i care lncearcii sa 1l facii pe individ o unita-
te de produqie ~i de consum, lntr-o lume cenu~ie In care
bunurile scad din punct de vedere cantitativ din ce in ce
mai mult." In articol sunt date ~i sfaturi practice: ,Ruperi
ciirtile voastre de credir, cumparati produse second-hand
sau construi~i-le voi ln~iva."
~i ,luptatorii binelui" sunt chemati la acpune: ,Putem
~i noi, cei care facem arte mar~iale, sa ajutiim spre a pre-
intii.mpina raul, prin a ne lntoarce la esenra ~i la riidacinile
instruqiei noastre (in loc sa purcedem ~i noi Ia vii.natoarea
dupa bani) ~i sa facem ceva foarte important: sa transmitem
mesajul (independen~ei individului, pe baza invataturii ta-
oismului - n.aut.). Artele martiale influenteaza foarte dar
tineretul fiecarei societa~i. Sa fie pozitiv mesajul pe care 1l
diim, ca s:l existe o societate :in care sii creasc:i copiii UO§tri.
Faceti ceva! Se presupune ca sunte{i luptatori. Nu este ~a?"
Apdar ,luptarorii" sunt chernati sa ne salveze de Ia dis-
trugere prin intermediul taoisrnului. Dar dacii intr-adevar
omului nu ii ajunge faptul cii Dumnezeu lnsu~i S-a tacut
om, Hristos nu a avut alte haine decii.t cele de pe El, iar ba-
nii pe care oamenii li dadeau El ii impaqea saracilor, dad
in loc sa urmeze Lui, omulli intoarce spatele ~i se griibe~te
sa se facii mai bun pe baza inva{aturilor ,inteleptilor lu-
mii", atunci orice comentariu este de prisos.
Este lnsa vrednic de mirare faptul cii tori acestia care se
' '
oferii sa salveze societatea greceascii prin intermediul taois-
mului, a! budismului, a! hinduismului ~i a! celorlalte teorii
care In tarile in care s-au dezvoltat nu au salvat pe nimeni,
nu au stat niciodatii sii cerceteze traditia striimosilor lor asa

' ' '
cum ea este cu adev:lrat .~i nu cum o denatureaz:l ,cerce-
tiitorii" New Age. Sau poate di au studiat-o §i au vazut ci
este inferioara teoriilor care sunt propovaduite, sau poate
ci au interpretat-o gre§it, crezand di Hristos §i propriii lor
lnviifiitori spun aceleaji lucruri? La urma urmei, pe ce cri-
terii ei consideri di crezurile lor sunt mai potrivite decat
credinp cre1tina pentru a se evita consumismul §i licomia?
Potrivit adevarului pe care noi, grecii, precum §i alte po-
poare, avem cinstea de a-1 cunoajte de secole - lmpreunii
cu libertatea pe care o avem de a-1 urma sau nil - singurul
mod de a lnceta drumul omului spre distrugere, fie di este
vorba de distrugerea Apusului ori a R:l.siiritului sau de ori-
care alt tip, este ca acesta sa se lntoardi In casa Tatiilui sau 1•
Atunci nu numai di omul se va vindeca de obsesia fata de
dominafia simfurilor, nu numai di va lnceta a-1 ucide pe
aproapele sau - lntr-un mod sau alrul - pentru dobandi-
rea §i pistrarea bunurilor acestuia, ci va oferi aproapelui cu
bucurie tot ceea ce are, chiar de va riimane lipsit de cele ce
i se cuvin. Pe baza acestui duh, bogatii §i-au lmparfit bu-
nurile sau §i-au transformat casele In case de oaspefi §i In
spitale, cre§tinii simpli au postit pentru a oferi mancarea
lor celor care nu aveau nimic de mancare.
Datoriti acestui duh, pustnicii biitdni fugeau dupa cei
care li jefuiau ca sale dea §i ceea ce poate ace§tia uitaseri sa
ia- iar ca rezultat calharii s-au podiit, unii dand Inapoi ce-
ea ce furaseri, iar alfii f:icandu-se monahi. Datoritii acestui
duh, cre§tinii din Roma, din Calcedon §i din Alexandria
i-au.lngrijit pe piiganii care ciizuserii victime ciumei, adicii
pe prigonitorii lor, care se distrau lnainte privind martiriul
cre!tinilor In amfiteatrele romane. Cre§tinii li lngrijeau pe
1
Ca ~i fi.ul risipitor din parabola rostita de Mintuitorul Iisus Hristos
(n.trad.).
L
prigonitorii lor, primind ei 1n~i~i boala, In timp ce rudele

paginilor bolnavi ii aruncau pe ace~tia afara pe drum ~i li .
lasau pe cei morti nelngropafi, ca sa l~i salveze viap. Este
uimitor cii unii greci ignora aceste lucruri - de care pana
~i Julian Apostatul se min una in cazul cre~tinilor, cu toate
cii ti ura pe ace~tia - ~i le propun grecilor, in loc sa se inc
toarcii Ia Hristos, sa "foloseascii treciitoareaartelor martiale
' ''
.:]
pentru a se orienta spre interiorullor, ca sa giiseasdi in ei , l
bucuria vietii".
Nu ajung o .mie de ciiqi ca sa fie scrise toate lucrurile .~
supraomene~ti ce au fast mentionate mai .sus ~i multe al-
tele, aceste lucruri nedatormdu-se desigur spiri~ului taois-
mului sau al budismului, nici vreunei altl' religii-filosofii
lume~ti, ci Duhului lui Hristos. In fata tuturor acestora,
filosofiile lume~ti piilesc ~i nu au nimic de spus, pentru cii
ele nu ~tiu ce este jertfa de sine sau altruismul. Acestea iau
un om ~i !I fac "auto-disciplinat", inciirdndu-1 cu accente
de aroganta ascunsa referitoare Ia .o ~a-zisa "disciplina de
sine"; Hristos insa, pe omul care li urmeaza cu lncredere,
!I face sfant. Din acest motiv fundamental, a-i chema pe
greci sa urmeze taoismul sau nu ~tiu ce alta invatatura an-
tihristicii in locullui Hristos este ca ~i cum le-ar spune "sa
renunte Ia disatorie ~i sa mearga Ia desfrmate".
Lumea contemporana are nevoie de persoane misiona-
re care sa fie lnflaciirate de iubire, are nevoie de haine cura-
te ~i moi care sa aline trupul ei plin de rani ~i nu de frun-
ze de smochin 1• ~i adevarul este di In articolul despre ca-
re discutam este seas pe de o parte In evidenfii taoismul ~i
sunt propuse moduri de "a ie~i din latul care ne std.nge
din ce.ln ce mai mult", 1nsa nici un mod care sa ajute In
mod direct 30% din omenire care, conform studiului re-
spectiv, este condamnata Ia moarte.
i Frunze foarte intep3.toare ~i iritante (n.trad).
9.
DE CE A VENIT BODHIDHARMA
IN OCCIDENT?
Dacii cineva ar pune acea~tii lntrebare unui maestru

Zen, poate ar primi ca riispuns doar tilcere sau vreo frazii
raril sens precum ,chiparosul este In curte" sau o lovituril
puternicil, ce ar opri de-a binelea ,vorbiiria rationalii'' ace-
lui ce a pus lntrebarea. Probabil cii riispunsurile ar fi ase-
milniitoare ~i Ia lntrebarea: ,De ce a venit Caine din Ori-
ent?" Insil adeviirul este cii exact ~a cum Bodhidharma a
venit In Occident ca un misionar al Mahayana din Orient,
Ia fel ~i Caine, eroul principal al filmului serial Kung Fu, a
venit din Orient - In cadrul respectivului serial - ca misi-
onar Chan (Zen) In Occident.
In filmul serial Kung Fu, Caine era un baiat mic orfan, [
care a gilsit adiipost Ia miinilstirea Shaolin, uncle a deve- I'
nit preot budist ~i un extraordinar expert In arte maqiale. 'I
Mae~trii lui erau plini de lntelegere ~i de interes fatii de el, 1
erau dasciili pe care orice om ar vrea silli aibii ca mae~tri. El 1
lnsu~i era un amestec de lntelepciune ~i de putere, a~a cum 1
orice om ar visa despre sine lnsu~i: avea o tehnicil minuna-

1
tii, plinii de eficacitatqi de exactitate, detinea harisma vizi- [
unii ~i era animat de un spirit de dreptate ~i de sinceritate.
Mai mule, el avea ceva ce !I racea sa fie deosebit, o lnra-

IiFre care ariita ca suferise. Insa Caine a ucis un mem-
bru al familiei imperiale chineze~ti. Asrfel, el a dobandit
in plus insu~irea de luptator contra stiipanirii ~i de fugar,
ins~iri care li asigura in mod incontestabil un loc In ini-
mile occidenralilor contemporani care sunt maltratafi de
un sistem de guvernare lipsit de omenie, dar ~i in general
in inima fieciirui om care, potrivit regulii, se considerii pe
sine ca fiind nedrepta{iqi nu un nelegiuit.
Fiind pus sub urmarire, Caine s-a refugiat in Ameri-
ca, unde a indeplinit rolul de civilizator ~i apiirator al celor
prigonifi in fara occidentalilor nelnfelepfi, neciviliza{i - ~i
cre~tini. Scenaristul a avut grija sa !I prezinte pe Caine ca
fiu a! unei chinezoaice ~i al i.mui american ~i sa accentueze
faptul cii a fost inifiat ca o excepfie in tainele Shaolin, astfel
inc:1t telespectatorul occidental, identificandu-se cu eroul
principal, se simfea ca un privilegiat; care a reu~it sa patrun-
da in tainele sacre ale unei civilizatii antice- in timp ce de
fapt era vorba despre o spiilare pe creier. Serialul, care a fost
oferit publicului ~i sub forma de carte, este plin de mae~tri
Zen, care sunt implantafi cu multii dibacie In mintea tele-
spectatorului, lntr-un timp nebanuit de scurr. Riisfoind, de
exemplu, cartea Semnul Dragonului, se poate citi cii ,starea
minfii este mi~carea" (p. 20), ,timpul era o proieqie a spi-
ritului" (p. 29). ,Din interiorullui, omul poate vedea exte-
riorul. Nu existii nici o diferen{a intre cele doua. Viap unui
om este starea lumii vazuta din afarii."
,Caine are senza{ia ci il urm:lresc. !ns:'i nu l§i va intoarce
capw sa se uite. Nu este nevoie. Ceea ce are importan{a se
aHa in interiorullui" (p. 57). ,,Acum deja percepe timpul in
mod diferit ~i lntelege ca ceea ce urmeaza sa se lnt:1mple a
ex:istat dintotdeauna" (p. 63). ,Exista o esenra care poate fi
controlata ~i folositii de noi lntr-un mod care este imposibil
ADEVARUL DESPRE ARTELE MARTfALE 185
sa se realizeze prin puterea exterioara. Aceasta este ceea ce

noi numim Qj" (p. 81). ,$tim de Ia antici di viara nu este
altceva dec:lt o roatil. mare §i di ceea ce s-a lntamplat o datil.
se va mai lnt~mpla Inca o data' (p. 82). La pagina 89 gasim
o teorie originala despre cum poate cineva sa mearga pe bar-
tie de orez f"arii sa lase urme: ,Hartia nu este altceva decat o
reflectare a cantitiitii de Qj care se alia In eel care merge pe
ea. Daca Qj-ul este puternic, atunci spiritul se va lniilfa. Cel
ce merge va pierde literalmente contactul cu hartia de orez,
se va uni datoritii Qj-ului cu pietrele care se aflii sub bar-
tie. El va pa§i astfel nu pe hattie, ci pe pietrele de sub ea,
cu trupul lntr-o stare de pace deplinii ~i de imobilitate In
raport cu hartia." $i mai jos lntalnim idei precum: , Viafa
fieciirui om estetrasata lnaintea na~terii lui." (p. 90).
,,Acum l~i diidea seama, lnchis In aceastii clipii, cii nu ar
fi putut niciodad sii se lntample altfel. intotdeauna ar fi
trebuitsa se lntample a~a. Viara omului nu este o alegere,
ci o acutnulare. Aceasta este totul" (p. I 01). ,,nfrunta raul
cu putere" (p. 183). in toate episoadele, Caine, care medi-
teaza foarte des, trece Ia o actiune de propoviiduire deschi-
sa: ,Exisd multe ciii, Martin, ~i omul trebuie sa l§i gaseascii
drumullui", 1i spune unui copil de 13 ani.
,in China am avut prieteni cre§tini. Ne lnvapm unii pe
ceilalti (!). Principiile lor erau diferite de ale mele, lnsii am
lnvatat cii drumurile noastre diferite conduceau Ia Acela~i
drum (!) ~i principiile noastre conduceau Ia Un slngur
principiu." Copilul de 13 ani li riispunde Ia aceastii pre-
dicii ap cum, desigur, doresc inspiratorii serialului sii riis-
pundem §i noi: ,Vreau sa lnteleg. Nu §tiu exact ce anume
ati pus In mintea mea, domnule Caine, lnsa cu sigurantii
nu vrea s:l ias:i de.acolo."
Mai jos, Caine explicii ce anume lntelege prin ,unul",
dovedind cat de departe de adevar pot sa conducii interpre-
tarile gre~ite ~i jocurile de cuvinte: ,Prietenii mei cre~tini

din China cred di tofi oameni sunt una In Dumnezeu
(adidi ei !~i pierd personalitatea lor). Toate ciile mad ne
!nvata acest lucru" (adicii crestinismul nu este unicul drum
' '
spre Dumnezeu, ci existii ~i alte ,drumuri mari").
El oreril !nsii ~i o leqie de meditafie: ,Nu folosesc ar-
cul ca sil ucid pe cineva'', a spus el rar. ,,Atunci de ce II
folositi?" ,Pentru o forma de meditatie." ,Meditatie? La
' ' '
ce vii gandifi?" ,Mii gandesc numai sii devin una cu finta
mea." ,lata, din nou ace! unul! V:i imagina{i di voi ere-
de di este posibil?" ,,fi voi demonstra." ~i Caine, cu ochii
!nchi~i, arundi spre o find siigefi at3.t de aproape una de
alta, !neat ele se intretaie reciproc.
a
,Cum facefi aceasta?" !ntrebat Martin cu uimire ade-
viiratil. ,Nu eu fac aceasta. Se intamplii." ,Cum adicii se
!nt3.mplii?" ,Grinda, arcul, siigeata, eu devenim una. Nu
mai suntem multe lucruri diferite, ci unul." Pentru di d.-
niirul cre~tin ,!neil nu lnfelege" inliiturarea distinqiei din-
tre subiect ~i obiect, leqia de Zen continua: ,Enigma va
riimane in mintea ta. Sparge-fi mintea ca sii giise~ti solufia.
Cand vei !nceta sii !ncerci sillnfelegi, vei ~ti aceasta f'aril sii
o mai lnfelegi." Mai simplu am spune ~a: ,Cand vei !nlii-
tura funcfionarea logicii, vei crede aceasta, chiar dacii Inca
fi se pare absurd."
Acest mit Zen-ist atat de studiat nu se descoperii pe de-
plin celor care obi~nuiesc sii gandeascii. In fapt caracte-
rul absurd, f:iprnic ~i fatalist a! Zen-ului este un fatalism
folosit dupii bunul plac pentru a justifica riibufniri ~i pa-
timi care domnesc in inima asa-zisului ,om vechi" elibe-
'
rat, !mbriicat cu frunze de smochin: !ntr-una dintre scene-
le principale ale filmului, Caine, deja preot, merge impre-
unii cu iubitullui maestru orb Po Ia o siirbiitoare budistii,
cand un gardian ar{iigos care dii lumea Ia o parte pentru
tdlsura nepotului !mparatului !llove§te pe Po. Una dintre

lnvararurile fundamentale din templul Shaolin este ,mai
bine sa lnvapri cum sa va aparari dedlt cum sa distrugefi.
Sa preferati sa evitati dedit sa controlati, sa controlari de-
cit sa firi raniri, sa liti raniri dedlt sa mutilari pe cineva, sa
mutilati dedlt sa omoriti, pentru ca fiecare viata este va-
' ' ' '
loroasa ~i nimic nu ·paine sa 0 lnlocuiasca". 0 alta leqie
fundamentala este aceea ca ,pentru ca noi consideram mai
de valoare pacea ~i lini~tea dedlt victoria, existii o metoda
simpla §i preferabila ca sa lnfruntam orice forma de putere
care poate fi folosita lmpotriva noastra: fuga''.
Insa Po nu a fugit, ci, ca ,maestru care lnvap pe alrii
§i era mai presus de lege", ,reaqionind din instinct", 1-a
culcat Ia pamint pe gardian:· ,Procesiunea imperiala se
opre~te. Un alt gardian striga: «Indrazne~ti sa te atingi de
un lnsotitor al familiei imperiale?>> ~i II lntreaba pe Po ci-
ne este ~i de unde vine. <<Ma numesc Po. Sunt un preot
umil(!) din eparhia Honan>>."
Arunci nepotullmparatului porunCe§te sa li fie date do-
ua lovituri puternice lui Po peste fara, lnsa batrinul maes-
tru nu se poarta atit de umil: !I imobilizeaza pe gardian,
zid.nd: ,Nici chiar un membru al casei imperiale nu poa-
te sa II pedepseasca de doua ori pe un batrin orb pentru o
gre~eala!" Urmeaza o lncaierare lntre gardieni §i Po cu Ca-
ine, lnsa nepotullmpararului scoate un pistol. .
,Caine ~tie deja ce se va lntampla. intotdeauna a ~tiut.
Nu ar fi putut niciodata sa se lntample altfel (!). Cu toate
acestea el se lupd Inca, lncercand sa lmpiedice aproape ta-
ra speranta ceea ce este deja scris, moment In care nepotul
lmparatului lllmpu~cii direct in piept pe Po.'' ~i,-cu argu-
mentul de nezdruncinat ca ,niciodata nu s-ar fi putut sa se
lntample altfel, mereu ar trebui sa se lntimple astfel. Viata
unui om nu este o alegere, ci o acumulare", Caine, care
,.r:
,
a fost lnvatat ca fiecare viata este valoroasa, lsi foloseste
' ' ' '
cuno~tintele ca sa se razbune pe uciga~ul maestrului lui,
omorandu-1 pe acesta.
Inainte ca maestrul Po sa moara, el 11 povaruie~te pe
Caine sci lsi
, salveze viata,
, pentru c:l ,;ceea ce are important;} ,
sunt invataturile si le-a integrat in sine". J_~
' '
A oadar, invaraturile
'
valoreaza mai mult dec:1t viap umana ~i desigur aceste

invafaturi sunt de un asemenea fel, incat le poate ingloba
in sine ~i un criminal nepociit, care pune pe seama desti-
nului raspunderile sale.
Mai rarziu, spiritul lui Po incuviinteaza uciderea ne-
potului imparatului ca fiind ,o fapra de mare iubire ~i
sfintenie", care s-a petrecut deoatece Caine ,nu a supor-
tat sa vada pe unul dintre adepfii Shaolin ca este distrus"
~i ,Shaolin este templul". Este ca ~i cum am spune ca ei
sunt fiii unui dumnezeu superior, care au dreptul sa incal-
ce tot ceea ce invata pe alfii, atunci c:1nd este vorba despre
siguranra lor personala.
Cititorul atent at putea vedea prevestirea unor astfel de
fapte in cuvintele invatatorului Kan catre pe atunci t:\.na-
rul ucenic Caine: ,Moartea nu este scopul sistemelor noas-
tre, nici distrugerea sau riinirea vreunui adversar, dec:\.t a
celor care deja ne-au provocat in eel mai josnic mod ~i care
reprezinta nu numai distrugerea noastra personala, dar ~i
cea a Templului nostru" (p. 67).
Potrivit acestei g:\.ndiri, Hristos ar fi trebuit sa ii ata-
ce pe cei care au venit sa II aresteze ~i sa ii spuna lui Petru
,bravo" pentru ca a taiat urechea slujitorului arhiereului.
De asemenea, primii cre~tini care erau nimiciti cu miile de
dtre conducatorii romani paranoid ~i de ciitre slujitorii
lor ar fi trebuit sa se foloseasca de cei de aceea~i credintii cu
ei care triiau Ia palatul regal pentru a scapa de cei rai sau sa
inceapa un rizboi, cer:\.nd sa se fad dreptate:
, ADEVARUL DESPRE ARTELE MARTI ALE 189
~i totu~i, In vreme ce adePfii lui Hristos au desfiintat

ace! principiu demonic aqiune-reaqie al violen[ei de tipul
,rna love~ti, te lovesc ~i eu", dovedind o bun:itate dum-
nezeiasc:i ~i capacitate de iertare, apostolii Zen-ului vin sa
justifice suveranitatea acestui cere vicios vechi, scotflnd In
evident:i ca model un om care, pentru a se salva ,pe sine ~i
lnvat:iturile", suprim:i multe, foarte multe vieti omenesti
'
- cinci numai In primul episod al seriei! - lntotdeau-
' .
na lntr-un mod elegant, f:ira sa vrea sa fac:i aceasta, dar
sav:l.qind-o din cauza destinului implacabil.
Acest prim serial, care i-a initiat pe occidentali In fila-
sofia artelor maqiale, nu putea sa riim:l.na f:irii o continu-
are: a urmat filmul Kung Fu, In care din nou David Car-
radine a fast eroul principal, aHituri de fiullui Bruce Lee,
Brandon Lee, iar apoi a urinat un nou serial: Kung Fu, le-
genda continud. Aici interpreteaza rolul urma~ului acelui
prim Caine ~i se distinge ca un adevarat erou ~i misionar
al New Age: !ntr-un episod, el comunica prin intermediul
,talismanelor energizate" care au desenate pe ele simboluri
cu o fetita ,talentata", care ,l~i materializeaz:i g:l.ndurile cu
Puterea mintii, ei!". Fetita
' '
merge si
'
!a biserica, mai ales c:i,
potrivit New Age, toate acestea sunt lntru totul ~tiin[ifice ~i
le-a predat chiar ~i Hristos.
Intr-un alt episod, care se des~oara Ia centrul de distrac-
fie ,Casa magiei", unde m:linile c:lnt:l singure la pian etc.,
Caine !nfrunt:i prin magia lui ,alba' ~i prin artele lui martiale
pe un vr:ijitor ,negru" care omoar:i fete bogate. Magia ,al-
b:l" este mai puternic:l, ,eel diu" este arestat §i tori pot s:l se
distreze din nou cu trucurile magice de Ia ,casa magiei".
Caine ajunge de asemenea Ia nivelul Shambalei 1, un-
de !i neutralizeaz:i pe ceilalti vr:ijitori ~i !~i unific:i ,pu-
1
Shambhalla este numele unui loc legendar din Asia, corespunzicor
gradinii Edenului (din invitiitura cre~rinii- n.trad.), In care se zice d. pot
sii meargi ii sii se intoardi de acolo diferite fiin~e ,evaluate". Trebuie sii fie
terile mintii sale" cu cele ale unui batran prieten de-al lui,
lntelept §i expert l11 arte martiale, pentru a lupta lmpotri-
va riiului. in acest film serial telespectatorul occidental de
clasa sociala mijlocie este initiat In dimensiunea magica a
artelor martiale care nu mai este disimulatii, identifican-
du-se cu fiul rationalist allui Caine, ce se afla continuu In
'
conflict cu tatiillui §i li respinge ajutorul.
In fiecare episod, fiul a pare ca fiind imatur §i ·ne§tiutor,
In opozifie cu tatiillui, care dovede§te cii are foarte multe
cuno§tinte §i o riibdare budistii, aparand ca un fel de dum-
nezeu activ care 11 salveaza pe ,copil" din foarte multe ne-
cazuri: · ,lntelepciunea'' Orientului a§teapta cu riibdare §i
cu preocupare ,trezirea'' rationalismului occidental, fiind
plina de altruism §i neavand nici un interes ascuns. Sensu!
central si al acestui film serial este cii Occidentul are nevo-
'
iedeZen.
David Carradine, personajul principalalseriilor KungFu,
este un exemplu clasic de ,victimir' a artelor maqiale. L-au
ales pentru rolullui Caine fara sa cunoascii arte martiale, ci
numai datorita triisaturilor ~i expresiei fetei lui. in timpul
filmiirii serialului, el 1-a cunoscut pe maestrul Kam Yuen,
cu care a lnceput sa lnvefe Kung Fu din anul 1972 - §i de
arun9 ei sunt nedespiirfifi. Acesta a studiat stilurile: Hung
Gar, Hu Quan (Tigrul), Tang Lang Quan (Ciilugiirip),
Wing Chun ~i stilul Tai Chi Chuan (Taijiquan) al familiei
Chen. lnainte de acestea se ocupase cu boxul, cu gimnasti-
ca Ia sol si cu dansul. Dupa aces tea, sotia lui s-a despartit de
' ' '
el pentru ca ,nu mai suporta traiul cu un om care nu mai
avea nimic altceva In mime decat Kung Fu'' 1•
inteles' mai mult ca o alta. dimensiune declt ca o regiune geografidi. Potri-
vit Alicei Bailey, satanisci ~i membra de conducere a New Age, acolo i~i are
re~edinta ,ierarhia spirituaHi" care ,conduce piim3.ntul" (adidi demonii).
1
Vezi articolul maestrului de Kung Fu, lordanis Stavridis, in nr. 4 al
revistei Kumite.
insa nu numai Caine - lmpreuna cu cei peste 100 de

milioane de telespectatori din intreaga lume - este singu-
rul propovaduiror a! artelor martiale de pe micul ecran. De
cud.nd, in casele telespectatorilor a predat arte martiale ~i
- chinezul pur - Jian Hua Wang Chang,· un violonist sa-
rae, cinstit ~i prigonit de ciitre alfii. in acest film, ,lup-
dtorul soarelui" ~i-a lnceput peripetia lui In evenimen-
tele din piata Tiananmen (1989), plasandu-~i momeala
contrarevolutionarii In ambalaj contemporan. Jian Hua
vine ca refugiat politic in America, pe urmele lui Caine.
Acolo luptii lmpotriva riiului, comunicii cu spiritele celor
morti ~i - cu toate cii era indriigostit de o fatii - le. initiazii
In Tao erotic pe diverse femei.
Intr-un episod apare spiritur fratelui lui mort ~i acesta
ne informeazii cii dupii moarte s-a lntalnit, desigur nu cu
Hrisros, ci cu stramo~ii lui, care nu 1-au primit ~i 1-au tri-
.mis In aceastii lume ca o fantasmii, casii l~i ispii~eascii viata
plinii de crime pe care a trait-a.
in acest fel, telespectatorul prime~te mesajul cii Hristos
nu este Domnul vietii ~i a! mortii ~i cii existii pociiinfa ~i dupii
moarte ~i credinp crqtinii este lnlocuitii In subcon~tientul
lui de credinta New Age. Efectele vizuale sunc folosite pen-
tru a convinge de veridicitatea acestor lnviitiituri. Astfel, In
unele episoade 11 vedem pe Jian Hua cum face meditatie
ji In trupul lui se formeazii un flux de energie. Pentru
meditatie pledeazii ~i inviitiiturile morale u~or de inteles.
Vedem, a1adar, un ,rau" specialist In arte martiale, ca-
re nu ascultii de maestrul lui, care 11 sf:i.tuie~te sii medite-
ze; clnd survine conHictul, Jian Hua - care mediteazii - 11
omoarii cu u~urintii pe ,eel riiu" prin palma dragonului.
Personajul principal ne spune, de asemenea, cii nu avem
nevoie de un Inger piizitor. Intr-adeviir, In toate episoadele
el se evidentiazii ca fiind propriul lui dumnezeu.
Propaganda New Age prin intermediul artelor mar~iale

sau al filmelor in care artele martiale au un loc important
cre~te tot mai mule In ultimii ani. In vechile produqii ci"
nematografice se puteau vedea secvente cu bataie simpla
sau istorisiri frumoase cu concursuri lntre ~coli adversare
de arte martiale, siirituri enorm de mari (cu ajutorul unei
trambuline) ~i diverse alee subiecte traditionale.
Insii In filmul Moarte in China Town, care se presupune cl
este o comedie, un american needucat ~i un chinez, priete,
nul lui; recurg Ia un vriijitor chinez ,alb" pentru a-llnfrunta
pe un vrajitor chinez ,negru'', care triiie~te desute de ani da-
torita unei lntelegeri cu un demon ceresc ~i le·tine prizoni-
ere pe alesele inimii celor doi eroi principali ai filmului.
Chiar dadi se presupune' cii americanul este cre~tin, el
l~i pune toate sperantele in arma lui; chiar dacii numele lui
Hristos este mentionat o data-de doua ori Ia lnt:l.mplare,
victoria aslipra demonilor vrajitorului ,negru" nu vine cu
ajutorullui Hristos. Dimpotriva, personajelor principale li
se da de.ciitre ,vriijitorul alb" un elixir datorita caruia Inca
~ase demoni intra In ei (!) ~i ii fac invincibili!
Urmeaza lupta dintre demoni: ,demonizatii buni" li
lnving pe ,demonizafii dii", execut3.nd ni§te tehnici im. .
presionante, cei doi vriijitori se dueleaza In mod energetic,
iar telespectatorul vede umbrele lor pe zidul de vizavi cum
fac Kung Fu. Toate acestea ~i altele pe care nu le mentionez
din !ipsa de spafiu au loc lntr-o ,comedie nevinovata". In
filme mai ,serioase", personajul principal Jean-Claude_ Van
Damme se antreneaza ~i mediteaza lntr-un sit arheologic,
unde se manifesta spiritele ,vechilor riizboinici". Prin spri-
jinullor mistic, el illnvinge pe personajul ,rau'' al respec-
tivei narariuni.
Desigur, New Age !~i promoveaza ideile ~i prin interme-
din! filmelor In care artele maqiale nu constituie subiectul.
principal, insa joaca un rol deosebit- precum, desigur, ~i

prin intermediul filmelor cu alte subiecte. Un film specific
din prima categorie este ~i Copilul de aur, in care, lmpreu-
na cu Eddy Murphy, este personaj principal ~i o specialis-
ta asiatica in arte marfiale. Subiectul filmului e apararea de
,puterile intunericului" a unui ,,copil divin", nou-n:iscut,
a avatarului New Age, care este ascuns in Tibet (unde, con-
form teosofiei, locuiesc ~i i~i au re~edinfa ~i El Moria, Kut
Humi ~i alfi mae~tri "luminafi").
Murphy ~i experta in arte maqiale ii infrund pe
satani~tii cei di care 11 persecud pe copil "ca sa nu vina ade-
varul pe pamant"- de pard putem zice d nu a venit deja.
1n timpul durei confrundri, experta in arte martiale este
ucisa. Insa "copilul divin" o inviaza (!), predand-o 'sanatoa-
sii in mainile lui Eddy Murphy, care mai inainte trecuse
printr-un ritual de inifiere asemanator cu eel al "hofului
din Bagdad", in subsolul unei miinastiri din Nepal.
Faptul cii artele maqiale sum legate de budism este un
lucru intamplator sau aceasta religie are inca de Ia crea-
rea sa ceva riizboinic in sine? Conform lui Verner Gerson,
Buddha insu~i ,facea parte din casta condudtorilor, a re-
gilor ~i a riizboinicilor, adid din clasa sociala Kshatriya, a
gruparii Sakia". El a padsit de bunavoie toate bunurile lu-
mii, acest lucru insa nu 1-a Ricut deloc sa i~i piarda carac-
terullui imperial. Adesea, ucenicii lui 11 asemanau cu un
leu care racne~te. Trezirea lui nu este darul pe care i 1-a dat
harul dumnezeiesc, ci ceva ce s-a invrednicit sa gaseasd
singur, dupa experienfe indelungate ~i laborioase, dad nu
chiar dureroase. A fost rezultatul unei batalii care s-a dat,
am putea spune, ,corp Ia corp". Astfel, publicitatea Ricud
practicilor budismului are legatud adesea cu termenul de
riizboinic, chiar ~i d.nd nu este vorba despre o inviifiiturii
directii a artelor maqiale- precum in tidul de mai jos pre-
194 MARIA DIMITRIADOU \.
luat din presii: ,Educafie Sharnbala f Magia cotidiana ~i

na~terea Razboinicului".
Vechile mituri se referii Ia regatullegendar a! Shamba-
lei, o societate dezvoltata care exista undeva in Asia cen-
trala. Viap locuitorilor ei avea ca fundament practicarea
meditafiei ~i principiile artei maqiale, conform ciirora
omul nu urmare~te supunerea vriijma~ilor lui, ci se striidu-
ie ca mai presus de toate sa i~i dezvolte o atitudine nobila
~i neinfricata fata de de propria viafa ~i fata de lume.
Faptul cii binele se aHa in tofi oarnenii constituie fun-
darnemul acestei arte martiale. Prin intermedin! actului de
meditafie putem sa intriim In legaturii cu acest bine, sa 11
descoperim. Astfel ni se descoperii magia de zi cu zi. In-
struirea Sharnbala se face pe·cinci nivele succesive:
Nivelul 1: Magia cotidiana;
Nivelul 2: Nasterea Riizboinicului;
'
Nivelul 3: Riizboinicul in lume;
Nivelul 4: Inima de~teptata din somn;
Nivelul 5: Spafiu deschis: verticala fundamentala.
Fiecare nivel cuprinde conferinfe ale conducatorului se-
minarului, intllniri personale cu consilierul de meditafie,
grupe de discufii ~i perioade de meditafie facutii in pozitia
~ezand. Experienta a demonstrat cii omul care s-a obi~nuit
sa se considere pe sine a fi un riizboinic ~i dob:lnde~te astfel
mentalitatea ,inving cu sabia mea" considera lnvititura lui
Buddha mai accesibilii dec:lt inviifiitura des pre un Dumne-
zeu Care judeca ~i hotiirii~te ce fel de daruri va da ~i c:ind le .
va da, un Dumnezeu Care nu este ,Ia cheremullui". Spe-
cific este faptul cii budismul are legaturii cu diferite figuri
riizboinice ori obsedate de riizboi ~i chiar ca unii au incer-
cat sa 11 impuna prin violenta. 1 Unul dintre ace~tia, ba-
1
New Age, referindu-se Ia manifestiiri ale cre~tinismului apusean ere-
tic, sussine cl cre~tinH sunt Cei care au masacrat omenirea.
ronul Roman Nikolai Maximilian von Ungern-Sternberg,

a supus In anul 1920 Mongolia exterioarii unei dictaturi
militare, cu aj"utorul a 300 de kazaci budisti si cu o arma-
' '
tii de numai 30000 de soldafi. Ca simbol a! statului avea
svastica, ancora - crucea. Baronul von Ungern-Sternberg
se autointituleaza Han a! tuturor mongolilor ~i dedarii cii
l~i asuma sa ducii pana Ia capa.t planullui Ginghis Han: sa
uneascii lntr-un stat militar toate rasele din Asia centralii ~i
lmpreuna cu acestea sa recucereascii Europa ~i sao conver-
reascii Ia budism.
Svastica va zdrobi In acel~i timp crucea cre~tinilor ~i
steagul ro~u al ateilor. Sternberg a fost budist din partea
bunicului lui, care era pirat In Oceanul Indian. El purta ti-
dul de ,bonz", adicii de inifiat ln Iamaism ~i avea legaturi
cu Dalai Lama ~i cu musulmanii din Asia. Avea ca ideal sa
construiasca o tagmii de cavaleri care ar fi fost o combinate
lntre cavalerii teutoni ~i Bushido japonez. Potrivit destai-
nuirilor lui, voia sa lnfiinteze ,o confederatie militara al-
' '
ciituita din rase autonome, care sa se aile sub conducerea
spirituala a! lui Bogd Khan ~i sub comanda svasticii. Acest
stat ar deveni necrufiitor ~i invincibil, ar piistra cu grija ~i
cu stiiruin1a spiritul, filosofia ~i politica respectului indivi-
dului, ar opri calea spre distrugere, ar pune bazele pentru
o pace sigura ~i de durata ~i s-ar extinde de Ia Oceanul Pa-
cific §ide Ia Oceanul Indian pilnii pe malurile Volgiii".
Potrivit unor oameni care au tr3.it Jn vremea aceea,
Sternberg ,era calm ~i vesel atunci cind gloan1ele ~uierau
In jurullui, era plin de voie buna dupa ce se termina bii-
I'
t:l.lia, era nemilos, se distingea prin !ipsa totala de sensi- '
bilitate, avea multa inteligen\a §i cuno§tinle vaste, avea o .

intuirie uria~a §i aqiona ca ·un medium". A fast ucis :in .
anull921. Cu pu\in lnainte de aceasta, el ,profe1ise" ca ci-
neva care va avea de asemenea svastica drept semn a! lui §i
II
care ,va co bod de Ia Pol", va reu~i ceea ce bru;onul Ungern

nu a apucat sa lmplineascii.
Ereziile occidentale sunt umaniste, ele ll nesocotesc pe
Dumnezeu ~i II zeificii pe om, Ia fel ca ~i religiile orientale:
In papism un om susfine cii este infailibil, ca ~i Dumne-
zeu, In timp ce In protestantism acest lucru este susfinut
de tofi. 1 In 1922, Alice Bailey a pariisit Asociafia Teosofi-
cii, care facuse larg cunoscute hinduismul ~i budismul In
Occident ~i a lnfiintat Sindicatul lui Lucifer (Lucis Trust)
care publica ~i cilrfile pe care le interzicea ,Stap:lnul tibe-
tan'' Jhal Khul, membru al presupusei ,Ierarhii spirituale"
care se zice cii guverneaza lumea (este vorb'! evident despre
un demon).
Potrivit interdiqiilor tibetanului, lumea trece acum prin-
tr-o ,perioada de pregiitire ~i printr-o pauza de adaptare Ia
noua lume ~i Ia noua ordine, care lncepe sa se fad cunos-
cuta'. Acestei perioade de pregatire apartin, conform tibeta-
nului, ~i primele doua riizboaie mondiale, din 1914 ~i 1940.
Este ,curiitirea noastrii a tuturor de ciitre Tatiil nostru care a
dat deoparte orice piedicii din calea fiului lui care vine".
Intre timp, In Germania, Hitler ajunge Ia conducere,
av:lnd ca semn propriu svastica; are legaturi cu masoneria,
cu teosofia ~i cu asocia{iile secrete germane §i este membru
al gruparii neopag:lne ~i vrajitore~ti Thule, care adora pe
zeii Thor, Odin ~i Wotan.
Thule se nume~te insula sacra legendarii care se identifi-
cii cu Polul Nord ~i are ca semn propriu svastica- ~i, con-
form teoreticienilor nazismului, ea face trimitere Ia leaga-
nul arienilor. Reformator al gruparii Thule a fast Paul Ha-
. ushoffer, care, dupa c:lteva luni de ~edere Intr-a maniistire
budista de l:lnga Lasa, fusese inifiat de vestirul vrajitor bu-
dist ,filosof" Georg lwanowitsch Gurdjieff (1866-1949).
1
Vezi arhim. Iustin Popovici, Omul fi Dumnezeul-Om, Editura Asteros.
ADEVARUL DESPRE ARTELE MARTlALE 197
Haushoffer "se infiltrase" in organizafia japonezii ocul-

tistii secreta care avea ca scop infaptuirea dominatiei japo-
neze cu ajutorul "planului Tanaka''. Acolo a constatat ase-
miiniirile uimitoare dintre traditiile Yunkers, ale ordinului
teuton §i Bushido (codul onoarei alluptiitorilor §i sarnu-
railor japonezi).
Principiile lui fundamentale sunt:
a) sarnuraiul sluje§te panii Ia moarte unui singur stiipan;
b) cuvantul onoarei lui este sf:lnt;
c) nu ezitii niciodatii sii verse sangele, fie allui, fie s:ln-
gele unui adversar;
d) in timpul tuturor incerdirilor viefii el riimane imper-
turbabil ca o stand pe care o biciuie§te furtuna;
e) consecinta tuturor acestor principii este faptul di sa-
muraiul este misogin §i dispreruieFe bogii{ia materialii.
Haushoffer il initiazii in 1hule pe Hitler, care are de-
ja o mare asemiinare cu profetia lui Sternberg, §i ia asupra
sa educaria lui, in timp ce il invara "§tiinp cea nouii geo-
politicii" (Geopolitik). Dupa pufin timp, Hitler masacrea-
zii lumea in colaborare cu Gurdjieff §i cu alfi vriijitori ~i
oculti§ti.
Membrii hitlerismului practicau asceza budistii "sub 1n-
drumarea permanenta a unor instructori specializari". Dar §i
baronul §i vriijitorul italian Julius Evola (1898-1974), consi-
lier neoficial a! lui Benito Mussolini in probleme de "roma-
nitate internii" §i de ,reinviere a imperiului", a scris o lucrare
cu titlul fnvdfdtura trezirii- eseu despre asceza budistd.
In anul 1939, superspionul evreu Timothy Lincoln
Trebitsch (1879-1943) -care, dupii o perioadii scurtii ca
preot cre§tin, a devenit membru al unei organizatii secre"
te chineze~ti §i lama budist §i fusese trimis de Haushof-
fer in Asia sii giiseasdi riidiicini de ginseng pentru diferite
experienre "de readucere Ia viafii a morrilor" armatei ger-
mane- a facut doua ape! uri pentru pace. In aceste apeluri,

care circulau in franceza, in germana §i in engleza, el spu-
nea si urmatoarele: ,imparatul lumii, care traieste in Ti-
' '
bet, va porni impotriva voastrii. - farii nici o prejudecata
sau vreo bun:lvoint:l- puteri a c:lror .existent:l inca va es-
te necunoscut.ii §i in fata c:lrora veti fi cu totul nelnarmati
~i neajutorafi. Condudtorii statelor sunt oameni simpli,
adid sunt Ia mila tuturor imperfeqiunilor naturii. Nu-
mai condudtorii budi§ti supremi, datoritii. cunoa~terii
lor inepuizabile §i nemarginite a tainelor naturii, dato-
rita capacitatii lor de a folosi anumite puteri tainice, fac
excepfie de Ia aceste limitii.ri care pot sa· fie hotii.tatoare
pentru soarta Pamflntului."
In fine, ,Mesia'' Noii Ere a Varsatorului, care, conform
lui Alice Baily, Elenei Blavatsky ~i celorlalti, va fi superior
lui Hristos, in timp ce de cre~tini este recunoscut ca fiind
antihristul, va purta titlul de Maitreya, adid de intrupare
a viitorului Buddha.
Organizafia Teosofid 1-a instruit de mic copi! pe Jiddu
Krishnamurti (1895-1986) pentru a deveni ,purtii.tor" al
lui Maitreya, insa in anul 1931 acesta a preferat sa dmana
guru, declarflnd: ,Nu sunt actor. Refuz sa port ve§m:lnt de
Mesia." Potrivit Noii Ordini Mondiale, pana in anul 1924
micul Maitreya a fost condudtor laic al Mongoliei §i era
considerat intruparea viitorului Buddha.
Cre§tinii, dar §i musulmanii §i evreii care nu 11 accep~
til ca Dumnezeu a! lor pe Mesia eel pregatit, trebuie, con-
form New Age, sa fie exterminati, pentru d, fiind purtii.-
tori ai unui ,negativism'', ei pun piedici construirii Raiului
,epocii Yars:ltorului,.
Raspandirea artelor martiale §i cultivarea mitului ,raz-
boinicului iubitor de pace" care se lupta pentru eliminarea
,negativismului"- adic:l a ,g3.ndirii occidentale"- convin
foarte mult New Age, care in afara artelor maqiale orien-

tale promoveazii ~i diferite studii, romane etc. in legiiturii
cu cavalerii medievali ~i mai ales cu cruciatii. Din piicate,
rareori este prezentat adeviirullegat de oamenii ace~tia, iar
adep}ii New Age probabil cii nu au inteles cii pentru un
crestin nu existii vreun riizboi sfant, in sensu! lumesc a!
•
cuvantului.
Existii s.imboluri care au o provenientii foarte intere-
santii, care sunt legate prin traditie de artele martiale ~i se
bucurii de apreciere in cadrul New Age. Astfel de simbo-
luri sunt dragonul, ~arpele ~i svastica. Dragonul este sim-
bolul care domina in Babilon ca ornament, ~i emblema
impiiratilor lui o reprezintii pe zeita Tiarnat, zeitii a haosu-
lui divin.
In Vechiul Testament, Dumnezeu 11 descrie pe diavol
dupii ciiderea lui ca pe un dragon (o bestie) (in capitolele
40 ~i 41 ale Ciirtii lui Iov). Acel~i lucru 11 face ~i Sfantul
Apostol ~i Evanghelist loan In Cartea Apocalipsei. In mul-
te traditii rdigioase, dragonul reprezintii zeitiifi subpiiman-
tene, fiind In legiiturii cu ,zeita Piimant".
In America de Sud se crede In existenta unei zeitiiti so-
lace, numitii Quetzalcoatl 1• In China existii dragonii celor
cinci elemente (focul, apa etc.) ~i sunt reprezentati in cu-
lori diferite, insii dragonul este considerat mai ales o fiintii
etericii ~i se manifestii ca un spirit; adesea el scoate Riiciiri
pe niiri. Numele lui a fast dat uneia dintre cele douaspre-
zece zodii chineze~ti ~i face parte dintre cele cinci anima-
le fundamentale ale Kung Fu chinezesc, aliituri de tigru,
Frpe, cocor ~i leopard.
Stilul dragonului, prin care ,lnviitiim sa p~im pe aripi-
le vantului", se caracterizeaza prin lovituri laterale, siirituri,
mi~ciiri aeriene ~i capacitate de inducere In eroare a adver-
1 ~arpele cu pene, zeul suprem in mitologia aztedi (n.trad.).

'1'''1
sarului. Dragonul !mpreuna cu tigrul constituie semnul

distinctiv al stilului Shaolin Kung Fu; aceste doua animate
sunt de asemenea reprezentantele yin ~i yang-ului in toate
manifestarile culturii chineze~ti, chiar eana Ia Feng Shui. ·
Potrivit lui Michel Echenique, in China antidi area pu-
terii interioare - magia - se numea ,Secretul (sau ~coala)
Dragonului de Aur" ~i aceasta a fost ~i o alta denumire a
carrii de divinarie I Ching. Echenique - care nu este sin-
guru! care pune dragonul in legatura cu magia - ne spu-
ne printre altele ca ,ucenicul Artei Puterii Interioare va
avea ca scop sa se schimbe pe sine lnsu~i, transformandu-se
!ntr-un simbol allumii divine ~i sacre. In aceasta etapa el
se va familiariza cu secretulluminii sau al Dragonului de
Aur, devenind elinsu~i un vas vrednic a! acestuia''. ,,Aceas~
ta tehnid lnaldl de arte maqiale a avut grade superioare:
primul, al doilea, al treilea, al patrulea ~i al cincilea grad
Dragonul de Aur. Shaolin, templul eel atotcunosdtor a!
artelor maqiale chineze~ti, a avut numai un singur maesc
tru al celor patru dragoni ~i acesta a fost Damo sau Bodhi-
dharma, singura verigii a noastrii cu dragonii din trecut, cu
excepria lui Lao Tse, a lui Kung-Fu Tze sau Confucius."
~i Echenique inchele capitolul cu urarea ca ,Dragonul
de Aur sa fie aducatorul Dragonului celui Viu pe !ntreg
pamantul". Insa este evident d dragonul, aceastii fiinra
etericii, 11 simbolizeazii pe ,prinrul stiipanirii viizduhului",
care este inf:iri~at ca Lucifer ~i ca purcator al luminii. Se
spune, de alcfel, ca vrajitorul budist Gurdjieff !~a intiirit pe
Hitler cu simbolul dragonului verde.
In mitologia japoneza, dragonul are capacitatea de a-~i
schimba forma ~i de a deveni chiar ~i invizibiL Stilurile
japoneze de arte marriale nu au nume de animale, insii
mi~carile dragonului care au fost preluate de acestea de Ia
stilurile chineze~ti au nume mai simple ~i mai obi~nuite.
in Kung Fu exista, de asemenea, arta prpelui, pe care

se spune cii a primit-o prin inspirarie Bodhidharma atunci
d\nd a vazut un ~arpe luptandu-se cu un vultur. ~arpele
nu simbolizeaza raul, iar Qi-ul, puterea interioarii, care se
presupune cii, dad este exersata mult, 11 transforma pe om
In fiinra divina.
Svastica este Inca un simbol cu sens ocult, care areolar-
ga lntrebuinfare In artele marriale ~i o istorie foarte veche.
Potrivit lui Texe Marrs, svastica era simbolul zeitiifii solare,
adid luciferice, Baal (dumnezeu), care era adorat In Ori-
entul apropiat ~i In Africa de Nord.
Baal era reprezentat lnarmat cu o lance ~i era conside-
rat ca zeitatea suprema; se spune ca vocea lui era tunetul,
sagerile erau fulgerele ~i cii ~~ trimitea ploaia pe pamiint.
Era adorat ~i prin jertfe omene~ti, iar In Sfanta Scripturii
este menfionat ca ~j conducator al duhurilor rele. I
Conform lui Verner Gerson, svastica, ,Ia fel ca toate cru-
cile ocultismului, este o reprezentare simbolica a tetragra-
mei". Potrivit Cabalei evreilor, ea este numele sfiint pe care
II formeaza cele patru litere: ,iod, he, vo ~i he (Iahve)". In-
sa Cabala este un sistem magic monist pe care !-au lnvarat
evreii In Babilon ~i ea nu are legaturii cu lnvaratura care le-a
fost data de dtre Dumnezeu, ci interpreteaza Sfiinta Scrip-
turii In mod ocultist. Remarciim faptul cii aceasta Cabala
- care a fost data omului, se spune, de catre un Inger- are
asemiinari uimitoare cu taoismul ~i cu budismul.
lara~i, potrivit lui Verner Gerson, ,crucea lncruciptii
simbolizeaza «desaviir~irea>> sinelui pe culmea inifierii, In
1
Este interesant faptul di Thor, dumnezeul care era adorat in cadrul
grupului lhule - care de asemenea avea svastica drept semn distinctiv -
~imboliza soarde, ~umde lui insemna.,fulger" ~i era numit de asemenea
,scipin al pmerii vazduhului". Hristos il aseamiiml pe satana cu un fulger
care cad.e pe piUn3.nt, iri vreme ce Sfantul Apostol Pavel tl nume~te ,stdpd~
nul puterilor de sub cer".
antitez:i cu «Izb:ivirea» cre§tin:i prin Jertfa de pe Golgota.

Aceasta svastica a fost adoptatii de teosofi. Elena Blavatsky
§i Henry Steel Olcott au imprumutat-o din hinduism''.
Daca acceptiim teoria ca rasa indo-europeana sau ada-
na care a cucerit India provenea din Babilon, observam ca
in .India s-a petrecut o schimbare importantii: in timp ce
credinp religioasa a Babilonului includea un fatalism pu-
ternic, insa nu ~i reincarnarea, in India, uncle indo-euro-
penii au impus dravidienilor ba~tina~i sistemul nedrept a!
castelor pe baza inva{aturii relncarnarii, svastica a inceput
Sa insemne in plus ~i ren~terea sufletuJui, ·Conform acestei
invatiituri noi.
'
De Ia hinduism, budismul a luat printre altele ~i simbo-
lul svasticii: ,Conform reprezentarii Marelui Car de lup-
ta Mahayana, Buddha (~i re!ncarnarile lui) are pe t:llpile
picioarelor 32 de semne distinctive. Cel mai mare ~i mai
important semn dintre acestea este exact svastica." Existii
chiar traditia c:i Buddha a murit atunci d.nd svasticile de
pe talpile lui au luat foe.
Unii considerii ca svastica ,simb~lizeaza in general roti-
rea in jurul unei axe, reprezinta rotirea stelelor. constelatiei
Carul Mare in jurul Polului Nord". Altii cred ca svastica
simbolizeazii soarele, dar ~i focul. Thomas Carr spune ca
svastica ,simbolizeaza mi~carea aparenta a boltii cere~ti in
jurul Pamantului, adica in realitate rotirea zilnica a planetei
noastre in jurul axei sale". El ne mai spune ~i urmatorullu-
cru: ,In epoca preistorica, svastica este intalnitii Ia chinezi,
Ia japonezi, Ia acadieni, !a clteva dinastii egiptene ~i !a di-
verse popoare ale Americii precolumbiene ~i mai ales !a cei
care au construit barajul albiei fluviului MississippP. Svas-
tica este folosit:i, de asemenea, de primii indo-europeni ai
1
Se spune ci indienii au ajuns din Asia pini in America prin interme-
diul str3.mtorii Bering (n.aut.).
Indiei, de troienii din epoca prehomeridi, de hititi, etrusci,

ciprioti, de grecii epocH miceniene, at:lt In Grecia, cit ~i In
Asia Midi. Mai tarziu o deseneaza budi~tii indienilor, pri-
mii goti ~~ scandinavi ~i putin mai tarziu romanii. In epoca
noastra o lnd.lnim Ia laponi, Ia finlandezi, Ia indienii din
America de Nord. Din vremurile preistorice pana astlzi o
lntalnim continuu numai Ia chinezi, Ia japonezi, Ia hindii,
Ia indieni ~i probabil Ia Iaponi ~i Ia finlandezi. Este cunos-
cut faptul di toate aceste rase antice se lnchinau stelelor1•
Aproape in toate Iocurile unde intalnim semnul svasticii au
fost descoperite populatii care se in china Stelei Polare."
Verner Gerson reinarca de asemenea faptul ca svastica
,impodobe~te stancile mari ale mongolilor, precum ~i stea-
gurile lui Ginghis Han". Teosofia a luat simbolul svasti-
cii ~i, adaugand alte simboluri luciferice2, ~i-a aldituit em-
blema sa. Una dintre ramurile Societltii Teosofice, Noua
Acropola, avea in emblema ei douii svastici, una rotindu-se
catre stanga ~i alta catre dreapta, care insa, potrivit fostului
conduciitor al Noii Acropole din Tesalonic, G. Garanzotis,
,au fost introduse din motive legate de publici tate".
Sum unii oameni care disting ,doua feluri de cruce ro-
tidi: svastica ale direi brate se rotesc precum acele ceasului
~i svastica in care bratele ei fac o rotire in direcria opusa".
Verner Gerson ,nu acorda nici o importanta acestei deo-
sebiri", care are leg:itura In orice caz cu ,puterile creafiei ~i
ale distrugerii" pe care le amintesc taoismul ~i Cabala.
Noua Acropola insa folose~te inca salutul fascist ,,Ave!" ai
hitleri~tilor adep~i ai svasticii, in timp ce Echenique, in lu-
crarea Artele marfiale jilosofice, ne vorbe~te despre ,Insula
sfanra a eroilor", precum este 1hule. Vedem, ~adar, ca svas-
1
~i soarelui; specific ca sistem religios solar este ~intoismul, religia an-
tid a japonezilor (n.aut.).
2
~arpele cu coadii, steaua cu §ase raze §i crucea egipteanii.
tica are o str:insa legaturi cu diverse lnvafaturi ~i practici

luciferice: cultul demonilor, cultul stelelor ~i cultul focului,
dar ~i cu ,realizarea de sine" ~i cu re!ncarnarea, tentative de
supunere a lumii de citre organizatii oculte-neofasciste.
Insa svastica are o legatura strinsii ~i cu artele maqiale:
In multe pozi\ii, mai ales In cele de Kung Fu, expertulln
arte maqiale se mi9cii pe baza direqiei ei sau o formeaza
facind misciri
, defensive ori de atac cu mainile sale s.a.
,
Istoria a dovedit cii nu este u9or sa 1i controlezi pe oa-
meni daci nu gase9ti un mod de a-i convinge ci a9a trebu~
ie sa fie. Cu siguranra, conduciitorii mi~ciiril New Age 9tiu
bine acest lucru, de aceea ei promoveaza filosofia 9i atitudi-
nea de viara care le slujesc interesele In moduri care adesea
tree neobservate- precum artele marriale, care combina fi-
losofia cti meditafia, In timp ce provoaci dependeniii prin
intermediul exerciiiului fizic. Se acorda o mare importan\ii
familiarizarii copiilor cu termenii, cu modul de gindire,
cu simbolurile ~i cu practicile New Age, mai ales ci ace~tia
Inca nu 9i-au format o parere proprie pentru a reaqiona,
iar ei vor fi adulrii de mrune.
Aceastii metoda s-a dovedit a fi de mare succes: majori-
tatea mae9trilor contemporani de arte marfiale, dar ~i multi
oameni care s-au ocupat In mod serios cu artele martiale
fliri sa devina mae~tri, au fost incita\i spre aceasta de fil-
mul serial Kung Fu 9i de alte filme de acel~i gen. Kostas
Dervenis mi-a spus intr-o conyorbire telefonica faptul cii
de la varsta de 9apte ani citea ciqi ai ciror eroi ,aveau ast-
fel de lnsU9iri".
Un exemplu recent de propaganda New Age este filmul
Razboinicii binelui. Protagonistii, lui sunt cinci fiinte
, cu
chipuri de animale - sau mai degraba cu chipuri demoni-
ce - care fac arte marfiale ~i tema este urmatoarea: ,Tara
lui Tao este un loc paradisiac ~i de vis. Armonia ~i echi-
!ibrul lui sunt lnsa tulburate de un riizboinic riiutiicios,

infrico~iirorul Komodo (care are o infari~are omeneasdi).
Salvarea ~i supravietuirea rarii lui Tao depind de luptarorii
binelui. Fiecare dintre ace~tia este piizitorul ~i deriniitorul
unuia dintre cele cinci elemente ale naturii" (pe scurr, sunt
demoni din viizduh). Este vorba exact despre cele cinci de-
mente ale cosmogoniei chineze~ti: piim:1ntul, focul, apa,
metalul ~i lemnul, iar demonii au urmiiroarele nume: Yun,
Yee, Lai, Chi ~i Tsun, nume luate din I Ching.
in redamele din reviste ~i din ziare, copiii sum chemati
sii ,ghiceascii exact care dintre cele cinci elemente ale natu-
rii corespunde cu «fiecare riizboinic»" (lucru pe care II ~tie
numai eel care a viizut filmul) ~i ,sa introducii cuponul in
urna specialii de tragere Ia sorrf care se aflii In s:llile In care
se deruleazii filmul respectiv", astfel inc:1t ,sii c:1~tige pre-
mii valoroase."
Desigur, miisura In care copiii vor urmiiri filme de acest
fel sau vor lnviita arte maqiale depinde in mod logic de
piirinfii lor, care insii rareori biinuiesc ce anume se ascunde
In spatele tuturor acestor lucruri. Unii chiar cred cii un ast-
fel de exercitiu este folositor: astfel, In revista Kumite (nu-
miirul4) citim cii Dionisie Tsetelis, maestru de arte martiale
,interioare" Tai Chi Chuan ~i Palma Chang, intemeietor
al centrului Airoon, uncle din ocrombrie 1996 se dezvoltii
,energia interioarii atotputernicii", ii lnvatii Tai Chi pe de-
vii ~i pe elevel~ din dasele int:1i ~i a ~asea ale ~co Iii Generale
Schimbarea Ia Fatii din cartierul Attiki din Arena!
Acest lucru se int:1mplii pentru cii ,dupii c:1teva discufii
cu consiliul piirintilor ~i al tutorilor s-a luat hotiir:1rea cii
antrenarea copiilor In sistemul Wudang Tai Chi Chuan
ar putea sii aibii rezultate pozitive." In paralel, sistemul
Shun Tao Hu, care include ~i Hatha Yoga, dinamicii spi-
ritualii, meditafie, controlul Qi-ului p. se predii de ciitre
instructorul-~ef A. Provelenghios, ucenic allui Robert Na-

jemy ~i a! lui Theofan Bukas, Ia Gimnaziul nr. 2 din Kama-
teras, unde acesta lucreazii ca ~i profesor de educafie fizica
(vezi pliantul publicitar a! Consiliului educativ de gimnas-
ticii Sagittarius, care cuprinde ~i fotografii In acest sens).
La confuzia parintilor conrribuie ~i prezentarea pom-
poasa a mi~ciirilor de luptii ale diferitelor ~coli, care au de
regula ca scop reclama acesrora ~i recuno~terea meritelor
lor In ochii publicului, a posibililor clienfi - pentru cii nu
trebuie sa uitiim cii ~colile de arte martiale sunt ~i aces-
tea ni~te afaceri comerciale. Astfel, intr-un articol cu ti-
tlul ,,A doua editie a campionatului ora~ului Argos - ide-
alurile inalte au devenit 0 realitate"' pe care il semneaza
Stelian Balaskas 1, cu roate cii nu citim aid nici un cuvant
despre idealurile care anima acest campionat a! ,or~ului
portocalei" (orange), citim totu~i urm:l.roarele cuvinte de
lauda: ,La sfaqitul secolului a! XX-lea, intr-o epoc:l. in ca-
re ignoranta are sensu! unui in teres «Special)> sau «concret»,
idealurile sunt «moarte>> ~i ideile sunt «mecanice>>, manifes-
tarile cu caracter uman sum oaze in pustiullipsei de ome-
nie a timpului nostru; c:lnd atletismul ~i iubirea de oameni
reu~esc sa se apropie unul de altul, atunci pot sa se intam-
ple lucruri frumoase ~i semnificative. In luna aprilie artele
martiaJe <<aU aratat>> cum poti sa cfistigi dlteva dintre batii-
' ' '
liile viefii. Este vorba des pre arta de a aduna in mod armo-
nios intr-un loc mulfi oameni, multe puncte de vedere ~i
idei, ~i toata aceastii stradanie sa aiba loc pentru ni~te sco-
puri marete (care sum, insa, acestea? - n.aut.). Asociatia
Shaolin Kung Fu din Argos ~i intemeietorul sistemului, G.
Andronikidis, sum premergiltorii unor stradanii care este
posibil sa se extindii ~i Ia nivel international. Insa mai ales
ei sum purtatorii unei gandiri sanatoase despre atletism ~i
1
Revista Budo !i sport, nr. 32, septembrie-octombrie 1994.
despre om. Veniturile ~colii Generale nr. 4 Argos sunt des-

cui de mulfumitoare: 204000 de drahme de Ia un sport-fi-
losofie care nu a intrat adanc sub pielea grecului modern.
Urarea adresatii tuturor celor care pot sii gandeascii in mod
sanatos este sa continuiim sa cre~tem astfel de organizafii,
pentru cii prin acestea lumea noastra devine mai buna."
Indirect, insa cu siguranra, cei care nu au incredere in
astfel de ,organizatii, nu pot", potrivit autorului artico-
lului, ,sa gandeasca saniitos". Insa nicaieri in articol nu
sunt analizate idealurile stilului Shaolin Kung Fu - care,
Ia urma urmei, nu au legiiturii cu campionatul -, nici da-
cii acestea se potrivesc cu propria noastrii tradifie~ ~i dacii
luptii sau nu impotriva acesteia.
In paralel, maestrul Andronikidis este prodamat ,pur-
tator ai unei gandiri sanatoase referitoare Ia acletism ~i Ia
om", pentru cii a organizat acest campionat ~i a dat incasii-
rile lui ~colii Generale nr. 4 din Argos, rarii ca autorul arti-
colului sii se gandeascii Ia faptul cii poate maestrul respectiv
pur ~i simplu- dincolo de orice sentimente filantropice pe
care le nutre~te- vrea in acest mod sii introducii mai adanc
,sportul-filosofia" lui ,sub pielea grecului modern".
Adeviirul este cii acest caracter umanitar al unei mani-
festiiri se judecii dupii conrinut, ~i nu doar dupii destinaria
pe care o iau incasarile ei - mai ales astiizi dl.nd, de exem-
plu, dl.ntiirefilor talentafi ~i netalentafi li se face reclamii,
spunandu-se cii vor da incasiirile respectivului concert sau
ale unui CD al lor pentru insula Cipru, pentru copiii cu
dizabilitiifi etc.
Este adevarat ~i faptul cii dad artele marriale au o micii
legiiturii cu acletismul - mai ales cele tradifionale, precum
stilul Shaolin Kung Fu -, cu iubirea de oameni au ~i mai
micii legaturii. Bodhidharma pune meditafia intre cele ,~ase
viituti", lnsa niclieri intre acestea el nu pune ~i iubirea.
10.
ARGUMENT£ IN FAVOAREA
ARTELOR MARTIAL£
'
' .
De obicei, mae<trii de arte martiale evidentiaza anumi-
'
te motive pentru practicarea lor. Cel mai uzual este auto-
apararea ,.ln lumea salbatidi In care triiim". Adica eel care
practicii arte maqiale este chemat sa se protejeze pe sine In
mod eficient, lntr-o lume de fiare lnsetate de singe.
In revistele ~i In emisiunile despre artele marriale vezi
adesea reprezentari de atacuri asupra unui anumit maes-
tru: treditori aparent nevinovari se transforma ,ziua In
amiaza mare" sau ,deodat:l, pe nealjteptate" in talhari ~i
In criminali hotiirifi ~i atacii avand drept fintii motocicle-
ta, m~ina, portofelul sau viara expertului In arte marriale.
lnsa acesta, fiind nelnfricat datoritii cuno~tinrelor lui, prin
tehnicile lui super-extra ~i adesea atat de simple, ii lnvinge
cu u~urintii pe cei riii.
Din discutiile cu anumiti experti In arte martiale - sla-
' ' ' '
vii lui Dumnezeu di nu toti gandesc astfel! - tinzi sa crezi
cii lumea este o junglii, mai rea dedi.t cea pe care o prezintii
buletinele de ~tiri, mai rea chiar ~i decat imaginea fantas-
tic:i pe care o au anumite persoane v3.rstnice care au sufe-
rit o spiilare pe creier prin bombardarea cu informarii din
ziare ~i de la televizor. Ai tendinp sa crezi cii pericolul ~i
moartea au ie~it impreuna finandu-se de mana Ia vanitoa-

re de oameni, pregatite sa ln~face cu sadism pe oricine nu
a fost prevazator sa se specializeze In autoaparare. Oare In-
sa este chiar ap?
Riispunsul este, din fericire, nu! La acceptarea teoriei
despre jungla contribuie, mai mult dec:lt realitatea lnsil§i,
vizionarea emisiunilor de Ia televizor: intr-un studiu ca- ·
re s-a desra~urat in America, Ia lntrebarea ,ce posibilitate
exista sa vii int:l.lnifi cu un trecitor violent pe drum In tim-
pul unei saptilmani?" s-a rilspuns de pana Ia 50% de d.tre
relespectatori, c:lnd de fapt in realitate procentul este de
numai 1%. Dimpotriva, cei care nu se uitau des Ia televi-
zor s-au apropiat mult de procentul real. 1 In Grecia, unde
cetiireanul din clasa de mijloc a societiifii se uitilla televizor
eel putin trei ore pe zi, se poate crede mai U§Or d.lnvaprea
unei ,metode de a·utoapirare" este necesara..
Dad. vrem sa fim reali§ti trebuie sa avem in vedere seri-
os ciiteva statistici. A§adar, conform unor date oficiale ale
Interpolului referitoare Ia criminalirate, exista o cre§tere a
furturilor de autovehicule si , a cazurilor de trafic de dro-
guri, in timp ce delictele sexuale ~i cele de alta. natura ur-
meaza Ia o mare diferenra de acestea.
Oare cineva §i-ar pune un paznic langa ma§ina sa ca
sa o apere cu tehnici de luptii de posibilii hori? Sau oa-
re va lnfrunta prin arte maqiale bandele foarte puterni-
ce ale traficanrilor de droguri din intreaga lume? Adeva-
rul este d. artele maqiale ca mod satistaciitor de autoapa-
rare au fost depii§ite din momentul In care s-au inventat
armele de foe; acest lucru s-a dovedit tad digada in tim-
pul rilscoalei Boxerilor (1899-1901), a organizatiei oculte
chineze§ti I-Ho-Chuan (pumnii dreptiifii ~i ai armoniei).
A.ceastii organizatie s-a lnfiintat ca o asa-zisa asociatie
) ) ) ' de
1
Vezi.Mary Quin, Televizorul, un striiin in cmii, EdituraAkritas.
,
1
gimnastidi ~i a unit organizatiile oculte, d~tigand pina §i

sustinerea curtii imperiale, cu toate di dorea sa desfiinteze
dinastia manciurianii Ching. Insa artele marpale ale boxe-
rilor - ~i dimensiunile lor spirituale - s-au dovedit nepu-
tincioase in fata armelor corpului de armata international
(China, in anull900).
Cunosdnd adeviiratele posibilitiiti ale artelor martia-
le, Dr. Leung Ting, maestru de nivelul 10 a! stilului Wing
Chun, unul dintre intemeietorii Confederatiei , Interna"
tionale de arte martiale chineze§ti §i pre§edintele unic a!
International Wing Tsun Martial Art Association, accentu-
eaza urmiitoarele: ,Sa nu incercati niciodaca sa va opuneti,
prin tehnicile de autoaparare, unui om care are un pistol,
pentru di degetul de pe tdgaci a! omului care tine pistolul
nu se va mi§ca mai incet decit intreg trupul vostru §i nu se
va comporta ca §i instructorul vostru, care vii face un semn
cu un pistol de plastic."
Leung Ting mai remarca: ,Scenele in care un om nei-
narmat invinge zed de adversari inarmati existii numai pe
ecranul cinematografului" §i: ,Majoritiitii instructorilor de
arte martiale ii place sa predea tehnici de folosire a m:llni-
lor neinarmate pentru infruntarea unor dli§mani inarmati.
Aceste tehnici nu sunt practici ad.t de des folosite in viata
realii." 1 Despre acela§i subiect, in cartea lui Bruce Lee §i a
lui M. Uyehara, Metoda de lupta a lui Bruce Lee - tehnici
de autoapiirare, se men{ioneaz:'i urm:ltoarele: ,~a cum s-a
spus §i mai inainte, a-i lua cuiva arma este foarte riscant.
Nu exista vreun mod de a-i lua arma de Ia distanta· Chiar
inainte sa te apropii de adversarul tau, acesta trebuie numai
sa apese pe triigaci, cu o fraqiune de secunda inainte ca ar-
ma sa se descarce. Singura ~ansa pe care o ai impotriva unui
1
Vezi Se{f Learning of Dynamic Wing Tsun Kung Fu, Leung Ting Co
Publications.
j
om lnarmat este dad e~ti Ia mid distanta de el ~i nu ai voie

sa gre~e~ti, pentru d nu va mai exista o a doua Fnsa."
Trebuie lnsa sa se menfioneze faptul d, cu toate ca ar-
tele martiale nu sunt suficiente In fata pericolelor provo-
care de armele conremporane, multi pracricanti ai artelor
marfiale dezvoltii. o lncredere In sine exageratii, care le adu-
ce necazuri. Diver~i ,tineri viteji" sunt fascinati de ideea de
a bate pe cineva care lnvata arte marfiale, pentru ale cre~te
astfel egoismul.
ln ceea ce prive~te argumentele In favoarea artelor mar-
tiale, se considerii ca ele aduc cu sine dobandirea unor re-
flexe de aparare ~i de atac. Din piicate, adesea'acest lucru
functioneaza negativ, cad practicantii artelor maqiale Im-
part rara motiv lovituri cu pumnii ~i cu picioarele persoa-
nelor apropiate datorita ,vitezei de moment" ~i apoi l~i cer
scuze sau bat pe cineva care a avut pur ~i simplu dorinta
sa !i sperie!
Chiar ~i dacii. aceste fenomene apar dupii. mulfi ani de
antrenament (care sunt, lntr-adevar, foarte mulfi, In vreme
ce pentru majoritatea practicanfilor de arte maqiale acest
moment nu va veni niciodata), merita eforrul sii. ne ln-
trebam dacii., pana sa ajunga Ia ,autocontrolul desavar~it",
practicantul oare nu are posibilitatea sa se lncurce In mul-
te necazuri? Mai mult, oare ,programandu-se" pe sine sa
reaqioneze lntotdeauna ca fiind In aparare (sau In atac),
de fapt libertatea lui sa fie restransa Ia un stereotip margi-
nit permanent-:- cu multe variafii, ins:i intotdeauna rima-
nand un stereotip?
Instruirea In artele marfiale poate cii. miqoreaza posibi-
litatea unui atac reusit de violenta sexuala asupra femeii,
' '
lnsa nu atat de muir cat ar dori femeile sa fie aparate per-
manent. Ciudat este faptul ca In Joe sa se reducii. numarul
atacurilor asupra femeilor care ~tiu arte martiale, ele cresc,
~i aceasta pentru cii cre~te lncrederea In sine a femeii care

circulii pe strada f:irii fricii Ia ore ~i In zone care aduc cu si-
ne asemenea pericole.
Este periculos ca cineva care se antreneazii numai dl.fiva
ani lntr-o tehnicii a artelor mar(iale sii a~tepte sii fad fata
cu aceastii experienfii imprejuriirilor de pe stradii. In an-
titezii cu tot ceea ce se lntamplii in sporturile combative
(precum in box), progresulin artele maqiale este mult mai.
lent.
Existii, desigur, ~i a~a-numitul ,talent,. Nu to{i practi-
canfii artelor maqiale progreseaza in acela~i ritm, nici nu
au tofi acelea~i capacitafi. Bruce Lee era deja un lupta-
tor de succes pe strada inainte sii se antreneze in artele
mar}iale. Potrivit maestrului de arte martiale Michel Eche-
nique, simp Ia de}inere a unor tehnici nu face ca o ,gospo,
dina inofensivii" sa se transforme in Rambo.
In linii generale, este bine ca tofi sa ~tie di cea mai bu-
na autoaparare este ferirea de pericol, evitarea expunerii Ia
acesta. Exista o regula cii oridl.t de mult am ~ti noi, lntot-
deauna exista cineva care ~tie mai multe decat noi.
Dincolo insa de toate aceste probleme tehnice, cre~tinul
riimane neatins de frica de primejdie. El nu ,se pune in
fap uri~ilor ~i a ciclopilor", nici nu se expune f:irii mo-
tiv pericolelor, constr:lngandu-L apoi pe Dumnezeu sa 11
scape. El ~tie bine di Domnul este unica siguranfa adeva-
ratii in lume ~i cii El are puter~a sa 11 izbaveascii din orice
situa(ie potrivnica. El ~tie ~i di, dacii Dumnezeu o va in·
gadui, nu 11 va apara de pericol cunoa~terea tuturor artelor
maqiale ale lumii.
Se sus}ine cii practicarea artelor mar}iale pune capat fri-
cii. Adevarul este ca aceasta practicare cultiva o siguranfa
exterioarii, insa nu este posibil ca omul sa se apropie de
adancul uncle se afla inradiicinatii frica. Pentru cii frica este
0 stare dincolo de logicii, ea nu poate sa fie depii~ita prin

aceasta.
Dep~irea fricii este ln orice caz ceva mult superior de-
cit ,a-~i lnfrunta propriul ego", ,a ~ti punctele mele purer-
nice ~i cele slabe" ~i desigur nu are legatura cu impresia aro-
gantil. falsa d putem sa li batem pe toti. Depa~irea fricii, a
acestei stiiri care izvora~te din subcon~tient ~i, cu scopul de
a apara tot ceea ce nu vrem sa pierdem, n~te violenta, de-
vine o realitate doar atunci d.nd vom fi lmpiicati cu Dum-
nezeu ~i aceasta deoarece exact despartirea de Dumnezeu
este ceea ce II lasa go! pe om ~i sentimentul goliciunii 1i
provoad acestuia frid.
Din momentulln care omul Ii lntoarce spatele lui Dum-
nezeu pentru a se preda, prin ihtermediul afundarii 1n lu-
mea simturilor, iubirii de sine, sentimentul insuficientei
~i al provizoratului acestei alegeri a lui lllnsote~te perma-
nent. El inceardi, asadar, sa se acopere, cosandu-si ,haine
' '
de piele"- cum sunt artele martiale -, lnsa 1n zadar! Numai
iubirea desav:lr§itii, dumnezeiascii poate ,sd scoatd afarJ fi-
ca'; 1nlocuind-o cu alipirea denaturata de simturile care se
zice d ne sustin ~i de merodele care chipurile ne aparii.
,Nimeni nu poate sd ne despartd de iubirea lui Hristos",
de aceea nu mai existii nici loc, nici motiv de fricii. C:lnd
fiul risipitor se 1ntoarce Ia casa parinteasca, libertatea care
izvorii~te ,din ad:lncurile abisale ale dumnezeirii" 1i anulea-
za orice tendinta de a dovedi d este liber; atunci el nu mai
depinde de dorinta detinerii de cuno~tinte pe care i le imc
punea fortat libertatea lui oricui eventualle tagaduia.
Insa calea pacii cu Dumnezeu nu coincide. cu calea ar-
telor maqiale de a pleca de undeva ~i 1n acela~i timp a te_
duce acolo, lucru care se poate petrece doar 1n imaginatia
filosofilor taoi~ti. Exact pentru ca sunt o cale a 1ndepartarii
omului de Dumnezeu, artele mar)iale sunt at:lt de capa-
214 MARlA DIMITRIADOU
bile de a pune capat fricii, acest rezultat allndepiirtiirii de

Dumnezeu, cat este de posibil sa te despar{i de cineva, dar
ln fiecare zi sa ramii cu el.
Se intampla uneori ca omul lndepartat de Dumnezeu
sa se convingii pe sine cii existenp lui este un fenomen
treciitor §i, de fricii, din cauza ignoran{ei lui cii ,nimic nu
existii cu adev:lrat", incearc:l sa se inchid:'i intr-o carapace
temporarii, lnrr-o iluzie. Aceasta concep{ie este de fapt un
fel de temeritate ~i de nesim1ire demonica care se bazea-
za pe aprecierea gre~ita a ceea ce sum Dumnezeu, lumea ,,,
§i omul.
Aceasta metoda este caracteristica religiozita{ii budis-
te, de aceea ea ~i domne~te ln domeniul artelor maqiale §i
este folosita de mul1i exper1i ln arte marriale. Matsumura
Sokon, maestrullui Funakoshi Ghichin (1868-1957), ~a
cum descrie ucenicul lui ln autobiografia sa, Karate-Do:
calea viefii mele, uneori sim{ea cum se rulburii avand ln
fa{a lui o lupdi pe via1a ~i pe moarte, 1nsa se lini~tea §i se
simfea mai lnfelept avand gandurile de mai jos: ,Sum om
~i omul este o fiinfa vulnerabila, care probabil cii nu poa-
te sa fie perfecta. Dupa moarte el se va lntoarce din nou
ln elementele din care a fost alciituit - ln pam:int, ln apa,
in foe, ln v:int, ln metal. Materia este lipsita de sens. Totul
este zadarnic. ~i noi suntem ca plantele mid, ca ~i copa-
cii padurii, ca §i creaturile universului, ale spiritului arot-
prezent. ~i ln, duhul universului nu exista nici viara, nici
moarte."
Inrr-un mod asemanaror este curajos §i diavolul, nu in-
sa pentru cii ignorii ceea ce fine de Dumnezeu, de lume §i
de om, ci pentru cii este deja mort §i nu mai are nimic de
pierdut.
Se presupune cii practicantul artelor marriale 1nvara sa
distinga §i sa intuiascii pericolul. Insa adesea se lnt:impla ca
practicantul sa vada pericol acolo uncle acesta de fapt nu

existil, sii l~i lnchipuie cii to{i comploteazii lmpotriva lui.
Ideile gre~ite de persecutare sau de lmpotrivire pot sa se
consolideze prin lnviitarea unei astfel de arte maqiale.
Se mai presupune cii artele maqiale aduc cu ele o dis-
ciplina mai salida decat alte tipuri de sport. Cei care cred
a~a ceva adesea nu au lncercat cu seriozitate sa practice un
ale tip de sport sau, fiind cuceriti de partea religioasii a ar-
telor maqiale, nu vorbesc despre ceea ce se lntelege de obi-
cei prin disciplina, ci de o stare mintala care are legatura cu
medita{ia ~i cu lnvatatura budista despte lume.
Insii instructorul de Wado Ryu cu 4 dan, loan Katsuris,
vicepre~edinte al EOEK (Confedera{ia Greceascii de Kara-
te pentru Amatori), care s-a ocupat ~i cu alte sporturi ~is-a
lntors Ia Ortodoxie, a declarat despre artele martiale lntr-o
emisiune televizatii cii practicarea lor oferii atata disciplinii
cit practicarea oriciirui ale tip de sport. Probabil In final
disciplina pe care o dobandqte din sportullui fiecare adet
este propoqionalii cu dispozitia interioarii pe care acesta o
are de a se supune.
Aid lnsii se ive§te o altilntrebare: disciplina fa{a de ci-
ne, ciitre ce si pentru ce motiv? De ce se hotiiriiste omul sa
' '
se supuna unor eforturi pentru dobandirea ei? Din piicate,
adesea omul face aceasta pentru a se comporta Ia fel ca uri
idol imaginar de supraom pe care 1-a pus pe tron In min-
tea lui. Atunci autodisciplina serve~te pur ~i simplu doar
Ia a ne ascunde goliciunea, ca sa nu o vadii nimeni - nici
chiar noi.
In acest caz, dorinp de autodisciplinii nu este altceva
decat o manifestare de iubire de sine a ,omului eel vechi"
care II reneagii pe Dumnezeu, care vrea sa giiseascii un mo-
tiv de a spune cu voce tare (sau mii~ar sii o gandeascii): ,Eu
sunt Dumnezeu fi nu este aft dumnezeu in aford de mine!"
Sunt mulfi expeqi In arte marriale care sum indignap

de denumirea ,sport" ~i vorbesc despre ,dezvoltarea spiri-
~ului" care diferenriaza artele marriale de celelalte sporturi.
In fond, termenul ,dezvoltarea spiritului" 1nseamna faptul
cii practicantul. artelor maqiale trebuie sa ,dea ciiqile pe
fara", sa uite tot ceea ce ~ria pana acum despre Dumneze.u,
despre om ~i despre lume ~i sa devina adept al Zen-ului.
Pe bun a dreptate orientalii considerii cii aceastii stare es-
te o ,dezvoltare a spiritului", ciici, potrivit educatiei pe ca"
re o primesc, ,~a este corect". Pentru cre§tini inS:i, care au
privilegiul de a cuno~te adevarul ~i misiunea de a-1 trans-
mite mai departe, credinp 1mr-o ,dezvoltare.a spiritului"
ap cum o 1nteleg filosofiile orientale constituie o eroare
duhovniceasca ~i o desconsiderare a unei misiuni slime.
Scopul nostru este sa li ajutam pe semenii nostri sa lsi des-
chida ochii ~i nu sa li 1nchidem ~i pe ai no~tri. '
Se spune cii ,tehnicile energetice" care sunt practicate
1n artele martiale, precum meditatii ~i controlul cursului
energiei spre ,centre", -,meridiane" etc. aduc cu sine 0 sa-
natate buna ~i longevitate, ele fac fata cu succes chiar ~i bo-
lilor.Insa In realitate majoritatea pozitiilor artelor marriale
provoacii probleme de lunga durata ~i care sum adesea ire-
versibile, mai ales problemele Ia genunchi (afeqiuni ale
cartilagiilor, ale meniscului etc.).
Foarte daunatoare este pozitia de baza a sistemului chi-
nezesc Wing Chun, yeung ma, dar ~i majoritatea pozitiilor
complicate din stilul Shaolin Kung Fu, din care provin
pozitiile de baza din karate. Taiji Kase sensei avertizeaza cii
,acei karateka care folosesc multi ani stilul Zen Yushu au
probleme Ia genunchi".
Instructorul de Tai Chi Chuan ~i de alte tehnici inte-
rioare chineze~ti, Dionisie Tetelis, atribuie problemele de
sanatate faptului ca ,natura 11 pedepse~te dur pe eel care
nu respecta legile ei", pentru cii mulri ,scot o flacaril im-

pozantii pe gurii, care lnsii le provoacii arderi ale propriului
lor trup", In timp ce ar trebui sii l§i dezvolte o ,putere inte-
rioarii foarte mare". In mod paradoxa! lnsii, maestrul grec
de Tang Soo Do I Moo Duk Kwan, care s-a lngrijit caprin
diverse tehnici sa i§i dezvolte aceast3. ,putere'' ~i nu a !acut
antrenamencul foarte dur pe care 11 descrie Terelis, s-a lm-
bolniivit de cancer.
Se ·spune cii meditatia dinainte de lectie sau exersa-
' '
rea pozifiilor cu scopuri meditative vindecii tendinfa
minfii de a hoinari §i a nu se concencra. Insii aceasta
nefunctionalitate a mintii se datoreazii despiirtirii omului
' ' '
de Dumnezeu, adicii se datoreazii piicarului, care constitu-
ie o boalii duhovniceascii.
Prin lntoarcerea omului Ia Dumnezeu, boala §i simpto-
mele ei cedeaza. Insa a se vindeca simptomele (dacii se vin-
decii), liisind (sau chiar ajucand) boala sii se agraveze, este
o pierdere, nu un c~tig. Aceasta ne aduce aminte de cu-
noscuta expresie ,;Operaria a reu§it, pacientul este mort".
Ale cuvint riisuniitor care este corelat de mulfi cu ar-
tele marfiale este ,cunoa§terea de sine", adesea lmpreu-
na cu ,lmbuniitiifirea de sine", care poate sa fie 0 simpla
lmbuniitiifire moralii ~i intelecrualii sau ,realizarea de sine",
care este transformarea omului In dumnezeu.
Este adeviirat cii omul de astiizi, care aleargii ca §i cum
ar fi urmarit pentru a d§tiga cat mai mult posibil, §i expre-
siile lui fundamencale, care sunt cele de lucriitor §i consu-
mator, se simte foarte bine Ricand o pauzii §i lncepind sii
se observe pe sine lnSU§i. Deoarece artele marriale confin
ancrenament lntre practicanrii lor, fiecare sesizeaza cum si-
nele lui reacrioneaza ln moduri pe care nu §i le-a imaginat
niciodatii §i l§i manifesta temeri sau riiutiifi sau virtufi pe
care pana acum nu avusese ocazia sa le con~tientizeZe.
Un maestru de Okinawa Karate a observat cii adesea

dupa antrenamentul epuizant e~ti at:it de obosit, incit
g:indurile se retrag ~i nu ai dispozi~ia sa mai joci vreun rol,
lucru pe care at:it de des 11 facem noi, oamenii. Insa acest
maestru a precizat, de asemenea, di acest fenomen nu con-
stituie o exclusivitate a artelor mar~iale, ci poate sa provina
~i din gimnastica suedeza 1 sau din munca obositoare ori
din alte activitafi care ne provoacii oboseala.
Adevarul este ca a observa anumite lucruri despre tine
insuri, fie ceea ce ifi place, fie ceea ce nu ifi place, nu es-
te autocuno~terea deplina. Altceva este con~tiinra de sine
si altceva cunoasterea de sine. Intotdeauna va exista ceva
' '
ce nu vrem s:l vedem sau ceva ce nu ~tim cum sa inter-
preriim sau, eel mai important, vor exista factori ingropafi
ad:inc in subcon~tient, care determina reactii ~i tendinre
pe care nici un psihanalist, hipnotizator s·au vreo metoda
de meditafie nu poate sale dezgroape de acolo.
Desigur, in nici un caz nu este cunoa~tere de sine sa
lfi inchipui d e~ti un dumnezeu ~i ca acesta este adevarul
despre tine insufi, lucru pe care 11 sus~ine filosofia artelor
marriale. Preocuparea exageratii cu observarea propriului
sine ~i a reaqiilor noastre, in loc sa producii o imbunata{ire
a noastrii, aduce cu sine narcisism ~i autoidolatrizare- chiar
~i dad in mod rational respingem filosofia orientala.
Atunci ~i incercarea de imbunata{ire a sinelui ia de fapt
un sens egocentrist, pentru ca mi~carea cu care este inzes-
trat omul, astfel incit sa o foloseascii pentru apropierea de
Dumnezeu, se intoarce acum spre un idol imaginar al sine-
lui. Astfel, tendinp omului de a deveni mai bun a intrat pe
o cale gr~ita. Aceasra tendinfa nu este ~i nici nu poate sa fie
independenta de intrebarea: ,De ce sa devin mai bun?"
1
Sistem de exercitii -fizice care consd. din diferite mi~dri ale corpului,
pentru dezvoltarea musculaturii ~i a agilicltii (n.trad.}.
, AIJEVARUL DESPRE ARTELE MARTIALE 219
Din fericire pentru om, dincolo de infertila ,lnfrun-

rare a sinelui", a direi cea mai mare reu§iti este ignora-
rea sau lnfrumuseprea defectelor sau necondamnarea lor
logidi (este absurd sa rna comport astfel etc.), dincolo ~i
de ,abordarile tehnice'', precum cea a llii Bruce Lee, pre-
zen tad In capitolul al treilea allucrarii, In general dinco-
lo de orice iluzie a cunoa~terii de sine exista ~i adevarata
autocuno~tere.
Premisa ei este ca omul sa realizeze ci nu este Dumne-

zeu, nici nu poate sa devina prin anumite tehnici specia-
]e, ci ci este creatura unui Dumnezeu atotlnrelept Care II .
iube~te ~i vrea sa li daruiasca tot binele pe care Ell! are ca
lnsu~ire naturalii a Sa. Aceasta cunoa~tere de sine adeviirata
este rezultatul cererii fierbinfi ~i sincere a omului ca Hris-
tos sa vina.
sa Se siilasluiasci
' In ieslea lntunecatii a suHetu-
lui lui.
In sufletul omului ,autodisciplinat" probabil cii patimi"
le sunt lmblanzite ~i ascultiitoare In fap celei mai rele pa-
timi care este trufia, din cauza ciireia Lucifer eel netrupesc
- ~i prin urrnare nesupus patimilor trupe~ti- a pierdut ce-
rul. Insa In ieslea aceea In care S-a niiscut Hristos, anima-
lele - puterile inferioare ale sufletullii - se odihnesc ~i se
comporta pa~nic ~i lini~tit, raclnd voia Lui tara vreo biciu-
ire, ~a cum ace! asin L"a adus pe Hristos In Ierusalim ca
pe un lmparat. In lumina prezenrei Lui nu exista nimic ce
omul s-ar teme sa vadii. Prin colaborarea benevolii cu voia
Mirelui ceresc, omul devine vazator de Dumnezeu, la fel
ca ~i Preacurata Fecioarii Maria; aceasta este ~i indeplinirea
vointei lui Dumnezeu.
Unii oameni, mae~tri de arte marfiale sau nu, considera
lnvaprea acesroraca un mijloc de perfeqionare profesiona~
Iii, mai ales cii sunt folositoare forrelor speciale ale polifiei,
gardienilor, paznicilor de noapte ~.a. Astfel, derinerea cen-
turii negre constituie un plus pe piap de mund a cen-

trelor de distraqii, de dans etc. Din pacate, acest plus are
multe minusuri, mai ales dIn cadrul respectivei piqe de
mund stau Ia panda pericole considerabile de tot felul.
Este cunoscut, de exemplu, faptul d. ,bodyguardul este
eel care prime~te glontul, adica omul care va fi lmpu~cat
lnaintea patronului lui"'. Un paznic de noapte cu centura
neagra In Taekwondo a destainuit faptul d munca lui noc-
turna, cu lmprejurarile ei speciale, s-a transformat lntr-o
tendinfa rea spre bautura, spre alcoolism.
Pot sa se lnt:imple lucruri chiar mai rele, pentru d. cu-
nosciitorii de arte martiale le considerii instrumente folosi-
toare In locuri care nu au nici o legaturii cu sfintenia. Ast-
fel, dincolo de zvonurile referitoare Ia uciderea lui Bruce
Lee de ciitre mafie, ajungem sa citim articole ca ~i acesta,
cu titlul ,Crime relatate In paginile revistei Budo": Jn ur-
ma cu c:itiva ani, cunoscutul campion mondial de Kick
Boxing, olandezul Andre Brillemann, a fost gasit mort.
Mai tarziu a circular zvonul d. Brilleman era amestecat In
traficul de droguri. Apoi a apiirut un alt campion de Thai
Boxing, pe nume El Geubli, In ma~ina caruia prietenullui
a fust giisit decapitat. Astiizi s-a pierdut orice urma a lui
Geubli ~i se presupune cii a fost ucis ~i el. Inainte cu aproa-
pe doi ani, pre~edintele australian de karate ~i membru de
baza a! WUKO, John Newman, a fost omorat de un ne-
cunoscut care 1-a lmpu~cat la Sidney. Criminalul nu a fost
gisit lnc3.." 2
1
,Autoapiirare in Arena'', in revista Crush, nr. 4 (februarie), 1997.
2
In revista Kumite, nr. 4, p. 12.
11.
I'
ARTELE MARTIAL£
, SI
,
, IN HRISTOS
VIATA
Este cunoscut faptul cii trupul ~i sufletul se influenfeaza

reciproc. De aceea, Biserica antreneaza trupul in diverse
moduri: prin post, care constituie o participare a trupului
Ia rugaciune ~i alungii g:lndurile rele, potolind in acel~i
timp ~i diferitele pofte care pornesc din p:lntece ~i care ne
lmping sa facem abuz de cele lume~ti ~i sa nu le folosim
cum se cuvine.
Postul nu constiruie o desconsiderare ~i o asuprire a
trupului, ci eliberarea acestuia. Aceastii eliberare nu se refe-
ra Ia viatii, pe care crestinul o triiieste cu recunostinta ca dar
• J • J ,
a! lui Dumnezeu, nici Ia vreun ,cereal karmei" imaginar

care chinuie rara mila bietele existenfe vii ~i de care trebu-
ie sa sciipam. Ea se referii Ia eliberarea de patimile care dis-
trug viafa noastrii ~i a semenului nostru, transform<l.nd-o
intr-un chin.
Artele marfiale insa pro pun combinarea m:lnciirurilor yin
§i yang sau renunfarea Ia carne- adesea asociatii cu primirea
unei hrane complementare, a vitaminelor §i a proteinelor
pe care le recomanda maestrul. Acestea urmaresc cre~terea
Ia maxim a randarnentului §i pastrarea saniitiifii - sau, mai
corect, urmaresc adorarea idolilor Puterii si ai Sanatatii, ere-
' '
area acestui superom imaginar care ,poate s:i strige zilla in-
treag:irar:i s:i r:igu~easc:i, vitalitatea lui erotica este mare",
merge lmpreunii cu Natura, nu se lmboln:ive~te sau, dacii
se imboln:ive~te, infige dlteva ace in punctele corecte ori
face ni~te exercifii de Chi Kung ~i l~i revine repede.
Aceste lucruri sum absurde pentru cre~tin, care ~tie di
s:iniitatea este darullui Dumnezeu ~i boala este modul In
care Acesta illncearcii. Crestinul vrea lntr-adevar sii fie sii-
'
niitos, lnsii nu transformii siiniitatea lntr-un idol. Are grijii
de ea, ca de un dar prefios al lui Dumnezeu cum ~i este,
lns:i cultul 11 p:istreazii pentru Diiruitorul lui ~i nu pen-
tru darulln sine. De altfel, ~a precum o dovedesc viefile
sfinfilor, ,puterea lui Hristos in neputintii se desiivdrjefte':
Biserica ajuta trupul sii mearga aliituri de .suflet In di"
verse moduri: semnul crucii, care arat:i voinp omului de
a aparfine lui Hristos ~i li alungii departe pe demoni, me-
taniile, care smeresc piirerea de sine ~i concentreaz:i omul
lntreg In rugiiciune, lngenuncherea, care hriine~te evlavia
~i pociiinta, pozifia dreapta lini~tita, care aratii rugiiciunea
deplini, dar ~i legiitura interpersonalii cu Dumnezeu Cel
iubitor.
in locul acestora, artele martiale au de propus pozitii,
care In majoritatea stilurilor (mai ales In cele chineze~ti)
lncep prin mi~c:iri care ,absorb energie"; cei ce abuzeazii
de naturii ajung apoi cei mai duri. in continuare urmeaza
apiirarea, mai ales c:l ,cei -r:U" niciodat:i nu sun tern noi, ci
lntotdeauna sunt altii ~i rezulta atacul care II ,cuminfe~te"
sau, mai bine spus, II zdrobe~te pe adversar - dacii aces-
ta nu a fost deja distrus de apiirarea noastd, Apdar, arte-
le martiale propun un ~ir de mi~ciiri bazate pe dualismul
demonic dintre yin ~i yang, mi~ciiri care vatama ,punctele
vitale" (aid conteaza dispozifia sufleteascii ~i nu existenp
real:i sau nu a punctelor respective).
Artele marfiale propun folosirea mainilor ca ni~te sabii,

care taie gaturi, a degetelor pentru a scoate ochii adversaru-
lui, a unor mod uri de prindere a adversarului In lupta astfel
inc:it sii 1i rupii oasele ~i altele asemenea. Ninjutsu nu are
pozifii, are ins:l tehnici precum: ,sugrumare ptin sf~ierea
fetei", ,sugrumare cu ruperea nasului", ,scoaterea ochilor",
,r~perea gatului cu sf~ierea fefei" ~~ altele asemenea, peca-
re ucenicii lui Hatsumi le demonstreazii In diverse ciirti. >
Este adeviirat cii riizboiul este o consecintii a piicatului,
un vliistar al acestei lumi care s-a riinit grav prin neascul-
tarea lui Adam. Este, de asemenea, adeviirat cii apar forme
impotriva ciirora cre~tinul va lupta §i cii nu se va feri de
instruirea din partea Cezarului, de cea legatii de apiirarea
tiirii lui piimantesti vremelnice, lnsii este adeviirat de ase-
~enea cii il va ap:ira pe semenullui care este in pericol sau
l~i va apiira propria viafii, dacii aceasta se aRii In pericol.
Aceasta insii nu insearnnii cii eel care folose~te cu sarguinfii
rezultatele piicatului se va 1ntalni cu Dumnezeu, nici cii
poate cineva sii 11 slujeascii antrenandu-se f"arii motiv In
distrugeri de tot felul, care sunt pe placul diavolului. Nu
existii logicii In faptul cii !nviifand ,sa 11 tal in douii pe ad"
versarul tau" iti> vei !nnobila suRetul.
Dumnezeu vrea ca oamenii s:l se iubeasdi intre ei - iu-
birea ,nu se gdndejte fa rdu'; In timp ce gandul riiului es-
te necesar in antrenamentul corect- ~~ de aceea 1ntrebafl
pe oricare maestru de arte marflale dorifi: discipolul tre-
buie sa i~i imagineze cii intr-adeviir lnfrunta un anumit
du~man. Iubirea cre§tinii !nsii are vitejia de a primi bata-
ie fara a riispunde In acela~i mod, ~a cum a facut Sfantul
Serafim de Sarov, care era un ciilugiir cu schima mare, un
barbat puternic ~i curajos.
Biserica a stabilit slujbe ale diferitelor siirbatori de-a
lungul anului: astfel, ea ne cheama sa ne pregatim pentru
f'
I
a Se na§te Hristos de Craciun in inima noastra, sa ne riis-

tignim patimile ~i sa inviem impreuna cu El de Pa~ti, sa
primim pe Sfilntul Duh Ia Rusalii ~i sa o cinstim pe Mama
Lui ~i pe prietenii Lui in ziua lor de n~tere- adica In ziua
in care au pariisit aceastii lume pentru a se n~te vii pentru
ve~nicie in lmpariifia lui Dumnezeu.
Biserica ne mai cheama ~i sa ne rugiim ~i sa il slavim pe
Dumnezeu dimineap, Ia pranz, seara, In ziua de dumini-
ca, ziua Invierii, cilnd Durnnezeu ne a~teaptii Ia masa Lui.
in locul acestora, expertul In arte martiale, lsi
, alciituieste
,
programul pe baza antrenamentelor, a seminariilor, a exa-
menelor, a acordarii de centuri, a campionatelor ~i a lupte-
lor- iar multe ~coli care fac excursii pentru antrenamentul
in natura, le fac duminica dimineap.
Toate aceste proceduri irosesc timpul ~i 11 orienteaza pe
om permanent in afara Bisericii. Desigur, exista ~i lucruri
mai rele: ore speciale care corespund unor exercifii specia-
le pentru armonizarea cu energia naturii care este, spun ei,
alta in zori, alta atunci cilnd este luna plina etc.
Dumnezeu ne cheama sa il imitiim in sfinrenie: ,Fifi
sfinfi, pentru cd Eu sunt sfont" ~i acesta este scopul viefii
noastre. Modelele fundamentale ale cre~tinului sunt Dum-
nezeu-Omul, Omul desavilr§it, Maica Lui, care datorira
propriei sale jertfe voluntare a umplut cerul de oameni, ~i
slinfii, care L-au slavit pe Dumnezeu in toate starile ~i In
toate situatiile,
'
fiind: ciisaroriti,
, monahi, parinti,'
oameni
f:ira copii, judeciitori, filosofi, apostoli, profefi, brutari,
rarani, griidinari, imparafi, pustnici, ofireri, proprietari de
terenuri, comercianti etc.
Pentru artele marfiale lnsa, modelele sunt cei care i~i
imagineaz:l ca. sunt oamenii-zei, care sunt condu~i de
vrajma~ul omului sa fad declarafii de tipul: ,Eu sunt Uni-
versul!", precum ~i diferifi superoameni care sparg cad-
mizi, arund sad de 60 de kilograme numai cu doua dege-

te (Yoshitaka Funakoshi), nimicesc adversari nenumarafi,
Janseaza ,energie" ~i uneori 1i vindeca pe cei bolnavi (sau 1i
imbolnavesc pe cei sanato~i).
Cre~tinul este inspirat de viafa lui Hristos ~i a prieteni-
lor Lui spre a face roade bune ~i a le oferi lui Dumnezeu,
asa cum de alcfel este dator sa facii. Harullui Dumnezeu
i~moaie inima lui ~i o curafe~te de patimi, transform:l.n-
du-llntr-un izvor de binecuvantare pentru semenii lui, un
izvor care 1i va indemna sa II slaveascii pe Dumnezeu.
Expertulln arte martiale este inspirat de viteza lui Bru-
ce Lee, de tehnicile lui Jackie Chan, de ,lovitura fulge-
riitoare cu piciorul a lui Mikio Yahara'' ~i, tara ca nimeni
- In afara orgoliului - sa 1i cearii sa faca Ia fel, se lupta cu
greu sa 1i imite. Odata Dumnezeu a hotarat sa nu distru-
ga lumea doar datoritii Sfintilor Varsanufie ~i loan, care
triiiau In acea epocii. Aceste reu~ite inutile ale expeqilor
In arte martiale cu ce au fost de vreun folos omenirii
'
lndurerate? .
Hristos cere de Ia om ca acesta sa II cheme concinuu,
f:icandu-L centrul vietii sale: ,Rugafi-vd neincetat!" Biseri-
ca raspunde prin rugaciunea inimii: ,Doamne Iisuse Hris-
toase, miluie~te-mi!", pe- care sunt chemati s:l o practice
toti membrii ei, nu numai monahii si nu numai Ia anumi-
' '
te ore ~i In pozifii speciale, cum cred unii.
Insa artele martiale cheama Ia autoconcentrarea in ,go!"
sau In cutare centru de energie sau In cutare meridian sau
chiar in fiinp lui Buddha ~i diferite alte lucruri ~i idei care
nu au nici o legatura cu Hristos. In timpul antrenamen-
tului discipolul trebuie sa fie concentrat spre pantecele lui
(Tai Ten) sau Ia pumnii lui sau Ia ceva imaginar sau oriun-
de 1i cere exercitiul. Uncle sa mai fie vreme de Hristos In
'
astfel de clipe?!
226 MAIUA DIMITRIADOU
Hristos li cheama pe oameni sa abordeze lumea ca pe

un domeniu al daruirii, al misiunii cre~tine ~i al jertfei, sa
devina sarea pam!intului ~i lumina lumii, astfel lndt to~i
sa II slaveasca pe Parintele ceresc. Filosofia artelor maqiale
lnsa ne pretinde sa armonizam binele ~i raul, astfel lnc!it
nici unul dintre ele sa nu predomine!
Ideea autoapararii li cheama pe oameni sa vada lumea
ca pe o jungla cu fiare periculoase, pe care omul trebuie sa
lnvete sale lmbl!inzeasd, cu justificarea, desigur, del vrea
doar propria siguranfa ~i nu dore~te raul nimiinui.
Dumnezeu este pentru om Creatorullui iubitor ~i pen-
tru lmpreuna-mo~tenitorii Fiului Lui El este Tatiillor. I s-a
explicat omului In amanunt In ce mod poate sa se apro pie
de El ~i In ce fel el plead departe de El ~i ca El Ins~i a fa-
cut totul ca fiul risipitor sa se lntoard Ia El.
Pentru artele maqiale ~i pentru filosofia lor lnsa, aceste
adevaruri sunt ,nascociri ale unei min~i dualiste", Dumne-
zeu constituie o forma impersonala de energie ~i chiar are
acee~i fiinfa cu omul ~i cu natura. Dad omul vrea sa de-
vina Dumnezeu, nu este nevoie sa se lncreada In Creatorul
lui, ci sa II ignore ~i sa devina ,una cu Natura''. Dad vrea
sa fie In siguranfa, nu este nevoie sa se lncreada In purta-
rea de grija dumnezeiasd, ci In sine lnsu~i. De fapt, artele
mar1iale 11 cheamii pe om sa repete piicatul stramo~esc, fo-
losind chiar metodele lncepatorului apostaziei: imaginafia
- in ceea ce prive~te partea ei magidi, interioacl -, c:lt §i
violen1a -In ceea ce prive~te exteriorul ei.
Aj;adar, nu este deloc ciudat faptul ca practicarea artelor
mar1iale 11 conduce lncet-lncet pe om Ia o lndepartare tot
mai mare de Hristos ~i de Biserid. Straniu ar fi ca artele
maqiale sii 11 adud pe om aproape de Hristos. Insa nimeni
nu poate sa slujeasca Ia doi domni- de vreme ce se va ali pi
de unul dintre ei, 11 va dispre1ui pe celiilalt.
Nu este adevarat ca indepartarea de Dumnezeu ince-

pe arunci ca.nd omul accepta filosofia orientala; indeparta-
rea incepe din clipa in care omul dore~te sa dobandeascii
puteri pentru sine, inceteaza sa se mai increada in Pronia
dumnezeiascii ~i accepta gandul demonic cii semenul lui
este un adversar periculos.
Apoi indepartarea se mare~te, de vreme ce omul obi§-
nuie§te sa se ocupe neincetat cu trupul lui, cu progresul
lui, cu intelegerea lui etc. §i, idolatrizandu-se pe sine, pu-
ne in centrullumii lui aceste actiuni. Sa vedem ce fel de
'
lucruri 11 preocupau in mod serios pe un eipert in arte
maqiale: ,George Quiet i§i aminte~te de vremea cand avea
centura mara in karate. Chiar dad se considera pe sine un
bun karatist, a fast deceptionat nespus atunci cand a vazut
pe cineva mai bun decat el. «Cl.nd mi se int:l.mpla aceas-
ta>>, mi-a spus, «ma duceam in dojo ~i ii urmaream pe cei
cu centuri albe. Constatam ca comparativ cu ace~tia erarn
foarte bun. Apoi mergeam ~i ii urmaream pe cei cu cen-
turi negre ~i eram din nou inspirat vaz:l.nd cat de bun a~
putea sa devin. Cand am primit in final centura neagra am
con§tientizat cii nu ~tiarn nimic in legatura cu maestrul
meu §i m-am decepfionat din nou, p:l.na c:l.nd acesta mi-a
spus cat de uimitor a fast propriullui maestru»."
Un om care se ocupa continuu cu sine insu§i este nor-
mal sa l§i insu§eascii ~i filosofia orientala pentru a da Ia o
parte pe acest ,Dumnezeu deranjant", Care nu illasa in
pace sa fie narcisist ~i sa ramana apoi fara Dumnezeu, sa
,se infrunte pe sine insu§i in fiecare zi pe tatarni".
Expertul in arte martiale se considera pe sine mai ales
ca un specialist. Poate cii ellucreaza ca §Ofer, ca paznic de
noapte sau este muzician, insa nu se identifica pe sine cu
nici una dintre aceste insu§iri, nici nu simte !ipsa lor daca
ar fi nevoie sale inlocuiasca cu altceva. Insa i se pare insu-
portabil sa se opreasd din exersarea artei martiale, pentru

d aceasta, dincolo de a fi un mijloc de procurare a train-
lui ziln.ic (~i acest lucru nu este valabil pentru tofi), este un
mod de viata. La fel ~i ere~ tin ul - eel cu adevarat crqtin,
nu doar eel cu nume de cre~tin, nu omul lumesc care puc
ne accentul pe carierii- poate sa fie de Ia lmparat pana Ia
vanzator de fructe. Trecerea de Ia una Ia alta nu !I deranjea-
za, pentru ca ambele sunt slujiri pe care i le lncredinteaza
Dumnezeu ~i el este un tredtor care se pregate~te pentru
cetatea cea viitoare. Singurul lucru pe care nu II suporta
cre~tinul este renuntarea Ia adorarea lui Dumnezeu din ca-
uza impunerii unuia sau mai multor idoli; suHetul lui este
deranjat atunci de prezenta lor puternica ~i de greutatea pe
care o aduce aceasta In comilnicarea cu Dumnezeu.
Din acest motiv multi sfinti au devenit mucenici (Sfanc
tul Gheorghe, Sfanta Glicheria, Sfantul Dimitrie ~i atatia
alfii), In timp .ce altii au devenit pustnici (Sfantul Arsenie,
Sfantul loan Cucuzel, Sfantul Grigorie PaJama ~i multi
altii). Cre~tinul nu vrea sa slujeasca idolilor, care cer de Ia
el o afierosire deplina pe care doar Dumnezeu o poate c;e-
re. Poate ca de aceea aproape niciodatii cre~tinii con~tienfi
nusimt nevoia sa se preocupe de arte marfiale- ~i, desigur,
majoritatea nu sunt atra~i nici de dimensiunea atletica a
artelor marfiale. Mai mult, se ~tie faptul ca din momentul
In care un expert In arte maqiale lncepe sa aiba o legiiturii
cu Hristos, lncepe sa se lntrebe In ce masurii se potrive~te
preocuparea lui aceasta cu viafa In Hristos ~i ceva lnlaun-
trul lui II deranjeaza ~i 1i creeaza lndoieli.
Sunt tntilfi cei care au parasit pentru totdeauna arte-
le martiale. Iar alfii au lnceput sa le priveasd precum un
sport ~i au lncercat sa gilseasd pentru practicarea lor sco-
puri puternice, de exemplu lntilrirea neamului, care, idoc
latrizat, devine un ,;alt Dumnezeu''. Unii do.neaza pentru
scopuri filantropice ca~tigurile realizate din demonstra~iile

facute.
lnsa nu este numai filosofia din spatele lor cea care face
ca artele maqiale sa fie incompatibile cu via(a In Hristos,
ci ~i pozi~iile lnsele. Ele sunt legiferarea viol enlei ~i intro-
ducerea ei in viata omului, cu masca ,exers:lrii unei bune
'
stiri fizice" ~i a ,,joculuf'.
Cum este posibil, pe de o parte, sa re srriiduie~ti sa rrii-
iesti
'
porunca lui Iisus: ,lubiti•
pe vrdimasii
':J '
vostri",
•
si' ,Nu
stati imnotriva celui rdu, ci intoarceti si celdlalt obraz celui ca-
' T ''
re vd pdlmuiqte'; iar, pe de altii parte, sa creezi un automa-
tism In aparare ~i In atac, blocandu-~i propria stradanie?
Cre~rinul se lupra sa devina un om nou, care nu gande~te
dupa principiul ,Ochi pentru ochi fi dinte pentru dinte" a!
legii mozaice, nici dupa conceptiile despre educa~ie ale po-
poarelor dinainte de Hrisros - care de alrfel se bazau pe
realitatea luptelor continue corp Ia corp, care nu mai dai-
nuieacum.
De aceea, rna rem cii poate cei care lncearcii sa puna de
acord viap In Hristos cu artele martiale sunt In pericolul
de a deveni schizofrenici. Despre aceasta Sfantul Porfirie
Kavsokalivitul, vorbind cu un acupuncturist, care voia sa
triiasc:i ~i viafa Bisericii, a spus: ,Nu pofi s:i stai cu un pi-
cior aid ~i cu unul dincolo. La un moment dar re vei rupe
In dou:i."
,
12.
INTERVIURI CU
MAESTRI
, DE ARTE MARTIALE
,
Dedit sa vorhe~ti despre crezul ~i despre practicile altor

oameni, este mai bin~ sa ii la~i pe ei in~i~i sa vorheascii. Fi-
ecare dintre mae~trii prezentari aid exprima ~i o rendinfa
deosehita. Din interviurile de mai jos nu a fost omis nimic
in afara de momentele care, Ia rugiimintea mae~trilor re-
spectivi, nu au fost scrise sau nu au fost inregistrate.
Tasos Kotsis,
nivelul a! doilea in sistemul Kung Fu Wu Sheng Quan.
Potrivit ciirfii lui de vizitii de Ia ~coala de arte marriale,
acesta mai predii ~i Zen ~i yoga.
- De unde provin artele marfiale pe care Bodhidharrna
le-a adus in China?
- Artele mariiale au inceput in epoca anticii, aproxima-
tiv In anul25000 I. Hr. - ~a spun primele scrieri cii atunci
au incepur artele marriale. In forma in care sunr asrazi, e!e
au inceput de Ia o tehnica de arte maqiale indiana care are
cal ul ca hazii a ei.
- Unde se aflii aceste inscriptii vechi de 25000 de ani?
- Se alla sculptate In ni~te monumente din India.

-De edt timp are nevoie un ucenic sdrguincios pentru a se
desavdrfi In artele marpiale?
- Depinde de stilul pe cate II va urma. Dad urmea-
za un sport combativ de tipul Kick Bmiing, Taekwondo
~i alte asemenea aiureli, poate sa fie apt de lupta In doi
ani ~i poate sa participe la concursuri de semi-contact, de
full-contact etc.
Dad presupunem d este vorba despre o anumita teh-
nica, un anumit stil care are un fundament- si avem sti-
'
lurile japoneze care sunt mai lipsite de profunzime, cele
coreene care sunt de mijloc ~i cele chineze~ti care sunt mai
profunde -, este nevoie pentru un stil japonez de aproxi-
mativ 4 ani, pentru un stil coreean cam de 5-6 ani, iar pen-
tru unul chinezesc de mai mult de 8 ani, cu o durata In
timp cuprinsa lntre 5 ~i 28 de ani - eel pu~in 20 de ani ca
cineva sa devina maestru.
Mai simplu spus, pentru astapani o tehnica este nevoie
aproximativ de 10-12 ani, iar pentru un nivel mai avan-
sat este nevoie de 18 ani. Potrivit datelor actuale, ap cum
se lnvara artele maqiale astiizi ~i cu cuno§tinfele pe care le
de\ine omul occidental referitoare Ia attele.mat~iale, acesta
ar avea nevoie de maxim 8 ani pentru a stapani o tehnid
de arte marriale.
- Este posibil sa se separe partea combativa a artelor
marpiale de fondamentul lor filosofic, fora ca ambele sa fie
distruse?
-Dad este vorba despre arte marriale de suprafara sau
de sporturi de luptii, ele nu se distrug, doar d respecti-
vii practicanri ~tiu cinci-zece tehnici ~i raman Ia ace! ni-
vel. Dad avem acum In vedere arta Shaolin, dad dispare
fundamentul ei filosofic ~i nu se face o explicarie a fiecii-
rei tehnici, a istoriei pe care o are fiecare tehnidi - faptul

di curare a construit-o "1a sau in alt fel-, atunci se pierde
fundamentul filosofic ~i tehnica devine doar o mi~care a
trupului, un exerci~iu.
- Aceasta mifcare nu poate sa piistreze duhul care deja
exista? Un om care fnvata
' cdteva miscari
' simnlepoate
r sa fsi
,
insu1easca un anume spirit fora ca sa il fnvete a!tcineva?
- De unul singur nu poate. Adidi, dad eu predau acum
o pozitierara sa vorbesc deloc des pre ea, pozitia nu incetea-
za sa fie mai mult dec:1t un exercitiu
, trupesc. Este ca si, cum
ai face exercitii aerobice. Dad cineva banuie~te di aceastii
mi9care seamana cu cea a calului sau cu vreo pasare anume,
aceasta este o alta poveste. ~i totu~i va riirnane Ia faptul di
imitii un cal sau o pasare, imita ceva natural, adica nu sea-
pam de exercitiile simple, este ca ~i cum fad gimnastica.
Pozi~ia pe care o ia un alergator Ia cursa de 100 de metri es-
te de fapt a leopardului, insa acest lucru nu il ~tie nimeni -
este ceva din natura noastr:i, din instinct, din cauza vitezei,
vrem sa ne arundim inainte ca ~i leopardul. Cand cineva se
teme, el se ghemuie§te ca §i pisica, ins:i nu §tie ci face de
fapt aceasta. Cand cineva sare, atunci sare ca o pasiire.
Pentru di omul este o fiinta
, vie, el are instinctul de au-
toconservare ~i anumite reaqii ale lui seamana cu cele ale
animalelor, 31a cum mi§c:irile maimufei seam:in:i cu cele
ale omului. Exista asemanari, nu pentru di suntem Ia fel
~i egali ca valoare, nu suntem Ia fel, insa exista asemiinari;
omul poate sa se asemene in mi9ciiri cu un anumit animal,
cu o pasare, cu un pe~te. Vezi un inotator ~i spui: acesta
inoatii ca un pe9te.
De aid incolo, mi§carea in sine nu creeaz:'i nici o pro-
blema. Acum, dad substratul filosofic se va pierde, omul
respectiv nu poate sa ajunga un bun expert in arte mar~iale.
Cu siguran~a eel care are acest substrat va aj unge Ia nive-
le mult mai inalte decat altul care a ramas Ia un simplu

exercitiu trupesc. In aceasta consta ~i Wushu. In anul 1979,
18 mae~tri renumip de arte martiale s-au adunat Ia Beijing
(fostul Peking), impreuna cuAcademia de Educatie Fizica,
~i au alciituit Wushu, care este constituit din Shaolin Kung
Fu, din exercitii de gimnastica Ia sol (pe aparate ~i rarii
apa-
rate) ~i din mi~ciiri de dans chinezesc. Aceasta combinare
a celor trei elemente formeaza Wushu, care inseamnii arte
martiale si ea s-a format pentru cii respectivii maestri voiau
' ' '
sa li facii publicitate ~i sa devina sport olimpic, lucru care
s-a ~i inramplat dupa c:ltiva ani. Wushu nu are un substrat
filosofic. Adica cineva care 11 practica poate sa devinii un
foarte bun atlet, nimic mai mult.
- Adicd tl{a cum este judo?
- Judo aprofundeaza mai mult. Japonezii sunt mult
mai fideli fatii de ceremonial uri, chinezii le au !nradiicina-
'
te in ei in~i~i, nu se grabesc sa le arate in afarii, nu se. !ncli-
na ~i nu lngenuncheaza precum japonezii. Chinezii salutii
drepti, japonezii ingenuncheaza.
- Miicdrile tehnicilor sunt sau nu atdt difensive, edt ii
ofensive?
- Depinde de stil. Japonezii sunt mai ofensivi pentru cii
sunt un popor egoist. La fel ~i coreenii.In cazul chinezilor,
filosofia artelor lor martiale a lnceput dar de Ia auroapara-
re, pentru cii chinezii erau atacati de japonezi, de mongoli,
de tibetani, din toate piirtile. ~i dacii presupunem ca este
vorba despre un anumit stil monahal care are o anumitii
religie, care vrea sa 11 facii pe om mai bun ~i sa apere me-
diu! In care triiie~te etc., atunci este vorba despre o tehnicii
de arte maqiale care se bazeaza pe aparare.
- Dar miicdrile pe care le invafd cineva intr-o kata nu
sunt cumva perechi, una difensivd, una ofensivd?
- Depinde de stilui tehnicii. De exemplu, stilul cocoru-

lui nu atacii,, ci se aparii. Dacii Ia un moment dar cocorui es-
te lncercuit, va ataca ~iva strapunge cu ciocui- este o ches-
tiune de supravieluire. Stilui tigrului nu se apara, ci ataca.
Tigruiui i se va face foame ~i va i~i sa manilnce. Stilul dra~
gonului are toate elementele, stiluileoparduiui ataci, stilul
~arpelui trebuie sa se afle In apirare ca sa loveasci.
Dacii vrem sa lmpirtim In grupe cele cinci animale,
~arpele ~i cocorul sum In aparare, tigrui ~i leopardul sum
In atac, iar dragonul este Ia i:nijloc. Ciilugiiri1a, care este
considerat un sistem mai religios, mai filosofal ~i uitimul
din punctui de vedere cronologic al aparitiei.lui, este o
situatie intermediarii. Dacii observi insecta, ea nu deran-
jeaza pe nimeni, nu se teme riici de om ~i acesta este mo-
tivui care 1-a provocat pe Wang Lang sa dezvolte ~cest stil.
Atunci d.nd ataci insecta, ea ataci Ia r:l.ndul ei.
- Putem spune cd acest stil al Cdlugdrifei este unul defensiv?
- Putem sa spunem cii Shaolin Kung Fu este prin
excelentii un stil de apiirare. Pornind de Ia el, japonezii au
creat stilul Aikido, care este pur ~i simplu o forma de lupta
de eschivare ~i de doborare a !ldversarului. Jujitsu, Aikido
~i alte dteva arte mar1iale care au legaturi cu lupta au luat
de la Shaolin, care se mi~ci prin tehnicile Junna, cu scopul
de a se eschiva, eel muir cum sa intinda 0 cursa adversaru-
lui ~i In final sa 1i rupa un membru, In cazul in care, sii zi-
cem, celiilal t are un cu1i t in milna ~i tu e~ti In pericol.
Cand celiilalt tine un cutit In mana ~i te ataca cu el, nu
poti sii te fere~ti de el muir timp, la un moment dar te va
taia. Trebuie sali rupi mana sau piciorul ori sa 1i iei cutitul
din mana. Cilnd cineva te va urmari cu o sabie in mana, te
va taia, nu-i ~a? ~adar, la un moment dar trebuie sa fad
astfel, lndt sa li cada sabia din mana sau sail imobilizezi.
Acesta este inceputul. Acum, dad navile~te asupra ta

o armatii lntreaga, dadi li la~i sa te atace In mod repetat,
Ia un moment dat te vor obosi ~i, lntrud.t este vorba de
riizboi, e~ti obligat sa ucizi. Atunci Shaolin devine ofen-
siv. Pozitiile, In functie de stil, sunt si defensive si ofensive,
t ' ' '
pentru di este vorba despre ni~te arte martiale ~i nu pur ~i
simplu despre un dans.
- Dupii ce perioadii de timp se comiderii cii un discipol es-
te pregiitit pentru lupta de stradii? Sii poatii sii se descurce ;i
sii nu ia biitaie.
- Intr-un an ~i jumatate, potrJVJt propriei mele
experien{e, se poate simp cii un om face Kung Fu. Acum,
in alte arte martiale,.in Taekwondo sau in box un om poa-
te sa fie pregatit ~i in ~ase luni, dad se antreneaza zilnic ~i
are chemare ~i talent, sa se lupte pe strada ~i sa nu ia ba-
taie. in Kung Fu lnsa, ai nevoie de un an ~i jumatate ca sa
ajungi sa ~tii bine a lupta.
- $i ceea ce se spune, cii ajungi sii infelegi cu adeviirat ce
foci numai dupii ce prime;ti centura neagrii?
- Cei care spun aceasta de fapt nu ~tiu arte martiale.
-Dar o spun multi. Ce crezi cii ilface pe un om sii se ocu-
pe de arte mar{iale? Ce vrea majoritatea lumii, ce o impinge
spre artele mar{iale?
- Increderea in sine. Noi toti , avem undeva in noi un
copil diruia li este ru~ine sa fie dur ~i truf~ sau sa se com-
porte altcineva ~a cu el, de fricii. Instinctul de autoconser-
vare, de supravietuire este eel care ne face sa ne indreptam
spre artele martiale.
- In societatea americana insii, lucrurile nu sunt atat de
dramatice ca pe vremea cand au fost create artele marfiale.
Azi nu ne mai ameninfii permanent talhari inarma{i.
~!
- iri vorbesc despre partea buna a artelor marriale. Exista

~i partea rea: cei care cautii faima. insa ace~tia nu vor studia
Kung Fu. Cineva care vrea sa invefe cum sa batii. pe altdne-
va §tie di in Kung Fu va invara acest lucru mult mai tii.rziu
si, ln cazul in care vede ci chiar 11 omoari dneva in bitaie,
~u va sta tara sa reactioneze. incep sa practice Kung Fu de
obicei cei care au practicat inainte alte arte maqiale. Majori-
tatea disdpolilor mei au diutat, insa nu au giisit ceea ce vo-
iau- ei doreau ceva mai filosofic, desavii.r~it, sa se adii.nceas-
cii mai mult ~i au ajuns Ia Kung Fu. Cei care vor sa practice
intens arte martiale ajung in final sa &di Kung Fu.
- .Existd posibilitatea ca cineva sd t!ftepte de la arte-
le marfiale sd il satisfocd la toate nivelurile? Sd dea un sens
viefii lui?
- Desigur, artele maqiale, Kung Fu-ul pot deveni un
mod de viafa, acest lucru este indiscutabil. Cineva poate
in paralel sa aiba ~i un lac de mundi, iar Kung Fu sa fie al
doilea lui mod de preocupare, un hobby, gimnastica.
- Poate cineva sd aibd o alta filosofie, care nu se potrivefte
cu filosofia Kung Fu fi in paralel sd ilpractice fi pe acesta? Sau
dacd cealaltd filosofie va domina inlduntrullui, va trebui la
un moment dat sd aleagd intre ele?
- Cii.nd vorhim despre un exerdfiu care face bine tru-
pului §i minfii, adica iti antrenezi trupul §i in acel~i timp
§i mintea ta lucreaza - pentru cii artele martiale au nevo-
ie de multa mime -, nu pori sa stai in fap celuilalt §i sa
nu §tii ce sa fad, trebuie sa iti pui mintea in lucrare, sa te
aperi, sa atad. Cii.nd fad o kata cu o lance, nu este necesar
ca lancea sa 0 infigi in celii.lalt, ci cu lancea pur ~i simplu te
antrenezi, te testezi pe tine insufi.
Dad dneva se ocupa cu artele marriale Ia un asemenea
nivel, nu este nevoie sa renunte inlauntrul lui Ia alte lu-
'
ADEVARUI. DESPRE ARTELE MARTIAI.E 237
cruri. Poate sa se antreneze, sa se lupte zilnic cu sine insu§i

pentru a deveni mai bun, Ia fd cum ar face dad ar practica
sporrul sariturii In lniltime. Asadar, filosofia atletismului
' '
este sa devii trupe§te mai bun. Filosofia artelor mar{iale nu
este pur §i simplu sa devii trupe§te mai bun, nu pot sa dau
mai multe detalii acum.
- lntrebarea nu era una de specialitate, ci era una genera/a.
- Omul se poate ocupa cu orice, tara sa fie nevoie sa
I,
renun1e Ia ce tacea lnainte. Cineva poate sa creada In mu-
I
zicii. Desigur, §i muzica poate sa fie un mod de via1a, iar
!.
omul respectiv poate In acel~i timp sa-§i antreneze trupul,
prin muzica sa se cultive spiritual, iar prin Kung Fu sau
prin altii tehnica de arte mar{iale, printr-un sport sa se an-
treneze trupe§te.
Acum, dacii cineva simte cii Kung Fu II satisface In toa-
te sensurile; atunci nu mai face nimic altceva. Cred cii es-
te mai muir o alegere a persoanei §i a caracterului decat o
renuntare de tipul fac aceasta sau altceva. In orice meserie
dacii vrei sa Iii primul, trebuie sa te dedici acesteia. Dacii
cineva vrea sa devina maestru, se va dedica Kung Fu. Eu
mi-am dedicat Kung Fu-ului foarte muir dmp din viap
mea.
- Dacd dintr-un anumit motiv ar trebui sd incetezi sd
mai foci Kung Fu, ai accepta u;or acest lucru?
- Exista mlllte motive pentru care poate ~ ajunge sa nu
mai fac Kung Fu ~i, dacii motivul ar fi serios, a§ renunp.
- Ar ji u;or sd incetezi dejinitiv a mai face Kung Fu sau ai
face mijcdrile de unul singur?
- Cand ai convie{uit cu un lucru vreme de 18 ani, es-
te greu sa II pariise§ti, orice ar fi acesta. Poate cii mi§ciiri a§
face, lnsa Kung Fu a§ lnceta sa mai fac. Se poate lntam-
.I
il
pia un accident §i sa nu mai pot practica Kung Fu. in ori-

ce caz, dadi ln tine este mi~carea, dansul, pe care eu II vad
mai mult ca pe un mijloc de exprimare, acesta va riimane,
nu pofi sa II alungi.
- Exista ti alte moduri de mifcare...
- Da, pofi sa faci atletism, sa dansezi...
- Kung Fu are ceva special, seducator?
· - Kung Fu? Desigur, are dragonul. Insa fiecare lucru
are un aspect seduditor. Fiecare lucru are demonullui ca-
re te atrage.
-Ai vrea sa fmi spui ceva legat de Ninja?
- Ninja au aparut In China, din tagma dragonului ne-
gru, care era o tagma imperiala, era contraspionajul lm-
paratului, cum am spune noi astazi. Ei spionau probleme
interne ~i externe. Erau instruifi In mod desavar~it, nu nu-
mai ln artele marfiale. Japonezii au furat aceastii arta. Sunt
lntunecafi cu totul.
- fn orice caz, sunt criminali...
- Exact din aceastii cauza sum criminali §i au lncercat
sa ia aceasta marefie a chinezilor prin orice metoda puteau
pana cand au ajuns Ia MagiaNeagra. Aceasta este o forma
de magie de invocare a demonilor, pentru ca Ninja sa l§i
atinga scopul.
- Aceasta era ceva ce foloseau tofi Ninja?
- Nu tofi, lnsa cei profund inifiafi au ajuns cu siguranra
.
Ia asa ceva. De aceea existii si
'
zvonuri cii un anume NinJ' a
dis pare sau se transformaln fum ori se vorbe~te despre teh-
nica demonizatului Ninja p.
- Acestea de unde putem sa le ajliim? Exista bibliografie,
fie in limba japonezii, fie in alta limba, existd alte izvoare?
- Japonezii le plaseaza cum vor ~i le manipuleaza In pre-

zent In mod comercial. Acestea se transmit ln mod normal
numai de Ia maestru Ia maestru sau atunci cand pui cap
Ia cap diferite cuno~tin~e din mai multe ciirfi ~i te ocupi
multi ani cu artele marriale, pentru d arrele secrete sunt
secrete. Iatii, nu ~tiai despre chinezi ca ace~tia au fost sur-
sa stilului Ninja ~i ca cei care sunt remarcari ln mod gre~it
sunt Ninja japonezi.
- Crezi ca poate cineva care este crqtin sa foca fi arte
marfiale? Sa se gandeasca tl{a deodata: ,Daca voi cdftiga in-
credere in mine in acest fel"?
- intre noi fie vorba, dad ai fost luminat de Dumne-
zeu, nu, ·nu este nevoie de artele martiale. Dumnezeu este
puterea suprema.
- Da, insa pop sa caufi aceasta lumina focand arte
marfiale?
- Scopul artelor mar~iale este caprin ele sa se ajunga Ia
lumina.
- Cum, de vreme ce nu 11 au pe Hristos? (vad ca are icoane
ale lui Hristos fi ale Maicii Domnului fi insist.)
in ceva divin.
.
- Nu are importantii. Si '
acestia
'
cred in ceva superior,
- Oare nu cred de fopt in altceva?

- Nu ~tiu.
- Daca tu ai constata ca este altceva, ce ai face?
-A§ renunta Ia artele mar~iale.
lnterviu cu Dimitrie Athanasiu,

maestru de Kung Fu §i pre§edinte al confederariei
,Uniunea greaca a artelor marfiale chineze§ti".
- Domnule Athanasiu, v-ati ocupat destul de mult timp

cu atletismul. Ce v-a focut sd pdrdsifi celelalte sporturi fi sd
recurgefi la Kung Fu, cu care, din c!tte vdd, vd ocupafi de
multi ani?
-Am facut box §i karate. Atunci mae§trii no§tri ne spu-
neau cii de fapt karatele sunt o filosofie, un mod de viara,
o autoconcentrare, lnsa nu lntelegeam aceste lucruri. Fuse-
sem impresionat §ide David Carradine, de,serialul de tele-
viziune in care juca el, cat §i de modullui de viarii.
De atunci m-am ocupat 'cu diferite lucruri filosofice.
La un campionat am cunoscut un maestru chinez §i i-am
spus: ~ vrea, dac:l. accepri, sa rna lnvefi Kung Fu. A ac-
ceptat §i am lnceput primele leqii cu el. Apoi preocupa-
rea mea s-a extins: am cunoscut diveqi mae~tri chinezi,
am mers §i In str:l.inatate, apoi au 1nceput §i campionatele
§i legaturile cu mae§trii din striiiniitate, care veneau aid ~i
eu li giizduiam, ne antrenam lmpreunii, m-am dus §i eu ln
striiiniitate, rna giizduiau la ei acasa, faceam antrenamen-
te acolo lmpreuna. S-a lndmplat sa fac antrenament langa
un restaurant chinezesc, de la ora 3 la 530 dimineap. Apoi
am adus §i mae§tri chinezi aici, din Beijing, din America
§i 1ncii aducem In fiecare an, cand facem seminarii de ar-
te martiale.
- Pentru discipolii dumneavoastrd?
- ~i pentru mine, ~i eu 1nvar, cunoa~terea mea proprie
nu s-a 1ncheiat.
- Credeti cd Kung Fu injluenpeazd viata oamenilor, fi
schimbd in bine?
- Dadi ai un maestru bun, acesta te schimbii. Cand ai

lnvararori semidoqi sau cu totul ne~tiurori, care vor sa fadi
pe mae~rrii, atunci artele marpale funqioneaza In mod ne-
gativ §i, din pacate, In Grecia avem multe astfel de cazuri.
- Acest lucru poate ji controlat de o confederafie a artelor
martiale?
- Nu. Statui oferii posibilitatea oricui sa deschida o
~coala de arte marriale, chiar §i dadi nu ~tie nimic. Doar
trebuie sa spuna cii face karate sau Kung Fu ~i deschide o
§Coala. in Grecia, ceea ce dedari cii fad se considera cii es-
te adevarat.
- Acest lucru £nsiinu poate sii tl constate un discipol..
- Nu, §i de obicei cop iii sutn cei care au de suferit, pen-
tru cii circuli multe reviste pe care le scot oamenii ace§tia,
In care pun orice, doar ca sa fad publicirate §i oamenii
viid: ,Curare este ~a, curare este altfel, ei, deci sa mergem
acolo." Poate cii este §i mai aproape de casa lui §i ii este
mai Ia lndemanii sa mearga acolo decat sa facii un drum de
20 de minute cu aurobuzul ca sa gaseascii o ~coala de arte
marriale.
Eu am diferiti, oameni Ia scoala,
, localnici si
, striini si,)
dupa mulfi ani, rna lnra.lnesc en fo§ti discipoli §i lmi spun:

,Maestre, ne-ai schimbat viafa, inca ne aducem aminte de
ceea ce ne spuneai, cum ne petreceam timpul aid etc."
Un vechi discipol de-al meu a adus Ia mine acasa pe un
maestru considerat important In America §i am stat de
vorba, apoi am facut un fel de antrenament afara in curte
si i-am vazut ce stiu si le-arn ararat vreo doua mi<ciiri din
, J , '(
propriul meu program de antrenament ~i s-a entuziasmat

americanul foarte tare. Apoi ne-am dus in sufragerie, am
luat loc §i prietenul meu grec spune: ,Maestre, sa punem
o caseta video sa ne uitiim Ia un film!" insii americanul a
spus: ,Nu, mai bine sa stam de vorba." ~i dupa ce ame-

ricanul a plecat, mi-a trimis aceastii diploma pe care o
vedeti acolo, dad vreti, dtiti ce scrie (sunt scrise diferite
caracterizari laudative despre domnul Athanasiu, precum
smerenie ~.a.).
Am un disdpol persan, care a fost maestru In Iran,
avand 300 de ucenid, a trecut prin Greda ~i a stat aid
~ase luni ~i l-am aj utat In diverse probleme pe care le avea
- pentru d plecase din ora~ul Khomeyn fiind persecu-
tat ~i nu avea de lucrll -, ni 1-a adus tatii.l unui discipol
de-al mell, l-am ajutat, l-am gazduit, i-am, gasit un Joe
de mund, a striins bani de bilete ~i a plecat In Germa-
nia cu parintii lui ~i Inca imi mai trimite scrisori de aco-
lo. ,,n Germania nu este ca In Greda, aid oamenii nu
1nteleg. Dumneavoastra mi-ati schimbat viata." Ca sa pot
sa !I tnvat tehnicile de Kung Fu din propriul nostru stil,
dar ~i dincolo de acestea, sa-l !nvat anumite lucruri care
cred cii este bine sa le ~tie omul, am citit isrorie, ca sa pot
sa 1nteleg cultura lor ~i modullor de giindire.
- Credefi cd un discipol in varstd de 18-19 ani poate sd
inteleagd dacd maestrullui nu este bun?
- Poate sa lnteleagi, dar numai dacii vede ~ice se fa-
ce Ia o alta ~coala sau vede Ia un campionat ce face o alta
echipa.
- ca sd compare?
- Da. Mai departe, dad este de~tept, !~i da seama ciind
celii.lalt !i spune pove~ti. Pentru d sunt multi cei care spun
pove~ti copiilor care vor sa practice artele martiale. Unii
spun d sunt monahi, altii d sunt preoti (de Zen- n.aut.),
vorbim de exagerari.
- Acest lucru este valabil mai mult in Kung Fu sau in
karate?
ADEVARUL DESPRE ARTELE MARTIAJ.E 243
- Kung Fu este acum lntr-o noua formula, acum vi-

ne un nou val ~i apar diferifi oameni vicleni care pretind
d stiu multe si se prezinta ca si cum ar fi importanti si
, ' J J J
cunoscuri de tofi.
- Este logic ca acei copii care se ocupd de Ia o vdrstd frage-
dd cu artele martiale fi au rezultate foarte bune sa continue
sa foca acest lucru?
-Am un disci pol de opt ani ~i jumatate, care a racut de-
ja trei ani ~i jumatate de antrenament §i a ajuns campion
mondialln anul 1995. A luat patru medalii, douii de aur
~i doua de argint. Oriunde participa, lua o medalie. Du-
pa ultimul campionat, acesta nu a mai continuat cu artele
maqiale ~i a lnceput sa fad baschet. L-am stresat mult ca
sa devina ceea ce a devenit ~i In final a obosir, a vrut sa se
deconecteze de Ia aceastii pracrica ~i a lntrerupt-o. Tatiillui
mi-a spus d anul acesta, In luna mai, dupa ce va termina cu
baschetul, baiatul va lncepe din nou sa practice arte marriale
pil.na vor reincepe antrenamentele de baschet. Parinfii lui
au fost dezamagifi, chiar ~i na~ullui, care a insistat mult,
lncercand sa 11 convinga sa fad din.nou arte marriale..
- De ce credepi cd se comportd astjel copiii in legliturli cu
artele mar{iale? Sunt pdrinfi care se gdndesc fi Ia dezvolta-
rea spiritului sau doar Ia foptul eli jiullor trebuie sa devinli
puternic?
- Cei care se pricep Ia acestea cred ln lnvaratura cea bu-
na. Sunt alrii care, pentru d fiullor vede Ninja Ia televizor
~i vrea sa fad Kung Fu .sau karate, 11 due sa fad.
-De cele mai multe ori copilulfoce arte martiale din pro-
prie voinfli sau nu?
- Odata o mama 1-a adus pe copilul ei aid, dar copilul
nu voia sa fad arte marriale. S-au certat foarte tare. ,Nu, o
sa faci arte maqiale!", spunea mama. ~i i-am zis: dad co-

pilul nu vrea, de ce 11 forpfi? ~i dad va veni, nu va face ni-
mic. Dad nu lfi place ceea ce fad, vei face ceva superficial
~i doar vei pierde timpul.
- Dumneavoastrii cum descriefi un bun maestru?

- In China, mae~trii nu sunt recunoscufi de alfii ca In
Occident, In funqie de cite diplome au, cat prestigiu au
etc. Dad te duci acolo Ia un maestru ~i !i spui d ai o diplo-
ma din partea unei confederafii americane sau europene, lfi
va spune: ,,Arati-mi ce ~tii, ce pofi sa faci!" Acolo mae~trii
sunt catalogafi In funqie de lucrarea lor, nu, dupii diplome-
le lor. Este cu totul alti filosofie ~i alt mod de gilndire.
- Cei pe care ii ;tifi cii nu sunt maqtri buni, ;tifi cumva
dacii au legiiturii cu organe administrative ;i cu confederafii
de arte marfiale?
- Cei mai mulfi dintre ei au lntins a~a de mult coar-
da ca mari mae§tri, lnc3.t nu consider:! cl este constructiv
~i folositor pentru ei sa fad parte din organizafii sau din
confederafii ~i sa aiba pe cineva care sa !i comande. Insa
problema Intr-a confederafie nu este d exista un condu-
cator. In aceasti confederafie pe care am alcatuit-o noi,
tofi suntern egali din punctul rneu de vedere. Uneori, cite
unul care glurne~te rna nurne~te ,~ef". Ii spun: sa ~tii d eu
nu sunt ~ef. Noi tofi ne-arn adunat ca sa lucrii.rn ~i sa fa-
cern ceva bun In Grecia. Fiecare are o parte, In funqie de
posibilitafile lui ~i In funqie de rnunca pe care poate sa o
depuna. Nu exista ~eli. Dad am rnai rnult tirnp liber, pot
sa rna ocup mai mult dedt voi ~i sa lucrez mai rnult dedit
voi. Aceasta nu lnseamna d sunt ~ef, rnai degraba sunt slu-
jitorul vostru dedit stiipanul vostru.
Vara au loc serninarii de arbitraj In Portugalia ~i, ca sa
!i iau ~i pe ceilalfi cu mine ~i sa lnceapii. sa lnvefe dteva lu-
cruri despre arbitrare, pentru a se face un campionat mai

serios, m-am dus §i am participat §i eu Ia douii seminarii
care de fapt nu m:l interesau, ci numai ca s:l 1i lndemn §i
pe ei sii vina cu mine.
- Dumneavoastrd vd strdduifi sd cultivafi un spirit de pa-
ce in rdndul discipolilor pe care fi avefi?
- Principiile Kung Fu sunt: invata sa aperi §i nu sa dis-
trugi, :invar:i s:'i distrugi, dar si nu d.ne§ti, invat:l s:l riine§ti,
dar sa nu mutilezi, 1nvara sa mutilezi, dar sa nu ucizi, pen-
tru cii. fiecare viata este de neinlocuit. Este proverbul antic
pe care 11 spuneam §i noi: ,Nu fa riiu, ci fa bine!" Scopul
este sa ocrote§ti ceva §i nu s:l distrugi, ins:l uneori este ne-
voie sa se lntample acest lucru, sa distrugi ceva pentru a
evita un r:lu mai mare.
-Am vdzut la concursuri copii de vdrste ftagede care erau
foarte violenfi ;i fonatici.
-.~a au fast inviitatL Am auzit §i eu anumite lucruri,
!neat rna tulbur mult. Cand doi copila§i se lupta §i 11 auzi
pe maestrul sau pe tatal copilului dintr-odata cii. spune:
,Aruncii-1 pe jos, scoate-i matele, omoar:l-1!", ce va inv:lta
acest copil? Azi, In timp ce faceam meditatie cu un grup
de copii mici, de Ia ora 7 30 Ia 9, doi copila§i cam pierdeau
vremea. ~i unul mi-a spus: ,,Maestre, acesta a !acut 31a, ce-
a§a. " , B.tne- 1-am

. spus- ra
.
liilalt se sciirpina, nu facea exercitiile de respiratie si facea
£" 10 fl otan.
' '
" . " , Eu.)" - m1-a
. spus
el. ,Da - am spus eu -, tu, pentru cii i-ai triidat pe priete-
nii tai §i aici nu avem nevoie de triidatori. Ce fac ei - am
spus eu- este problema lor. Tu ai grija sa faci ceea ce tre-
buie sa faci §i eu voi vedea ce face fiecare. lnsa nu vreau sa
deveniti tradatori nici fatii de prietenii vostri, nici fad. de
' ' ' '
neprietenii VO§tri." ~i erau copii cu-varste cuprinse intre 6
§i 8 ani.
- Predafi meditatia Ia toate grupele?

-Da.
- Cat timp dureaza jiecare parte a unei leqii?
- Incepem cu un pic de relaxare, vreme de cinci minute,
ca sa ne eliberii.m de problemele noastre §i prin exercitiile
de respiratie pe care le facem se realizeaza concentrarea
Qi-ului, a energiei, ca sa se relaxeze copiii, sa poata sa se
concentreze mai U§Or.
- Copiii fnteleg termeni precum Qi? Le explicati despre ,,,
ce este vorba?
- Da, le spun ce este energia interioarii., uneori le arii.t
anumite lucruri, anumite capacitati pe care le poate do-
b:1ndi cineva.
-Precum?
- De exemplu, sa stai drept lntr-un picior, sa te lmpin-
ga trei persoane §i sa nu te poata urni de pe Joe.
- Aceasta se intdmplii pentru ca tu tfi controlezi Qi-ul?
-Da.
- Cei care foe sporturi combative pot sa foeti a;a ceva doar
datorita indemdndrii lor?
- Nil, acest lucru necesita concentrare, este un mod
special de a dob:1ndi aceste capacitii.ti. In principiu, Kung
Fuse 1mparte In patru mari categorii: sisteme sudice, nor-
dice, interioare §i exterioare.
Chinezii spun cii. nu poti salnveti sisteme interioare da-
cii. mai lnainte nu te-ai ocupat cu sistemele exterioare. Mo-
dul de antrenare care este? Mai lnt:1i lti antrenezi sistemul
muscular, eel nervos, eel respirator; astfel lti fortifici sta-
rea fizica. Apoi cultivi capacitatile tale spirituale, pentru ca
posibilitatile fizice ajung numai p:1nala un punct. De aco-
lo mai departe ele se epuizeaza, In timp ce capacitiifile spi-

rituale nu au limite ~i acest lucru te face apoi sa lnaintezi
Ia nivelele cu care vrei sa te ocupi ~i sa dobande~ti lnsu~iri
speciale. Pentru ca tu lfi orientezi astfel spre interiorul tiiu
aceasta putere pe care o ai, precum ~i puterea pe care pofi
sao iei din naturii.prin anumite exercifii.
- Dumneavoastrd predafi aceste exercifii?
- Da, fac Chi Kung. Toate acestea sunt pentru un alt
grup, alcatuit din oameni maturi. Pacem uneori Chi Kung
~i cu copiii, flirii sa le spunem ce este, ci le cerem sa faca
aceasta pentru a-~i lntari picioarele. Merg panii acolo un-
cle poate sa lnteleaga cineva, pentru d este coreet sa predai
numai pana uncle celiilalt vrea sa accepte. .
- li povdfUifi pe discipolii dumneavoastrd sd citeascd anu-
mite cdrfi care le-ar ji folositoare? Chiar dacd mu~ti cumpd-
rd, desigur, fi revistele de arte marpiale fi gdsesc acolo diferite
articole.
- Am viizut In ultima vreme Ia concursurile de kara-
te ceva foarte urat, ni~te lucruri cu doua fere. Vine unul
~i lfi spune cii este maestru ~i cava scrie un articol; ~i scrie
despre istoria Shaolin ~i are In articol printre lntemeietorii
stilului cate un nume mexican, ca si cum In 1oc de Bodhi-
dharma noi spunem Mitos din Ka:Uinia.
- Considerafi cd meditafia este un segment inseparabil a!
artelor marfiale?
-De fapt, meditatia nu este numai cea a artelor martiale.
- ' '
In tot ceea ce fad trebuie sa fii concentrat: Ia locul tau de
muncii, Ia hobby-ul tau, ca sa reu~e~ti ceva. Vei ~edea pe
scaun s:i scrii ceva In timp ce mintea ta zbo3.r3.?
- Nu se poate, dar nu foe meditafie ca sd md concentrez
stiscriu.
-In acea clipa meditezi fara sa lri dai seama. lnsa acest
lucru se petrece numai dupa o anumita practica. Poate sa
nu fie o meditarie de tipul a sta cu picioarele lncrucipte,
lns:'i se face un anumit. exercitiu :in timp, incon§tient, ca
sa ajungi Ia acest punct. Acest exerciriu se face mai corect
atunci dind este savil.r~it dupa o anumita metoda.
- Ati da nota de trecere cuiva despre care credefi cd nu tre-
buie sd facd arte marfiale?
-Am dat afara multe persoane ~i numai din cauza fizi-
onomiei lor; nu vreau sa apar ca un preziditor, lnsa ~i dupa
chip vezi cam ce rol joadi un om.
- Ar putea o persoand sd foloseascd tot ceea ce a fnvdfat
pentru un scop rdu?
- Nu este numai aceasta. Existii. ~i anumite persoane
care nu sunt Inca pregatite pentru o activitate de acest fel.
Cil.nd e~ti imatur, acest aspect le domina pe toate celelalte,
pentru di ceea ce vei lnvara pori sa folose~ti apoi In orice
scop: mai lntil.i ca sa fad o demonstrarie Ia tine In card-
er, In fata prietenilor tai, di esti mare si viteaz, apoi sa faci
· scandal 'In baruri, apoi, ca sa 'folose~ti 'ce ai lnvapt pentru
furturi etc. Pori prin tehnici sa imobilizezi sau sa omori
oameni. S-a lntil.mplat ~a ceva In Olanda. Mi-a spus un
disci pol de-al meu care s-a ciisatorit In Olanda di un anu-
me maestru, chinez sau coreean, nu lmi amintesc exact,
care era considerat printre cei mai mari mae~tri din Olan-
da, avea un grup pe care !I lnvara tehnici speciale, lucruri
deosebite. ~i acest grup le folosea pentru a savil.r~i til.lharii!
~adar, lnrelegi ce maestru era acesta ~i ce ucenici erau cei
care mergeau Ia un astfel de maestru! In general, este cu-
noscut faptul ca ,dadi discipolul nu II respecta pe maes-
trullui ~i maestrul nu l~i respectii. lndeletnicirea sa, atunci
ln~elarea este. mare".
Avem cinci expresii fundamentale cu ,ai grija", pe care

trebuie sa le cunoa;;tem: ai grija Ia gandurile tale, ele de-
vin cuvinte; ai grija Ia cuvinte pentru ca ele se transforma
In fupte; ai grija Ia faptele tale, ciici ele devin obi§nuinre; ai !
grija Ia obiceiurile tale, pentru cii ele devin caracterul tau; '!
ai grija Ia caracterul tau, ciici devine destinul tiiu. ~i este
imposibil sa scapi de destin. De Ia destin ne vom primi
apoi rasplata: ceea ce semanam, aceea vom culege.
- Acest lucru este valabil pentru o singura viafli sau se re-
fera Ia karma?
- Nu este nevoie sa mergem atat de departe. Se ln-
rampla lnsa ~i aceasta. Cand lncalci diverse legi naturale,
suporri consecinrele directe ale lnciilcarii acestor legi, este
o rasplata cu aceea§i moneda. De exemplu, dacii sari de pe
un acoperi~ pentru cii vrei sa fii ca o pasare, probabil vei
muri. Dar dacii lncalci legi care nu sunt atilt de obi§nuite i I
sau nu se 1nvara In ~coli ... lnciilcarea unei asemenea legi
s-a petrecut aid ~i o platim to[i. Care este aceastii lnciilca-
re? Este legea relntoarcerii, care spune cii totulln crearie se
mi~cii ciclic ~i curbele de obicei sunt lnspre dreapta, Ia fel
ca si
, acele ceasornicului. Aceasta cale o urmeaza si , norii si
,
raurile §i toate sistemele planetare. Nori§orii, In opozirie
cu rotirea pamii.ntului, au metsullor de Ia nord-vest spre
sud-est. Cele mai multe fabrici s-au construit de uncle es-
te raul in jos, spre vest, §i tot acest balast pe care 11 produc
(gazele industriale), urmand calea lui naturala, ni-l aduc
noua aid §i se blocheaza §i raman aici. Dacii Atena ar fi fost
In altii direqie, nu ar fi fost nici o problema, daca era spre
Sparta, spre Koropi etc. Aceasta este ori ne~tiinta, ori inte-
res. Ajunge lumea lntreaga sa plateascii destinul altora.
- Chinezii au un sistem special de a construi, numit Feng
Shui.
- Si indienii au. Uite, eu vreau sa rna mut si schimb ·

' '
aranjamentul camerei unde voi dormi ~i, panii sii mii
obi~nuiesc, mi se pare cii rotul este lntors pe dos.
-Din tauza obifnuinfei?

- Nu numai obi~nuinta. Este o problema energeticii ~i
!J.U ~tiu ce sii fac: ar trebui si dorm cu capul in aceasti
direcfie sau ar trebui sii schimb patul, iar apoi sii imi fie in-
comod sii locuiesc in aceasti camerii.
- Partea de sud nu este cea mai bunii parte pentru patul
dintr-un dormitor (potrivit inviifiiturii Feng Shui), dacii imi
amintesc bine?
- Existii diferite direqii, motive ~i ore: existii patru pe-
rioade In cele 24 de ore ale zilei cand pofi sii prime~ti mai
multi energie dacii te antrenezi atunci, iar In ora aceea ~i
piirnantul are mai multi energie, poate si primeasci mai
multii energie de Ia sistemul nostru planetar.
- Aceste ore coincid cu orele de funcfionare a jcolii dum-
neavoastrii de arte marfiale?
·,-- Da, orele de dupi-amiazii coincid. Nu toate orele
~colii sunt in acest orar, pentru cii aceastii perioadii are In
total cam douii ore.
- Discipolii dumneavoastrii ce vdrstii au, care este eel mai
in vdrstii dintre ei?
- Am discipoli cu varste cup rinse lntre 4 ~i 44 de ani.
Sunt jumitate-jumitate (de varste mid ~i mari).
- Femeile participii?
- Anul acesta nu am eleve femei. Am cateva fetife, am
o fatii care aratii in:teres fatii de artele maqiale, a venit ~i o
fati care a aritat mult entuziasm, spunand: ,Sunt bine an-
trenati ~i fac ~i aerobic;', iar dupa douii antrenamente nu a
mai venit. Mai demulr am avut un grup bun, In jur de opt

fete, care se anrrenau. Apoi au plecat una care una; Dar
acest lucru se lnt:l.mpla nu numai In cazul fetelor, In gene-
ral copiii nu se mai antreneaza ca mai demult.
-De cat timp are nevoie un elev pentru a pdtrunde addnc
in spiritul artelor marfiale, dar sd fie ti in postura de a se apd-
ra in cazul unui atac?
- Grea lntrebare ... Eu fac arte marfiale de 30 de ani ~i
Inca nu am intrat In spirirullor. De fiecare data viid d.te
lucruri exista ~i lnfeleg d.t sunt de ne~tiutor.
- S-a fntdmplat vreodatd sd vd provoace cineva?
- Da, acest lucru s-a lnt:l.mplat de multe ori. in fond,
scopul este sa lfi piistrezi s:l.ngele rece, dincolo de aceasta
exista tehnici de lupta mintala sau pofi sa !I opre~ti pe ad-
versar lnainte sa treacii Ia atac, sa fad o astfel de mi~care
cu mintea ta. Am oprit multe, ~i In Victoria ~i Ia un re"
staurant, In care erau implicate 10 persoane; aceasta s-a
lnt:l.mplat nu at:l.t printr-un comportament conciliant,
poate di din punct de vedere psihologic ~i mental a fost
unul ofensiv, datorita ciiruia l:i. un moment dar semefia
celorlalfi este lnvinsa. Propriul tau comportament poate
sa li enerveze sau sa li lini~teascii pe ceilalfi. C:l.nd lucrurile
se schimba, pofi sa c:l.~tigi psihologic o lupta sau sa opre~ti
o bataie lnainte sa aiba loc. Pentru cii de obicei noi, oa-
menii, fipam pentru cii ne temem ~i c:l.nd altcineva striga
Ia noi, ne retragem.
- Cei care .fipau" ttiau cd avefi o fCoald de Kung Fu?
- Nu. Odata ne-am dus Ia o taverna cu un japonez -
care avea ~i 3 dan In Goju Ryu, a fost student aid- eram
eu cu so ria mea, un var de-al meu, un air consiitean ~i japo-
nezul, care s-a lmbatat un pic, a vomitat, s-a ridicat cineva,
1-a luat de par ~i i-a spus: ,Sa vezi ce lti voi face, lti voi ~rata
eu, te voi aranja ..." In ace! moment eu i-am pus japonezu-
lui bratul dupa g:irul meu, l-am apucat de talie ~i voiam sa
pledi.m. Certaretul ~i-a intins mana, 1-a apucat pe japonez
de par, eu l-am prins pe respectivul de mana ~i i-am spus:
,Ia mana, altfel ti-o rup"; am spus-o pe un ton lini~tit, ca
~i cum nu se int:impla nimic.
Acela s-a uitat Ia mine- eram ~i cu jumatate de cap mai
scund dedt el, noi eram doar doi barbafi, eu ~i varul meu,
iar ei erau un grup de prieteni care stateau Ia trei mese -,
s-a uitat Ia prietenii lui, apoi s-a uitat din nou la mine, a
luat din nou pozitie de atac, ~i-a intins mana ~i 1-a prins
din nou pe japonez de par.
lnainte ca mana lui sii atinga parul japonezului, i-am
prins-o, deja cu nervozitate, ~i i-am spus: ,Ti-am zis di. ti-o
voi rupe!" In momenrul acela a inlemnit. S-a retras, s-a
a§ezat pe un scaun ~i a lnceput s:l injure, a§a ca. m-am in-
tors dintr-odata ~i i-am spus: ,Tine-fi gura pana ies pe ~ii.
Dac:'i ajung la U§i §i nu e dicere, m:llntorc inapoi." P£i.n:l
am ie~it pe U§:l nimeni nu a mai seas nici un cuv:1nt.
-Au vdzut formitate.
- Da. ~i puteam sa ii rup mana. Nu este nevoie sa
ajungi in puncrulin care sa faci pe viteazul, sa te cerfi, sa
te iei Ia bataie.
- Cand cineva incepe sd se ocupe cu artele marpiale, poa-
te sd gdseascdin ele o cafe pe care sd o poatd urma toatd viata
lui?
- Da. Dac:'i te antrenezi corect in oricare sport, nu nu-
mai :in artele maqiale, §i ai mae§tri buni, ace§tia pot s:l te
ajute sa 1fi gase~ti calea. Ce este aceastii cale? Sa lti formezi
o personalitate implinita, sa nu ai lipsuri, sa ~tii ce anume
vrei.
-Acest lucru se poate realiza prin intermediul unei arte

marfiale?
- Da. Sa pui ln concordanra cele trei ipostaze 1: trupul,
sufletul si spiritul, ca ele sa functioneze armonios. Pentru
' '
ca dacii fiecare face numai ce vrea, este o problema. Pede o
parte avem neputinre trupe~ti, pe de alta avem neputinte
suflete~ti, sminteli, patimi, lipsuri ~i egoism, dar avem ~i
neputinre rarionale: sa zicem ganduri negative, ganduri cu
intenfii rele, care se manifestii apoi prin cuvintele ~i prin
faptele noastre.
- Pentru a realiza acestea un om va accepta fifilosojia ar-
telor marfiale?
- Da. Dar acesta este Kung Fu sau Wushu. Dacii nu
lnfelegi spiritullui, nu lnfelegi nimic. Este ca ~i cum ai in-
tra ln mare sa lnofi, dar te uzi doar pe cap.
- Un maestru cu care am vorbit mi-a spus eli Wushu este
doar ceva atletic fi eli va deveni sport olimpic.
- Iarta-ma ca rad. Da, Wushu va deveni sport olim-
pic. Ce este Wushu? Este termenul chinezesc primar a! ar-
telor maqiale. Wushu lnseamna dans de luptli. Toate ar-
tele marriale chineze~ti sunt Wushu; el se nume~te Kung
Fu mai mult ln Hong Kong ~i ln Taiwan. Insa am!i.ndoua
lnseamna acela~i lucru: Kung Fu lnseamnii. consumarea,
trecerea timpului, adicii. muncii. durii pentru a reu~i ceva
maret. Kung Fu ~i Wushu sum acela~i lucru, nu sunt ce-
va diferit. Existii. vechile sisteme, care se predau lncii ji se
continua transmiterea acestor cuno~tinte, dar exista ~i for-
1
Conform teologid cre~rine, omul are un ipostas, adidi un mod in
care existii, o unitate a sufletului ~i a trupului pe care o intrerupe tempo-
tar moartea, pihii Ia a Doua Venire a lui Hristos, clnd trupurile vor invia.
Trei ipostasuri, adicii trei moduri de existentii are numai Dumnezeu (Tatal,
Fiul ji Sf.intul Duh).
254 MARIA D!M!TRIADOU
mele noi internationale, care sunt un amestec aldtuit din

vechile inv:l~:lturi.
De exemplu, Chang Chuan, care are kata din sisteme
traditionale de nord, Nan Chuan, care face parte din sis-
temele traditionale sudice, apoi avem principiile de baza ~i
diverse arme: sabia dreapta, sabia curbata, lancea ~i toate
celelalte. ~i de ce se lntampla aceasta? Pentru cii este mai
u~or sa dai note Ia cinci, zece, cincizeci de arleti' care prac-
ticii acela~i lucru ~i vezi diferenp, care este mai instruit,
ale cui capacitati sunr mai mari, dec:lt unul sa practice, sa
zicem, Ciilugiirita, altul sa facii Palma ~i altul sa fad. Lin
Chao. ·
~i ca arletii sa aiba parte de o judecata corecta ~i dreap-
ta ~i pentru ca toate tarile lumii sa aiba un program unirar,
sa se antreneze Ia fel, s-au alciituit formele internationale
de Wushu. Nu pentru cii ale sri! nu ar fi Wushu, este Wus-
hu, dar sum forme traditionale. La campionatul Ia care
am fost Ia Roma au fost ~i forme traditionale, ~i forme
internationale. Se acorda mai multa atentie partii noi, adi-
cii formelor internationale.
- Pozifiile din artele marpiale internafionale sunt infori-
oare celorlalte din punct de vedere tehnic?
-Au acelea~i elemente ~i nivelul adetilor este destul de
avansat.
- Credefi cii meditafia ii ajutii pe discipoli, in general fi
la alte lucruri, fi face sii fie mai concentrafi?
- Ii ajuta ~i Ia leqiile lor ~i In munca lor ~i In Coate.
- Putem sii spunem cii Kung Fu are anumite insUfiri vin-
deciitoare?
- Poti sa te ocupi cu acest subiect. Energia aceasta pe
care o prime~ti odara cu exercitiul pori sa o exteriorizezi
J
ADEVARUL DESPRE ARTELE MARTJALE 255 I
in diferite moduri, fie in scopuri combative, fie in scopuri

pa~nice. Principiile artelor maqiale ne spun cii r4boini-
cul bun trebuie sii fie puternic si Ia riizboi, si in vreme de
' '
pace.
Aceste insu~iri folosite pentru scopuri pa~nice sunt:
vindeciiri, bioenergie, curentul spiritual pe care pofi sii II
dai cuiva care stii langii tine; nu este nevoie sii fa~i nimic
special; pofi sii fii cu un grup de prieteni ~i, pentru cii tu
e~ti lini~tit, cei care stau langii tine se vor lini~ti ~i ei. Dar
existii ~i o tehnicii practicii: vindeciirile bioenergetice. Aces-
tea au loc ~i metodk: cineva are o problema ~i tu pofi sii ln-
depiirtezi aceastii problema fie punandu-ti palma pe el, fie
apropiind-o de el, ~i existii ~i situatii in care poti .sii II ajuti
~i de Ia depiirtare.
- Avefi experienfa unor astfel de metode, afi cunoscut oa-

meni care le practicd cu succes?
- Da. Este maestrul Chang; inviifiitorul meu. Aceasta
era ocupatia lui in China.
- Credefi cd acest dub se potrivqte cu duhul grecesc?
- Depinde ce anume se potriveFe fieciiruia. Sunt per-
soane care pot sa triiiascii cu acesta. Sunt altele care nu ac-
ceptii acest mod de viafii ~i aceastii disciplinii - pentru cii
aid este vorba despre disciplina. Cum erau mai demult
~colile antice de initiere din Efes, din Elevsina ...
- Credefi cd erau ceva asemdndtor?

- Incerciirile prin care treceau tinerii pentru a intra in
aceste ~coli erau aproximativ acelea~i cu cele dintr-o mii-
niistire Shaolin.
- !nsd ford arte marfiale.
-Da.
- Cel care se apropie de elenism cu acest duh poate sd se

potriveascd fi cu acest dub al artelor marfiale?
- Calea spirirului, sa,; mal degraba nu calea, ci ciiile ca-
re existii spre a fi urmate sunt multe; rezultatul sau scopul
este sa ajungi undeva. la acest undeva ajunge fiecare ln
funqie de temperamentullui ~~de calea pe.care ova urma.
Unii ajung prin filosofia anticii greceascii, altii ajung prin
cea indiana, alfii prirt cea chineza, altii prin cre~tirtism,
alfii prin orice aitceva.
- Pentru toti aceftia finalul este acelari?
- Care este finalul? Iluminarea, largirea spiritului ~i a
con~tiinfei.
- $i credefi cd existd o· comuniune de interese fi cu

crertinismul? Poate cineva sd fie crertin fi sd urmeze fi aceas-
td cale? Se poate?
- Da, de ce nu! Nu fi se preda o anumitii religie. Orice
cale corectii nu te lnvara dogme, adica nu lti pune ochelari
de cal. Spiritul nu suporta vederea marginitii. Mai demult
am avut o cuno~tinfii- era prietena unei eleve de-ale mele,
care se ocupa ~i ea cu moduri orientale spirituale de dez-
voltare side meditatie si cu alte asemenea lucruri. in urmii
' ' >
cu c3.tiva ani a existat aid :in Malakasa un om care era re-
cunoscut ca sf.int de ciitre cre~tini- numele lui era parin-
tele Porfirie - care avea capacitafi extraordinare: putea sa
te ia de mana ~i sa lfi facii radiografie, tie, familiei tale, sa-
tului tau, tuturor. ·
- Dumneavoastrd l-api cunoscut pe pdrintele Porjirie?
- Da. L-am cunoscut personal ~i mergeam destul de
des sa II vad. Odata am dus-o pe o fatii ca sa II cunoascii.
Dupa o anumita perioada de timp, ea s-a dus din nou sin-
gurii sa 11 vada. S-au salutat. ,Parinte Porfirie, i-a spus ea,
salutari ~i multa dragoste din partea lui Dimitrie!" ,Care

Dimitrie?" a spus el. ,Cel care face Kung Fu." ,,A, sporti-
vul?, "Da." ,Ia spune-mi, i-a zis biitdl.nul Porfirie, ce este
Kung Fu?" Ea i-a riispuns: ,Este un mod chinezesc de au-
toaparare." Piirintele s-a lntors ciitre ea ~i i-a spus: ,Asculta,
Hristos ne-a spus cii dacii cineva ne love~te peste un obraz,
noi sa illntoarcem §i pe celiilalt §i voi lmi vorbi(i de autoa-
piirare?" Ea a sim(it cii a Eicut o gam, cii lntr-un anume fel
m-a subestimat, m-a jignit, chiar dacii nu eram de fa(ii. Ba-
td.nul Porfirie a ~tiut ce simte, pentru cii ellnrelegea multe
lucruri, ~i de apr,aape ~i de departe, ~i i-a spus: ,Nu ~tii ce
·este Kung Fu! Este trezvie, trupeascii, sufleteascii §i duhov-
niceascii! Ce lmi vorbe§ti tu de autoaparare?" ~i ea a ramas
cu ochii holbari.
- Adicii piirinte!e Porfirie a incuviinfat Kung Fu, nu a
spus ceva riiu despre el.
-Nu.
- Cu dumneavoastrii a avut piirinte!e Porfirie vreodatii o
discufie pe aceastii temii?
- Nu. Nici eu nu am discutat cu el ceva despre Kung
Fu. Nu pun lntrebiiri referitoare Ia lucruri pe care §tiu cii le
fac corect. At:lta vreme c:lt nu fac rau nimanui, nu vatiim
pe nimeni, rna striidui sa ajut c:lt ~i unde pot, nu am ce ln-
treba pe nimeni. Sa te lntreb pe tine, ~tii, eu vreau sa ajut
pe cineva care are o anumita problema? De ce sa IIi spun?.
Este voia mea sa fac aeeasta.
Odad am discutat cu un parinte din Sfantul Mun-
te Athos care era lmpotriva Ia orice, era contra artelor
mar1iale, homeopatiei, masajului Shiatsu etc. Stili~tii au
scos chiar §i o carte pentru toate asociariile naturiste In ca-
re se spune cii toate aceste practici sunt demonice. Acest
L
258 MARIA DIMIT!UADOU
ciilugiir era destul de tanar ~i ne-am !ntalnit Ia o sala de

expozifii a unui var de-al lui. - Ma ierri, l-am !ntrebat eu,
de ce spui cii aceste practici sunt demonice?
El mi-a raspuns d sunt demonice pentru cii In timpul
lor se scot ni~te fipete. Atunci spune-mi, l-am lntrehat eu,
~i alhanezii scot ni§te fipete §i striga c:lnd atacii, aceasta ln-
seamna d sum ni§te adepfi ai lui Lucifer? El mi-a spus cii
prin aceste practici dobande~ti ni~te capacitari pe care un
om normal nu le are.
Piirinte, i-am spus, rna ieqi, eu sunt funqionar Ia ban-
cii; dad rna pui !anga un hamal din port, eu nu pot sa ri-
dic nici jumatate din c:lt poate sa ridice el. D~~i acesta este
indriicit pentru ca are mai multe capacirari decat mine sau
tu e~ti lndracit pentru cii ai din punct de vedere spiritual
capadtiifi mai mari dec:lt mine? El mi-a raspuns: eu am
studiat acest subiect, am dutat sa cunosc lucrurile asa cum
'
sunt. Dar ~i eu le cercetez de 30 de ani ~i nu numai cii le
cercetez, dar rna ocup cu ele ~i lucrez cu ele. De ce unii jig-
nesc a~a de U§Or, am spus eu, tara sa cunoascii ce se Imam-
pia? Era atunci de fafa ~i un avocat ~i a venit apoi sa se an-
treneze, ca sa vada de fapt ce se lntampla In artele marriale.
~i chiar ieri mi-a dar telefon. l-am dar ~i de lucru.
- Brofura aceea insd circulase deja pe piafd:

- Da! Cineva o adusese. El a scris cii avea o cuno~tinra
Ia ambasada chineza pe care a lnttebat-o ~i i-a spus cii
lnsu§irile pe care le dobande~ti prin artele marriale sunt de
Ia diavolul. ~i a menrionat ~i numele acelei cunO§tinfe, nu
lmi aduc aminte acum, In principal majoritatea chinezilor
au In numele lor cuvanrul Chan.
Eu II cunosc pe ataptul diplomatic cultural a! ambasa-
dei- In fiecare an ambasadorul organizeaza o recepfie, rna
invita §i pe mine ~i vin acolo tofi politicienii ~i generalii ~i
roate persoanele de vazii ale Greciei ~i l-am intrebat dacii

au pe cineva Ia ambasadii cu ace! nume. Mi-a spus cii nu
~i cii nici nu au avut vreodatii. ~adar, au pus In bro~ura
respectivii un nume fals ca sii poatii sii deraimeze. Acest lu-
cru se lntamplii In spafiul grecesc: unullncearcii sii 11 pone-
greascii pe altul, ca sii arate cii el este mai bun. Superiori-
tatea nu se dovede~te dadi 11 ponegre~ti pe altul, se viide~te
din propriile tale insu~iri ~i din modul tiiu de viara. Vezi,
stili§tii cu cei de pe calendarul nou se uriisc unii pe altii.
il vezi pe cre§tin, spune cii toate dogmel"' sunt antihristi-
ce etc; Vorbe§te urat impotriva iehovi§tilor, a budi§tilor, a
hindu§ilor. Hristos nu a spus ~a ceva! Nu a acuzat pe ni-
meni In· felul acesta! El spunea anumite adeviiruri ~i Inc
demna: ,cine voie1te sd vind dupd Mine... '; nu spunea de-
spre altcineva di este hof, ~arlatan, nu vii duceti dupii el, ci
haidefi tofi dupii Mine.
- Nu cred cd i-a acuzat cineva pe iehovifti cii. ar fi hop {i
rarlatani.
- Acum nu vorbim de hofi §i de §arlatani, ci spunem
di despre fiecare se spune ceva ca sa II ia drepr un netreb-
nic, nu se spune cii iehovistul este hof sau di budistul es-
te .a! satanei. Insii des pre fiecare giisesc sa spuna ceva rau.
Odatii am cunoscut un yoghin indian, Swandhi La, care a
venit Ia mine acasii, am stat de vorbii, s-au adunat discipo-
lii mei, prieteni, avoca~i, doctori, oameni de §tiinfii §i i-au
pus multe lntrebari. Swandhi La a vorbit mai lnt:l.i despre
Socrate, apoi despre Hristos. Nu a spus despre hinduism,
nici des pre nimic altceva, a spus doar ni§te adevaruri legate
de acestea, a recunoscut capacitiifile altora.
Conform tipicului indian, ca sa lfi ariifi respectul fara
de un maestru, noi aici spunem cii 1i facem metanie. Ce-
va asemiiniitor se lntampla §i In cazullor. Eu am avut aca-
s:i o camer:i pe care o foloseam pentru concentrare, pentru

rug:iciune. Am chemat un maestru Ia mine acas:i ~i dupii
ce am discutat am facut pranam (lnchin:iciune) Ia picioa-
rele lui, el rn-a ridicat, rn-a b:itut pe .umar ~i a facut §i el
pranam 1n fata icoanelor meJe Cte§tine ~i a lnceput Sa dn-
te ni§te psalmi de-ai lor spre slava Fecioarei noastre Ma-
. ria. Care dintre noise va duce s:i fac:i acela§i lucru lntr-un
templu budist?
- Hindutii considerli eli Hristos este un avatar1 fi if pun
aliituri de ai lor, f.nsli crettinul considerli eli numai Unul este
Dumnezeu Cel adevlirat, drept care nu poate sli meargli sli se ·•
f.nchine in fata altor dumnezei. Pentru indian ceea ce a fiicut
a fast ceva normaL
- Egoismul nostru nu ne lasa sa traim a~a cum trebuie.
- Adicli, dacli spunem eli suntem creftini fi eli religia noas-
trli este cea mai f.naltli, o facem din egoism?
- Nu, 1nsa dincolo de Hristos, dac:i spui c:i existii ~i alti
1nvilfiitori, chiar ~i inferiori Lui, aceasta nu te vatiirnii cu
nimic. Sau alti mae~tri care au trait 1nainte de Hristos ~i au
1nvatat macar dteva lucruri bune. De ce egoismul nostru
nu ne lasa sa acceptiirn nici miicar aceasta?
-Problema este cum if vede cineva pe Hristos: dacli if con-
siderli cape un f.nvliflitor, atunci este normal sli f.i respecte fi
pe ceilalfi f.nvliflitori, dacli if acceptli pe Hristos ca Dumne-
zeu fi vede eli ceilalfi invliflitori spun altceva decdt El atunci
vede lucrurile diferit. ·
- Dar ceilalfi 1nvilfiltori nu 1nvara lucruri diferite. Indi-
enii acceptii ca ~i avatari ~i pe Hercule, primul avatar care a
1nviirat pe oameni pe pamant calea uceniciei. A fast primul
1nviifiltor care a venit pe pilmant §i i-a 1nvapt pe oameni
1
0 lntrupare a divinitii.fii, a binelui suprem (n.trad).
calea uceniciei, pe care o vedem In rolullui Hercule ca su~

pus alimparatului: ,Du-te ~i indepline~te aceasta porun-
cii, f.i curare lucru, apoi cutare", iar el, fiind credincios, as-
cultator etc., lndepline~te fiecare dorinfa a lmparatului lui;
aceasta, dincolo de faptul cii cele 12 probe ale lui Hercule
simbolizeaza cele 12 zodii.
- Ceea ce am spus inainte poate sa aiba legliturli cu cele
petrecute in ortl{Ul Eleusis? Pentru eli am auzit undeva eli in-
cerclirile lui Hercule simbolizeazli anumite inifieri.
- Fiecare incercare, care este o trecere printr-un ci-
clu zodiacal, simbolizeaza ~i ne lnvara ceva. Sa spunem,
de exemplu, cii acea curiipre a grajdurilor de excremente,
c:lnd Hercule a deschis u~a, a. daramat perefii ~i a trecut
prin rau ~i a curarar grajdurile, este simbolul propriei noas-
tre curariri cu apa viefii, purificarea ipostasului nostru.
- Pe care o vom reufi prin lucrarea noastrli de curlifire
interioarli?
- Da, prin lucrarea de curiirire.
- Este doar problema noastrli cum reujim acest lucru?
- Da. Nimeni nu te poate opri sa mergi pe drumul pe
care vrei sa mergi, iar opreli~tile pe care le punem ca sa ne
batem joe de noi ln~ine nu sunt obstacole, ci sunt pur ~i
simplu justificiiri. De exemplu, un om zgarcit nu lfi va spu-
ne niciodatii cii el este zgarcit, ci va zice cii el economise~te
in mod voir. Infrumuseram realitatea, punem ceva de um-
plutura, ca sa ne acoperim lipsurile.
- Dacli, pentru un. motiv deosebit, de mtline nu ati mai
putea sa facepi Kung Fu, afi accepta UfOY acest lucru?
- Nu cred cii a~ putea sa accept a~a ceva. Sa nu pot sa
rna antrenez, chiar ~i pufin, c:lt imi permit posibilitarile
~!
mele sau cat 1mi 1ngaduie timpul meu, nu cred ca a~ putea

sa fac a§a ceva.
-in total de cdfi ani vd ocupafi de artele marfiale?
- Aproximativ de 32 de ani, de cilnd aveam 18 ani.
Panaghiotis Apotos, reprezentant oficialln Grecia a!

sistemului chinezesc traditional Gheara de vultur
- Domnule Apofos, cum afi inceput sd practicafi Kung Fu?
-Am lnceput sa practic artele martiale Ia ~coala lui Di-
mitrie Athanasiu In anul 1977. in 1980-1981 am fost ln-
rolat In armata. Dupa ce m-am lntors din armata, nu am
mai continuat sa merg Ia ~coala lui, lnsa el chemase lntre
timp un maestru, pe domnul Leong Fu, cu care am luat
legatura §i am continuat antrenamentele cu el.
La lnceput, Leong Fu spunea cii el preda Bak Shaolin
Wushu Pai. Cam prin 1983 a spus cii el preda stilul Shaolin
de nord Gheara de vultur. Cu toate acestea, legiitura aces-
cui stil cu stilul Gheara de vultur era foarte mica, asa cum
'
am descoperit eu de pufin timp. M-am antrenat cu Leong
Fu aproximativ 10 ani; In anul 1988 am devenit ucenicul
lui apropiat §i am ramas cu el p:ina In anul1994.
-in Grecia sau in strdindtate?
- $i In strainiitate, ~i In Grecia. Eu fac eel purin una sau
doua ciiliirorii pe an In Europa ~i In Statele Unite ale Ame-
ricii. Relatia discipol-maestru :amane o relatie de ucenicie
si In striiiniitate, si In Grecia. In anul 1977 am lnceput sa
' '
practic artele maqiale influentat de filmele lui Bruce Lee §i
mai ales de serialul Kung Fu, care era difuzat Ia televizor.
- Cati ani aveafi atunci cand ati vdzut ace! film serial?
- Aveam 18-19 ani. M-a atras mai ales partea filosofi-
cii a subiectului, nu rn-a arras violenra. In acea perioadii
eu eram interesat de arte, studiam Ia Universitate- aveam

interese cu totul deosebite, epoca noastra a fost diferita, I
generatia noastra a fost una cu un accentuat spirit civic.
Am remarcat elementele filosofice din aceasta tehnicii de
arte martiale.
- De ce este interesatd lumea sd tnvefe Kung Fu? Cei pe
care ti cunoaftefi dumneavoastrd, discipolii pe care ti avefi, de
ce studiazd Kung Fu?
- Cred cii temperamentul grecului se potrive~te foarte
mule cu ceea ce are Kung Fu de oferit. Noi, grecii, avem o
traditie filosoficii foarte ad:lncii ~i, cu toate di filosofia auten-
ticii greceascii a dispiirut, totu~i amestecul ei cu cre~tinismul
~i elementul mistic pe care acesta 1-a adiiugat filosofiei
grec~ti a avut ca rezultat un mod de gandire special, care
este riisp:lndit In lume, chiar dacii acest lucru nu se vede.
Grecul se apropie de lnviitiitura artelor martiale cu ev-
lavie, dacii mi se ingiiduie sii spun a~a. Kung Fu are idei fi-
losofice profunde, care, dacii vrei sii spui ~a, intr-o anu-
mitii miisura se intillnesc cu duhul grecesc. Cand grecii l~i
lncredinteazii inima lor stilului Kung Fu, cilnd i-o oferii cu
totul, ei piistreazii 0 relatie stransii discipol-maestru ~i ra-
man credincio~i acesteia, in pofida faptului cii poate une-
ori maestrulle va triida ~teptiirile ~i nu va fi a~a de consec-
vent cu ceea ce predii discipolilor lui.
- Acest lucru se tntdmpld din cauza abordarii jilosojice
sau are loc numai cdnd un. discipol are tendinta sd aprofon-
deze artele marfiale?
- Aceasta este o calitate a grecilor, ciici ei iubesc arte-
le maqiale intr-un mod religios. Mai departe depinde de
maestri, in ce miisurii sunt niste persoane cultivate, cu ce
' '
maestri au studiat ei insisi artele martiale, cat de profund
I I I }'
stiipanesc obiectul pe care II predau ~i dt talent au de a-1

transmite altora, cat de mae~tri sunt cu adevarat. Se ln-

tampla urmatorullucru: cine este un bun discipolln artele
martiale, nu poate sa fie maestru. Exista o diferenta lntre
' '
a fi avansat lntr-o tehnid de arte martiale ~i a fi maestru,
sunt doua lucruri total diferite. Altceva este sa ~tii sa pre-
dai ceea ce ~i ru ai lnvarat Ia randul rau de Ia alfii. Din pa-
cate, noi pierdem prin faptul ca foarte purini dintre noi au
fost lnvarati cum sa predea artele marriale, adidi au fost
lnvapfi o metoda didactid.
Una este sa ~tii sa love~ti corect cu pumnul ~i altceva sa
pred.ai acest lucru unui tip deosebit de discipoli- unui tip
care are suplere sau unui tip cu receptivitate, dar care nu
are suplete In mi~dri, unui tip de discipoli care au putere,
lnsa gandesc lncet, unor oaineni care au probleme muscu-
lare, unor oameni care au diverse boli sau unora care 1(in sa
studieze artele marriale din fel ~i fel de motive.
Cand spun ca grecii iubesc artele marriale In mod reli-
gios, nu are lnsa legatura cu budismul ~i cu taoismul, ci cu
modul de gandire prin care se face apropierea lor de arte-
le marriale.
- Adicii se poate ca cineva sii aibii o alta orientareJilosoficii
fi sii urmeze fi aceastii cafe cu credinciofie?
- 1n ceea ce prive~te subiectul de fata, In China, care
este o pra mare, In care putem vorbi de cinci regiuni prin
tradifie, de cateva zed de etnii ~i de dialecte §i de unde pro-
vin artele maqiale, elementul de legatura lntre aceste etnii
~i dialecte il reprezinta limba scrisa, nimic altceva, de ace-
ea unificarea Chinei s-a facut numai In secolul a! XX-lea.
Atunci ·cand a avut Joe invazia japoneza, chinezii nu prea
aveau con~tiinra etnica de coeziune lntre ei, lnsa dupa na-
valirea japonezilor ei au fast obligari sa se uneasca pentru
a-i alunga.
.
In China exista nationalitil.ti '
care sunt crestine,
'
sunt budiste, altele musulmane, taoiste, dar nu exista o
altele
confuzie lntre toate aceste lucruri, pentru cii artele marfiale

au aparut In urma cu d.teva mii de ani, pe o lnrindere
foarte mare, In cadrul unor popoare care l§i cultivau, ca sa
spunem ap, filosofia lor, cultivau artele lor marriale, fiind
In legiiturii cu alte grupuri cu filosofii strftns unite lntre ele,
adica un amestec de arte marriale ~i de filosofii.
- ln cadrul acestor popoare artele marfiale sunt unite cu
jilosojia sau ele existd ca ,sporturi combative"?
- In China artele marfiale nu se practica precum un
sport combativ; termenul de ,sport combativ" este unul
de tip occidental, care este legat de stradania ce s-a flicut
pentru ca artele marriale sa fie introduse lntr-un sistem
competifional, adica sa se poata organiza campionate. Nu
ar putea sa se facii altfel. Dacii artele marfiale intrau ca arte
marriale,ln cadrul campionatelor, ar fi existat c:ipva morri
[In urma concursurilor], nu este aF?
Prin urmare, singurul mod In care putea sa se facii po-
pularizarea artelor marriale era ca ele sa se raspandeasca
precum un sport de lupta. S-a lnceput cu judo, acesta a
fost introdus Ia Jocurile Olimpice, au urmat karatele, ca-
re au avut parte de 0 foarte buna organizare, mai rarziu
Taekwondo, despre care putem spune cii are cea mai ma-
re riispandire dintre toate artele marfiale, pentru cii a avut
parte de sprijin din partea statului. De aid mai departe ar-
tele marriale chineze§ti au avur un mod de riispandire mai
tradifional ~i de curfi.nd s-a iniriat efortul de a fi organizate
In confederarii §i In organizapi mari de acest tip, sa se facii
standardizarea acestui sport §i sa primeascii ~i el un Joe, ala-
turi de alte arte marfiale, ca un sport combativ.
- Este vorba de Wushu?
- Stilul Wushu a aparut in deceniul al cincilea, cam In

anul 1958, fiind infiinpt de comisia medicala de sporqi
de atletism a Chind, dacii imi amintesc bine, si s-a fkut
'
standardizarea tuturor stilurilor, a mi~ciirilor etc. Fiecare
stil trebuia sa aiba numai o singura forma. Adica, stilul
Gheara de vultur, din punctul de vedere al Wushu, este
numai o forma, un model.
In rela1ia pe care o are atletul cu programul lui de an-
trenament, el poate sa scoata sau sa adauge diferite mi~ciiri
acrobatice de rutina. Cu toate acestea, stilul este o singu-
ra kata, eel care face stilul Gheara de vultur face o singurii
pozifie cu diferite varia\iuni. Sistemul pe care 11 facem noi
are 80 de pozifii. Acestea sunt determinate dinainte, care
anume sunt, de Ia 1 Ia 80. Unele dintre acestea sunt pozifii
flira arme, unele sunt cu arme, unele se indeplinesc cu doua
persoane. Este un sistem complet, adica unul care cuprinde
totul, toate aspectele luptei: in~fli.care, lovituri, riisturniiri,
dideri, cultivarea energid, lupta impotriva mai multor ad-
versari, lupta cu ochii inchi~i savir~ita de cei afla\i Ia un
nivel avansat, lovituri in punctele vitale folosite ~i in acu-
puncturii ca sa ai un rezultat intirziat ~i multe altele.
Aceasta este calea artelor martiale traditionale, aceste
' '
elemente le au mai mult sau mai pufin toate sistemele cla-
sice tradilionale, fie nordice, fie sudice, fie blinde, fie dure;
adidi au un mod de abordare a tehnicii de lupta, insa nu-
cleullor de baza este acela~i, este dezvoltarea energid ~i a
individului ca un ipostas triplu, ca trup, ca suflet ~i ca spi-
rit, aflat lntr-o unitate indestructibila.
Baza acestei unitali trece spre nivelul transcendent in
tehnicile avansate si foarte putini oameni au reusit sa aJ· un-
' ' '
ga In aceste puncte. Toate acestea nu sunt legate de nici
o filosofie, au ca fundament al lor anumite filosofii, lnsa
artele mar1iale au propria lor filosofie, __p~ntru ca au fost
prelucrate de-a lungul veacurilor prin amestecul multor

concepfii filosofice diferite. Putem sa spunem cii artele
maqiale au lnrelepciune, nu filosofie, adica au idei comu-
ne care nu aparrin unui sistem filosofic dar stabilit. Ele
sunt un amestec de elemente.
- Existii oameni cu o concepfie materialistii ciirora, cdnd
aud de , energie interioarii'; li se pare ceva irea!.
- Dar ~i ~tiinp occidentala s-a. apropiat de energia inte-
rioarii. prin termenul de bioenergie. Wilhelm Reich a des-
coperit conceptul de energie orgonica 1• Oamehii de ~tiinra
actuali au lnceput sa se refere deja Ia om ca Ia un lntreg
psihosornatic ~i exista ~i In zilele noastre boli considerate
psihosomatice. De ce se lntampla. aceastarPentru di exista
o legarura a suRetului cu trupul.
Noi tofi acceptiim cii organismul nostru este alciitu-
it din elemente chimice care produc electromagnetism.
Acest electromagnetism a fost miisurat de anumiti oameni
de stiinta si s-a aRa.t In ce mod aceasta energie electrid se
' ' '
mi~cii prin trupul omenesc. Desigur, acest lucru a fost des-
coperit de oameni de ~tiinta occidentali, care nu aveau nici
0 legaturii cu artele marriale orientale.
- Peniru cii v-afi reforit Ia acupuncturii, {tiu cii in Rusia

se foe anumite experimente, pentru cii ei nu acceptii existenta
meridianelor fi incearcii sii stabileascii cu exactitate dacii ele
existii fi cum fonctioneazd.
- Cred cii s-a dovedit deja faptul· d acupunctura are
efect.
- Acum se examineazii teoria despre neuroni fi nici aceas-
ta incii nu a fost doveditii foarte bine.
1
Pe care a considerat-e ca fiind primordiali ~i a susfinur d mulre boli
pot fi. tratate prin deblocarea acf:steia (n.trad.).
- Se vor inventa mereu multe teorii, doar cii uneori se

omite faptul di fiecare om are un nivel energetic diferit,
prin urmare ceva ce Ia mine poate di functioneaza, Ia tine
poate sa nu funqioneze. Nevoile mele energetice pot sa fie
cu totul diferite de ale tale.
Modurile de abordare de tip occidental ale acupunc-
turii uitii di aceasta are intr-adeviir un substrat filosofic,
adicii unitatea celor antitetice, pe care chinezii o numesc
yin-yang, §i transformarea ~i subordonarea celor cinci de-
mente: piimant, apa, foe, metal §i lemn. Fiecare dintre ele
are un .simbolism ~i se aRii in interdependentii cu un alt
element sau este distrus de un alt element. Cel care prac-
ticii in mod corect acupunctura, ca sa fie efident, ca sa nu
action~ze numai in mod mecanicist cu meridianele, ere-
' .
buiesa aibii in vedere acest punct de vedere medical. Acu-
punctura este un sistem de medicinii care, dacii vrei sa spui
a~a, pune in legiitura directa pe om cu natura.
- Ce/.ce practicd acupunctura trebuie sd aibii fi un tip de

intuifie ca sa ftie cum sd se poarte cu pacientul?
Din ceea ce am citit, am discutat ~i am viizut in diverse
documentare de televiziune, acupunctura este consideratii
ca o forma inferioara de practicare a medicinei. La Univer-
sitatea. din Beijing se practica terapia Kung, adica medicul
II ~aza pe bolnav pe un pat §i incepe sa ii maseze campul.
lui energetic, adicii Qi-ul. Dacii ne folosim de termino-
logia greceascii, putem spune di doctorul ii inteapii aura,
adica el este ca un fel de centaur §i acest lucru ne trimite cu
gandulla mitologia greceasca. Am vazut cum se face aceas-
ta §i pot sa vii spun di am fast supus §i unei terapii de acest
gen, mai ales dupa tulburiiri energetice avute in urma pri-
mirii unor lovituri puternice.
- Afi fost supus acestei terapii de cdtre medicul dumnea-
voastrd sau de maestrulpe care if avefi?
- De terapeutul de specialitate. va
confirm faptul cii
aceste metode functioneaza
'
si
'
sunt cu totul stiin<ifice,
, t
nu
au nici o legiitura cu metafizica sau cu parapsihologia.
Acestea sunt considerate ~tiinta in China. in zilele noastre.
ele sunt mentionate ca metode terapeutice alternative, ca
medicina alternativa ~i puteti gasi multi terapeuti care se
ocupa foarte serios cu acestea, care pot adicii sa vii confir-
me cii ele sunt valabile.
- Care este scopulfinal al artelor mar{iale?
- La aceasta intrebare ar putea sa vii riispunda cineva
care a ajuns cu adevarat Ia scopul final al artelor martiale.
Eu pot sa riispund care cred cii este scopullor final. Parerea
mea este cii artele maqiale au aparut ca o forma de autoa-
parare ~i au fast create in cadrul tuturor popoarelor antice,
Ia un moment dat al evolutiei lor, ca element fundamental
pentru supravietuirea unui grup social. ~i grecii au dezvol-
tat arte martiale, chiar dacii in zilele noastre acestea au dis-
'
parut, din motive bine ~tiute de noi.
- Pangration?
- Pangration (Kempa knockdown- full-contact), lup-
tele libere, boxul sum arte maqiale grece~ti.
- Nu aveau insa o filosofie, precum, de exemplu, artele
marfiale indiene.
- Cred ca aveau ~i o parte filosoficii, indiferent Ia ce
profunzime au ajuns. Au avut, sa nu uitiim, expresia "bun
~i drept", care insemna cii omul trebuie sa fie ~i puternic,
cum spune proverbul "0 mince sanatoasa intr-un trup sa-
natos", pe care mai rarziu 1-au preluat latinii (Mens sana in
corpore sano) etc. Toate aces tea sum cuceriri grece~ti.
- Da, insd exista un mod de idolatrizare a sinelui in
acestea?
A, vorbim despre chestiuni legate de desavar~irea de si-

ne; .. Nu, nu existii, pentru cii grecii au avut propria lor
conceptie despre Dumnezeu. Filosofiile lor erau antropo-
centrice. Partea rea In cazul nostru este cii nu avem o con-
tinuare culturalii a acestor filosofii, adicii. cultura anticii
greceascii a fost scindata, i-a urmat cea bizantinii, putem
sa spunem cii fanaticii acelor epoci au distrus monumen-
tele- sa nu uitiim incendierile templelor grece~ti antice,
ale altarelor lor de ciitre barbari, nuvreau sa amintesc ciirei
·religii apartineau cei care le-au distrus, distrugerea biblio• '
tecii din Alexandria ~i a lntregii bogiitii a elinismului an-
tic; adicii astiizi nu ~tim, dacii s-ar fi piistrat unitatea cultu-
rii grece~d ~i a artelor martiale, In ce miisura s-ar fi realizat
conexiunea dintre filosofie si artele martiale.
' '
~i numai discutand despre aceste lucruri se poate ajun-
ge Ia mari profunzimi. Cred cii un practicant din zilele
noastre al artelor martiale trebuie sa fie prin excelenta un
om cu picioarele pe pamant, trebuie sa exerseze pentru
propria lui satisfaqie, pentru a avea un trup sanatos, adicii
sa nu li fie afectatii siinatatea de nimic ~i, dacii va avea ne-
voie vreodata, sa foloseascii artele maqiale ca o metoda de
autoaparare.
In principiu, sa nu discutiim despre astfel de lucruri,
din ce motiv: ele creeazii foarte u~or interpretiiri gre~ite.
Pot sa vii spun cii religia cre§tinii, cea interioarii, are toate
garantiile cii un om poate sa ajunga Ia desavar~ire, dacii va
urma merodele de initiere.' 1n diverse reviste au fost descri-
.
se metodele pe care le practica monahii din SH'intul Munte
Athas, care sunt cu rotul diferite de ceea ce practicii Bise-
rica oficiala.
In Biserica oficialii se spune cii e~ti dator sa crezi; lnsa
un monab ·face ceea ce noi numim lupta duhovniceascii.
El are rugaciunea inimii, invocarea prin cuvintele ,Doam-
, ADEVIiRUL DESPRE ARTELE MARTIALE 271
ne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie~te-ma!"

~i toate celelalte lucruri cunoscute §i anumite combinari
de respirarii ~i viziuni. 1 Acestea le practid ~i ele sunt ini-
ma Ortodoxiei, cbiar dad Ortodoxia nu le popularizeaza
din propriile ei motive. Inchipuie~te-ri d Biserica ar spu-
ne credincio~ilor ei: pofi sa ajungi Ia desavar~ire sau pofi sa
te pregate~ti spre a primi Duhullui Hristos In tine. Este
acela~i lucru cu eel pe care II spun taoi§tii: sa prime~ti ener-
gia universala In tine, sa cre§ti pruncul tau spiritual sau sa
ajungi Ia Nirvana! Este exact acel~i lucru! ~i vii informez,
din cercetiirile facute personal,. d taoismul, ca religie, ca
practica religioasa, este cea mai lnrudita religie tu Ortodo-
xia cre§tina! Cu siguranra!
- Le-afi experientat pe amdndouii, incdt putefi spune
acest lucru?
- Nu, nu, le-arn studiat teoretic. Chiar daca unii cred
ca nu exista In taoism o divinitate centrala, ea totu§i .este
marele Imparat de jad. Este un adaos teoretic In taoism,
care s-a facut cam In secolul al XI-lea d.Hr. Cu siguranra,
mae~trii care au dobaodit puterea de intuirie au reu§it sa se
apropie de aceasta existenra, care, atunci cand este descri-
sa, are exact lns~irile lui lisus Hristos: este o lumina stra"
lucitoare care purificii totul, din care pureed toate energiile
prin intermediul ciirora a avut loc crearia! Este personala
In eel mai lnalt grad! Vorbim concret despre marele Impil-
rat de jad! ~i existii desigur §i texte ~i rugaciuni care sunr
adresate lui. Ari rilmane surprin§i de asemanarile pe care le
au cu rugaciunile noastre ortodoxe. Aceste informarii nu
se referiila artele marriale, ele se apropie de artele marriale
1
Metoda pe care o practid monahii Sfintului Munte Athas nu in-.
elude vedenii, nid nu este diferit:i de cea pe care o practici cre~tinii ca-
re traiesc in fume, doar d monahii o urmeazi cu o consecven~:i ~i cu o
striduintii mai mari.
~·
I
pentru ca, a~a cum am spus, artele marriale nu au nici re-

. ligie, nici filosofie. Au lntelepciune, au idei, de aceea sunt
menrionate ca un mod de viata, nu ca 0 filosofie pe ca-
re o practici In camera ta. De aceea v-am spus cii In Gre-
cia antica filosoful trebuia sa puna In practidi filosofia lui.
Acel~i lucru ll face ~i eel ce practid arte marfiale: este da-
tor sa fie curajos, nu poate doar sa vorbeascii despre vitejie;
este dator sa fie altruist, nu poate doar sa vorbeasd despre
altruism. Este dator sa respecte pe cel:ilalt, nu poate numai
sa vorbeasd despre respect ~i sa nu II practice. Este daror
sa li ajute pe cei neputincio~i, sa fi do bandit lncredere In
fortele proprii, adidi el pune In practica lucrurile lnvatate
prin tehnica lui de arte maqiale. ~i, desigur, trebuie sa re-
cunoasdi faptul di uneori este nesigur.
- Sd recunoascd faptul cd £ncepe cu nesiguranfd ca ;i ca-
racteristicd proprie fi pe drum se leapddii de ea?
- De multe ori pe aceasta cale el continua sa fie chiar
mai nesigur, pentru cii, practidnd diferite tehnici de tip
combativ; el!~i da seama cat este de u~or de lnvins, lnsa
acesta este primul nivel spre maturizare: recunoscand cii
este u~or de lnvins, lntelege cii trebuie sa se antreneze mai
serios ~i mai ales d trebuie sa se cunoascii pe sine, sa l~i
cunoasd punctele slabe. Oamenii ar trebui sa l~i piistreze
mintea Iibera ~i sa se apropie de artele martiale, pentru cii
eu cred d acestea le vor oferi mulre lucruri bune.
- Adicd sd nu fie £mpiedicafi de idei ca: nu vd ducefi aco-
lo, este ceva rdu, nu se potrive;te cu cre;tinismul?
- Intr-adevar, cre~tinismul este o religie atat de larga ~i
de adancii ~i reprezentanfii ei oficiali nu o oferii lumii pen-
tru ca aceasta sa o lnteleaga ~i realitatea este d imaginea
pe care o dau reprezentanfii lui oficiali In exterior este ne-
gativii. Vezi ce se lntamplii cu preoiii care se cearta. Ce ln-

seamnii aceste lucruri?
Hristos a spus: ,Si'i vi'i iubifi unii pe alfii", ~i, desigur, nu
a spus-o ca pe o poruncii, ci a spus: , Gel care voiefte si'i vini'i
dupi'i Mine'; adicii eel care dore~te, sii Mil urmeze; nu pot
fi facu1i oamenii cre~tini cu foqa! Ei, eu nu viid a~a ceva!
Cred cii cre~tinii oficiali au impresia cii toti ceilalti trebu-
ie sii urmeze aceastii conceptie anume despre Dumnezeu
~i despre toate aceste lucruri. De parcii zici cii Dumnezeu
are nevoie de mijlocitori sau de intermediari sau de admi-
nistratori ai credintei... at:l.ta vreme cat Dumnezeu are o
relatie personalii cu fiecare om.
Biserica sii l~i piistreze Tainele sale ~i sii facii orice vrea
cu ele. Omul nu se va mantui,nici nu se va osandi pentru
cii participa Ia cele ale lumii acesteia, ci pentru cii prin in-
termediul ei pune In practicii mesajele pe care a venit Iisus
Hristos sa ni le dea. ~i vorbim des pre El pentru cii Il consi-
der, dintre toli lnvatatorii care au vorbit despre acel~i lu-
cru- Lao Tse, Buddha, Socrate etc. - ca fiind acea fiintii
care a avut cea mai mare menire, a adus si , eel mai lnalt
grad de desiiv:l.r~ire.
- Putem si'i spunem ci'i este Dumnezeu !mUfi?
- Purem sa spunem cii este raza Acestuia.
- AJa cum putem si'i jim fi noi?
-In realitate, nucleul tuturor religiilor este acesta, cii ~i
noi suntem dumnezeu, doar cii am uitat acest lucru si , tre-
buie sii 11 redescoperim. Ce rol au artele martiale In aceas-
ta? Pe mine personal artele martiale m-au facut sii caut cea
mai mare surs3. de putere care exist:l, nu-i a~a? Pentru di
acesta este obiectul preocupiirii noastre. Adicii tot ciiur:l.nd,
sa afli tehnica eficientii care IIi va da putere, e~ti condus
automat Ia sursa acestei puteri, nu-i ap? Dupii piirerea ta,
care este cea mai mare sursa de putere, mama tuturor iz-
voarelor ei? ·
-Dumnezeu.
- ~a cred ~i eu. Insa acest lucru eu l-am descoperit
printr-o cercetare personaM. §i cred cil artele matfiale m-au
ajurat mult In aceasta.
- Ai tncercat mai intdi caprin intermediul unei alte jilo-
sojii sd te apropii de El?
- Da, am lncercat. Cred cii dacii vorbim despre religii
§i filosofii, ar trebui sa ajungem Ia lntelesul ca nimic din ce
s-a lntamplat In viara noastra nu a fost lnt:l.mplator; a§adar,
nu estelntamplaror faptul cii ne-am nascut In Grecia, sub
mantia religioasa a cre~tinismtilui. Prin urmare, pentru cil
aceste lucruri nu sunt lntamplatoare, suntem condu~i de
asemenea Ia ideea cii putem sa ne desav:l.t§im calea perso,
nala ca oameni, adica motivul pentru care am venit pe pa-
mant, prin darurile pe care le primim odatii cu na~terea
noastd. Prin intermediul unei concepfii de tip oriental eu
am fost condus Ia faptul ca eel mai bun lucru pe care pot
sa-l fac este sa rna ocup In mod serios de cre~tinism, desi-
gur cu traditia lui autentica ~i launtrica.
- Din cdte ftiU, aceasta este o concepfie teosojicd - a fost
promovatd mult de teosojie.
- Pe mine nu rna intereseaza teosofia, nici vreun alt
nume care de fapt funqioneaza sub impresia exclusivitilfii
cunoa§terii adevarului. Cand, In urma cu mii de ani, un
lmparat 1-a lntrebat pe Bodhidharma care este esenfa ade-
varului, acesta i-a spus cil adevarul este cu totul revelat §i
nu existil nimic sf:l.nt In el. In alt sens ar fi putut spune cii
adevarul este revelat ~i cii totul este sfilnt In el, pentni ca
este adevarul.
r ADEVARUL DESPRE ARTELE MARTIALE 275
I'
I
Prin urmare, formalismul de acest rip mai degraba ne 'I

pune piedici ded.t ne elibereaza. Dacii scopul desiivat§irii
este sa respingem roate iluziile noastre, problema este sii
nu mai purtiim cu noi §i alte iluzii. Artele marfiale sunr o
cale larga, care l§i trage puterea din tradifla pe care o are In
urma ei §i rna refer Ia artele maqiale chineze§ti, care sunr,
ca sii spunem ap, curentul care a creat §i toate celelalte arte
maqiale narionale, karate, judo, Taekwondo etc.
- Crezi cd acestea s-au indepdrtat mult de izvorullor?
- Cred cii acorda o mare imporranra elementului com-
bativ al artei marriale respective.
- Oare acest lucru nu se intamplii numai din motive co-
merciale, qa cum £i invafd japonezii pe discipolii lor?
- Din piicate a§a este, §i chiar mai riiu, adica este extrem
de combativ, In eel mai bun caz se predii §i un cod moral,
dar nimic mai muir. Cu toate acestea, sii nu uitiim cii japo-
nezii au fast un popor extrem de §Dvin, este singurul popor
In afara celui german care a avut un plan de cucerire a ln-
tregii lumi, cunoscutul plan Tanaka, alciituit Ia lnceputul
secolului al XX-lea, care a creat o axii de legiiturii cu Get-
mania, mai lnainte de invadarea Chinei.
Prima parte a planului Tanaka era cucerirea Chinei §i,
prin intermediul Chinei, a lntregii lumi occidentale. Acest
plan a fast pus in funqiune, a creat o generarie care a fast
crescutii §i educatii cu aceste idealuri. De vreme ce au ajuns
in punctulln care kamikaze sii se priibu§eascii cu avioanele
lor peste vapoare, inrelegi cat de dornici erau de riizboi.
Mulri dinrre ace§ria erau mae§tri de arte marriale §i
mulri au continuat sa le predea §i dupa a! Doilea Riizboi
Mondial - nu 1i menfionez acum pe nume -, iar mulfi
dintre ei au fast lnf:i§urari cu o aura aproape ca ni§te sfinri;
esential este faptul cii ace~tia, ca oameni, erau cu totul

~ovini ~i dornici de razboi.
Este cunoscut faptul cii japonezii l~i testau tehnicile pe
priwnieri chinezi ~i li omorau cu diverse lovituri, ca sa
vada dad acestea sunt eficiente. Se ~tie ~i faptul cii unii
mae~tri cohtemporani practicau trasul cu arcul In anima-
le, ca sa se obi~nuiasca cu ideea moqii. Din pacate, spiri-
tul razboinic are ~i paqile lui negative. fn orice caz, fiecare
preocupare are partile ei pozitive ~i negative.
Pe de alta parte, chinezii nu vorbesc numai despre arte
combative, vorbesc de arte martiale. Ce anume reprezinta
artele maqiale ca filosofie de desf:i~urare a razboiului es-
te mentionat In cartea Arta rdzboiului, In care se spune ca
popoarele sunt obligate, pentru cii se aBii In conflict unele
cu altele, sii desf:i~oare riizboaie, prin urmare este bine sa
lnvatiim sii II desf:i~uriim In ~a fel lnd.t aceastii degrada-
re a elementului material ~i a celui lnsuBetit sa fie redusa
Ia minim.
Vezi tu cat de pozitiv este abordat un element negativ?
Aceasta este conceptia chinezeascii despre desf:i~urarea riiz-
boiului, cii lllnfrunti ca pe un riiu necesar si de aceea trebu-
' '
ie sii ai pierderi minime, pentru cii ~tii cii atunci d.nd declari
riizboi nu vei avea nici un c:l.jtig, nici petermen lung, nici pe
termen scurt. Riizboiul poate sa aducii foloase din punct de
vedere a! elementelor piimante~ti ~i materiale, pe care lnsii
nu le vei avea lnaintea ta ~i peste 50, 100, 200 de ani.
Vezi ce se lnt:implii In Orientul Mijlociu? Toate aces-
te probleme provin de Ia lnceputul secolului al XX-lea,
se datoreazii imperialismului britanic - toate elementele
care scindeazii popoarele astiizi. Britanicii nu au rezolvat
nimic. Inca poti sii vezi conBicte care dureazii de multii
vreme. Cite~te Vechiul Testament ~i vei vedea cii acele~i
lucruri de atunci se petrec acum lntre palestinieni ~i israe-
lieni. Atunci li se spunea filisteni, acum li se spune palesti-

nieni, lns:i este vorba de acee~i rasa.
Ce inseamna acest lucru? ~adar, riizboiul nu rezol-
va nici o problema. Artele maqiale ne invara un mod de
abordare a razboiului prin care sa avem d.t mai pufine
pierderi la.nivel sufletesc ~i material. Chinezii au intrat in
legaturii cu anumite idei filosofice care proveneau din tem-
plul Shaolin, cu anumite practici care ii ajutau pe monahi
sa i~i pastreze sanatatea, luciditatea ~i viralitatea in timpul
meditafiilor pe care le fliceau ~i, pentru dun riizboinic era
dator sa rriiiasd zilnic cu ideea d in clipa urmatoare va
muri, au considerat cii este bine ca ei in~i~i sa puna in prac-
ticii aceasta idee a vidului, a Zen-ului, adicii a Chan-ului,
ap cum i se spune in limba chineza. De aceea ideile Chan
s-au legat foarte bine cu artele maqiale. Bodhidharma a
lasar doua dirfi cu categorii de rehnici, cele 18 brare ale
lui Lohan, rehnica clasicii de dezvolrare a tendoanelor ~i
a mu~chilor ~i rehnica de purificare a oaselor, a maduvei
osoase ~i a creier:ului.
Aceste trei grupe de practici - fiecare este continuarea
celeilalre: prima este cea a celor 18 brate ale lui Lohan, ca-
re poate fi caracterizatii ca o gimnastidi exterioarii, apoi es-
te Yi Chin Ching (sau Qigong), modificarea mu~chilor
~i a tendoanelor, pe care o fad mai muir interior, in final
ajungi Ia centrul trupului prin practici de medita)ie, inca-
re fad sa circule energia prin coloana verrebrala, pofi sa o
direqionezi spre creier ~i aceasrii energie ajurii creierul sa
ajunga la nivele transcendente. Eventual, prin practicarea
acestui exercifiu se poate ajunge la ceea ce budi~tii numesc
,iluminare". In orice caz, pentru mine el este un element
teoretic ~i cerceriirile mele personale mi-au ararat cii existii
multe scrieri despre aceste elemente. Desigur, majoritatea
dintre ele nu sunt cunoscute integral, pentru di ultimul
manuscris pe care 1-a lasat Bodhidharma a fost descoperit

numai de curand, scrierea lui a fost una veche, chinezeasd,
am putea spune, literele nu au fost scrise bine, pieile pe care
au fost scrise erau deteriorate dind au fost descoperite.
Se considerii d. In fond piirfi ale acestei cunoa~teri de-
ja existii ca ~i practicii. Mae~trii ascundeau piirti ale aces-
rei lnviitiituri, iar d.nd le predau, adiiugau ~i alte elemente.
Cu toate acestea, deja fusese mentionatii ln China, cu mult
timp. lnainte ·de Bodhidharma, existenta artelor martiale
care erau folosite pentru scopuri combative.
Bodhidbarma a reu§it sa adauge acest ·fundament de
exercitiu interior Ia tehnica de arte martiale, adicii sao fad
sa fie o cale initiatica spre desavar~ire, Bodhidharma a liisat
posteritatii trei ciirti; faptul cii metodele templului Shaolin
tind spre ceva infinit arata cii prin amestecarea acestor me-
rode cu arte martiale deja existente s-au creat raspiindirea
~i profunzimea pe care le vedem astiizi.
Mai .tarziu au aparut practicile taoiste cu o dezvolta-
re diferita, amestecate cu yoga taoistii pe care o practicau
unii c:l.lugiiri. De f~pt sunt practici lnrudite: diferentele
care sunt lntre ele constituie amprenta culturalii a dezvol-
tiirii poporului Chinei. Este definitoriu faptul cii taoi~tii
se antreneazii ~i cu practici budiste ~i viceversa, musulma- .
nii le practicii pe amandouii, cre~tinii de asemenea le folo-
sesc pe toate, adica nu au nici o problema In legaturii cu
ele, pentru cii acestea sunt considerate deja arte nationale
~i sunt definite printr-un termen prin care au fost permise
artele martiale in deceniul a! treilea a! secolului a! XX-lea
In China, sub numele de Guoshu, lnainte sa fie numite
Wushu. Acesta este considerat o mo~tenire culturala care
apartine intregului popor chinez, indiferent de filosofie, de
nationalitate, de rasa, de limba, de varsta, de gen §i de alte
caracteristici.
- Dacd cineua se. ocupd cu artele marfiale ford sd ia in se-

rios jilosojia lor, poate sd aibd ceva de cdftigat, poate ji condus
pe o cale anume?
- Depinde de Ia om Ia om. Un sculptor poate sa faca sta-
tui de o maiestrie ~i cu o percepfie artistica deosebite f:ira ca
ellnsu~i sa aiba 0 filosofie anurile - poate sa fie chiar ~i un
t:llhar. Artele martiale cuprind In sine o mare conrradiqie,
riizboiul ~i arta. Elementul lor artistic se afla In faptul cii
prin ele se cultiva sinele, adica tu lnsuri e~ti sculptura ta
proprie ~i e~ti tu lnsuti adt dalta, dt ~i sculptorul.
- Dacd insd tu insufi efti dalta {i statuia, dupd ce crite-
riu vei Luera?
- Existii anumite criterii care fac parte din sfera valo-
rilor. Discipolul care abordeaza o tehnica de arte martiale
trebuie sii alba lncredere cii urmeazii sa lnvere ceva care li
va fide folos- nu stie exact cum li va folosi, aude niste lu-
cruri lnainte sa le ~adii cum functioneazii, trebuie ;ii ara-
te respect pentru a putea accepta aceste lucruri pe care le
oferii un spariu anume de exercitiu ~i anumite persoane ~i
trebuie sii alba stiiruintii ~i riibdare ca sii exerseze ceea ce
lnvara ~i va vedea apoi ·care este folosullor.
Prin aceastil. procedurii sunt cultivate ~i multe alte
virtufi. De asemenea, pot fi cultivate ~i mulre aspecte ne-
gative, depinde de ce se aflii In caracterul individului re-
spectiv ~i depinde de calitatea. de vizionar a maestrului,
ca acesta sa vadil. elemenrele pozitive ~i negative ale fiecii-
rui om, astfellnc:l.t sii fie combatute cele negative ~i sii se
evidentieze cele pozitive.
- S-a intdmplat vreodatd sd intdlnifi pe cineva care con-
siderafi cd nu ar trebui sd foeti Kung Fu fi sd il indepdrtafi?
- Da. insii niciodatii nu am f:icut aceasta rarii sii li dau
eel pufin dteva ~anse. in zilele noastre, In care ritmul vietii
creeaza uneori ~i stari patologice, este greu sa II distingi pe

fiecare om cum este. Poate di acesta se prezinta cu o masdi
plina de respect ~i de bunatate ~i In realitate are In el de-
mente care aparrin sferei psihanalizei; pofi sa ai propriile ta~
le incertitudirii, temeri si prin intermediul. artelor martiale
' '
acestea sa se faca viidite, omul respectiv sa nu le poata ac-
cepta ~i ele sa se manifeste Ia locul de antrenament.
Eu recomand oamenilor care au o astfel de problema
sa facii ni~te ~edinfe bune de psihanaliza, ca sa poata sa
fie echilibrari ~i sa ~tie din ce motiv vor sii. practice artele
marriale. Este ~tiut faptul di cei care ne ocupam cu arte-
le martiale, Ia un nivel sau altul am avut inceititudini In
viara noastra. Prin practicatea artelor marriale am lnteles di
aceste incertitudini nu sunt Inca dep~ite, pentru di sunt
create de datele sociale. Prin urmare, singura solurie este sa
ne cultivam pe noi ln~ine astfel lndlt sa devenim persoa-
ne echilibrate ~i nimic alrceva, iar aceasta se realizeaza nu
numai prin intermediul artelor maqiale; uite, un oriental
face arte marriale pentru di este In tradifia poporului lui;
noi lnsa de ce facem aceasta?
~adar, In principiu pornim de Ia anumite premise.
Putini sunt oamenii care mai lntiii au studiat artele maqiale
~i apoi vin sa se ocupe cu ele, pentru di ei cred di este un
drum care li va duce foarte departe; acest lucru II cred eel
mai rrtult copiii, care sum fascinafi de filmele cu Bruce Lee
sau cu Jean-Claude Van Damme etc. ~i considera di vor
dobandi ni~te avantaje In viap lor de zi cu zi In raport cu
ceilalfi oameni, adica nu vor fi lnfr:l.nfi, vor avea o superi-
oritate, vor putea sa fadi lucruri care li vor face sa se sim-
ta superoameni. Aceasta este mentalitatea majoritafii celor
care se ocupa cu artele marriale.
- ln Grecia sau in general?
- Aceasta este mentalitatea In emisfera vestica §i rna

rem ca deja §i Ia orientali, pentru di odata cu amestecul
culturilor, civilizafiile tehnologice tind sa erodeze repede
culturile filosofice.
- Existd zvonuri despre maettri cu imUfiri supraomene;ti
care vindecd pe oameni printr-o singurd atingere.
- Intai de toate trebuie sa darificiim ce este boa! a §ide ce
apare ea. Dad Dumnezeu ingaduie, poate sa se sav:l.r~easd
vindecarea, dar dad nu este in destinul omului sa se vinde-
ce- ca sa nu spun karma §i sane lncurciim -, i:lU poate ni-
meni sa 11 vindece. Vindedrile funqioneaza prin anumite
energii care nu aparfin acestor oameni, nu sunt personale,
ci pur §i simplu ele devin canale de energii §i prin voia lui
Dumnezeu aCe§ti oameni pot sa vindece. Boala, pentru cei
care se ocupa profund cu ideile filosofice, este un rezultat
karmic, o consecinfa a faptelor omului in aceasta viafasau
in alte viefi anterioare, pentru cei care cred In teoria reln-
carnarii, ~i are ca rezultat faptul ca omul trebuie sa plateas-
d prin boala unele dintre aceste fapte rele.
-Dar de vreme ce nu i{i amintqte aceste fapte ...
- Acest lucru nu are nici o importanra. A§a cum am
spus, sinele este aldtuit din personalitate ~i din lucruri care
dep~esc personalitatea. A§adar, ceea ce dep~e~te personali-
tatea el nu i~i aminte~te foarte bine §i nu ~tie de ce se lnt:l.m-
pla aceasta ~i trebuie sa \~i reaminteasdl i~i, adica trebuie
ca personalitatea sa dob:l.ndeascii o legaturii cu sinele superi-
or. Desigur, aceste lucruri nu au legaturii cu Kung Fu.
- Existd imd in prezent multi oameni care spun lucruri
asemdndtoare cu acestea.
- Nu este int:l.mplator faptul d in zilele noastre se ob-
serva o intoarcere spre subiecte spirituale. Se spune cii in-
tr:im In era V:lrs:itorului, care !nseamna o tndreptare a spi-

ritului omenesc spre idealuri atotumane, abordarea feno-
menelor, a manifestirilor lui Dumnezeu. Eu nu cred acest
lucru, pentru di In aceasta concepfie lncape orice, pozi-
tiv, negativ, bun sau rau. Cred .!nsa ca este epoca In care
omenirea face un pas evolutiv §i desigur, pentru cii trupul
omului s-a fortificat, pasul evolutiv se face lntr-o direcfie
suHeteascii sau spirituala. De aceea apar §i multi oameni
care au aptitudini de genu! lui Uri Geller (iluzionist israe-
lian), care sunt un adevarat fenomen, oameni care au ha-
risma intuitiei.
- Pentru cd am studiat aceastd temd, pot sd spun cd astfol
de oameni au existat tn toate epocile istoriei, nu cred cd astdzi
sunt mai multi ca tn trecut.
- N u este deloc a§ a! Epoca noastra este una In care dez-
voltarea spirituala are ni§te ritmuri nebune~ti §i, dacii te-ai
ocupat serios de acest subiect, trebuie sa ~tii ca evolutia
de care poate avea parte un om care se ocupa cu subiecte
spirituale poate sa fie rapida, foarte rapida, adica poate In
10-20 de ani sa dobandeasci ni§te calit:iti vizionare, daci
urmeaz:i un sistem serios de antrenament. Acum ne refe-
rim Ia alte tipuri de antrenament, pentru c:i despre Kung
Fu pot sa vorbesc numai p:ina Ia nivelulla care am ajuns §i
eu. Ar fi foarte interesant sa luafi un interviu· doamnei Li-
lianLai, care este mare maestr:i a sistemului, sa vii spuna ce
anume a reu~it ea sa fac:i- ea, de bine, de r:iu, nu este nici
budist:i, nici taoistii, este cre§tina, de ce oare?
- Nu ftiu ... Uneori oamenii folosesc un cuv/tnt anume, tn-
sd fi dau sensu! pe care il tnteleg ei.
- Aici ai absolut:i dreptate.
- Dacd, dintr-un motiv, ar trebui de m/tine sd nu mai
foce{i Kung Fu, a,ti accepta acest lucru?
- Nu, nu ar fi u~or pentru mine sa renunr Ia a prac.tica

Kung Fu.
- De cdfi ani vd ocupafi de artele marfiale?
- De aproximativ 19 ani. In principiu, chiar ~i dacii a~
lnceta sa mai practic artele marriale cu trupul, le-a~ practi-
ca cu mintea. Artele marriale nu se opresc Ia trup. Ne cul-
tivii.m energia, ne cultivii.m mintea prin anumite tehnici.
In fond, dnd practicii.m o tehnicii. trupeascii, Ia un nivel
sau Ia altul, participam ~i emotional ~i rarionalla ea, alcfel
nu ar mai fi tehnica, ar fi doar o simpla mi~care.
Ca sa fie tehnica, mi~carea trebuie sa aiba scop, senti-
ment, dispozirie sufleteascii, tehnica ei §i, mai presus de
toate, trebuie sa aiba un rei. Nu facem tehnici numai a~a,
ca sa le facem. Cand mi~carea are viara, ea devine rehnica.
Prin urmare, chiar ~i dacii din anumite motive nu a~ mai
putea sa practic artele marriale, ~ continua mintal sa lmi
imaginez ca sinele meu se antreneaza In artele marriale,
chiar ~i dacii nu a~ vrea sa fu.c acest lucru. Aceasta s-arin-
tam pia de Ia sine.
- Cum s-ar £ntdmpla, dacd nu afi vrea aceasta?
- in somn rn-a~ vedea pe mine insumi fac&nd Kung
Fu. Adica ~i dacii nu a§ vrea in mod con~tient acest lu-
cru, el s-ar 1ntiunpla pentru cii amintirile din creier ajung
Ia un punct in care funqioneaza emisfera imaginariei §i
aceste amintiri devin ni§te refleccari independence. Arte-
le martiale funqioneazii. a~a indt creeazii aceasca refleqie
care in momentul critic face ca trupul sa funqioneze au-
tomat, £lira mijlocirea gandirii con§tiente. Acest lucru se §i
cere §i acesta este punctul codificat a ceea ce n umlm noi
Zen §i Coate celelal te.
- D iscipolii greci £nteleg aceste lucruri?
284 MARIA DIMfTRIADOU
- Aceste subiecte sunt destul de delicate ~i u~or pot sa

aparii intelegeri eronate. Cineva poate sa iii spuna cii aces-
tea sunt lucruri eretice si
, de ce inveti
, aceste lucruri, de vre-
me ce noi suntem altceva, din punct de vedere filosofic,
nu-i asa?
,
Ca sa evitam acest pericol ne concentriim in principiu
pe exercitiulfizic. Prin acesta ii indemniim pe copii sa do-
bandeascii experien1a a ceea ce se petrece in ei ln~i~i, sa in-
ceapa o comunicare cu trupullor, cu sentimentele lor, cu
insu~i sinele lor.
Prin observarea schimbarilor care se petrec cu ei zi de
zi, ei incep sa infeleaga cii ceva se intampla prin interme-
din! artelor marriale. in principiu, prin ele se schimba ca-
racterul oamenilor. Ace~tia incep sa dobilndeascii virtufi pe
care in trecut nu le aveau. Pot sa inceapa a avea lncrede-
re in sirie, a avea simt3.m3.ntul a ceea ce este drept, pe care
mai inainte nu 11 aveau. Pot sa dobilndeasca percepria unei
colaboriiri, a unei responsabilicari, a unei striiduinre ~i riib-
dari. Repetarea continua a anumitor practici creeaza un
spirit de neclinitit, care insote~te persoana respectiva ~i in
afara siilii de antrenarnent.
Adica discipolul invafa prin metoda exercitiului lui
sa puna in practicii aceastii metoda ~i pentru alee lucruri
ale vierii lui - repetarea continua a leqiilor, perseverenfa
intr-un anume hobby ~i astfel copilul invara sa fie bun in
multe domenii. Artele marriale, prin antrenamentul con-
tinuu, ii oferii o metoda de abordare a lucrurilor.
- Dacd ar face altceva decat arte marpiale, nu ar putea sd
ajungd la acelafi rezultat?
- Ar putea, insa sa nu uitilm cii artele maqiale au talen-
tul de a acapara pe om in intregime, prin urmare, valorile
de acest felll trezesc pe om mai repede din letargie. Trebu-
ie sii avern in vedere ~i rela~ia care se creeazi in tre ucenic
~i maestru, relarie care funqioneaza 1n mod determinant,

pentru ca deja ucenicul vede 1n maestrullui propria imagi-
ne, imaginea a ceea ce va ajunge d lnsu~i peste cariva ani.
Prin urmare, el este lndemnat sa se apropie de modelul
pe care i-1 oferii maestrul, de aceea ~i are o mare importanra
modelul pe care maestrulll constituie pentru ucenicii lui.
Dad maestrul nu este moral, nu poate sa vorbeascii de-
spre morala. Dad nu este drept, nu poate sa prezinte ceea
ce este drept ~i dad ellnsu~i nu este perseverent, nu poa-
te sa arate ce este staruinta sau respectul. Trebuie ca ma-
estrul lnsu~i sa ofere acestea ca ni~te puncte de referintii
ale propriei lui existente. De aceea, In artele martiale nu
avem multe sincope, ori practici sincer, ori nu. Sentimen-
tul cii toti discipolii atarna de ceea ce spui tu este o cale
periculoasii, pentru d. de fapt maestrul este necontrolat
de nimeni In fata tuturor discipolilor lui, pe care ellnsu~i
li controleazii lntr-un fel sau altul. Este nevoie de un au-
rocontrol foarte serios, pentru d trebuie sii ne striiduim sii
avem echilibru, ca sa putem sa practiciim 1n mod serios ar-
tele martiale. Trebuie ca noi sa depii~im 1n principiu toa-
te incertitudinile. Acestea ne fac sii ne scoatem In evidentii
defectele ca virtuti ~i trebuie sii arunciim deoparte scutul
pe care II avem asupra noastrii pentru a vedea realitatea, ca
sii li facem apoi ~i pe 'altii sii vada realitatea.
Dacii noi consideriim ca este foarte important sa ni se
acorde respect si cinste de erou, uitiim esenta, care este ace-
' '
ea d. noi toti suntem oameni. Cea mai puternica energie
care exisra In lume este iubirea care purcede din Dumne-
zeu, nimic altceva.
Nici o tehnica de arte martiale nu a reu~it sa ajunga Ia
nivelul creativ al unei fiinte precum Iisus Hristos sau pre-
cum alti mari mae<tri ai omenirii. Este usor sa iei o viatii,
, ., ' J
nimeni lnsa dintre cei care practicii artele martiale nu a

286 MARIA DJMITRIADOU
gasit o tehnica de a creea viafa. De aceea, consider ca este

foarte important ca, In loc sa practidm tehnicile care pot
ucide, sa practidm pe cele vindecatoare.
- ]aponezii au focut aceasta prin Reiki.
- Aceste practici erau cunoscute ~i chinezilor, doar ca
ace~tia le-au lmbracat In propriile lor conceprii filosofice;
Japonezii vorbesc despre Shiatsu, chinezii vorbesc de Jin
Shin Do. De fapt, cultura japoneza nu a produs singura
nici o idee originala. De obicei, japonezii lucreaza pe baza
unor idei pe care le-au creat alte popoare oriel).tale - recu-
nosc ~i ei acest lucru. ~i, desigur, rori marii savanri ai Ja-
poniei au fost dato.ri ca o parte a vietii lor sa ~i~o petreaca
In China; au fost obligati sa cunoasd cultura chinezeasd
dasica. De aid provine concepfia scrierii ~i a manuirii sa-
biei, care era idealul Sarnuraiului: pe de o parte era un om
erudit, pede alta, era un riizboinic.
loan Kafuris,
stilul Wado Ryu, 4 dan,
vicepre~edinte al EOEK(Confederatia greaca de karate)
- Domnule Kafuris, de cat timp vii ocupafi de artele

martiale?
- De 22 de ani.
-. V-afi ocupat fi cu alte sporturi inainte?
- Da, m-arn ocupat ~i cu atletismul ~i am fost In echipa
de puscasi marini.
' '
- ~i cum, dupd toate acestea, ati preferat artele marpiale?
- Nu ~tiu. Fiecare om are vocatia lui.
- Predafi meditafia?
- Noi aid facem sport combativ. Meditatia nu are nici
o legaturii cu acesta. Meditatia este un scop In sine pen-
tru cei care vor sa giiseasci lini~te in aceasta §i sa creada

di sunt dumnezei, In Joe sa I! adore pe adevaratul Dum-
nezeu. Dacii eti folosesc anumite tehnici de lupta, trebuie
sa accept ~i crezul ~i modul de gandire al celor care il mai
folosesc? Oare cei care irivara lupte greco-romane devin
cre~tini ortodoc~i?
- Luptele greco-romane nu au legatura cu religia grecilor,

in timp ce artele marfiale sunt o practica de tip filosofic-reli-
gios fi sporturile combative provin din acestea.
- ~i eu pot sa provin, de exemplu, din Kardip. Pot sa
rna acuze pe mine, care am crescut in Kardita ~i ~tiu savor-
besc, de faptul cii bunicul ~i bunica mea din Kardip nu
~tiau sa vorbeasci ~a ca mine? Noi facem un sport comba-
tiv cu reguli ~i ingradiri, Ia fel ca ~i boxul.
De artele martiale finale apartine ~i tirul, dar ~i sa arunci
o grenada. Iar New Age-ul considerii. cii bolta cereascii are
un alt sens. Cu ce e de vina bolta cereasdi? ~i curmalul a
fost folosit ca sa simbolizeze diferite lucruri. Oare sunt de
vina copiiceii [pentru modul nostru de gandire]?
0 miscare
, .
este o miscare '•i nimic mai mule. Precum
Bodhidharma a predat anumite mi~ciiri cu propriul lui
scop, Ia fel altul ar putea sa descopere intimplator acelea~i
mi~ciiri, f:iril sale dea sensu! pe carel-a dat Bodhidharma.
Toate popoarele au avut astfel de mi~ciiri, nu exisdi o ex-
dusivitate. Cei care vor sa promoveze meditafia nu este
nevoie sa ne distruga locul nostru.
Cel care merge Ia o ~coala de arte marriale trebuie, des-
chizand UF acesteia, sa se uite Ia mediul de acolo ~i Ia an-
trenorul lui; ce vrea sa 1i spuna. De multe ori aceste pove~ti
f:itarnice legate de meditafie sunt folosite pentru a ascun-
de faptul cii un instructor de arte martiale este insuficient
de pregatit.
,
- Cunotl{tefi astfel de cazuri?
- Da. Insii nu trebuie ca tofi mae~trii sii fie pu~i in acee~i
categorie. Eu personal spun cdui care este interesat sii se
cultive in mod spiritual cii nu poate sii pretindii acest lucru
de Ia antrenamentul fizic ~i ll sf:ituiesc sii citeasca vreo carte
a Sfincilor Piirinti ai Bisericii. Stiu, de asemenea, cii si altii
care s~nt cre~tini fac acest lu~ru. In confederaria n~astrii
sunt foarte pufini cei care se ocupii cti misticismul.
Dimpotrivii, In cadrul Kung Fu sunt majoritatea. In
orice caz, in ceea ce ii prive~te pe copiii mid, problema
alegerii este In sarcina piirintilor. Ei trebuie sii aibii grijii
unde i~i trimit copiii. s~a inc:l.mplat ca piirintii sii i~i ia co-
piii de Ia o ~coalii bunii pentru a merge dupii un povestitor
de basme.
-lnsa<chiar {i intr-un sport de lupta este nevoie sa se intre
in jocul confruntarii pentru a se antrena corect, atletul trebu-
ie sa considere ca are un adversar in fota lui.
- Acest lucru se int:Unplii pentru ca practicantii artelor
martiale s:l invete autoap:lrarea. Credeti di.. acestea ar tre-
bui sii le inve1e numai cei curajo~i? Este nevoie sii avem un
mod de apiirare in societatea m urdarii de azi.
- Aceasta aparare fi agresivitate se potrive{te unui crqtin?
- Noi nu cultiviim agresivitatea, ci combativitatea ~i
disciplina. ~i Sfancul Dimitrie ~i Sf:l.ncul Gheorghe au fost
riizboinici ~i, c~d a fast nevoie, au miirrurisit credinta
lor in Hristos. In ceea ce prive~te agresivitatea, din piica-
te aceasta este cultivatii de multe ori de piirintii ln~i~i ai
elevilor, care vor, de exemplu, sii II facii pe copilullor un
~mecher. Nucleul binelui ~i a! riiului se aflii In familie.
- Nu va temefi ca micii dumneavoastra discipoli pot sa

foloseasca impotriva colegilor lor ceea ce invafa in sa/a de
antrenament? ·
_...J
ADEVARUL DESPRE ARTELE MART !ALE 289
- Aid Ia noi cei neast:lrnparari sunt rinuri din scurr,

. pentru ca., ·pentru a invi~a cineva arte martiale, este nevoie
de striiduinra, de efort ~~de durata ln timp. Daca nu pot sa
faca. acestea, singuri abandoneaza.Insa nu ari auzit de ,fer-
rna" unde copiii mid furii haine, ceasuri etc. de Ia colegii
lor? Ace§ti copii nu fac cu adevarat karate.
- Ce piirere avefi de folosirea, de exemplu, a tragerii cu ar-
cul pentru scopuri de tip Zen?
- De ce, dacii cineva vrea sa invere tragerea cu arcul, sa
invere ace! fel care are legatura cu Zen? Existii ~i un alt fel
de tragere cu arcul. ~~ de ce sa folosesc armele acelei epoci?
Dacii eram in epoca lui K.olokotronis 1, da, am fi luat sabi-
ile. Acum insa este o alta epoca.
~ Afadar, acum, cand riizboiul se face in a~ti termeni fi
cu arme contemporane, ce importanfii mai are sii invefe ci-
neva karate?
- Acest fel de antrenament are importanra, pentru cii te
face combativ. Nu llinvaram pentru a face pe vitejii. Este
nevoie insa de antrenament, pentru cii viara cotidiana de
azi produce copii slabi, tara vlaga in ei.
- $i de ce sii nu incepem, de exemplu, sii lucriim !a camp
fi astfel sii ne ciilim?
- A fi combatanri ne promoveaza din punct de vedere
ernie. Pentru cii nu se poate ca tofi ceilalri sa ~tie cum sane
atace ~i noi sa nu putem sa ii infruntam. Eu nu primesc Ia
§Coala mea, de exemplu, musulmani, ca sa invere aid cum
sa ne batii apoi.
- Asadar,
, din motive etnice, considerati
, cii artele martiale
' '
sunt un lucru folositor.
1
Lupcltor revolutionar impotriva jugului turcesc din Grecia (n.trad.).
- Da. Pentru orientalii care au filosofia lor, aceasta es-

te mo~tenirea lor culturalii. Noi avem alta filosofie. Eu am
icoana lui Hristos In biroul meu ~i In timpul meu liber mil
ocup cu pictarea de icoane.
- Ce pdrere avefi despre reinvierea Pdngrationului?
- Uitali care este situafia, Pangrationul a existat ~i lna-
inte. Eu nu m-am ocupat In mod special cu acesta, cred
lnsa cil exact cum a fost el nu putem ~ti. Sa lilsam timpul
sa se scurga §i mai vedem. lmi doresc ca cei care se ocupa
cu acesta sa §tie ce anume fac.
Interviu cu Ilie Hristu,

maestru de Shito Ryu
..., Domnule Hristu, vd ocupafi de mu~ti ani de artele
marfiale?
- Mil ocup de 20 de ani cu karate, de Ia varsta de 10 ani.
- Afi auzit cd unii aduc acuze acestei tehnici cd ar ji un
agent al religiozitdfii orientale?
- Da, a existat odatii un curent, care spunea caprin ka-
rate se transmit metode religioase orientale §i cil cluburi-
le de karate sunt pioni ai unor centre din strainiitate. Eu
nu pot §ti dacil este a§a, nu sunt ln postura aceasta. Pentru
mine karatele au fost un hobby ~i, cand am venit ln Gre-
cia ~i nu ~tiam limba greacil, m-am dus Ia o ~coala de arte
mar1iale ~i era singurulloc ln care puteam sa mil simt con-
fortabil, dupa ce facusem deja karate ln Africa.
- De fapt cum ati ajuns sa vd ocupafi atat de serios de
karate?
- Am spus cii Ia lnceput nu ~tiam limba greacii. Insa
karate este un mod de viata, are pentru tine multe de ofe-
rit. Cum anume gande§ti In timpulluptei este important.
invefi sa nu subestimezi pe nimeni, sa 1i respeqi pe toti,

sa incerci lucruri aproape imposibile, ~a fii organizat, sa 'ai
parte de infrilngeri.
- Predafi fi meditafie la fCoala dumneavoastra?
- Nu. Piirintii discipolilor mei nu acceptii acest lucru.
-De ce credefi ca vrea lumea sa invefe karate?
- Poate Cii multi au scopuri rele, insa in general incepi
sa fad karate ca sa iti disciplinezi trupul ~i apoi folose~ti ce
ai invapt dacii simfi vreun pericol. Trebuie sii folose~ti ar-
tele martiale cu bun temei, nu pentru un scop riiu, pentru
acti disciplina trupul ~i mintea.
- Ce parere avefi despre cop iii mici care devin agresivi din
cauza artelor marfiale?
- Dacii ace~ti copii devin agresivi, in mai mult de 50%
din cazuri este de vinii maestrul - Ia fel cum, dacii un doc-
tor este nepriceput, nu este de vinii medicina pentru aceas-
ta. Karate este de folos copiilor mici care au multii vigoare.
Cei care nu vor disciplinii pleacii, cei care riiman se adap-
teazii ~i devin mai buni decat dacii ar fi ni~te copii fragili.
- Credeti ca artele martiale se impaca cu credinta creftina?
- Cred cii Ia bazii ele au elemente comune, pentru ca
artele marfiale sum un mod de a ne lini~ti patimile ~i de a
lupta cu sinele nostru. Este o luptii continua.
- Credefi ca artele marfiale se potrivesc cu duhul grecesc?
- Cred cii poate ele provin ~i din tehnicile grece~ti, pen-
tru cii avem imagini referitoare Ia Pangrationul antic. Ori-
unde mergea Alexandru eel Mare, liisa trupe armate care
~tiau aceste tehnici de luptii.
- Credefi ca este necesar ca oamenii sa cunoasca artele

marfiale astazi?
- Ce sa va spun, dad vezi up casei tale sparta §i pe al-

tul ucis in casa lui ...
- Cred cd focefi parte din Biserica Ortodoxd. De mult timp?
-De 5 ani.
- Putefi sd vd imaginafi cd Hristos ar face arte marfiale?
- (Se g:lnde~te.) Ce sa vii spun ... Nici tenis de camp nu
pot sa imi inchipui ca ar juca Hristos!
- Api auzit de Sfdntul Serajim de Sarov, care, chiar dacd
era puternicfi inalt la trup, nu a opus rezistenfd atunci cdnd
!-au atacat nifte tdlhari fi !-au lovit? .
- Nu. Cred d aceste lucruri se intamplau mai mult in
vechime. Astiizi, nu ~tiu, poate cii numai un monah ar pu-
tea sa se comporte a§a.
- Dacd vi s-ar spune cd dintr-un anumit motiv trebuie sd
nu mai focefi karate, v-ar ji UfOr?
- Ce sa vii spun, este un mod de via~ii... Prin karate am
inviilat multe lucruri. Insii nu a~ pune karate mai presus de
familia mea. Dacii mi-ar spune astfel duhovnicul meu, ~
inceta sa mai practic karate.
Interviu cu Gheorghe Elevsiniotis,

Shorinji Ryu, 4 dan,
unul dintre cei doi reprezentanti oficiali
ai sistemului respectiv in Grecia
- Domnule Elevsiniotis, vd ocupafi de mult timp cu arte-
le marfiale?
-Am inceput sa practic artele mar1iale in anul 1973, Ia
varsta de 13 ani. Atunci mergeam Ia Zeppo. A fost ~i este
un bun maestru.
- Cum afi ajuns sii vii ocupafi cu artele marfiale?. o;, ·

- Eu voiam sa mil ocup cu atletismul, imi pliicea ~i Pan-
grationul, lnsii in regiunea mea nu exista vreo alta salii de
antrenament. Desigur, atunci karate era foarte Ia modii ~i
m-au influentat ~i filmele lui Bruce Lee.
- Ce piirere avefi despre filosofia artelor marfiale, ce anu-
mepredati?
- Cu filosofia nu m-am ocupat niciodatii, nici cu me-
ditafia. Acestea sunt pentru orientali; eel care vine in Gre-
cia trebuie sa invere filosofia de aici, nu sa predea alta. Din
piicate, mai demult am dar cuiva sa traducii ~i sa publice
ni~te articole ale maestrului meu, Richard Lee, intr-o re-
vistii de arte martiale, ~i in ele apiireau ni~te elemente de
Zen.
- Ce spune maestrul dumneavoastrii despre pozifia pe ca-
re o avefi?
- in urmii cu mulfi ani i-am scris lui Richard Lee ~i
el a venit si
, ne-a 1nviitat.
, inca mai vine Ia seminarii si , nu
vorbe~te nimic despre aceste elemente filosofice, este un
bun maestru. l-am explicat cii nu vrem meditafie ~i plecii-
ciuni §i ne-a spus cii lntelege, cii sunt §i ni~te protestanti in
§Colile de ka.rnte din Germania care nu vor acestea, pentru
cii nu se potrivesc cu religia lor.
- Credefi cii este absolut necesar ca cineva sii ftie autoapii-
rare in epoca contemporanii? Sunt unii care prezintii viata de
astiizi ca fiind plinii de pericole.
- Nu cred d viara mai este atiit de plinii de perico-·
le, aceste lucruri se spun de obicei pentru publicitate, ca
sa meargii lumea sa lnvete karate. De altfel, ca sa pofi sa
folose~ti bine ceea ce lnvefi, ai nevoie de aproximativ I 0
ani, nu ii ascultafi pe cei care vorbesc de sisteme mai rapi-
de: dad ar spune cat de mult timp este nevoie ca sa lnveri

karate, nu s-ar mai duce lumea. ~i de cite ori lfi va folosi
karate, ne batem oare chiar In fiecare zi?
Oricine are o stare fizica buna poate sa riposteze. Credefi
d dad un baschetbalist ar fi atacat, nu ar putea sa se apere
ia o arma ~i nu mai lnvat:l nimic.

.
In mod eficient? Dad cineva are dej' a temeri, se duce si lsi
'
- Credefi ca artele marfiale au ceva de oferit omului?

- Cred d atletismul!n general are ceva de oferit omu-
lui, iar ca atletism, artele marriale sunt ceva care antrenea-
zil armonios trupullntreg. Sunt mulfi cei care se due Ia ka-
rate pentru a-§i riispandi ideile lor religioase. Referitor Ia
acest lucru, .am scris §i un articolln revista Kumite.
Nimeni nu trebuie sa amestece sportul cu filosofia §i sa
fie influenpt de aceasta. Dad vad d cineva vrea sa se cul-
tive ln mod spiritual prin arte marriale, 1i spun mai bine sa
mearga Ia biserid. Acolo m-am dus §i eu, am gasit un du-
hovnic §i am aflat odihna sufleteasdi.
- Credefi ca credinta crqtina se potrivqte cu artele
marfiale?
- fn ultima vreme rna preocupa §i pe mine acest su-
biect. in orice caz, duhovnicul meu mi-a spus sa lncetez a
mai practica artele marriale.
Kostas Dervenis
Cu maestrul de Ninjutsu, 7 dan, domnul Kostas Der-

venis am avut o scurta convorbire telefonidi, pentru di nu
avea timp sa ne lnd.lnim. Aljadar, i-am cerut doar parerea
despre care sunt diqile ce exprima filosofia artelor marfiale
~i mi-a recomandat cartea lui Takuan Soho §i indi vreo al-
te doua.
La intrebarea mea despre cum a hotiirat sa se ocupe cu '

artele marfiale, mi-a spus: ,Nu m-am horar:lt eu perso- I
nal, mai degraba artele maqiale au hotar:lt pentru mine.
In orice caz, mil interesau artele maqiale, doar cii atunci
diuram persoana potrivitii care sa rna invefe. De mic copil
am citit pove~ti, .In America, In care eroii aveau o astfel de
experienfii, astfel de lnsu~iri ~i m-au fascinat, astfellndlt
am lnceput sa caut, de Ia v:lrsta de cinci-sase , ani. Piirintii '
mei, emigranri greci in America, nu ~tiau ce sunt artele
martial e."
'
l-am spus ~i despre teo ria provenienfei Ninjursu din tag-
rna ,dragonului negru''. A riispuns di aude acest lucru pen-
tru prima oarii, lnsii cii tehhica Ninjutsu are cu siguranra
anumite riidadni chinezesti, datorita emigrantilor care au
' '
fost urmiirifi de diferifi lmpiirafi, de stiip:lnirea politicii, In
diferite zone geografice, In jurul anilor 900-1000 d.Hr.
Mihail
Mihail se ocupa cu .artele maqiale de 25 de ani
~i pentru o lungii perioada de timp a avut o §Coalii uncle a
predat Okinawa Karate. Apoi a vandut ~coala, pentru cii;
a§a cum mi-a spus, obosise §i acum are o alta profesie.
- De ce oamenii se indreapta spre artele marfiale?
- Existii oarneni care sunt condu§i de teama spre sala de
antrenament. Sunt oameni care merg acolo din egoism sau
mai degraba dintr-o !ipsa de ego; nu au ego autentic §i se
due acolo ca sa batii oameni §i ca sa simta apoi cii sunt ci-
neva. Existii oameni care fac arte marfiale din curiozitate.
Existii oameni care le fac dintr-o ciiutare - ceva arde in ei.
- Dupd parerea dumneavoastra, ce anume cautd acefti
oameni?
- Cauta propriul sine.
II
-Popi, prin karate, sd ifi gdserti sinele?

- Da, 11 gase~ti, Jnsa fii atenta cum: II giise~ti Jn mo-
mente izolate Jn timpul antrenamentului, Jnsa este o ilu-
zie, cum sa 1ti spun ... pentru cii oboseala ajunge deja Ia un
punct Jn care creierul !nceteaza sa mai gandeascii: ~i ies tot
felul de idei ~i ies toate, logic ar fi sa aparii ego-ul golit, de
vreme ce nu mai eJ<ista nimic altceva In minte. Acest lucru
nu se intampla intotdeauna, insi se piistreazci in memorie.
- Acest lucru se intdmpld numai in artele mar1iale? Nu se
poate intdmpla, de exemplu, prin gimnastica ~uedezii?
- Da, desigur, poti sa ai aceastii stare ~i dnd faci halte-
re, cand alergi- se !nt:impla pentru cii din cauza oboselii
mintea se gole~te de orice idee. ~adar artele martiale sum
ceva neutru si devin ceva bun sau rau !n functie de cum le
' '
folose~te fiecare.
- Popoarele orientale care au produs tehnicile respective le

folosesc insd pentru scopuri de autoidolatrizare.
- Acestea cred ca, ajungand Ia un anumit nivel, oarne-
nii ln~i~i devin dumnezei. Noi, cre§tinii, avem credinp
noastrii. Noi nu putem sa devenim dumnezei, putem sa
fim fii ai lui Dumnezeu, !nsa astfel ne face Dumnezeu, In
timp ce oamenii apaqinand popoarelor orientale cred cii
vor deveni singuri, prin puterile lor, fii ai lui Dumnezeu.
Acest lucru este, desigur, imposibil, nu poti sa ajungi ca
Dumnezeu; dacii ar fi fast a~a u~or, ar fi ajuns oricine. Aici
sunt diferentele dintre noi 1•
Orientalii cred cii vor face totul singuri, In timp ce
noi ~tim cii singuri nu putem ~i ne-a spus-o ~i Dumnezeu
Insu~i: ,Fdrd Mine nu putefi face nimic" (loan 15, 5). Desi-
gur, cand artele martiale au sosit Ia noi, In Grecia, noi le-arn
luat cape un sport combativ, nu am luat filosofia lor.~
1
imre credinta noastrii ii cea orientalii (n.trad.).
ADEVARUL DES PRE ARTELE MARTIALE 297
- Dar sunt o multime de {Coli de arte marfiale care pre-

dau {i jilosojie.
- Acestea sunt §Coli de Kung Fu.
- !ji in karate sunt cdteva.
- N u, este exclus!
- Cred cd japonezii se poartd cu un spirit comercial in
cazul karate, insd cine dorefte sd primeascd {i jilosojia lor, o
prime{te de fa ace{tia.
- Ei oferii §i filosofia lor, lnsa s-a dovedlt di meditatiile
§i toate celelalte metode conduc pe om mai degraba spre
nebunie. 01nd spun di oamenii lnnebunesc, vreau sa spun
literalmente di se lnt:lmplii aF ~i ei lnnebunesc.
- Cunofti cdteva exemple in acest sens sau doar ai citit de-
spre acest lucru undeva?
- Nu, nu am citit, cunosc multi oameni care au piitit
acest lucru si •tiu si
' y '
motivul din cauza ciiruia lis-a lnt:lm-
plat. Cand te adance~ti In subcon§tient nu ~tii ce vei scoate
de acolo, dinliiuntru, cand vei ie~i afarii, nu ~tii ce experiente
traumatizante scoti de acolo. Pot sii fie ~i experiente de
acest gen, de cand erai copil, ~i lnnebune§ti.
Meditapa functioneaziila fel caL.S.D. 1 Daca iei L.S.D.,
poti sii lti aduci aminte cum mama ta ti-a dar o palma pe
cand erai de cinci ani ~i din acest motiv sii mergi apoi sii o
omori. A face meditatie este ca si cum ai lua L.S.D. Nu stii
' '
ce vei scoate din subcon~tient afarii, nu §tii nici miic:ar ce
'
este lnregistrat acolo.

- Credefi cii artele martiale, ca sport combativ, ford
meditafie, nu au nimic rdu in ele?
1
Un produs chimic, sintetizat pentru prima data de Albert Hofmann,
in anul1938 (n.trad.).
-Au o parte rea In ele ~i ca sport combativ. Uite, raul

nu tl face karate, ci mintile omene~ti sunt cele care fac riiu.
lei un copil sau un adult ~i II antrenezi. Acela are porni-
rile lui ascunse §i de !ndata ce dobitnde§te putina putere,
o folose~te pentru scopuri rele. In esentii, li se da o arma
In mana, !nsa tu nu §tii cum o vor folosi ace~tia. Unul se
simte bine dupa antrenament, altul are porniri ascunse,
nu ~tii ce putere interioara li Impinge, unul poate cii este
mi~cat de urii.
- Adicli cineva poate, prin sporturile combative, ~ii iti tre-

zeascii sinele negativ?
- Sinele negativ n\1 lnseainna ca acesta se ·va trezi nu-
mai prin karate, poate sa fie rascolit de orice, de. 0 intam-
plare din viata ta: te simti oprimat ~i se tre~te sinele eel
rau. Acum !mi vei spune ca acolo, mdnd karate, simtind
ca e~ti mai puternic, acest sine se poate trezi mai u~or. Da,
~a este, puterea lntotdeauna treze~te sinele eel rau. Banul
nu face rau oamenilor, doar le !nlaturil masca, nu 1i strica,
d pur ~i simplu fiecare om care ajunge bogat arunca masca
pe care o purta §i spune: acum nu mai am nevoie de voi,
vii voi arata eu! Pentru uriii este mai periculoasii puterea,
pentru altii banul, pentru ca cineva care nu are curaj, nu
ar putea sa 11 ca~tige prin karate, lnsa ar pliiti doua-trei per-
soane ca sa facii rau In locul sau.
Nimic nu este rilu ln lume, toate sunt neutre, noi le
folosim spre bine sau spre r:iu; sau poti sa vezi acest lu-
cru diferit, un lucru care rn-a preocupaqi n-am gasit un
raspuns, oare anumite pozitii din karate sunt puteri ca-
re ne 1m ping spre ceva, imbolduri pentru a se trezi ceva
ln noi?
- Vt1 referi,ti la teoria cii prin intermediul mitciirilor din
karate se manifestii o influentii demonicii?
- Satana nu are de Ia sine nici esenfa, nici energie, el

folose§te energia sufletului nostru §i singurul mod ca sata-
na sa se imp una asupra omului este sa 1i introducii idei in
mime, altii putere satana nu are. Acest lucru se indmpla
peste tot.
In karate iatii ce se int:l.mpla: se duce cineva acolo, stii
o perioada, apoi 1i vine o idee ~i o invarte in minte ~i o tot
I
lnvarte ~i spune: eu sum acesta, sunt acela, dobande~te un
ego care este fals. Sa spui: sunt maestru de karate sau sunt
un om de ~tiinfa, este fals, nu este ego-111 tau eel adeviirat.
Cine suntem noi In realitate nici unul dintre .noi nu §tie
despre sine.
Poate cii existii oameni care ~tiu, eu eel pufin nu ~tiu ci-
ne sunt eu. Astfel omul devine victima unei idei ~i a unui
ego fals ~i 11 vede pe acesta ca pe sinele sau, pierde orice le-
gatura cu ego-ul sau autentic ~i aproape orice speranfa de
a giisi adevaratul ego.
- Adicd artele martiale pot ca, in loc de mijloc de auto-
cunotiftere, sd fie un mijloc de a te incurca mai rdu?
- Nu spun cii sunt un mijloc de autocuno~tere, nicio-
data artele marfiale nu sunt ~a ceva, nu pot sa lie. .
- Maeftrii spun lucrul acesta.
- Sa ifi gase~ti adevaratul tau ego prin intermediul ka-
rate? Dad era a~a, nu L-ar fi pariisit omul pe Dumnezeu
§i apoi ar li preferat sinuciderea. Realitatea este cii In epo-
cile striivechi, lilosofii i§i bateau joe de oameni, pentru cii
ace§tia nu ~tiau care este realitatea. In vremurile de azi in-
sa, un om care are minte ~i poate sa gandeascii va infelege
cii de fapt ·karate nu este altceva dedit un mod prin care ifi
folose~ti trupul.
Unul dintre motivele pentru care m-am certat cu toate
aceste confederatii de karate a fost acela ca oamenii de aco-
'
lo au ochdari de cal ~i l}i spun, de exemplu, ca o loviturii

in fata cu piciorul o vei face ~a. Dar, rniii ornule, eu am
un bazin diferit, eu nu sunt japonez, sunt grec. Ceea ce are
irnportan}ii este rezultatul, nu-i ap?
Dac:i eu lovesc un lemn ~i II rup, ~i lovitura mea cu pi-
ciorul vine din lateral, iar a altuia vine mai din fa}a, ce
importanra are, nu avem amandoi acela~i rezultat? De ce
ar trebui sa execut lovitura ~a? Ei folosesc toate aceste ar-
gurnente ca sa se irnpuna, pentru d se tern sa nu i~i piar-
da puterea asupra oarnenilor - pentru d daca oarnenii se
trezesc si
, inreleg
, ca de fapt.karate este doar un. mod de a-ti,
folosi trupul, de vrerne ce exista un mod, de ce sa nu mai
existe ~i altul? Toate sistemele de karate sunt comerciale ~i
toate aceste lucruri despreautocuno~rere sunt doar teorii.
Auzi, autocuno~tere ... te umpli de idei, i}i pierzi sinele.
-!n legdturd cu spargerea de obiecte, cum credefi cd sefa-
ce aceasta?
- Eu ~tiu pe cineva care este zidar ~i care taie driimi-
da in aer ~i i}i voi spune de ce: pentru d de cand era copil
spargea mistriile ~i acestea sunt scumpe, a invi(}at si spargi
ciiriimida in aer, deci a ajuns intr-un punct in care poate
si o spargi In aer. Acest om nu are nici o legiturii cu artele
maqiale, insii de rnulfi ani face aceastii treabii ~i de atatea
ori in fiecare zi...
- Adicd aici este un exemplu de tehnicd.
- Da, el nu ~tie sa lfi spunii cum se intamplii aceasta, o
face incon~tient, insii o face in orice caz.
Spiros Anastasiadis,
maestru de Shotokan Karate
- Ati auzit de oameni care prin intermediul artelor
martiale promoveazd teorii metajizice?
- Am auzit eu ceva legat de aceasta, insa nu cunosc

personal. Cred di aceste lucruri se lntampla mai mult In
Kung Fu. Dad luari o revistii, vefi vedea reclame cu oa-
meni r~i, lmbriicari cu rase etc. In general, pemru di are
~i un element de taina, karate este tot ce trebuie pentru a
atrage chiar ~i criminali, fad ca sa fie de vina karate In si-
ne pemru aceasta.
- Dupii piirerea dumneavoastrii, care este astiizi scopul ar-
telor marfiale, fi mai ales in Grecia, unde religia nu are oper-
spectivii a auto-indumnezeirii?
- Religia nu joadi nid un rol. ~i eu sum cre~tin orto-
clox ~i am propria mea iscorie ~i cultura greceasd. Nu este
nevoie ca japonezul sau chinezul sa imi spuna ce filosofie
sa urmez. Exersarea unui stil de karate ce este de fapt? Sum
mi~dri ale mainilor ~i pidoarelor lntr-un fel anume ~i !n-
er-o formula concreta.
Ceea ce mie personal lmi pastreaza echilibrul este d,
atund dnd rna antrenez, rna simt apoi lini~tit, echilibrat;
uneori, dnd ~ti putin stresat, fad un antrenament ~i apoi
lti revii imediat- dincolo de de de mule pori sa 11 dezvolti
ca auto~pirare. ~i acesta este un element, insi se cere nu-
mai Ia un nivel avansat.
De Ia un om care lucreaza multe ore lmr-o zi ~i are fa-
milie ~i vine sa fad 0 ora de antrenament nu ceri sa fie ~i
frunca~, d doar 1i oferi un mod alternativ [de a se destin-
de], pentru di alcfel ce sa fad, haltere? Va sea o luna, apoi
gata, s-a terminat, nu mai vine. Este o gimnastidi ce mie
lmi place. Ea cuprinde ~i anumite idei, pentru d japonezii
sum mae~tri, ei au imrodus karate ~i au sistematizat-o ~i ei
• . spun: ,, F"a aceasta.,,
1p
~i eu am mers Ia seminarii cu mae~tri japonezi pe care li
admir ~i, Ia un moment dat, au spus d trebuie sa gande~ti
In general ~a atund dnd fad o anumita mi~care. Da-
,
di aude aceste lucruri cineva care este lngust Ia mince, va
lmbrari~a toata religia japonezilor, cultura lor, tot ce au ei.
- Adicd pofi sd faci distincfie intre acestea?

- Desigur. Ellri vorbe~te des pre modul de antrenament,
cum sa gande~ti. insa, In general, acest mister care exista-
care de fapt nu este un mister ~a de mare - atrage clienti.
- Adicd oameni care poate cautd ceva. deosebit, ca sa se dis-
tingd de ceilalpi?
-Tori pot sa caure, lnsa <;eva care existii. Tori cautiim
ceva deosebit Ia celiilalt, lnsa e straniu sa vezi'pe cineva di,
dupa doar ~ase luni-doi ani, perioada care mieste lndea-
juns nici pentru primul nivel, l~i rade capul ~i dupa 2, 3, 5
ani poartii kimono, cand estdnca un copil.
- In ce sens este copil? Nu poate dupd cinci ani de antre-
nament sd foloseascd corect tehnicile?
- Dupa cinci ani poate. Corect este sa existe anumite
limite, nu vine o zi .In care s:l spui: am lnv3.{at ast:izi totul.
Exista nivele: acesta este mai bun decat mine, eu sunt mai
bun decat el ...
- Acest lucru se vede in momentulluptei?
- Se vede ~i In lupta, §i In tehnicile de baza: daca aces-
te tehnici sunt bune, discipolul va fi bun ~i In lupta. Poa-
te di va trebui sa fie completate de anumite elemente de
tactica. Shotokan si celelalte sisteme care sunt membre ale
'
EOEK sum mai sistematizate: unul este lncepator, altul
este avansat etc. ~a se face antrenamentullncepatorului,
a~a se face al celui avansat. in timp ce altul este creat de
sine: face antrenamente vreo doi ani, alti doi ani l~i inchi-
puie cu mintea lui ce se intampla, doi ani face box, doi ani
Kung Fu. Este un aiurit, nu vine nimeni sa li spuna: A, B,
C, D, E...
Shotokan este bine structurat, pentru di japonezii au

vrut sii 11 exporte. Nu putea sa mearga un instructor In Eu-
ropa, alculin Africa, unulln America ~i sa predea lucruri
diferite. Acest stil a fost organizat de conducerea Japoniei:
s-a hotarat care mae~tri vor merge acolo, care dincolo, du-
pa ~ase luni ne vom lnt:l.lni din nou sa vedem ce facem, du-
pa un anne vom relnd.lni ~i astfel facem lucrurile sa lnain-
teze. Dacii ai ceva metodic ~i trupul tiiu trece prin aceastii
metoda, sigur va avea de d.~tigat.
Kung Fu are multe sisteme lnrudite cu el. Nu cred cii
ceea ce am flicut eu, de exemplu, In familia mea, In urma
cu 200 de ani, are vreo legaturii astazi cu ansamblul soci-
al a! Atenei.
- Poate sa joace vreun rolfaptul cii aceste mifciiri suntpro-
iectate pentru trupuri de alta conformafie?
- Poate di Ia prima vedere acest lucru este valabil, In-
sa nu se lntampla ~a, ar fi o generalizare. Oricine poa-
te sa lnvete orice. Uneori tehnica poate sa varieze ~or, In
funqie de gen: un biirbat are o putere mai mare, o femeie
are o mi~care mai armonioas:i.
loan Garantzotis,
fost pre~edinte a! Asociatiei Noua Acropolii
din Tesalonic
loan Garantzotis a predat arte maqiale vreme de multi
ani In cadrul Asociatiei Noua Acropolii. lntr-o convorbire
pe care am avut-o pe tema artelor martiale, el remarca fap-
tul cii ,toate ~colile folosesc yin-yang, care este un simbol
ocult ~i semnificii dualism, proclamand ca riiul este divin''.
De asemenea, el a accentuat cii In religia greacii niciodatii
nu a existat perspectiva lndumnezeirii omului prin propri-
ile lui tehnici ~i chiar exista o zeitate speciala - Nemesis -
care pedepsea pe cei care voiau singuri sa se divinizeze pe

sine.
De asemenea, a. spus ca, adesea, in pofida invataturii
despre ,tehnicile energetice", discipolii se padlesc pe ei
" . . ... . . ... ., ... ... ..
lfl§l§l ca s1mt o anumlta ,energte ca sa nu rupa untta-
tea grupului. Filosofia artelor martiale promoveaza sco-
purile New Age, iar Notut Acropolt'i urmare~te sa puna in
functiune si in Grecia ,centrul Bodhidharma''.
' '
13.
INTERVIURI CU
ACTUAL! ~I FO~TI PRACTICANTI
AI ARTELOR MARTIAL£
,
Discipolii cu care am discutat pentru alcatuirea acestei

ciir{i au diferite pareri religioase ~i filosofice. Unii dintre ei
continua lncii sa practice artele marfiale, alfii au renunfat
Ia ele. Trei dintre ei s-au oferit sa scrie un mic text cu
experienrele lor, doi dimre ace~tia dand chiar ~i un titlu
textului lor, in timp ce majoritatea celorlalfi a preferat sa
nu l~i dezviiluie numele lntreg.
Nus-a facut nici o schimbare a spuselor lor, iar numele
anumitor maestri - care raman Ia dispozitia mea- au fost
' '
extrase din text, mai ales pentru cii duhul acestei ciirfi este
unul descriptiv ~i nu de a provoca scandal. Mai mult, in-
trebarile au fost omise din cauza spafiului restrans allucrii-
rii ~i pentru cii ele se inreleg din riispunsurile date.
Prodromos Man., Ia data luiirii interviului avea 22

de ani ~i era discipol Ia ~coala de arte rnarfiale de un an:
,M-am dus Ia aceasta ~coala cu un prieten de-al meu, care
mergea acolo dinaintea mea. Pe d.nd eram mic, am vazut
filmul Kung Fu Ia televiwr, a~a cii aveam inten{ii pozitive-
imi pliicea ~i gimnastica.
Maestrul era cam de 36 de ani §i preda Fu-Jow Pai, cu

diverse schimbari §i adaugiri proprii, precum ~i Tai Chi.
Exista o biblioteca cu imprumut, cu diferite cirfi, mai ales
ale lui Robert Najemy §i Castaneda, dar §i Noul Testament.
Se fa.ceau §i doua feluri de seminarii: unul despre nutrifie,
Ia care participau §i minori, §i unul despre autocunoa§tere,
pe care il frecvencau cei mai mari.
La primul seminar am invatat cii mancarea ciirnii este
nesaniitoasa ~i cii hrana vegetala detinea o energie mai bu-
na; Ia al doilea seminar nu am mers. Aproape toti faceau
ceea ce invapu Ia seminar, uncle maestrul ne spunea ~i lu-
cruri din viara personala- cum §i-a parasite! familia etc.-
§i astfel §i copiii l§i deschideau suf!ecul §i ii spuneau detalii
personate despre ei.
Maestrul iti dadea impresia cii pofi sa apelezi !a el, C~>n
stituia un model pentru copii, le provoca admirafia. lmi
aduc amince cii ne spunea sa nu fumam §i alte asemenea
lucruri. Unii copii se at~aserii de el; unul dintre ei a venit
sa participe Ia leqie, de§i avea un picior rupt.
Maestrul ne vorbea des pre Hristos, dar §i despre _pro-
priullui maestru, Robert Najemy. La sfar§it de siiptama-
na organiza excursii Ia fermele Asociafiei Viafa armoni-
oasd din Mirinunda, Ia un prer accesibil, alteori organiza
§ederea timp de o saptamana pe o insula, uncle faceam an-
trenament si meditatie.
Incepus~rri medi~atia inca de !a §Co_ala; Ia incepuc o £3.-
ceam in fara f!iicatii unei lumilnari. lmi crea o stare de
liniste, de calm si de incredere de sine, care insa nu era
per:Uanenta. Imi,aduc aminte ca credeam cii maestrul meu
era cre~tin ~i nimic din toate aces tea nu mi se parea ciudat,
mai ales ca nu cuno~team nici prea multe elemente funda-
mentale ale Orcodoxiei.
Intr-o zi insa, din intamplace, am participaclao conferinra
a parintelui Antonie Alevizopulos §i atunci am inceput sa
.ADEVARUL DESPRE ARTELE MARTIAL£ 307
lnteleg ci toate acestea erau In duhul New Age ~i am !nee-

put apoi sa observ mai atent ce f:icea maestrul. M-am dus ~i !!
Ia alte conferinte ale parintelui Antonie. Voiam sa continui
sa merg Ia ~coala de arte maqiale, exersandu-le cape o gim-
nastici, insa nu era posibil sa izolez exercitiile de restul, ~a
ci am lncetat cu torul sa mai merg acolo. ·
Unii dintre cei care veneau Ia §COala de arte martiale au
ajuns apoi In Asociatia Viata armonioasd, In timp ce eel
mai bun discipol a parasit facultatea, unde trecuse exame-
nele, spre a se ocupa mai serios cu Kung Fu- desigur, apoi
s-a dus ~i a predatTai Chi Chuan Ia Viafa armonioasa.Ina-
inte sa plec i-am spus acestuia di nu voi mai veni pentru ci .il
vad di prin intermediul arrei martiale maesrrul transmite
propriullui crez, lnsa acesta nu a acordar importanta celor
spuse - s-a comportar ca ~i cum nu i-~ fi spus nimic."
Constantin D., acum In virsta de 28 de ani, s-a ocupar

cu Tang Soo Do §i cu Kung Fu vreme de multi ani.
,De mic copil rna ocupasem cu arletismul, precum ~i
cu fotbalul, baschetul ~i voleiul. Cand eram mic am va-
zut filmul serial Kung Fu §i mai tirziu am cirit dirti lega-
te de arrele martiale, luate de Ia prierenii mei, ~i am ajuns
Ia concluzia di acestea nu ajuta numai trupul, ci ~i sufle-
rul, ~i creeazil un echilibru interior, ap cum spuneau an-
ticii: <<Minte sanaroasa In trup sanaros>>. Am avut §i o pa-
rere foarte buna despre yoga, pentru di cirisem despre ea
pe d'lnd eram mic In ciiqile <<micilor cercetatori>>. Acolo
erau prezentate §i exercitii de Hatha Yoga §i eu le f:iceam.
Am diutat destul rimp pina am gasit o ~coalii buna de ar-
te martiale ~i am ajuns Ia o ~coala Tang Soo Do, care era
aproape de casa mea, pe d'lnd aveam doar 14 ani.
Alti prieteni de-ai mei, care mergeau Ia §Coli de ar-
.
te martiale din zona, spuneau cii maestrii, lor erau niste.
~arlatani ~i fuseser:i dezam:igi~i de ace~tia. La ~co ala mea

aveam o disciplinii. militarii. ~i se acorda o mare importanta
meditatiei. Aveam steag, embleme ~i ordine In limba co-
reean:i si un maestru coreean venea sii ne vad:l la exa-
'
mene ~i sa ne acorde centuri. ~i el ne spunea sa facem
meditatie.
Maestrul ne recomanda sa meditii.m ~i acasa. Aveam
si un exercitiu In care, cu luminile stinse, ne concentram
' '
asupra flacii.rii unei lumil.nari f:irii. sa clipim. Am f:icut ~i
exercitii de respiratie. Am f:icut timp de un an Tang Soo
Do ~i am primit doua centuri. Apoi m-am ocupat cu Kung
Fu traditional, pentru cii. era «mama» artelor maqiale.
~i Ia aceastii. jcoala se predau meditatie ji exercitii de
respiratie si aveam si
) ) , o bibliotecii. cu cii.rti
' de arte martiale
'
ji cii.qi oculte. Maestrul recomanda cartea Tao fi jizica a
lui Fritjof Capra. In sala de antrenament avea un mic tem-
p! u a! lui Buddha, adica o piesa de mobilier cu statuia pu-
sii. deasupra ~i nijte evantaie ca ornament, iar In biroullui
maestrul avea doua icoane mari, a lui Hristos ji a Maicii
Domnului. Adesea ne vorbea folosind maxime chineze~ti
ji aveam citate din Tao Te Ching imprimate pe hartie ji
puse pe perete. Discipolii discutau subiecte precum re-
lncarnarea, proieqii astrale - pe care voiau toti sa le fa-
d -, renunprea Ia carne ~i iluminarea prin intermedin!
meditatiei si al artelor martiale. 0 colega de-a mea, care
' ' '
avea grija de bibliotecii., a devenit obsedad de aceste filo-
sofii si renuntase total a mai consuma carne.
' '
~i eu am renuntat la carne pentru o lungii. perioada de
timp. Consideram acest lucru un mare progres In evolutia
mea ji rna simteam ca un sfant. Mai tarziu, din cauza lo-
cului meu de muncii, nu am mai putut sa merg des la
scoala de arte martiale si lncet-lncet am intrat In Biserica
' ' '
ji am gasit un bun duhovnic. Acesta mi-a explicat cii viata
~:
cre~tina nu se potrive~te cu meditatia ~i cu artele maqiale,

c:l cre~tinul nu incearc:l s:l l~i goleasdi min tea, ci s:l o urn-
pie cu Dumnezeu. Am vazut lnsa ~i singur d In timp ce
meditatia lmi oferea o lini~te artificiala, rugaciunea lmi
aducea pace In minte ~i In inima.
Cred ca In cele din urma meditatia ascunde patimi-
le omului ~i poate sa fie ~i periculoasa: uneori, dnd fa-
ceam meditatie,
, in tram In legaturii cu fiinte
, nedefinite, ca-
re aveau o culoare albastru electric, se mi~cau precum fla-
drile focului ~i pareau cii fac Kung Fu saud danseaza. Nu
simream di exist:l ceva bun in aceste fiinfe.
Pot sa spun cii practicarea artelor marriale mare~te ego-
ismul - eu aveam impresia di de oricine rn-a§ ciocni, 1-a§
zdrobi. Odatii m-am certat cu un prieten de-al meu cu ca-
re eram coleg Ia ~coala de arte mar1iale ~i ne-am lovit foarte
dur. Cred d dad nu aveam aceasta mentalitate de riizboi-
nic care nu renunf:l, situaria nu ar fi fast atit de grav:l.
Kung Fu are legaturii directii cu magia ~i cu energia
diavoleasd, In timp ce ap-numitele «sporturi de lupta»
lntretin numai violenta. Un lucru pe care multi \1 ignorii
este cii de obicei ~colile nu le aratii vizitatorilor lor ce fac
In realitate. Dad vreodatii veneau vizitatori suspeqi, pen-
tru «spionaj» (de Ia alte ~coli etc.), maestrul nostru facea cu
noi numai gimnastic:i, evitam s:l facem meditatie §i f:iceam
in mod intentionat gre§it pozitiile ca s:l nu se vadi care era
nivelul nostru real de pregatire.
De fapt, toate lucrurile acestea: uniforme, centuri, pa~i
speciali In timpul saltului te introduceau lncet-lncet Intr-a
alt:'ilume, in care inv:lpi sii tr:lie§ti §i considerai un lucru
natural §i care se intelegea de la sine ci vei r:lm:lne in aceas-
tii lume ~i te vei adanci ~i mai mult In ea. DeA multe ori rna
gandeam sa devin maestru de arte maqiale. In final, vreau
sa spun cii yoga - pe care o faceam ~i In Kung Fu - este
· foarte periculoasa: odata, d.nd am vrut sa fac singur tehni-

ca de respirarie «kapalbhati>>, era sa mor."
F. D., acum de 35 de ani, a solicitat sa li fie mentionate

doar inifialele ln aceasta carte, definindu-se pe sine drept
,element aventuros". A facut Shotokan, box, Kung Fu ~i
Oyama Karate. Acum mai face numai box: ,Tori mae§trii
transmit ucenicilor filosofie Ia lectiile lor, chiar daca nu
'
predau o teorie separata, dar ceva tot lti vor spune. La
§Colile de arte maqiale Ia care am fast eu nu exista bibli-
otecii cu lmprumut, lnsa avea loc o abordare reciprocii a
problemelor lntre maestru §i ucenicii interesap, care 11 vi-
zitau acasa ~i lmprumutau ciirfi de Ia el.
Am citit ~i eu despre filosofia artelor maqiale, mai ales
cii lnvapm sa le practic; aparrineam unei generatii care ln
general citea mult. Motivele pentru care eu m-am ocupat
cu artele marriale au fast di lmi pliiceau- cred cii ln gene-
ral baiefii au o astfel de chemare -, lnsa participam activ
Ia ceea ce se lnt:impla lntr-un spatiu anarhic ~i voiam sa
fiu pregatit, mai ales cii trecuseriim §i printr-un riizboi ci-
vil. !nsa boxul te pregate~te mai bine pentru luptii, pentru
cii creeaza un mod de g:l.ndire mai bun ~i ajungi destul de
bun dupa un an sau doi, ln vreme ce pentru a deveni bun
ln artele marfiale ai nevoie de mult mai multi ani.
Mae~trii ln§i§i spun cii un om lncepe sa lnteleaga ce se
lnt:l.mpla ln artele marriale dupa ce obfine centura neagrii.
Adevarul este cii pentru a fi un bun luptiitor este mai mult
0 problema de vocarie ~i de talent - artele marfiale doar
adauga tehnica Ia acestea. Bruce Lee avea deja faima unui
bun luptator lnainte sa lnvere arte marriale.
Omul fragil, nedeprins cu greul, are nevoie de mult
timp ca sa se trezeascii. Din experienta pot sa spun cii ln-
tr-o cearta nu conteaza at:it de mule cunoa~terea artelor
maqiale, c:1t seme~ia ~i starea psihologica buna. Tehnica

te va ajuta sa dai o lovitura cu piciorul acolo uncle vrei,
dar, daca ai de-a face cu un huligan care poartii bocanci
soldare~ti, nu este sigur ca vei scapa de bataie ~i cil vei ln-
vinge. In final, are importan~a ce anume ~tie cineva sa faca
bine, indiferent ce anume este aceasta.
Cu artele marfiale se ocupa cei care cauta ceva.spiritual,
In vreme ce alfii fac mai mult sporturi de lupta. Insa aces-
te sporturi combative au data de expirare, pentru cil ran-
damentulluptiirorului scade odatii cu varsta, In timp ce in
artele maqiale luptarorul evolueaza din punct de vedere
tehnic ~i lucreaza cu energia interioad.
Mul~i, mai ales cei de varsta frageda, fac arte mar~iale
din pricina sentimentului de_ nesiguranra pe care il au -
~j un tnaestru ne spusese ci din cauza nesigurantei a ln-
ceput sa inve\e arte marriale, insa apoi le-a privit altfel.
Mae~trii sunt acaparari mai mult sau mai purin de ceea ce
fac, unii inrr-un sens bun, alrii intr-unul rilu. Nu cred ca
artele marriale se potrivesc cu Hrisros Insu~i, insa fiecare
in1elege diferit cre~tinismul.
Eu cred cil monahismul cre~tin este asemanator cu eel
budist ~i cil au acela~i scop. Cred cil Hristos a fast un ava-
tar, ~a cum spune teosofia, ~i cil Sfinrii Parinli ai Bisericii
au denaturat multe lucruri din inva\atura Lui prin sinoade
etc. Cre~tinii au o puternica zdruncinare interioad- nu ii
prea simpatizez."
Nicolae practica Kung Fu tradifional de aproximativ

10 ani ~i este aproape de a ob1ine centura neagra. El spune
urmatoarele: ,La lnceput am vrur sa fac gimnastica, pen-
tru cil aveam probleme cu mijlocul. Din inramplare m-arn
dus Ia aceasta ~coala ~i nu Ia o altii sala de antrenament. In
final mi-a placut antrenamentul pe care l-am vazut acolo ~i
m-am inscris ~i eu Ia ~coala de Kung Fu.
Fac tehnica tigru-cocor. Cred ca rna va ajuta sa rna

men tin intr-o forma buna, odara ce vor trece anii. Nu stiu
' '
dacii artele martiale se potrivesc cu cre~tinismul, nu sunt
nici prea bine informat in acest sens. In ultima vreme insa
mi se pare d simt prezenp raului, insa nu pot sa imi dau
seama dad este sau nu doar ideea mea din minte. Crezi
oare d raul este nedespartit de artele martiale?"
Spiros S. are 35 de ani. Pana in urma cu opt ani a prac-

ticat stilul Wado Ryu: ,Noi nu faceam multa meditatie,
nici nu ne spunea maestrul nimic despre filosofie. Nu ~tiu
ce facea cu cei mai avansati. Noi fiiceam doar dnci minute
'
de relaxare inainte sa incepem leqia.
lnrr-un an, un anotimp intreg au riimas aici in Atena
doi prieteni de-ai mei japonezi ~i, lmpreuna cu ace~tia, am
verificat diplomele diferitilor maestri de karate. AI meu era
' '
In regula, insa un alt maestru cunoscut din aceasta perioa-
da luase diploma unui japonez ~i i~i pusese numele lui, In
lim ba engleza, alaturi de al ace! uia.
Niciodad nu ~ fi lnteles acest lucru daca nu erau cei
doi japonezi care ~tiau limba. Imi amintesc ~i procesele cu
El Kuri. Ma duceam Ia tribunal ~i le urmaream. ln orice
caz, cred d karate este combativ 100% - eu eel putin ~a
le-arn lnvapt. Kung Fu are legihura cu ocultismul. Nu rna
intereseaza dad artele maqiale se potrivesc cu cre~tinismul.
Ma intereseaza d ocultismul nu se potrive~te cu cuvantul
rarional al grecilor."
Doamna S.G. are acum 28 de ani 1• Ea spune: ,M-am

inscris Ia ~coala de Kung Fu impreuna cu o prietena de-a
mea, direia i se fixase in minte ideea c:'i autoap:'irarea este
absolut necesarii. Acolo faceam ~i meditafie, ~i exercifii yo-
1
La momemul scrierii ciqii (n.trad.).
ga. Maestrul lauda insrruirea mea lizica ~i o caracteriza ca

liind «ucigatoare>>; nu lmi placea deloc aceasta delinifie.
imi amintesc di probabil omul respectiv era confuz: vor-
bea muir despre Shaolin, dar elinsu~i nu avea un compor-
tament adecvat, mai ales cu femeile pe care lntotdeauna
lncerca sa le seducii.
Maestrul avea ~i lncredere In sine legara de capacita-
tea lui de a da sfaturi medicale: In orice caz, mie mi-a dat
sfatUri CU totuJ gre~ite, considera ca este fractura de OS 0
problema care nu avea nici o legatura cu fractura. Fiicea ~i
ni~re masaje Shiatsu «energetice», preluate dintr-o carte pe
care o citise.
incercam sa li explic prietenei mele cii un astfel de ma-
estru nu putea sa li arate un drum duhovnicesc de vreme
ce d lnsu~i nu p~ise pe acesta, lnsa ea devenise fanati-
ca §i nu lnfelegea. Desigur, Ia ~coala de arte marriale ea a
cunoscut diver~i indivizi, care mi se pareau cam dezechi-
libra}i, ~i asculta cu mare arenrie aiurelile pe care le spu-
neau acestia. Astfel, unul dintre ei a convins-o sa urmeze
'
o dieta speciala.
De asemenea, fusese convinsa cii existii relncarnare ~i
lmi spunea diverse lucruri legate de numerologie ~i de
profe}ii, pe care le citea In ciir}ile din biblioteca ~colii dear-
te marriale. in final, eu am lncetat sa mai merg acolo, pen-
tru cii razboiul ~i agresivitatea nu se afla In caracterul meu.
Prietena mea a continuat lnsa sa mearga. Mai r:'irziu ea a
folosit ceea ce a lnvapt ~i a lovit pe cineva- nu cred ca era
nevoie s:l fac:i aceasta in situafia respectiv:l, ins:l ea vedea
pretutindeni posibili du~mani. Cred ca In sinea ei i~i do rea
sa i se ofere ocazia sa loveascii pe cineva. Vreau sa spun d.
povestea cu auroapiirarea este o mare ln~elare. Poate d. este
valabilii In ceea ce prive~te judo, lnsii nu In situafia artelor
mar}iale precum Kung Fu ~i karate, uncle mi~carile sunt pe
jumiitate ofensive ~i pe jumiitate defensive.
De altfel, nici unul dintre colegii mei nu piirea cii vrea

sa lnvere autoapiirare: unii voiau sa lnvere sa bad - mai
ales copiii mai mid - ~i alfii priveau subiecrul In mod 6-
loso6c. fn artele marriale se lnvarii moduri de a omorl, lo-
vind Ia gat ~i In alte c:l.teva puncte.
Cred di oricine vrea doar sa se apere nu srudiaza astfel
de lucruri ~i chiar mai rau este sa le lnvefe copil~i care nu
~tii cum le vor folosi. Nu, nu cred di cre~tinismul se lm-
padi cu artele marriale. Daca credeam altfel, poate di ~i eu
continuam sa le practic."
A. este acum frate de maniistire. A racut Kung Fu

tradifional ~i Wing Chun Ia doua ~coli diferite: ,M-a im-
presionat ceva ce ne spusese maestrul de Kung Fu, cii nu-
miirul dragonului este 18, adicii trei de pse. Aveam ~i mul-
te mi~diri In ni~te triunghiuri imaginare. Dincolo lnsa de
aceste mid simboluri, toate aceste arte maqiale sunt in-
compatibile cu Hristos, Care a lnvatat alte lucrU:ri. Cand
cineva se ocupa cu artele marriale, se va ocupa ~i cu 6loso-
6a lor. ~i eu am racut acest lucru destul de mult timp."
DoamnaA. are 32 de ani ~i practica Kung Fu de mulfi

ani: ,Este tot ce fac mai bun In viap mea. Iti da un sens
vietii. ~ vrea sa 6u mai buna ln Kung Fu."
Doamna M. are acum 28 de ani ~i a practicat Kung

Fu tradifional: ,Cand eram mica rna uitam Ia 6lmul serial
Kung Fu Ia televizor ~i personajul principal era cumva ca
un model pentru mine, cu toate di era barbat. Dupa ce am
crescut, am avut parte de c:l.teva tentative de viol ~i m-am
gandit Ia stilul Kung Fu, nu Ia o alta tehnica, datorita 61-
mului serial respectiv. 0 prietena de-a mea urma sa se ln-
scrie Ia o ~coala de Kung Fu ~i ne-am dus lmpreuna. Am
devenit repede ucenicii In <<Cercul interior>>, mai ales cii mii

interesa ~i filosofia.
Studiam zilnic dirti legate de budism, de taoism ~i de
artele martiale. Maestrul vorbea cu un asemenea duh uce-
nicilor, se strciduia nu atat sa ii converteasdi, cit s:lli im-
partii pe categorii, a~a cred. Vola sii aiba un cere interior ~i
oameni care sa lntretina ~coala. Maestrul meu vorbea lnsii
~i despre Hristos, pe Care eu II consideram a fi filosof ~i
lncerca sii lmi dovedeasdi dumnezeirea Lui prin calcule de
numere filosofale ~i prin alte argumente ciudate.
In final am ajuns sa cred di roti sunrem manifesdiri ale
lui Dumnezeu ~i din aceasta prisma o multime de fapte ca-
re par a fi necuviincioase sum caracterizate inocenre, pur
~i simplu pentru cii Dumnezeu este Cel Care Se joadi cu
sinele nostru ~i, pe baza karmei, fiecare faptii pe care am
facut-o a fost absolut necesara pentru evolutia noastra ~i
doar In mod superficial ea a fast rea sau buna. Mai demult
rna ocupasem cu ocultismul de tip «~tiintifio>; In Kung Fu
aveam forma mea personala de ocultism ~i faceam multa
meditatie.
Cu dt practicam insa mai muir aceste lucruri, se lnmul-
teau ni~te fenomene care incepuserii din vremea preocupa-
rilor mele mai vechi: in camera mea obiectele se murau
dintr-un Joe 1n altul, se auzeau zgomote, se stingeau ~i se
aprindeau luminile singure. Dobandisem ~i o capacitate
de a prevedea evenimentele ~i de a ghici date ~i nume ~i a
vedea «aure» in jurul oamenilor.
Acest lucru imi placea. In final, un eveniment exterior
rn-a obligat sa riiresc antrenamentele ~i sii viid lucrurile ca-
re se petreceau Ia ~coala ca observatoare: cu toate ca ma-
estrul ~i ceilalti prieteni ai lui aveau insu~iri asemiinatoare,
acest lucru nu 1i facuse mai buni ca oameni. Existau imre
ei riiuti'iti ~i rivaliti'iti ascunse, unul chiar 1mi spusese di pu-
tea sa t1 distruga pe maestrul meu In trei secunde §i credea

acest lucru! A~ spune di. cei doi erau adversari permanen~i,
care colaborau pentru scopuri ~~ interese materiale ~~ intot-
deauna stateau cu spatele unulla altul.
Discipolii, §i eu lmpreuna cu ei, care devenisem de ne-
recunoscut, aveam nevoie mal degraba de psihiatru dedlt
de Kung Fu. Unul provenea de Ia o ~coal.l. ocultii, pe al-
tulll alungasera de Ia alte ~coli pentru di. era nesociabil ~~
liprovoca pe ceilal~i. Imi aduc aminte cii o fata li ura In
mod inexplicabil pe oamenii batr:lni ~~ vola sa ii loveascii;
un altul, in virsta de 18 ani, desena acasa pentagrame ~~ li
lovea pe parinlii lui- desigur, ace~tia llinscrisesera Ia sala
de antrenament ~~ II priveau cu mindrie, Jar tatallui dorea
ca ceilal1i discipoli sa se lupte cu el ca sa se vada nivelullui
ridicat de pregiitire!
Altul, care era matur ~~ facuse ani de zile arte mar1iale
~~ in alta parte, se comporta ciudat ~i vorbea despre Epoca
Varsatorului, dnd oarnenii vor merge pe tavan. Un pri-
eten de-al lui mi-a spus cii 1i facuse rau practicarea yoga.
Dintre colegii mei, unii au abandonat artele mar1iale pen-
tru d au devenit cre§tini, allii s-au afi.mdat ·~i mai mult in
ocultism, al1ii s-au raspindit ~~ au plecat din alte motive.
In final ~~ eu am incetat sa mal merg acolo, pentru cii am
intrat in Biserica.
Vreau sa spun doua lucruri: pede o parte, artele maqiale
devin foarte u~or obsesie, pede altii parte, ele nu oferii nici
o imbunatalire omului, doar II antreneaza sa foloseasd
stratageme. De altfel, filosofia despre unirea cu natura, da-
c:i vrei s:i o cercetezi cu atentie, observi di nu se deosebe~te
in esenfa ei de acei salbatici care purtau coarne ~i calli de
animale ca sa le preia puterile ~i l~i faceau amulete ca sa le
adore [ca pe ni~te zei]. Aceia faceau in mod mal grosolan
acel~i lucru pe care II fac ace~tia in Kung Fu, c:ind imi-
ta animalele. Mi se pare cii identificarea cu anirnalul, cu

cocorul, cu §arpele, cu tigrul etc. creeaza un fel special de
psihozii, ciici discipolul iese din §COalii, lnsii continua sii
rneargii precurn un tigru, sii gandeascii precurn un tigru,
sii se cornporte de rnulte ori ~a curn considerii el cii ar fa-
ce un tigru!
Este ceva care creeazii o identificare asemiinatoare cu
cea cu un model astrologic, In care cineva, In loc sii se de-
fineascii pe sine ca o persoanii an ume pe care o cheamii
Nicolae sau Maria, se define§te pe sine ca fiind «Semn de
zodiac>>. Cat despre fenomenele vizionare §i cele telepati-
ce etc., duhovnicul meu mi-a explicat cii dobandisem o
<<spirirualitate demonica». Deoarece am riimas In Bisericii,
aceste fenomene s-au atenuat, iar apoi au dispiirut."
Doamna A. a practicat Kung Fu pentru putin timp §i

l§i aditce aminte o lntiimplare stranie care o impresiona-
se: ,M -am lnscris Ia o salii de gimnasticii ce avea si sectie
' '
de Kung Fu, lmpreunii cu doua prietene, care erau mai
interesate decat mine de artele martiale. Insii maestrul de
Kung Fu nu se lntelegea prea bine cu proprietarul siilii de
gimnasticii, probabil din motive financiare, poate ~i din al-
tele, nu §tiu.
Intr-o zi, maestrul ne-a spus celor cinci persoane care
eram Ia ora In ziua aceea sane lntindem pe parchet ~i sane
unim mainile §i picioarele, astfellnciit sa formam 0 pen-
tagrama, spunand fiecare pe rand 0 silaba din fraza: <<om,
ram, lam, pam, nim», despre care ne-a spus cii reprezint:i
0 cantare tibetana.
Am fiicut aceasta ca sane batem joe de proprietarul sa-
Iii de gimnasticii. Acesta a urcat sus sa vadii ce facem,a§a
cum obisnuia. Maestrul ne co recta ca sa reu<im o intonatie
' r '
prelungitii: oomm §i nu om, raamrn §i nu ram etc. Toti fii-
318 MA!UA DIM!TRIADOU
ceam ceea ce ne-a spus maestrul, f:ira vreo ezitare. Acum,

ciind rna gandesc Ia aceasta, nu imi place deloc ce s-a ln-
t:implat atunci. Fiirii indoialii, m-a~ fi gandit mule fnainte
sa accept sa fac ap ceva, dacii mi-ar fi cerut-o altcineva ~i
nu maestrul meu. Nu pot sa lmi dau seama ce anume era
hazliu ln aceasta «padileala», nici nu pot sa o inteleg. In-
ere timp, maestrul acesta aparea ln fap celorlalti ca fiind
cre§tin. Niciodata nu rn-a convins de acest lucr~."
Gheorghe, acum in varsta de 28 de ani, a f:icut karate

pentru putin timp: ,Nu am apucat sa fnteleg bine daca se
intampla ceva special in sala de gimnastica. Eu consideram
artele martiale ca un fel de gimnastica. Odata, ciind a ve-
nit la noi acasa un prieten de familie care este ieromonah
aghiorit, mi-a spus cii aceasta nu este gimnastica simpla §i
cii artele martiale, mai ales strigatele, au alee lucruri in spa-
tele lor. Nu pot sa spun cii am acordat o importanta deo-
sebita vorbelor lui.
Apoi am plecat de la ~coala de karate, pentru ca m-am
mutat din or~ ~i in or~ul unde m-am dus nu am avut
timp de karate din cauza locului meu de muncii. Acum
pot sa infeleg mai hine ceea ce mi-a spus parintele aghio-
rit, pentru ca am auzit §i alee istorisiri [legate de aceasta
tema."] "
Dimitrie Zoganas a participat la o emisiune radiofo-

nica legata de artele martiale, fn care a spus: ,Mai fntai de
toate vreau sa clarific ce anume m-a condus pe mine spre
artele marriale. A fost nevoia pentru exercitiul meu perso-
nal, adica pentru antrenamentul meu trupesc, a fost echi-
librul ~i, fn acela~i timp, din cauza unei !ipse de iuhire,
adica a nestiintei
, , mele referitoare Ia ce anume este iuhirea,
exista In mine o frica de oameni ~i de aceea doream sa In-
frunt aceasta teama ~i in acela~i timp sii mii simt mai sigur
in fara lor.
Am ajuns, ~adar, In acest spafiu al artelor marfiale.
Dincolo de exercitii, Ia un moment dar s-a facut o citire
'
de texte, scrise cu grafie latina, lnsa scrise dar lntr-o lim-
ba orientala. Nu ~tiam deloc ce insemnau literele pe ca-
re le citeam, in acompaniamentul unui sunet placut de
clopofei. Desigur, aceasta este o dovada clarii cii existii In
artele marriale un element religios puternic.
Insii elementele care, In aceastii scurtii perioadii, au con-
tribuit In mod dar Ia hotiir:l.rea mea de a mii lndepiirta de
acest loc sunt urmiitoarele: mai lnt:l.i de toate, am obser-
vat c:l existii o !at:'irnicie, adica exist:l o smerenie, dar nu
una adeviirata, ci care este o constr:l.ngere futii de anumite
obiceiuri, de anumite pleciiciuni, lnsa oamenii au In ei un
egoism ascuns, nu 11 iubesc cu adeviirat pe semenullor, ci
pur ~i simplu se lndinii pentru cii aF trebuie sii se Incline
In acest loc. .
In a! doilea r:l.nd, lini~tea, scopul: este foarte important
scopul sau dob:l.ndirea lini~tii, dar In final aceasta lini~te pe
care o au ace~ti oameni nu le este de folos In iubirea farii
de aproapele lor, ci mai degrabii folose~te convingerii lor
cii pot, In orice moment vor ei, sa II imobilizeze sau sa llli-
chideze pe aproapele.
A(;adar, asrfel am ajuns personal Ia un moment dat sii
aleg dacii ~ iubi mai muir ~i ~ reu~i sa iert, pas cu pas, zi
de zi, pe semenii mei sau dacii In final ~ dob:l.ndi o pozifie
fixii, adica dacii lini~tea mea ar cre~te In funqie de capaci-
tatea mea de a face buciiti pe orice nefericit sau nebun care
ar lndrizni sa rna atace.
Ceva ce am observat In aceasta perioadii de legaturii cu
oamenii din acest loc este cii foarte mulri copii, foarte mul-
te vliistare grece~ti, ignor:l.nd religia tradirionala, Birii sa fi
320 MARIA DJMITRIADOU
cercetat deloc religia lor In general, sunt atrru;i de anumite

filosofii care foarte adesea sunt exprimate printr-un misti-
cism neclar, f'ara ca, repet, ei sa fi cercetat cu adevarat, pro-
fund, ce anume se lnd.mpla, ce exista, ce se exprima ca ~i
credinta In spatiul artelor martiale.
Astfel, aceste persoane cad foarte ~or victime unei stari
atriigatoare, care se potrive§te mai mult cu ego-ullor- es-
te ceva deosebit de i:eea ce se petrece In mediullor, de ceea
ce credeau bunicul ~i bunica lor. Faptul cii tineri de 20-25
de ani se ocupa cu ceva diferit de cele cu care se ocupau
striimo~ii lor este o hriinire a ego-ului lor: lucrurile sunt di-
ferite, ded merita lncercate. Acesta este cu adevarat un pe-
ricol pentru un tanar.
Am plecat de Ia ~coala de Aikido din doua motive: pri-
mul, pentru di am avut o rana care m-a lndepartat pen-
tru un timp de antrenamente ~i In aceasta perioada In mi-
ne a crescut din ce In ce mai mult dilema pe care tocmai
am precizat-o, adica: ce e mai important, sa iubesc mereu
mai mult sau sa dob:lndesc o capacitate de a-i lnfrunta pe
ceilalti printr-o tehnica de arte martiale?
Insa rana mea s-a vindecat §i lntre timp m:i hotarasem sa
rna apropii de Tai Chi Chuan, care pare sa fie lipsit de spiri-
tul riizboinic ~i putem spune cii ru;a este - sunt ni~te mi~cari
ale unei arte martiale vechi, executate lent, pentru ca mu~chii
s:i dobandeasc:i o anumit:i suplete si s:i se relaxeze In acelasi
' ' '
timp. In perioada In care m-am apropiat de acest exercitiu
alTai Chi Chuan s-a redeschis rana mea Ia genunchi. Timp
de o s:ipt:imana am ~chiop:itat 1ngroziror ~i Ia un moment
dat l-am lntrebat pe maestrul de Tai Chi Chuan ce sa fac In
legatur:i cu problema aceasta Ia genunchi.
Acesta mi-a r:ispuns s:i fac meditatie. Am lntrebat mai
multe: ce anume propuneti legat de aceasta, ce vreti sa
spuneti, cum sa fac meditatie? Mi-a spus sa m:i gandesc Ia
trei perechi de puncte pe lungimea genunchiului. Ceea ce

mi-a spus era cu totul insulicient pentru mine, deoarece de
o saptamana pa~eam cu mare grija ca sa nu rna doarii. Pot
sa spun d a fost prima oara ln care am lnceput sa lnfeleg
ce lnseamna iubirea lui Hristos.
Am trait ceva ce mi-a dat ocazia sa lnfeleg lucruri foarte
importance: sfatul maestrului meu de a face meditafie nu a
avut deloc ecou ln mintea mea. ~adar, plec:l.nd de acolo,
am ajuns Ia Manastirea Petraki. Era o zi de marri ~i aveau
acolo sfintele moa~te ale Sfinrilor Rafail, Nicolae ~i Irina
cei nou-adtafi din Insula Lesvos.
Eram foarte grab ita, pentru d aveam o treaba anume de
facut. Astfel, pur §i simplu am stat acolo ln picioare ca sa
spun o data rugaciunea Tatdl nostru, m-am lnchinat Ia sfin-
tele mo~te §i, ie~ind din biserid- aceasta este o marturie a
unei minuni traita personal, care rn-a apropiat mai mult de
Biserid -, am simfit d. genunchii mei erau ca noi- aveam
senzaria d. am doi genunchi fara nici o problema, exact ca
atunci c:l.nd eram copil. Am simfit ceva care lmi lnf'~oara
genunchii ~i mai ales pe cellovit, ~i fire§te d m-am lntors
ln biserica, slavind pe Dumnezeu ~i pe sfinrii Lui.
A~adar, revin sa accentuez diferenra fara de meditafie:
maestrul meu mi-a recomandat sa lndrept un gand pozi"
tiv personal din minte spre genunchiul meu. Era ceva ce
ar fi pornit de Ia mine ~i nimic mai mult. lnsa, intrand In
biserica, traind aceastii minune, de fapt mi s-a dat ocazia
sa lnfeleg nu numai d nu sunrem singuri, ci ca suntem
cu Dumnezeu eel Viu, Care face lntr-adevar ceea ce El
dore~te."
lntr-o convorbire telefonica, Dimitrie Zoganas mi-a ex-
plicae faptul d procedura de citire a textelor pe care o de-
scria elln emisiunea radiofonica a avut loc ln timpul unui
seminar de o saptiimana de Aikido pe care 1-a facut un ma-
estru strain Ia Institutul Politehnic. Aproximativ 100 de

oameni s-au a~ezat In pozifia seiza, cu spatele lntors dtre
centrullocului uncle se desf:i~ura seminarul ~i au citit acest
text care li s-a lmp:l.rfit sub forma de copii xerox, In timp
ce maestrullovea ni~te clopofei; operariunea a durat cam
un sfert de or:l.. Mi-a spus, de asemenea, ~i ceva ce, potrivit
lui lnsu~i, poate fi interpretat In mod subiectiv: la un mo-
ment dar In cadrul seminarului maestrull-a atins u~or Ia
mijloc, ca sa ii corecteze pozitia ~i aceast3. atingere u~oar:l
I
i-a provocat durere.
I
Doamna M.P. a practicat Kung Fu destul de mult timp,

In urm:l. cu d.fiva ani: ,L-am cunoscut bine pe maestrul de
Kung Fu ~i In afara sa.lii de gimnastic:l. ~i, avand lncrede-
re In mine, mi-a spus multe lucruri despre el. Se ocupa cu
magia neagrii ~i credea d dad ar ajunge In simaria sa fad
riiu, automat ar urma apoi o perioad:l. In care ar fi bun. El
si
, multi , altii
, pe care i-am cunoscur ln acest domeniu par sa
fie oameni rafionali, lnsa In realitate nu sunt aF·
Cel mai r:l.u este faptul d se lncred mult ln judecata
lor, ca ~i cum le-ar ~ti pe toate, ca ~i cum nu ar face gre~eli.
Exista o exploatare a discipolilor, pe care li due Ia concur-
sud ca sa creasd prestigiul ~colii ~i sa vina ~i alfi clienfi,
precum ~i abordarea speciala a parinfilor -In acest caz ade-
sea se folose~te f:irarnicia. La un moment dat am scris cu
mana mea numele maestrului meu pe diploma unei ~coli
din str:l.inatate - uncle el nu studiase -; el nu voia sa scrie
cu propria m:l.na, ca sa nu l~i dea seama nimeni [de falsul
f:icut].
In Kung Fu am lnvapt despre energie ~i despre punc-
tele vitale etc. Astfel, c:l.nd mi-a aparut o problema de sa-
natate, am mers ~i am f:icut acupunctura Ia cineva pe ca-
re mi 1-a recomandat un coleg de-al meu. Nu am sim)it sa
rna ajute acupunctura in vreun fel, insa acolo am cunoscut

diferite persoane care se ocupau cu asemenea lucruri ~i am
racut ~i yoga taoisca de ale tip decile eel pe care ll raceam Ia
~coala de Kung Fu.
De acolo m-am dus ~i Ia ni~te seminarii de Aikido. In-
tr-o zi a venit Ia ~coalii ~i a vorbit discipolilor un prieten al
maestrului, care era ucenic al lui Tulatos. Acest lucru s-a
lncamplat cu mule timp lnainte de emisiunile care !-au fli-
cut celebru pe Tulatos ~i inainte sa fie cunoscute publicu-
lui larg teoriile lui ~i acuzariile fo~tilor lui discipoli. Pen-
tru d ceea ce spunea ucenicullui era foarte impresionant
- despre extratere~tri, Hristos ~i Zeus, reincarnare ~.a. -,
unii colegi de-ai mei s-au dus din curiozitate sa asculte
conferinrele lui ~i au camas alaturi de el multii vreme.
Vreau sa spun d in acest dorneniu este foarte proba-
bil sa te blochezi undeva si chiar mai probabil sa lnveti sa
' '
bati cu succes, insa dupa multi ani de antrenament. Dar
' '
sa te cuno~ti pe tine lnsuri este mai degraba imposibil. Cel
mai sigur este faptul cii te stdduie~ti sa lfi construie~ti si-
nele a~a cum tu vrei - ~i Ia sfar~it vei crede cii e~ti a~a cum
ai vrea sa fii. Acest lucru nu 11 spun ca sa acuz pe cineva,
ci este ceva ce si eu am patit; cred d firea omeneascii cade
' '
u~or In aceasta capcana.
Personal, motivul principal pentru care am practicat ar-
te maqiale a fost ca sa dobandesc putere spirituala ~i ma-
terialii. De altfel, existau ~i alte feluri de gimnastica pe ca-
re puteam sa le fac. M-a uimit faptul d mulfi parinfi l~i
aduceau copiii Ia ~coala de arte marriale, impresionafi cii
ace~tia nu vor lnvap numai bataie, ci ~i filosofie. Nu fli-
ceau efortul sa cerceteze ce fel de filosofie era aceasta. Ii
ademenea fuptul d maestrul vorbea lmpotriva drogurilor
~i a figiirilor. Iad~i, ~i cei mai mici copii vazused filme se-
riale ~i desene animate cu Ninja ~.a., care nu au lnsa nici
o legiitura cu realitatea. Eu !nsiimi mii uitam Ia televizor Ia

serialul Kung Fu cand eram midi ~i !mi pliicea. Nu, arte-
le martiale
' nu sunt compatibile cu crestinismul
, si
, m:i tern
di multi , maestri
'
de arte martiale,
'
care se prefac di sunt
cr~tini, ~tiu di cre~tinismul nu este compatibil cu arte-
le martiale. Eu am incetat sa le mai practic din mai multe
motive. in principiu, nu 11 mai pretuiam pe maestrul meu
~i m:i deranja insistenta lui de a participa Ia concursuri.
Apoi am incetat sii cred ceea ce invapu filosofiile orientale
~i am constatat cii toad. aceasta poveste rna facuse mai rea,
nu mai buna. De aceea nici nu am mai continuat Ia alta
~coala de arte martiale. Exista ~i ceva ce m:i speria, acum
cii m:i gandesc, pentru ca odata, dnd maestrul mi-a adtat
opozitie a unui sistem de arte maqiale care este conside-
rat «negru», deodata a inceput sa aiba dureri, ca ~i cum il
apucase ceva.,,
M.A. a practicat Shorin Ryu pentru cativa ani: "Maes-

trul meu a venit din America. Mai intai acesta a colabo-
rat cu o ~coala de karate care exista deja; apoi a pariisit-o
~i ~i-a deschis propria ~coal:i. Cam atunci l-am cunoscut ~i
eu. Avea un mod special de a vorbi ~i a convinge, folosea
expresii urate in limbaj: ne spunea cii practidi un antrena-
ment bun ~i dur, de aceea ~i taxele ~colii erau mari.
Mai tilrziu insa, cand am fost ~i am urm:irit antrenarnen-
tele altor ~coli de karate, am inceput.sa inteleg cii nu ne facea
nici un antrenarnent dur, nici bun, ci i~i batea joe de noi,
mai ales cii erarn mid ca v:irsta. Apoi a infiintat
, si' o asociatie,
'
cbipurile pentru promovarea artelor marriale, ~i a adus ~i 0
companie cu produse straine care funqioneaz:i pe sistemul
«pirarnidii>> ~i i-a obligat pe multi ucenici sa depuna capital
de Ia 500000 de drahme pana Ia 1000000 de drahme, «Ca sa
i§i construiasci viitoruh> §i «si i§i realizeze visele>>.
Ace~tia acum aleargii de !a ora 8 dimineara pana Ia ora

11 seara pentru a promova campania .lui ~i nu lnfeleg cii
acesta 1i exploateaza, le-a blocat minrile. La un moment
dat el s-a aliat ~i cu gnosticii, pe care li prezenta ca fiind
«O asociarie filosoficii ce nu propune, ci cauta solufii pen-
. . .
tru viata noastrii» si a dus multi dintre discipoli acolo; prin
metoda aceasta ei se susrin reciproc din punct de vedere
economic: el scotea anumite sume de Ia asociatie pentru
a~a-zisa promovare a artelor martiale ~i le diidea acestor
gnostici. Iar ei 1l susrineau economic Ia editarea unei revis-
te despre artele maqiale, care nu avea nici o legaturii vizi-
bila cu gnosticii, ~i a editat de fapt numai un numar din
ea. Prin intermediul acestor gnostici a publicat un interviu
de-al lui lntr-o revistii aparutii c:1 supliment de duminica al
unui ziar cunoscut, cu toate cii acest maestru nu reprezinta
nimic ~i pe nimeni In karate aici In Grecia. El se afla In le-
g.l.tura doar cu un maestru japonez din America, iar acela
este de unul singur; E;OEK o evita chipurile din motive le-
gate de karate, dar probabil cii din motive de interes, pen-
tru ca, dacii ucenicii lui s-ar duce Ia concursuri ~i ar vedea
nivelul de pregatire al celorlalte ~coli, 1-ar piiriisi.
Pe de altii parte, c:1 sa dai examene pentru primul dan,
In EOEK se plate~te suma de 15000 de dolari, In timp ce
acest maestru cere 50000 de dolari, bani care ajung toti In
buzunarullui! In ultimii ani multi ucenici 1-au piiriisit, ca
si mine; astfel cresc lndatoririle financiare ale celorlalti."
• •
K.G. a practicat Kung Fu aproximativ trei ani: ,De mic

copil m-am ocupat cu atletismul ~i Inca rna mai ocup. Sti-
lul Kung Fu Jearn privit Ia lnceput cape o gimnastica- fa-
ceam un antrenament dur -, ca pe un mod de autoapara-
re s,i de a rna regasi pe mine lnsumi, precum auzisem ca se
spune. lmi placea cii avea ~i o parte de filosofie ~i nu era
bataie pur ~i simplu. Ca sa cunosc filosofia Kung Fu am

lnceput sa cumpar diferite drfi ~i, fara sa lmi dau seama,
am lnceput sa intru In spiritul New Age, crezand ca sum ~i
cre~tin pe deasupra!
Din lndmplare am cumparat o carte despre New Age,
am vazut acolo simbolurile pe care le foloseam ~i am !nee-
put sa lnteleg ce se lntampla de fapt. Astfel d am lncetat
sa mai p;actic Kung Fu. Insa, In urma cu cateva luni, s-a
lntamplat ceva foarte important, care mi-a oferit ocazia sa
lnfeleg cii ~i sistemele despre care se presupune cii nu au
un substrat filosofic ~i sunt abordate ca sporturi comba-
tive sum de fapt amestecate cu duhul New;l.ge: concret,
am mers cu KTEV .sa vizitez un prieten care locuia ln-
tr-un or~ din provincie. U.nga mine stiitea pe scaun un
domn cate citea ni~te scrisori de mai multe pagini, scrise
In limba engleza. Pentru d cunosc limba engleza, am pu-
tut sa citesc ce se spunea acolo: una era o scrisoare a fami-
liei Moon, care au <<biserica unificiirii>>, dtre maestrul de
Taekwondo din acest or~, In cate se spunea cum poate sa
contribuie Taekwondo Ia unitatea mondiala a oamenilor ~i
ariita dar d nu era prima oarii cand Moon intra In legatu-
ra cu clubul respectiv.
Cealaltii era scrisoarea clubului de Taekwondo ciitre
consulul Coreei Ia Tesalonic, In care II informa pe acesta
des pre colaborarea clubului cu Moon ~i care sunt scopurile
acestei colaboriiri. Dad aceste lucruri se lntampla lntr-un
or~ de provincie, In restul Greciei 9i In marile ora9e oare
ce se lntampla?"
Doamna D.M. a practicat vreme de un an Kung Fu:

,,Am studiat arte marfiale aproximativ un an, In scopul
invafarii autoapariirii. Mi se lndmplase mai demult ceva,
I Campania nationala de transport ora~enesc de persoane (n.trad.).
o tentativa de viol, lnsa am strigat ~i a venit cineva ~i pre-

zumtivul violator a fugit ~i a disparut.
Am preferat Kung Fu pentru dl cuno~team un maes-
tru accesibil; japonezii ~i sistemele lor de arte marfiale mi
se pareau foarte fanatice ~i violente ~i m-au enervat nespus
anumite fraze pe care le-arn citit in reviste, despre stilul ~i
cinstea karatistului, care nu au nimic In legatura cu Karate
Gi (uniforma lui). Mise parea cii japonezii sunt adepfi ai
unei religii violente, dimpotriva Kung Fu mi se piirea a fi
armonios, defensiv, bine intentionat,
, un baler care salveaza
viefi, ca sa spunem a§a.
Insa repede baletul acesta a lnceput sa imi creeze iluzii
de putere ~i de sraramare a adversarilor; speranfa de a de-
veni <<femeia bionica>>, chiar dad nu ~tiam dec:lt vreo do-
ua-trei tehnici, ~i pe acestea superficial. Dupa o anumita
perioada lnsa, s-a lntitmplat un lucru care rn-a smerit lite-
ralmente, in sens bun, ~i astfel am infeles c:lt de zadarnice
erau stradaniile mele pentru autoaparare: in timp ce mer-
geam pe un drum pustiu, a lnceput sa rna urmareasdi 0
m~ina, in care erau doi indivizi, care imi spuneau sa rna
urc in ma~ina. Eu nu spuneam nimk, am schimbat tro-
tuarul pe care mergeam ~i ei au intrat pe sensu! opus, au
oprit ma~ina In fap mea ~i au ie~it din ea -. atunci mi-a
lnghefat sangele In vine. Erau corpolenfi, pareau sa aiba
ni~te brate extrem de v:lnjoase §i, eel mal d.u, aveau o ex-
presie brutala, hodrata a fefei ~i veneau ciitre mine; am za-
rit cu coada ochiului o mi~care deosebita a unuia dintre ei
care avea 0 arm:l in mana, acum nu §rill daci era un cutit
sau un pistol.
in momentul acela greu numai Ia cuvintele «Miiicufa
mea cea preasfand» am putur sa rna gandesc ~i imediat a
aparut un taxi ~i rn-a luat. <<Ce bine di ali sosit», i-am spus
taximetristului, <<pentru cii ace~tia doi. .. », iar el mi-a spus:
«Dar eu credeam cii sunt prietenii dumneavoastra!>> Atat

de mult se apropiaseril. de mine! Dupii aceasta lntampla-
re mi-am pus problema foarte serios mai lntru de toate de
ce, dad. nu dobandisem aceasta lncredere prosteasdi de
sine, umblam printr-un loc pustiu Ia ora unu noaptea. In
fond, eu lmi pierdusem respecrul fatii de integritatea mea
corporala de vreme ce o expuneam lntr-un mod atat de
nechibzuit.
Desigur, pentru aceasta nu erau de vina artele martiale
In sine. Pe de alta parte lnsa, m-am gandit de dfi ani a~
avea nevoie ca sa li neutralizez pe ace~ti adversari. In ace~ti
ani ar trebui sa nu fac altceva decat antrenami:nt zilnic, sa
lovesc sad de box, scotand strigate etc. Astfel viap mea su-
fleteasca s-ar schimba ~i mai mult- a~a cum se lntamplase
deja- ~i acesta era un pret mare pentru o ocazie care nu
~tiam dad. s-ar mai ivi vreodat:i. ~i iar~i, poate d. ar ap:i-
rea §i atacatorul ar putea sa §tie Ia fel de multe ca ~i mine
In arte martiale sau chiar mai multe.
La sala de gimnastic:i venea un individ ciudat, care avea
o centuril. mare In Taekwondo ~i a lnceput sa practice Kung
Fu ca sa lnvete sa l~i foloseascil. mai eficient mrunile ~i lmi
amintea ca expresie a fetei de cei doi- se mai ~i lnvartea In
jurul meu. Incearcii sa lfi dai seama dti indivizi din ace§tia
sau rnai rii ar putea s:l existe. lar:l~i, daca cineva m-ar ataca
cu un pistol, ~a cum probabil ~i cei doi aveau, orice efort
de-al meu ar fi In zadar. Asadar,
, lntr-un fel sau In alrul, rna
aflam doar Ia mila lui Dumnezeu.
De vreme ce, orice a~ fi f:icut, rna aflam Ia mila Lui §i
In momentul critic nu rna pilriisise, am renunpt cu totul
Ia artele martiale ~i am hotiirat sa mil adancesc mai mult
In credinfa cre§tina. Am lnteles di aceasta teama izvora de
fapt din necredinp In Dumnezeu. Era ca ~i cum diavolul
mi-ar fi spus: «D., Dumnezeu nu are grija mereu de tine,
ia-ri soarta in maini pentru di altminteri va fi vai de tine!>>

insa minunea care mi s-a intamplat in acea sead nu '"i fi
putut sa o fac de una singura. ~i am mai invapt sa am grija
sa nu intru in mod nechibzuit intr-o primejdie, forrandu-L
pe Dumnezeu sa faca o minune ca sa rna salveze.
ln orice caz, lmi aduc aminte di In perioada In care
practicam Kung Fu rna apucase o obsesie fara de tot ce este
chinezesc. incepusem sa citesc filosolie chineza ~i rna fasci-
na o finete pe care o avea In exprimare. Voiam sa mananc
preparate chineze~ti, sa fac acupunctura, chiar ~i sa rna 1m-
brae ca o chinezoaicii! In paralel, am lnceput sa am o aver-
siune fara de japonezi, pentru ca ace~tia lntotdeauna li ata-
cau pe chinezi ~i li copiau In tot ceea ce fliceau ei. Astazi
toate acestea au trecut, le..:.am lisat in urm:'i."
Urmeaza textul lui Constantin Sarikas: ,in urma cu

!JlU!t timp, pe cand eram In varsta de 12 ani, vazand Ia te-
levizor filmul serial Kung Fu, am inceput sa aflu despre filo-
sofia lui §i mai tiirziu m-am ocupat cu artele martiale. Am
aflat despre «Inrelepciunea Orientului>> din diferite carri §i
reviste, mai ales din cele striiine, §i am inceput sa practic
stilul japonez Shotokan Karate. Mai tarziu am inceput sa
practic chinezescul Wing Chun. La inceput totul era fru-
mos §i mii bucuram de tot ce invaram. Ma priibu§eam de
atata antrenament dur, ~ase ore pe zi fliceam kata, kumite
§i gimnasticii de tip suedez. in paralel, studiam Zen budist,
taoism etc. ~i incet-incet a inceput denaturarea mea sufle-
teascii. Astfel au trecut anii copiliiriei mele.
Astazi, dupii numeroase peripefii, viid cat de mult m-au
schimbat toate acestea ~i pot sii spun cii experienta pe care
am dobandit-o rn-a ajurat sa lnteleg acum mai multe decat
intelegeam atunci. Astfel, dacii acum m-ar lntreba cineva
dacii a~ vrea sii rna ocup din nou cu artele martiale, raspun-
sui meu ar fi unul negativ. Motivele sunt destule. Dar sa

luam lucrurlle de la inceput.
Mai int3.i inveti t
misd.rile
, J
si terminologia artei martiale
'
respective. Antrenezi trupul in diferitele tehnici ~i in pa-

ralel inve[i mi~ciirile - kata - aferente centurii tale. Desi-
gur, te antrenezi ~i cu unii dintre colegii tai. 1nve[i salutu-
rile, istoria «conduciitorului>> sistemului ~i despre ierarhia
acestuia.
Cel mai infrico~ator este faptul ca incet-incet uiti ca e~ti
grec ~i incepi sa devii chinez. Credinta in filosofii despre
realizarea de sine, medita[ie, karma, kime, Qf etc. te fac sa
uiti eel mai profund scop al existentei tale. Pe .neobservate
devii dur ~i te umpli de ifose ca un balon plin cu aer, gata
sa se sparga. Crezi cii aceste filosofii i[i ofera totul ~i astfel
te pierzi pe tine insu[i.
Tree anii invarand kata ~i particip3.nd Ia concursuri
pentru centura urmatoare ~i pentru dan ~i astfel intri in
jocullor. Nu am nimic de impartit cu atletii care iubesc
gimnastica, chiar nu am. Ceea ce nu imi place ~i totu~i se
indmplii este ini[ierea treptatii a discipolilor ~i deformarea
realitii[ii de ciitre «mae~tri>>.
Pentru cei care nu ~tiu, a~ vrea sa spun cii karate, Kung
Fu sau orice alte arte mar[iale vre[i sunt religie ~i acest lu-
cru ll vedein in istoria lor. 1ntemeietorii lor sunt preo[i,
mae~trii sunt slujitori ai aces tor religii Ia care vin discipolii
lor de aici. Un rol deosebit 1-au avut templele Shaolin in
China si invatiitura lor despre filosofie este cunoscutii din
' '
filmul serial Kung Fu. Artele martiale au inceput in India,
fiind initiate de ciilugari ai hinduismului ~i budismului.
Artele martiale s-au riispandit 1n lntregul Orient, avand
deosebiri lntre m~ciiri ~i terminologii, in funqie de loc,
de traditie ~i de ocupa[ia locuitorilor: de exemplu, in sud
aveau indeletniciri manuale ~i se ocupau mai mult cu teh-
nicUe pentru maini. In nord se ocupau cu tehnicile pentru

pidoare, pentru ci tr:liau :in zone lnalte ~i :i§i antrenaser:i
picioarele.
Meditatia, prin care mintea se gole~te ~i omul devine ca
o planta, are ca scop anestezierea con~tiintei §i ascultarea
oarba In casta sistemului. Aparent exista o lini~te, dar 1n
Joe sa gase~ti ceea ce lti umple sufletul, e§ti ucis suflete§te.
Teoria despre karma este de fapt fatalism, modul ca-
re convenea sistemului astfel lncit, orice s-ar lnt:lmpla, sa
nu existe responsabilitati si lndatoriri - de vreme ce se zi-
' '
cedi toate depind de karma. Dogma monismului absolut
~i teoria holistica despre lume, In care rtu exista distinqie
de fiinta lntre Dumnezeu ~i creatie, precum ~i calea ciclica
pe scara supracon§tiintei impersonale nu rezolva problema
omului: acesta nu intra in comuniune cu Dumnezeu, pen-
tru dl el crede dl elinsu§i este o parte a lui Dumnezeu ~i cii
se va uni cu Universul sau va intra in legaturii cu divinita-
tea impersonala prin tehnicile meditatiei, atunci cand 11 va
giisi pe guru lui ~i va opri iadul relncarnarii - dupa milioa-
ne de ani de samsara.
Insa Dumnezeu este personal, necreat, aHat in legaturii
cu natura creata de El, av:lnd o fiinta diferita de cea a omu-
lui. Omul este creat, inclinat spre didere, stricaciune ~i
moarte. In relatia dintre Dumnezeu si om exista distinctia
' '
de persoana, existii relatia eu-tu, o legaturii de iubire ~i de
'
libertate.
C:lnd omul riim:lne tara aceastii legatura, tara aceasta
comuniune, viata lui nu are un sens mai ad:lnc si el nu se
' '
mantuie~te, cu toate cii el crede cii este totul ~i nu existii de-
osebire de esent:l, ci numai autolndumnezeire, des:lv:lrsire
' '
§i mantuire de sine. Toate aceste dogme vestesc evanghelia
~arpelui. Relncarnarea de fapt nu exista, cu toate cii existii
doua pronuntari ale ei prin doi vrajitori hindu~i: una este
332 MARIA DIM!TR!ADOU
doctrina-despre putere ~i evolurie, iar cealalta este a muri

in inexisteura, chipurile sa inceteze calea ta ciclica ~i sa de-
vii o piccitur:i lntr-un ocean.
Sf:!nta Scriptura ne da raspunsul ca exista doar o moar-
te ~i apoi este judecata fiecaruia. Cre~tinii a~teaptil invierea
morrilor §i nu reincarnarea. Credem in Sfanta Treime ~i nu
in karma, suntem lumina ~i fiii lui Dumnezeu prin infiere
~i nu suntem robi ai §arpelui.
Artele marriale impun un alt fel de a fi, departe de ade-
var, departe de legile nescrise ~i de datini, de tradi[ia ~i
de mentalitatea noastra ~i incearca sa transforme omul
intr-un robot bine setat ~i un sclav a! poftei invequnate
a egoismului. Iisus Hristos mantuie~te §i conduce !a in-
dumnezeire, prin alegerea liberii a omului, mai presus de
srricaciune si
, de moarte, in Impariltia
, fiilor lui Dumnezeu.
Invitafia este pentru noi tofi. Alegerea depinde de noi. Li-
bertate sau moarte?"
Urmeaza textullui Gheorghe Kav., cu ticlul pe care 1-a

dat el inSU§i:
Artele marfiale fi ocultismul

Este cert faptul ca mulfi dintre cei care practica artele
marriale au anumite nelini~ti metafizice, unii mai intense,
alfii mai pufin intense. Ceea ce nu este cunoscut in general
este faptul ca artele marriale provenite din Orient se afla
in legaturil directa cu filosofia ~i cu religiile orientale. Tori
sau aproape tofi mae~trii acestor arte marriale, in paralel
cu aspectul combativ-acletic al artei respective, predau ~i
substratul ei filosofic.
In zilele noasrre, arrele marriale prezinta o inflorire rot
mai mare. Copii foarte mici (dar si adolescenti si adulti) se
J I J J
antreneaza in karate, Taekwondo, Kung Fu etc. Acest lu-

cru, combinar cu !ipsa de caracter ~i de valori care exista ln

zilele noastre, poate sa fie foarte periculos pentru con~tiinta
noastra religioasa ~i nationala.
Micufii Iii de greci cre~tini lnvara despre yin ~i yang,
despre Zen, Buddha, Qi, Prana etc., fad sa cunoasca foar-
te bine elemente fundamentale ale istoriei noastre si mai.
ales ale religiei noastre. Insa raul nu se opre~te acolo.'Toatii
aceastii dutare ideologid ~i merafizica de obicei conduce
pe driirile ~i curentele New Age ~i, ce este mai riiu, conduce
departe de Biserica Orrodoxa ~i de lnvararura ei.
Este cunoscut faptul d religii precum budismul, Zen,
taoismul p. sunt In prima linie a pan-religiei New Age.
Aceste religii constituie o baza ideologica-filosofica a arte-
lor martiale. Intrebarea care se pune este dad aceste religii
- care sunt din firea lor oculte -, predate ln mod indirect
lntr-o ~coalii de arte martiale, pot sa !I ~onduca pe ,ucenic"
Ia misticism ~i Ia ocultism.
Experienra mea personala, pe care am dobandir-o prac-
tid.nd intens arte marriale vreme de aproximativ trei ani,
rna conduce Ia a riispunde alirmativ Ia aceasta lntrebare.
Prima mea legaturii cu misticismul oriental a avut loc ci-
tind cartea Tao Te Ching, care este scrisa lntr-un limbaj
mistic ~i lfi aprinde curiozitatea In legatudi cu subiecte
metafizice.
In aceasta lucrare se fac referiri Ia ,tnrelepfi antici", ca-
re sunt ,tainici ~i intunecari", Ia ,dragonul" care define
,inrelepciunea ~i cunoa§terea", Ia ,,cele treisprezece puncte
ale mortii"
, s.a.
, Toate aceste elemente existii cu intensitate
mai ales In filosofia Kung Fu (se considera ca aceasta este
cea mai misticistii tehnica de arte maqiale), dar ~i In cele-
lalte arte martiale considerate ca provenind din aceasta.
!-Ching este o alta carte de mister care are legatura cu fi-
losofia artelor martiale, dar ~i cu divinatia ~i cu magia. Cel
mai lnalt sistem combativ ln Kung Fu este considerat eel al
dragonului, care simbolizeaza spiritul ~i este eel care ,poar-

tii cu sine vantul". Existii si variatii ale sistemului: dragonul
' '
verde, ro~u, alb §i negru.
Chakrele, centrele energetice ale trupului, conform re-
ligiilor orientale (vezi de exemplu hinduismul) sunt un alt
element important al filosofiei Kung Fu. Sunt acele punc-
te (~i nu numai acestea) ln care, dad se aplici loviturile
potrivite din partea unui cunoscitor, se provoacii o rani
gravii, put:1nd. duce chiar Ia moartea victimei. 0 idee de-
spre ,lnvaraturile" stranii cu care intra ln legiitura eel care
ajunge In spatiul artelor marriale poate sane dea textul de
mai jos: ,Jntr-o zi, Chuang Ju a ciizut lntr-un somn adanc
§i a visat ca era un f!uture. S-a trezit dintr-odata §i a vazut
. ci este din nou In trupullui. Dupii o clipa de gandire, nu
a mai ~tiut dacii era Ju care a visat ci era un f!uture sau era
un fluture care visa c:i era Ju!"
Acest text este atribuit lui Chuang Tse §i este cuprins
In cunoscUta carte care trateazii despre filosofia stilului
Kung Fu. Cel care a studiat ocultismul poate sa recunoas-
ci ~or In acest text doctrine oculte precum relncarnarea
~i proiecria astralii. Insa, pentru eel care vine pentru prima
oara In contact cu misticismul oriental, toate acestea par
secrete inexplicabile ~i 11 umplu de lntrebari metafizice ~i
de o sete de a riispunde Ia ele. Personal, propriile mele ln-
trebari au lnceput sa primeascii riispuns atunci c:1nd am ci-
tit cirti asa-zis cre<tine, dar care In realitate erau ciirti New
J , ) '
Age, precum: Predica de pe munte sau Diagramele viefii, dar

~i ciiqi dar oculte, precum cele de teosofie sau de magie.
Toate acestea, combinate cu c:1teva asemanari aparen-
te In formularea sensurilor dintre budism-taoism si cres-
' '
tinism, m-au convins ci sunt pe drumul eel bun catre
,Adevdr". Crezul meu cre~tin lncepuse deja sa se deforme-
ze. Dar siimanra pe care o sadise In mine Dumnezeu nu
ADEVARUL DESPRE ARTELE MART!ALE 335
murise inca. Toata aceastii ciiurare imi crea pe de o par-

te o euforie ~i o trezvie, dar ~i dezacorduri ~i contradiqii
interioare. in paralel cu dirtile, misticiste citeam si, Sfanta
Scripturii.
Incet-incet am con~tientizat cii ceva nu era bine. in
Cartea Apocalipsei, diavolul este descris ca, balaurul rofu"
~i este numit ,farpele eel mare, eel de Ia inceput". Auzisem
de comunitatea tibetanii a dragonului verde. Ceva in mine
se revolta arunci d.nd faceam semnul svasticii, era o stare
de lupta interioarii. Cercet:l.nd ce se int:lmpla, am aflat cii
acest simbol nu este doar unul nazist, ci simbolizeaza cicli-
citatea, reincarnarea ~i distrugerea ciclica- crearea Univer-
sului ap cum o lnvara budismul ~i hinduismul; de altfel,
de aceea svastica este 1nt:1lnita in templele acestor religii.
Cercet:lnd mai profund, am descoperit cii acest sim-
bol este eel al zeului babilonian Baal ~i di religiile orienta-
le provin din religia idolatril a Babilonului antic, care tin-
de in zilele noastre sa renascil prin mi~carea New Age. Mai
mult, meditafia (sau ciiutarea vidului interior ~i unirea cu
realitatea suprema impersonala) ~i antrenamentul de mul-
te ore In lupta nu aduceau lini~tea interioarii pe care o pro-
miteau, ci mai degraba ele provocau o revolta sufleteascil ~i
o obsesie de impotrivire faril vreun motiv. ,Iluminarea'' pe
care o promitea ,calea de mijloc" a budismului nu era alt-
ceva dec:lt o ln~elare.
Cuno~terea binelui ~i a raului ~i folosirea lor dupa caz
(yin-yang) este un alt element intunecat a! filosofiei arte-
lor marriale. Aceastii cuno~tere are ca scop ,realizarea de
sine", ,autodesilv:lr~irea'', ridicarea omului Ia nivelul spi-
'.
ritual-divin de existenta. Dar si sarpele in Rai cu aceeasi
'
minciunil i-a amagit pe protoparinfii Adam ~i Eva. Elle-a
'
oferit spre gustare fructul pomului cuno~tinfei binelui ~i

rilului, zic:lndu-le: , Vefi ji dumnezei... "Sa nu uitiim cii Ii-
i'
sus Hristos a condamnat cuno~terea ca mijloc de man-

tuire: , Te sldvesc pe Tine, Pdrinte ceresc, cd ai ascuns aces-
tea de cei intelepti ;i invdtati fi le-ai descoperit pruncilor!"
Adevarurile dumnezeie~ti se fac descoperite celor simpli ~i
smeriri ~i nu lnreleprilor lumii.
Urmeaza textul Mariei D., cu titlul pe care 1-a dat ea

insi~i:
Salut de ramas bun armelor

Mi s-a lntamplat ceva ciudat In drumul meu spre feri-
cire ~i spre golul care pe toate le strabate. Fusesem convin-
sa cii toate erau unul, cii acest Unul era Dumnezeu ~i cii eu
rna aflam pe drumul eel burr pentru a lnrelege In lntregi-
me acest adevar pe care deja II traiam In doze mid, fasci-
nante.
Cu siguranra, dacii ~ dob:lndi ,o lnrelegere superioa-
ra', dacii ~, uni prin exercifii emisfera cea dreapta cu cea
stanga a creierului meu, ~ vedea cii demonii, pe care li ln-
talneam atat de des, nu existau .In realitate: erau doar pro-
duse ale unei minfi duale. Cu toate acestea, o voce ~optita
- sa fi fost oare ignoranra cea veche? - rna anunp cii min-
tea duala era o poveste, cii binele era bine, raul era riiu ~i cii
demonii erau demoni.
In acea zi de Vinerea Mare am vrut sa postesc ~i sa tree
pe Ia biserica - lucru foarte ciudat ~i neobi~nuit pentru
mine, care 11 consideram pe Hristos un filosof interpretat
gre~it, un maestru lnrelept, precum Buddha. Poate cii era
,de vina' faptul cii In ultima vreme foloseam ~i rugaciunea
,Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma!" In meditatia pe
'
care o !aceam. In final am postit doar, nu m-am dus Ia bi-
.
sericii; de altfel, de multi ani nu mai trecusem pe acolo si
' '
nu mai ~tiam cum sa rna port, pur ~i simplu.
ADEVARUI. DESPRE ARTELE MARTIALE 337
M-am dus 1nsa acasa Ia un prieten care se pregatea sa

devina maestru, ca sa vad o casetii video, o selectie cu cec
'
le mai bune scene din filmele de arte martiale. Undeva, In
casa, am giisit Noul Testament §i, pentru cii din cil.nd In
cand intrerupeam filmul, citeam din acesta. Filmul avea
intr-adevar seleqii de valoare, cu tehnici admirabile intr-o
executie foarte buna, £acute de Bruce Lee, Jackie Chan,
Sammo Hung §i multi alfii. insa exista §i un Riistignit in
earned- sincer, nu imi amintesc dacii era undeva aproape
de televizor sau in Noul Testament.
. imi amintesc numai ca El exista ~i cii, cu fiecare ocazie,
printre reluarile de faze §i comentarii cu caracter tehnic,
rna intorceam sa rna uit Ia El. Era ceva Ia Cel IU.stignit, pe
care il observam pentru prima oarii §i nu §tiam cum sa li
spun. Dupa ani de zile am giisit acest lucru scris Ia Sfantul
loan Gura de Aur: ,Uitandu-ma Ia Cel Riistignit, rna uit
de fapt Ia imparatul."
Filmul continua. Acum arata o lupta cu sabii intre doi
expeqi in arte martiale imbriicafi in haine albe: gratia ~i
exactitatea lor rna atrageau, pana dnd am vazut cii a in-
ceput sa curga sange. M-am lntors spre Cel IU.stig11it. Nu
imi placea deloc sa vad acest sange: se lnfati~a cu cruzime
lnaintea mea ceva Ia care preferam sa nu rna gandesc, re-
petandu-mi iar §i iar cii scopul este dominatia spiritului
asupra trupului. insa, In realitate, eel care nu este prega-
tit sa verse sangele altuia nu are nici o legatura cu artele
martiale.
Riistignitul dormea imparate§te, cu pace. AF cum am
aflat apoi, El mai lnthl a spus ,Savdrfitu-s-a!" §i apoi $i-a
dar duhul, cu totul liber de tehnici, evolutii §i rivalitil.fi,
neavand vreodatii nevoia de a Se lupta pe un covor tatami
pentru ,a Se gasi pe Sine ins~i". Bratele Lui erau deschi-
se lntr-o lmbriiti§are care ne a~tepta pe noi tofi. Filmul s-a
terminat repede ~i hainele albe devenisera ro~ii din cauza

sangelui.
Nu tmi amintesc dacii experfii tn arte maqiale s-au sa-
lutat tnainte sa piece. In orice caz, in mine se na~tea un sa-
lut straniu ~i irevocabil de riimas bun fata de arme. Nu era
doar pentru d nici unul dintre mae~trii pe care i-am avut
pan a acum nus-a dovedit a fi cu adevarat dubovnicesc, nu
era numai faptul d distingeam o denaturare periculoasa
a caracterului meu. Nu era frica in fata demonilcir, despre
care prietenii mei experti in arte marfiale credeau d pot
sa !i respinga cu o singura loviturii, nici dorinfa de a duta
o cunoa~tere ascunsa Ia un alt maestru, intr-mi alt sistem,
intr-o alta tara. Era faptul d artele martiale incepeau de Ia
riiu ca sa se sfar~easca tot in riiu. Nu este posibil sa ajungi
Ia bine urmand raul, ~tepdnd ca yin sa ii cedeze locullui
yang. Insii, ~a cum am inteles apoi, inspiratorul riiului es-
te o persoana care nu vrea sa ajunga Ia bine nici el, nici alt-
cineva, de aceea nimic din ceea ce el a inspirat nu conduce
acolo, spre bine.
~tiu bine ca cei care nu cunosc faptul d raul este per-
soana nu vor intelege ceea ce spun eu. Unii vor !nclina
capul cu tristefe pentru ,intelegerea mea slaba' in fara
,,realitiitii supreme". insii este ciudat cum un om poate s:i
accepte !ntr-o clipa ceea ce a ascuns in sine vreme de ani de
zile. Este ca ~i cu talharul de pe cruce.
Ca cineva sa p~easd pe un drum, trebuie sa !l aleaga
cu hotarare. Cel care vrea sa aleaga calea binelui, sa nu !~i
piarda timpul, pentru d nu existii nici o cale spre un ,bi-
ne" abstract pe care fiecare !I define~te dupii bunul plac. In
plus, nu existii mai multe ciii care conduc Ia bine, ci numai
una singurii: calea Celui Rastignit.
14.
OUL SARPELUI
,
Se nume§te New Age - o amestediturii de mi~ciiri ~i

organizafii care vestesc di va veni o nouii epocii pentru
omenire ~i aspirii. Ia unirea sub o conducere, o economie
~i o religie mondiale. Sum multi cei care, cu dovezi des-
tal de serioase ~i cu ~i mai multe indicii sustin cii este vor-
ba despre o lucrare a unor organizatii ·secrete sau viidite,
existente dinainte, care s-au lnfiinpt In secolele anterioa-
re cu aceste scopuri ~i considerii riizboaiele mondiale ca fi-
ind rezultate ale aqiunii acestor organizafii. Independent
de acestea, este o realitate faptul cii ideea unirii mondiale a
fost promovatii puternic de ciitre Asociatia Teosoficii a Ele-
nei Petrovna Blavatski (anullntemeierii ei fiind 1875) ~i a
fost declaratii oficialii In anul1893 Ia Chicago, Ia lntruni-
rea primului ,Parlament a! religiilor lumii", care a adunat
140000 de oameni.
Acest ,Parlament" a fost organizat de ciitre ,Biserica
Noului Ierusalim" a ocultistului suedez Emanuel Sweden-
borg (1688-1772), care In lucrarea lstoria Magiei Albe este
caracterizat ca spiritist. Potrivit acestuia, existii cinci epoci
sau oranduiri ~i In fiecare dintre ele Pronia divinii se apro-
pie lntr-un mod nou de oameni. Se presupune cii a pa-
tra epoc:l, cea cre§tin:l, s-a terminat ~l a venit vremea s:l se
schimbe lucrurile In cadrul unei ,Noi Ere".
Acest ,Parlament" a constituit momentul inirial a! mi-

siunilor hinduiste ~i budiste in Occident. Auvorbit acolo,
printre alfii, japonezul Shaku Soyen ~i ucenicullui, Dais-
etz Teitaro Suzuki (1870-1966), apoi Anagarika Dharma-
pala (1864-1933), intemeietorul Societiifii Maha Bodhi (in
Colombo, in anul1891) ~i indianul Swami Vivekananda
(1863-1902), intemeietorul Asociariei Vedanta. Panreligia
New Age este un amestec sincretist cu evidenfierea oriciirui
fel de paganism, cu diferite forme de magie, cu astrologie
(pe care ,se fundamenteaza" sensu! New Age), cu religiozi-
tate hindo-budistii si , ea promoveazii si, o transformare di-
ficilii a cre~tinismului ,potrivit cu concepfiile de mai sus".
In douii cuvinte, este vorba despre o transformare care nu
mai este cre~tinism, cu toate di :il numesc a~a, ,interior"
(de parcii ar exista ~i un cre~tinism exterior... ).
Nucleul religiei New Age este ,desiivi\r~irea de sine", adi-
cii proclamarea omului ca fiind dumnezeu cu propriile lui
puteri ~i tehnici; este vorba exact de evanghelia ~arpelui, de
celebra expresie ,vefi ji dumnezei" pe care a spus-o diavo-
lul protopiirinfilor no~tri Adam ~i Eva. Conform New Age,
aceasta inviifiiturii demonicii constituie nucleul tainic al tu-
turor religiilor- si al credintei crestine -, insii Biserica ofici-
' ' '
alii 11 pastreazii ascuns, spun ei, din motive de ... putere!
Mai jos prezentam ci\teva elemente despre organizariile
~i reprezentanrii New Age, care folosesc artele mar1iale in in-
struirea lor sau sunt promovate prin ~coli de arte mar1iale,
ele fiind menrionate in aceastii carte ca miirturii:
Noua Acropola - a fost infiintata ca ramura a Aso-
ciap.ei Teosofice, careia conducatorul acesteia de atunci,
Sri Ram, i-a dat intemeietorului ei, ocultistul argentinian
Jorge Angel Livraga Rizzi, simbolul pe care Noua Acropold
11 are pi\nii acum. Ea urmiire~te crearea unor supraoameni
definatori ai puterii, care vor conduce lumea pe baza unui
model totalitar, cand ,va veni haosul"- pe care 11 pregatesc

cu sarguinra alte organizarii.
Ea este caracterizata ca o mi§care neofascista §i neoido-
latrii. Invata
'
reincarnarea, karma si
' .
alte lnvaraturi hindo-bu-
diste, diferite tradifii pagane despre sirene §i pitici, teo-
rii despre secrete antice §.a. Are ,institute" de medicina
ale New Age (homeopate etc.), de arte marfiale, de arta §i
de etnologie. Este prezentata ca fiind ,o asociatie filosofi-
cil" cu preocupari artistice (vezi alte detalii In capitolul al
pselea al acestei ciirti).
Gnosticii: organiza(ia a fost £nfiinfata de Samael
Aun llleor (1917-1977), considerat ,Avatar a! epocii var-
sdtorului" fi admirator a/lui Lucifer, pe care £1 numea
,demonul bun hristos'; ,soaregnostic" ,.a. Conform unor
fo§ti membri superiori, aceasta organizatie lnvafa ,magia,
meditatia, dilatoriile astrale, exercitii de telepatie, trezirea
puterilor interioare... Metoda principala folosira este <<ai-
chimia sexuala>>, adica unirea sexualii. a membrilor ei, pen-
tru evolutia lor spiritual:!'.
Conform lui Weor, aceasta metoda o practica §i Hristos
cu sofia Lui §i de aceea El a devenit supraom. Se presupune
c:l prin toate acestea Weor (care se sustinea cii este lntrupa-
rea unui Inger ciizut) ar construi o Noua Rasa, pe care ova
conduce lntr-un mod tainic Ia a sdpa de ,distrugerea care
vine". Dupa ajungerea Ia menopauza a sotiei lui, Litelan-
tes, Weor exersa alchimia sexuala cu ucenica lui, de aceea
membrul de baza al mi§drii Julio Medina §i alfi ucenici
1-au acuzat de adulter §i au scindat organizatia.
lnainte ca ,avatarul" s:l moar:l, acesta a declarat d. su-
fletullui se va odihni lntr-o mumie egipteana pana Ia ur-
matoarea lui lntrupare. Dupa moartea lui s-au format trei
diviziuni ale mi§ciirii, una condusa de Litelantes, alta de
Medina si a treia de Ravolu. Fiecare dintre cele trei le acuza
•
pe celelalte douii de magie neagrii. De curand, diviziunea

lui Ravolu a organizatiei ~i-a schimbat titlul ei in Mifcarea
gnosticd creftind(!} a .Greciei Noii Ordini! Celelalte douii se
numesc S.E.G. ~i A.G.E.A.C.
Viafa armonioasii: organizafie guruistii condusii de
Robert Najemy, ucenic a! lui superguru Sathya Sai Baba.
Se prezinta ca fiind chipurile adogmatica, dar invata dog-
mele reincarnarii, karmei, metode de meditatie ~ide yoga,
vegetarianism ~i alte elemente hinduiste, in timp ce Il pre-
zintii pe Hristos ca avatar ~i folose~te in meditatie rugaciu-
. nea ,Doamne lisuse Hristoase, miluie~te-ma!", in paralel
cu diferite mantre hinduse.
Despre ciilatoriile pe care le organizeaza in India pentru
a-! vizita pe Sai Baba, el spune cii adepfii merg acolo din
proprie initiativa. Este prezent in mod regulae Ia posrul de
radio Sandtate fi ecologie ~i detine un ashram (miiniistire) In
Mirinunda. lnsala , oamenii in multe feluri: cheama preoti,
ca sa facii sfe~tanie, a fiicut cerere Ia Ministerul Ordinii Pu-
blice pentru a preda gratuit yoga detinufilor ~i li asigurii
continuu pe adepfi d pot sa fie alaturi de organizatie ~i sa
fie ,§i cre~tini".
Din pacate insa, guru lui Najemy, Sai Baba, apatine
(impreuna cu Hare Krishna ~i cu alfii) organizatiei Vis-
hva Hindu Parishad, care a fost lnfiintata in anul 1964 in
Bombay cu scopul ,apariirii, dezvoltarii ~i riispandirii va-
lorilor hinduiste" ~i constituie latura politicii ~i religioasa a
partidului nationalist de extrema dreaptaBharatiyaJanata
In strainatate.
Aceste doua organizatii provin din R.S.S. (Rashtriya
Swayamsevak Sangh), ai ciirei membri !-au omorar pe Ma-
hatma Gandhi. In interiorul tiirii, cele douii organizatii se
ocupii cu hinduizarea prin intermedin! operatiunilor arma-
te impotriva eel or nascuti cre~tini din India de nord-vest
~i sa ascunda arderea de vaduve vii impreuna cu sorii lor

morri, lin~area publica a musulmanilor ~i alte asemenea
preocupari nobile.
in strainatate, ei susrin drepturile minorirarilor religi-
oase {iar !n rara lor le !ncalci farii ner~inare)' pentru cii !n
strainatate ei constituie o minoritate. Ei folosesc cele !ega"
te de ,libertatea religioasii", astfel !neat sa promoveze farii
piedici transformarea structurii sociale lntr-una hinduista
rasista, pe baza ,valorii hinduse" a castelor- care Ia randul
lor se bazeazii pe karma ~i pe re!ncarnare.
Biserica unificarii: este o creatie a falsului mesia Sun
Myung Moon (1920-2012), unul dintre cei 50 cei mai
mari posesori de capital financiar din lume. El ~i cea de-a
doua so tie a lui, Hak Ja Han, se autointituleaza ,Mielul ~i
Mireasa'' ~i susrin ca prin ,nunta lor perfecta' a avut Joe a
Doua Venire (sfar~itullumii) ~i s-a mantuit omenirea!
Moon apare ca eel ce a reu~it acolo unde Hristos a e~uat,
precum ~i ca Parinte al omenirii, pe care urmeaza sao uni-
fice, salvand-o de ateism ~i de comunism. Lozica lui este:
,Usati dolarii cei verzi sa se lntoarca Ia «Tatal>> (adica Ia el
insu9i)! "Intrarea In Germania ~i In Anglia i-a fost interzisa
lui Moon din motive de interes public, lnsii In alee )ari, ~i
mai ales In Rusia, el aqioneaza liber ~i nestingherit.
Moon lnfiinteaza fundatii de lnvararnant prin inter-
mediul carora l~i promoveaza organizaria ~~ cumparii fa-
brici In lumea lntreaga. In Grecia are ziarul Athens News
(~tirile Atenei) ~i se spune ca a cumparat o band parti-
cular"-. Omullui de lncredere este profesorul Sava Aguri-
dis de Ia Facultatea de Teologie Ortodoxa din Tesalonic,
ciiruia i-a oferit In cadrul unei ceremonii sarbatore~ti un
exemplar din Sfonta Scriptura Universala, o monstruozita-
te panreligioasa pe care au alcacuit-o adep)ii lui cu scopul
de a-1 proclama Dumnezeu pe Moon. ·
La seminariile lui, Moon folose~te o spalare dud a cre-

ierului cu metode care au fost testate cu succes in riizbo-
iul din Vietnam (!ipsa de mancare §ide somn etc.}. Moon
controleaza comerrul mondial cu ginseng ~i nu se da in la-
turi sa cheltuie bani multi pentru a-~i atinge scopurile. Se
afla in spatele a sure de organizatii, aparent independente
intre ele, care au titluri in~elatoare (asociafii penrru pace,
cluburi de dans ~.a.}.
A devenit foarte cunoscut din cauza nuntilor colecti-
ve pe care ii obliga pe adeptii sai sa le savar~easd $i Ia. care
Moon insu*i hotiir~te cine se va casatori cu Chle- de regu-
la mirii <i miresele nu se cunosc unii cu altii. Soria lui a vi-
' ' '
zitat de mai multe ori pra noastd ~i vorbe~te in conferinte
organizate Ia marile hoteluri. La ultima ei vizita a primit-o
insu§i Gheorghe Rallis!
Panaghiotis Tulatos (conform altora, numele lui ar
fi Tuliatos)- este £ntemeietoru/Asociafiei Lumina snare-
lui. Potrivit unor fo~ti adepti ai sai, dar ~i unor cercetatori
ai spajiului panreligios, acesta este absolvent al *colii arne-
deane ocultiste Astara ~i in strii.inatate a inrrat in legaturii
cu organizatia Copiii lui Dumnezeu a lui David Berg, cu
guru Sai Baba ~i poate cu Maitreya. In Grecia, Ia inceput a
colaborat cu teosofii din Kalamata.
Promoveaza un ames tee de ufologie (despre extratere§tri},
elenism antic, Ortodoxie ~i invataturi hindo-budiste, pre-
cum si teorii ,stiintifice,, extrem de inexacte. A i:ncercat sa
' ' '
organizeze cumparari colective de terenuri pentru crearea
unei comunitiiji care, chipurile, i-ar apara pe adepjii lui in
epoca antihristului - in vreme ce existii zvonuri despre in-
tamplari cu tentii sexuala.
Radioul Baraca a racut o emisiune despre el f'ara sa
menrioneze nurnele lui, in timp ce a devenit subiect tratat
in emisiunile televizate ale Seminei Dighenis, in care fo*ti
adepri ai lui 1-au acuzat de in*elaciuni cu caracter ocult *i
economic. Canalul de televiziune 5 ~i Kostas Mulonas 11

arata ca fiind nedreptafit ~i urmarit. Paralel cu lnvararurile
despre karma, re1ncarnare, astrologie ~i despre grecii care
au venit de pe planeta Sirius, apare ~i ca susfinator al ca-
lendarului vechi. Urmare~te sa i se fad. publicitate In ori-
ce fel.
Din pacate, organizariile ~i oculti~tii izolati care sunt
promovati prin intermediul ~colilor de arte marriale sunt
mai multi -In timp ce exista mae~tri care se prezintii. ca fi-
ind conducatori spirituali ~i invitii. neoficial pe diferifi gu-
ru din strii.inatate. Nu este necesar sa existe lntotdeauna o
intenfie rea, este specific omului sa vrea sa lmpartii.~easd
tot ceea ce considera a fi bun cu alfii- f'arii. ca aceasta sa ln-
semne d lntotdeauna d este rnotivul pentru care o fac.
Cred ca este naiv sa s~ abordeze fiecare maestru oriental
de arte marriale ca ~i cum ar fi un organ al planurilor de
tip Tanaka; de multe ori ace~tia l~i fac pur ~i simplu mese-
ria lor, asa cum stiu ei sa o fad. fnsa tot atilt de naiv este
' '
sa excludem posibiliratea ca unii sa fie initiati In ceva mult
' '
diferit de ceea ce ~tim noi.
Istoria lnvara d In general marile organizatii cu retea
atrag diferiti oameni care vor sa foloseasd aceasta retea
' '
pentru propriile lor scopuri. Un exemplu clasic sunt loji-
le masonice, care au fost bresle exclusiviste de constructori
din Evul Mediu pil.na c:lnd au fast stricate de a cultism.
15.
ETHOSUL ORTODOX
, Odatii, un om bogat s-a dus in vizitil cu triisu-

ra lui Ia un prieten tn{elept, care-locuia intr-o colibii
cu acoperijul giiurit. «Prietene, in ce st'are nenorocitii
triiiertl aicil», a exclamat bogatul $i tn{eleptul a riis-
puns: «Nenorocifi sunt cei ce nu cunosc Tao. Eu sunt
siirac, dar nu nenorocit)), "{Chuang Tse)
, Omul pe~fict este ca un duh. Pot sii fiarbii In jurullui
lacuri intregi, fnsii el nu simte cilldura, rdurile Ho #
Han pot sil lnghefe, lnsil el nu simte ftigu£ folgerele pot
sii spintece munfii fi vdntul sii tulbure marea, insii el
riimdne neinfricat. Nici moartea, nici viafa unei astfel
de fiinfe nu se schimbd, ci ea cill!ttorqte peste nori, se
ridicil panilla soare fi Ia lund fi peregrineazii ford griji
dincolo de cele patru mdri. " (Nei-Chu So)
. . Omul superior are nevoie de trei ani ca sii tl judece pe
un dtl{man a/lui; omul obi1nuit !nsii !I judecii imedi-
at. "(autor anonim)
,Exisra oameni care ascultii de Hristos pentru a pri-

mi cinste ~i laudii din partea a!tor oameni", citim In car-
tea ieromonahului Dionisie numita 100 de capete despre
pocdinfi't, ~i existii alrii care fac ascultare de Dumnezeu
pentru cii ll iubesc.
Primii, pe de o parte, vor tinde sa transforme visul pa-
radisului piimantesc In realitate, luand sabia puterii ~i tii-
ind capetele padito§ilor sau vor organiza astfel mediul so-

cial, ind.t tori sa fie obligati sa fad binele. Iar ceilalti vor
' ' '
prefera sa fie uci~i de ciitre pacato9i deciit sa ii omoare pe
cei rai.
Primii vor e~ua, penrru ca nu ~tiu ca paradisul paman-
tesc nu poate fi realizat arat timp cat existii eel pufin un
om care vrea sa faca raul, indiferent dadi poate sa puna in
practidi raul pe care 11 dore~te. Ceilalfi, respeccand liber-
tatea persoanei umane ~i iubindu-i pe oameni, vor deveni
adevarati urmatori ai lui Hristos.
'
Primii probabil ca vor mo§teni iadul, ca cei care nu
s-au supus poruncilor Dumnezeului-Om care spune:
,Nu, ca nu cumva alegand neghinele, sa distrugefi fi gra-
ul ci liisafi-le sa creased impreund pand Ia secerif. "Ceilalfi,
plangand penrru raul care exista ln lume §i pentru cei
paciito~i, vor mo~teni lmpararia lui Dumnezeu ~i vor de-
veni lmpreuna-mo~tenitori cu Hristos, ,luand armele" ha-
rismelor Duhului Sfant.
Oamenii se impart ln trei categorii: trupe~ti, suflete9ti
~i duhovnice~ti. Cei trupe~ti sum cei care se ocupa exclusiv
cu pliicerile ~i cu desflitiirile, flira sa aiba nici 0 dispozifie
sufleteasd de pociiinta si nici nu se straduie deloc sa fie
' '
binepliicufi lui Dumnezeu ~i sa devina parta9i ai luminii 9i
ai slavei dumnezeie~ti. De asemenea, clin cauza alipirii lor
de patimi, s-au asemanat in lntregime cu animalele, pen-
tru ca nu vor ~i nu pot sa se uite spre frumuserea lui Dum-
nezeu 9i prin voinfa lor stiiruie in siivar~irea piicatului ~i se
razboiesc cu alfii pentru dobandirea de bani, de slava ome-
neascii si de pliiceri. Pentru acestia, iubirea de bani, iubi-
' '
rea de slava ~i cea de pliicere sum valori supreme. Oame-
nii trupe~ti doresc sa facii din piimant un paradis lumesc
~i sa se bucure de placeri ~i de desflitari fii.rii a fi deranjafi
vreodatii.
Oamenii suf!ete~ti se afla lntre virtute ~i raurate. Ei ur-

maresc buna pastrare a trupului ~i In acela~i timp caura !a-
ucla oamenilor pentru pufina sau chiar inexistenta lor vir-
tute. Ei cred In mod incon~tient cii sunt sfinti. Uitii lnsa cii
din momentulln care cineva s-ar gandi cii nu este paciitos,
deja din acea clipa el devine paciitos. Este laudabil ca ci-
neva sa doreascii sa devina sfant ~i fie ca toti oamenii sa l~i
doreascii sfinfenia, lnsa este piicat ca cineva sa se considere
pe sine sfant!
~adar, ace~ti oameni suflete~ti evita eforturile virtufii
ca sa nu sufere ~i sa l~i piarda confortul, sa renunfe Ia paca-
te, sa nu fie lipsifi de respectul celorlalfi sau ca sa nu se stri-
ce imaginea de sfinfenie pe care o au ei ln~i~i despre sine.
Cei suflete~ti, fiind condu~i de patima slavei de~arte, au, pe
langa alte scopuri, recunoa~terea lor universala. De aseme-
nea, nu vor sa arate iubire fata de Dumnezeu ~i de semenii
lor, nici pace, lnfranare, compasiune, smerenie.
~i oamenii suflete~ti doresc sa fad pamantul un para-
dis, in care nimeni nu va mai putea sa facii riu, ca sa nu
.fie pu~i In situatia de a lupta lmpotriva raului ~i astfel sa l~i
piarda confortul ~i respectul de sine, din pricina posibile-
lor lor traume sufletesti. In orice caz, si acestia sunt lipsiti
' ' ' '
de lumina dumnezeiasca, sunt incapabili sa se adanceascii
In tainele Duhului ~i In cunoa~terea lui Dumnezeu, pen-
tru ca suma lnclinafiilor lor egoiste determina faptele viefii
lor pamante~ti.
In fine, oamenii duhovnicesti sunt liberi, traiesc liber-
tatea pe care le-a daruit-0 Duu'tnezeu Insusi. Si-au curatat
' ' '
sinele lor prin eforturile ascezei ~i prin lucrarea poruncilor
dumnezeie~ri. Astfel, dup:i salii~luirea adev:irului ~i a iubirii
In ei, au ajuns Ia vederea mai lntai a celor existente ~i apoi a
lui Dumnezeu. Cei care tdiesc duhovnice~te plang pentru
cei paciito§i ~i pentru piicatul care exista In lume. Ei se roa-
ga pentru cei care nu se roaga, precum ~i pentru cei care nu

~tiu di trebuie sa se roage. Ei 1i iubesc pe toti. Tottil. Nu in-
ceardi sa li schimbe pe padto~i prin violenta, pentru d ei
respectii libertatea omului. Ei manifestO. fata de fiecare om
pe care Dumnezeu 11 va aduce langa ei sentimente de cordi-
ali tate spontana. Traiesc In lume cu felul de a fi allui Dum-
nezeu, £ira sa urmareasca recunoa~terea lor universala, nici
nu cauta laude ca riisplata pentru virtutile lor.
Dacii ceilalti vor urma modul de viata in mod liber, tara
constr:lngere, acest fapt va fi un prilej de bucurie pentru su-
fletele lor pline de dragoste. Vor prefera sa fie ei uci~i de cii-
tre cei padro~i dedt sa foqeze, chiar ~i numai pe un piica-
tos, sa fad binele cu sila. Omul duhovnicesc este eel care, de
bunavoie ~i prin hotiir:1re Iibera, lmpreuna-lucreaza cu SEl.n-
tul Duh, Care S-a siil~luit ~i traie~te in eel unit cu Dumne-
zeu; omul duhovnicesc se sprijina In intregime pe initiativa
~i Intruparea m:1ntuitoare a Fiului lui Dumnezeu.
Probabil cii nu este nevoie a spune nimic mai mult pen-
tru a se vedea c:1t de striiine sunt ,spiritualitatea orientalf',
mentalitatea artelor mar1iale ~i caracterul ,luptatorului bi-
nelui" de erosul ortodox.
Intr-o emisiune Ia Radio Baraca, in legiitura cu arte-
le martiale ~i etosul ortodox, unde au fost prezenti multi
mae~tri de arte martiale, maestrul de Ninjutsu, Kostas
Dervenis, adres:1ndu-se coordonatorului emisiunii, pa-
rintele Constantin Stratigopulos, a spus cii nu existii nici
un motiv de nelini~te pentru copiii Greciei, mai ales cii
nici unul dintre maestrii , de arte martiale
, din Grecia nu
cunoa~te bine religiile orientale. Dacii Tasos Karamitros
pune in ~coala lui de arte maqiale un templu ~intoist nu
lnseamna d acesta este in postura de a preda ~intoism ~i
budism sau orice altceva asemenea, ci face acest lucu pen-
tru a crea o atmosfera orientala.
Instructorul de Jeet Kune Do, domnul Likurgos, a ras-

puns Ia aceasta cii chiar ~i dacii maestrul este semidoct sau
nu are nici o legaturii cu religiile orientale, ucenicii gasesc
singuri ciirti de filosofie orientala, de vreme ce au dobiin-
dit o asemenea curiozitate ~i a mentionat ciiteva exemple.
in final, problema pentru un cre~tin nu este dacii se preda
corect sau gre~it budismul sau taoismul sau orice altceva,
ci ca el pierde etosul ortodox, tara ca macar sa lnteleaga bi-
ne acest lucru.
Aceasta lndepartare este descrisa foarte potrivit de de-
daratia pe care a tacut-o Ia acee~i emisiune instructorul ja-
ponez de Taekwondo al echipei nationale a Canadei: ,Tae-
kwondo nu are legatura cu teologia. Taekwondo facem din
momentulln care ne n~tem piina ciind vom muri. Atunci
ciind murim lasam totul In seama teologiei." Se lntelege fap-
tul ca copiii mid care intra In acest dimat nu au timp sa
descopere etosul ortodox, deci fie vor cadea lntr-o amagire
de tip oriental, fie se vor ocupa numai cu partea combati-
va a artelor martiale, ridiciind-o lnsa Ia nivelul unui mod de
viata. Acolo unde. nu locuie~te Hristos, va locui altcineva:
omul lntotdeauna simte nevoia unui anume mod de viata.
Ciind primii crestini
,
erau lntemnitati
• t
si
'
dusi
,
In fata
'
conduciitorilor pagiini, care li lntrebau care este numele
lor, ce meserie ~i ce religie au, ace~tia obi~nuiau sa raspun-
da Ia toate lntrebarile cu acee~i expresie: ,Sunt cre~tin."
Faceau aceasta pentru cii lntre ei ~i Hristos nu intervenea
nici o alta preocupare, nici un ,ego fals"; legatura lor cu
Hristos era cea care determina totul In viap lor.
Acest lucru nu este ceva ce taceau numai anumiti ciilu-
gari - ci 11 raceau toti - ~i nu este valabil doar pentru vre-
murile vechi: In Africa de astiizi, cu diversele dispute ~i pri-
goniri lntre rase, multi ortodoqi negri, care sunt lntrebati
de ditre adeptii uneia sau altei formatiuni acele~i lucruri,
dau acel~i raspuns ca ~i acei mucenici ~i simt cii astfel au

raspuns Ia toate lntrebiirile.
Mii lntreb dacii putem sa spunem di suntem cre~tini
ca ~i aceia atunci c3.nd ~tept:lm s:l ,ob~inem Virtu~i" ~i ,s:l
luptiim cu noi ln~ine" prin intermediul artelor maqiale,
· pe care le definim ca fiind modul nostru de viafii. Mii ln-
treb dad putem sii spunem cii avem un etos ortodox da-
cii, atunci c:lnd Hristos ne cheamii: , l/enifi Ia Mine tofi cei
osteni(i fi impovara{i fi Eu vii voi odihni pe voi': noi triiim
de suprafafii viara noastrii In Bisericii (dacii o triiim ~i pe
aceasta) ~i c:lnd vrem sii ne despoviiriim ~i sii ne destindem,
noi alergiim sii ne antreniim ,pentru lupta'.
Este elocvent faptul cii Kolokotronis ~i Makrighianis,
care nu erau expeqi In luptii, Ci comandanfi supremi de
armata - ~i aceasta datoritii nevoii In situafia respectivii ~i
nu din alte motive -, nu se destindeau prin gimnasticii ~i
filme de riizboi, pentru cii erau cre~tini ortodoqi auten-
tici (con~tienfi de ce sunt cu adeviirat). Odihna lor era ru-
giiciunea. Aceasta i-a dat lui Kolokotronis miirinimia de
a spune ,,Pomene~te-m:l, Doamne!" atunci c3.nd a auzit
hotiirarea de condamnare a sa Ia moarte, i-a dat puterea
de a-i ierta pe cei care, In loc sii li fie recunosciitori, 1-au
lntemnifat lntr-un bed lntunecat ~i, mai mult, sii poatii sii
cheme Ia parastasul fratelui siiu ~i pe eel care II omorase pe
acesta. Makrighianis, potrivit propriei lui relatiiri, facea In
fiecare searii c:lte 3000 de metanii.
Nu ~tiu dacii instructorii de astiizi care se declarii
ortodoc~i au transformat In faptii porunca .Rugafi-vd ne-
incetat" ~i au reu~it astfel sii combine rugiiciunea Doamne,
miluiefte cu loviturile de picior ~i de pumn. In orice caz,
nu s-a lnt:implat niciodatii sii cunosc pe cineva care sii fi
descoperit bucuriile rugiiciunii ~i sii simtii In acel~i timp
mulfumire ~i printr-un astfel de mod de gimnasticii.
Atitudinea Bisericii far:i, de exercitiul

, fizic si, de lucrarea
trupeascii a fost lntotdeauna una pozitiva: este cunoscut
faptul cii monahii Ia m:in:istiri lucreaz:i din greu. Intr-o cu-
v:lntare a sa pe tema artelor marriale, rinut:i cu pujin timp
inainte de emisiunea radiofonicii pe care am menjionat-o
lnainte, p:irintele Constantin Stratigopulos a spus ~i ur-
matoarele: ,,Ar fi bine ca, In paralel cu via)a lor duhovni-
ceascii, toti
, copiii sa facii si
, un exercitiu
, fizic- nu din ego-
ism, nu pentru un concurs. Ar fi foarte frumos. Recomand
chiar acest lucru. Ne lngrijim de trup ~i cultivam profund
~i suHetul nostru ~i ar putea ~i atletismul sa fie ceva binecu-
v:lntat ~i sfinrit- pentru cii. astazi acesta a ajuns sa aiba nu-
mai o dimensiune trupeascii. Altceva este sa fii inginer ori
bii.can si
, sa ai o credinta, care mie nu lmi place - lnsa esti ,
liber sa o practici - ~i altceva este sa fad ceea ce are In si-
ne propria sa credinja. Sa facem deosebire lntre ele. Altce-
va este sa cada cineva In ln~elare, deci prin urmare ne vom
ruga pentru el, ~i altceva este ca ceea ce face sa aiba In sine,
in fiinta sa, in§elarea."
La intrebarea pe care am pus-o In legaturii. cu folosi-
rea artelor marriale numai ca exercijiu fizic, mi-a riispuns
cii acest subiect nu are temei pentru cii pozijiile se bazeaza
pe yin-yang. leromonahul Dionisie Voglos mi-a spus refe-
ritor Ia aceasta cii mi~ciirile artelor maqiale nu sunt pur ~i
simplu combative, ci au ~i alte intenrii ~i, analizand par-
tea lor ,eiiergetica'', a ajuns la concluzia ·ca ,Hristos nu a
lnvararpe aljii karate". De asern:enea, el remarca faptul cii
preocuparea cu asemenea tehnici, In scop de autoaparare,
presupune acceptarea g:lndului demonic cii. aproapele nos-
tru este un du~man.
Cu plirintele profesor Gheorghe Metallinos am avut

urmatoarea convorbire:
-Am intdlnit maeftri de arte mar{iale care foe meditafie,
au duhovnic fi participd Ia Sfintele Taine ale Bisericii.
- Si atunci cum predau arte martiale? Sfintii Parinti ai
' ' '
Bisericii (Sfantul Vasile eel Mare ~i Sf:lntul Atanasie eel
Mare) lamuresc faptul cii riizboiul este o stare satanica ~i nu
este de acceptat, ci este doar tolerat. In cazul in care altii ne
ataca, putem sa folosim mijloacele moderne care existii ast-
fel inc3.t sane ap:'ir:'im tara. Nu este nevoie s:l inv:lt:lm arte
martiale, care, fie prin meditatie, fie f"ara, sunt produse ale
unei alte culturi, care nu este o culturii a indumnezeirii. lar
Socrate spunea d este mai bine sa fii nedreptatit decat ca
tu sa nedreptate~ti pe altul.
- Ei spun cd folosesc artele mar{iale numai pentru auto-
apdrare.
- Sensu! autoapararii este ceva satanic, pentru cii
izvorii~te din egoism. Pentru cre~tin poate fi valabila nu-
mai apararea celuilalt, adica sa apere pe altul care este in
pericol. Un monah spusese: "Dad vad pe unul cii atad pe
o fetita pentru a o viola, voi spune <<Doamne lisuse Hris-
toase, miluie§te-m:'i!», :imi voi face cruce §i,_dac:l nu se poa-
te altfel, voi interveni ca sa il opresc."
Hristos Insu~i, atunci dnd a fost palmuit, a intrebat:
"De ce Md lovqti?" La fel ~i cre~tinul, atunci dnd cineva il
atacii, poate sa ii spuna: "Frate, de ce rna love~ti?" Autoa-
pararea cre~tina este sa intoarcem ~i celalalt obraz, dar ni-
meni din piicate nu spune sa infruntam raul prin sfintenie,
ci to{i vorbesc numai despre ce este u~or.
-Dar ei spun cd, in lumea intinatd in care trdim, autoa-
pdrarea este absolut necesard.
- Nu exisdi deloc o lume intinatii. Pentru cre~tin toate

1
sunt foarte curate ~i pline de putere, totul este trupullui
Hristos.
- Ei invocd pe Sfontul Dimitrie fi pe Sfontul Gheorghe,
care se ocupau cu fopte rdzboinice.
- Sfin~ii nu au ucis pe nimeni ~i, d1nd au devenit
cre~tini, au refuzat pozitia sociala pe care o aveau. Cre~tinii
au erodat Imperiul Roman din launtrullui, riisturn:lndu-i
r:lnduielile. lncii din secolul al II-Iea d.Hr. cre~tinii au!n-
cetat sa mai facii parte din corpurile armate ~L au refuzat
sa mai depunii juram:lntul. Pentru cre§tin nu exista vreun
riizboi sf:lnt. ~i lucrul eel mai important este cii, daca un
mirean omoarii pe cineva intr-un riizboi de aparare, el nu
va mai fi hirotonit preot, iar canqanele recqmanda nepar-
ticiparea lui Ia Sf:l.nta Impart~anie pentru q periqada !ntre
cinci si zece ani.
'
- 0 femeie poate sdfoloseascd violenta pentru a se apdra,
dacd este. atacatd pentru a fi violatd?
- fn aceasti situatie ~i dadi este in stare sa se apere, si
facii tqt ce q va lumina Dumnezeu. Aceasta qpqzi(ie nu es-
te piicat.
- Cre{tinul poate sd, se ocupe cu karate, de exemplu, ca
sport olimpic?
- ~i de ce sa nu fuga Ia proba de 200 de metri? Existii
un alt spmt mai nqbiJ dedt atletismul?
- Oare cei care predau arte mar;iale, avand fi o viafd li-
turgicd, legitimeazii astfel surparea conttiinfei ortodoxe din
lduntrul ei?
- Da, pentru ca· Ortodoxia nu are nevqie sa fqJqseas-
cii produse ale alwr culturi, ale unor culturi dem<lnice, ~i
aceste metode nu pot sa fie valabile din punct de vedere
cre§tin. ~i, ~a cum se spune, este inutil ca cineva sa crea-
diiln aceste arte maqiale, dacil ne gandim Ia mijloacele de
luptil care existil astilzi. imi amintesc de un film pe care 11
vazusem mai demult cu unul care lnvartea In toate partile,
strigand, o sabie, §i pana cand a tot lnvartit-o el, celiilalt a
scos un pistol din buzunar ~i 1-a omorat.
- De vreme ce artele marfia/e cultiva increderea in sine,
poate fi valabil in cazul lor cuvdntul: ,Blestemat este tot
eel ce nadajdui~te in millnile sale"?
- ,Nu va incredefi in conducatori, in fiii oamenilor in ca-
re nu este mdntuire. "
latil ~i o scurtil discutie cu pr. loan Kostof:

- Creftinul poate sa foeti arte martiale cape o ghnnastica?
- Ce fel de gimnasticil este aceasta cu pumni, lovituri
cu piciorul ~i strigate? Oare cei care spun acestea nu cumva
se ascund dupil deget?
- Mi-a spus un maestru ca 1-a intrebat pe un parinte
aghiorit ;i a primit rdrpunsul ca, daca nu foce meditafie fi nu
preda filosofie orienta/a, poate sa predea arte marfiale.
- Nu este neapiirat ca oricine este aghiorit sa aibil!n-
totdeauna dreptate. Aceste lucruri sunt 100% satanice.
Cre~tinul are nevoie sil facil metanii ~i nu arte maqiale.
Pilrintele Mihail Kardamakis a dat urmatorul riispuns:
,Noi, cre§tinii, avem alte sporturi. Vorbim despre asceza §i
exercitiu Ia un alt nivel §i nu vorbim despre aceste tehnici."
0 parere negativil despre artele maqiale avea ~i parintele
Porfirie ~i a exprimat-o public nude pufine ori.
Acest lucru mi 1-a confirmat G. Arvanitis, care a fast fi-
ullui duhovnicesc §i care acum se alia Ia schitul din Mala-
kassa. A;;adar, parintele spusese ca ,ei incearcii, cu puterea

celui rau, sa intareascii puterile oamenilor, sa .cheme pe eel
rau in ajutorul oamenilor; apare §i credinta in zeitati, in
puteri in care ace§tia cred §i aceste strigate, care pentru noi
sunt strigate, dar pentru ace§tia ele sunt de fapt invociiri,
rug:lciuni."
- 0 doamnd care venea Ia pdrintele Poifirie fi se ocupa cu
meditafia etc. a spus insd unui cunoscut maestru de Kung Fu,
care venea fi ella pdrintele, cd pdrintele spusese nifte lucruri
bune despre Kung Fu.
- Fiecare exercitiu al trupului poate sa fie folositor:
gimnastica, mersul pe jos, inotul. Dincolo de aceasta, ceea
ce urmiire§te omul prin exercitiu poate sa fie bun sau rau.
Unul poate ca vrea sii dob:1ndeascii musculatura, altul poa-
te vrea sa dob:1ndeascii puteri spirituale. In orice caz, tara
indoiala eel care adora puterea §i nu dore§te pur §i simplu
siinatatea, adica nu sa fad trupullui sa fie o unealtii care sii
1l asculte, ci sa fad trupullui o unealtii prin care sa se im-
puna, incepe sa cultive egoismul, deci intra in launtrullui
duhul eel riiu, pentru cii altceva este sa fii sanatos, sate as-
culte trupul tau ~i altceva este sa fii puternic ~i sa ii invingi
pe altii; de acolo incepe o aroganra, un egoism §i desigur
egoismul este cultivat de diavolul ~i nu de Hristos.
In ceea ce prive~te aceste persoane, nu le cunosc; ceea
ce §tiu este ca foarte multi oameni spun despre parintele
Porfirie diferite lucruri pe care acesta nu le spunea. Sunt
diferiti oameni care fac pe vriijitorii, altii care fac pe tau-
maturgii, diferiti oameni care fac pe iluminatii, dteodata
chiar ~i clerici, care spun astfel: ,Eu sunt fiu duhovnicesc
al parintelui Porfirie" §i poate ca au venit doar o datii sau
de dteva ori Ia el.
lns:l acest lucru nu inseamn:l nimic ~i eu, care sunt aid,
nu sunt avvii! Nu pot sa spun ca am harismele parintelui
Porfirie doar pentru di am fast aproape de el ata~ia ani!

Sunt foarte departe, nu sunt nimic in compara~ie cu pa-
rintele! Prin urmare, este nevoie de o anumit:l atentie,, sa
nu creadii nimeni cu u~urintii ceea ce spun cei care il invo-
d pe piirintele Porfirie. Acesta i~i ascundea harismele, nu
se liiuda cu ele. Prin urmare, eel care se laudii cii a primit
ceva de Ia piirintele nu aqioneazii in conformitate cu felul
de a fi al piirintelui Porfirie de a i~i ascunde darurile primi-
te de Ia Dumnezeu.
Dacii luafi ~i ciirfile despre yoga, de exemplu cea a lui
Paramahansa Yogananda (Autobiograjia unui yoghin), ve~i
vedea acolo cum interpreteazii Evanghelia, spunand d. pe
Evanghelie se sprijinii de fapt teoria reincarniirii. Acesta
~a zice. ~i ce dacii spune a~a? Fiecare incearcii sa i~i sus~inii
propriile convingeri, propriile ,adeviiruri", propriile ade-
viiruri false, pe baza Evangheliei sau pe ce anume vrea. Insii
nu inseamnii d Evanghelia spune de fapt a~a ceva.
- Cuiva care practicd arte martiale ford sd {tie ce se ascun-
de in spatele lor fi le practicd pentru a se fortijica trupefte sau
pentru cd se simte bine, credefi cd pdrintele Porfirie i-ar ji re-
comandat sd nu le mai practice?
- ~i numai numele acesta de ,arte marfiale" mie imi su-
nii urat in urechi. Evanghelia este pa~nicii, ea nu interzice
cuiva sii fie puternic, siiniitos, sii facii exercifii fizice, sa ri-
dice greutiifi, nu este exclus ca respectivul halterofil sa fie
crestin.
, .
Pur si simplu este meseria lui. lnsii mai mult de
atilt trebuie ca el insu~i sa se controleze de ce face aceasta; ~i
eu pot sii fac gimnasticii ca sii nu imi fie somn, pot sii con-
due m~ina, pot sii imi cultiv piimantul, sa scriu ciiqi, este
in funqie de ce meserie are fiecare. Gimnastica este nece-
sarii; insii de ce cineva alege gimnastica cea combativii ~i nu
o alege pe cea clasidi.?
Mi-a spus un gimnast, profesor de gimnasticii, faptul cii

au lnceput sa se relntoarcii oamenii de ~tiin~a din medici-
na lnapoi Ia gimnastica, Ia cea suedeza simpla ~i nu Ia cea
exagerata de tip body building etc. Acesta este acum ultima
strigare, ne 1ntoarcem Ia cele traditionale;
Exista diferite teorii referitoare Ia gimnastica ~i fieca-
re poate sa facii exercitii fizice cum crede de cuviinta ~i In
funqie de ce scop are, mai departe de acat ce putem face?
Insa, dacii este sportiv ~i vrea sa facii haltere, va face tot ce
li va spune antrenorullui, pentru cii va triii din aceastii me-
serie. Ma vei lntreba de ce nu a ales alta meserie. Ei, aceas-
ta i s-a potrivit, aceasta a ales-o, aceasta este lnclina~ia lui
naturala, nu este nimic rau.
- Proprietarii fcolilor de arte marfiale, care vdd acest su-
biect fi din punct de vedere profesional, spun cd ei foe un sport
olimpic - karate este deja un sport olimpic fi probabil cd fi
Kung Fu urmeazd sd devind.
-Am spus deja, cum simte fiecare: unul poate sa aleaga
aceasta, In loc, de exemplu, sa loveascii mingea cu picio-
rulla fotbal, lnsa mai departe fiecare lncepe sa se gandeas-
cii dacii ellnsu~i a ales-o sau dacii ar recomanda-o copiilor
lui, pentru cii 1ntr-adevar prin artele martiale omul intra
lntr-o competitie a arnbitiei care este astiizi masura epocii
noastre: toti copiii concureaza lntre ei pentru a obtine nota
cea mai buna, primul, al doilea loc ...
Aceasta rivalitate este cea care conduce ~i Ia sinucideri
~i Ia dezamagiri, pentru cii omul se gande~te: nu am reu~it,
deci sunt inutil ~i trebuie sa rna sinucid. in schimb, pe de
altii parte, am reu~it ceea ce Dumnezeu lmi lngaduie sa
reu<esc
' si, sunt multumit
, si
, autonom. Piirintele Paisie spu-
nea cii Dumnezeu este acat de lntelept ~i de bun, !neat toti
oarnenii care sunt langii Dumnezeu se simt lmpliniti, dar
ADEVARUL DESPRE ARTELE MART!ALE 359
nu sunt toti Ia fel: unul este ca un vas mic §i, atunci cand
Dumnezeu il umple cu apa, este plin, iar altul este ca un
vas mare §i, c:l.nd Dumnezeu il umple, ~i acesta este plin; ~i
unul, ~i cel:'ilalt sunt multumifi.
. Cu artele maqiale insa nimeni nu este multumit, pen-
tru ci nu ajunge niciodatii acolo unde vrea. Pentru ca, da-
ci va deveni campion al Greciei, vrea sa devina campion
mondial ~i neapiirat el sa fie unicul, iar ceilalti sa piarda.
Domnul Arvanitis remarca ~i faptul ci, in ceea ce prive§te
autoapararea, diavolul ii va ispiti pe cei care au o frica in ei,
nu va incerca s:l sperie pe.cineva care nu se teme, at:lt:lnd
un atac impotriva lui, ~i poate este nevoie sa ~tie ni~te teh-
nici pe care meseria lui le necesita (de exemplu: un gardic
an public).
Alibiul fieciruia se referii Ia problema campionatului, a
gimnasticii sau a mentalitatii luptatorului binelui, dar se
sustine ci artele martiale nu au nici o legaturii cu religia.
fnsa religia este ,credinta exprimata rational, emotional ~i
volitional in existenp supranaturala a uneia sau mai mul-
tor puteri personale sau impersonale pe care omullncearcii
sa §i le lnsu§eascii pentru a ajunge emotional Ia dependenp
lui fata de acestea'' (vezi Athanasie Delikostopulos, Can-
dire greceascii ji inteligenfd crejtinii, precum ~i H.V. Gla-
senapp, Die Nichtchristlichen Religionen, Fischer Lexicon,
Frankfurt 1957, p. 12 p.). A§adar, artele martiale cute-
oriile lor despre energia Qj, pe care putem sa o adunam,
sa 0 cultivam ~i sa 0 folosim sunt 0 simpla presupunere
religioasa care desigur nu are nici o legatura cu credinta
orrodoxii.
In Pateric exista o istorisire care arata cum actioneaza
Dumnezeu in suHetele omene§ti, In felul Lui neprevazut
~i perfect, astfel inc:l.t nu numai violenta sa fie evitata, ci ~i
omul sa se mantuiascii §i sa renasca: ,lnrr-o zi, un monah
a plecat deJa maniistirea lui ca sa rezolve ni~te treburi. Du-

pa ce ~i-a terminat treburile, a plecat lnapoi spre minas-
tire. La un moment dat s-a ratiicit pe drum. Ce sa fad? A
lnceput sa se roage: «Dumnezeule, ajuta-ma!>> Dupa pu{in
timp, s-a intalnit cu ni~te treciitori §i i-a -r~gat sii ii arate
drumul pe care voia sa mearga. <<Bine», i-au spus ace~tia,
«Vino dupa noi.» Insa ace~tia erau talhari ~i, vazandu-1 ca
este singur ~i strain, au vrut sa 11 atraga undeva departe de
drum ~i sa 11 jefuiascii. Monahul a lnteles acest luctu, lnsa
nu a spus nimic. Se ruga numai sa II pazeasca Dumnezeu.
Au mers mult timp pana cand au ajuns Ianga un rau
mare ~i s-au oprit ca sii se odihneasca. Talharil s-au dat
de-o parte ~i vorbeau In ~oaptii, In timp ce monahul se ru-
ga nelncetat. A trecut o ora ~i au hotarat sa l~i continue
drumul. Dar dintr-odatii din apele raului a ie~it un croco-
dil care a sarit asupra unuia dintre talhari. Acela s-a speri-
at atat de tare, !neat a ramas uluit ~i nemi~cat, dar mona-
hul, cu sange rece, punandu-~i propria lui viata In pericol,
1-a tras pe talhar afara din apa. Crocodilul a disparut In
apele raului f:ira sa 11 sfa~ie pe talhar. Atunci acela, impre-
sionat de bunatatea monahului, a cazut Ia picioarele lui
~i i-a cerut iertare pentru raul pe care voia sa i-1 fad: «In
timp ce treceam raul aveam In gand sii te omor>>, a spus,
«insa propria ta iubire mi-a luat-o lnainte.» Monahul 1-a
mulrumit lui Dumnezeu ca i-a salvat viara, In timp ce tal-
harulinsu~i 1-a rugat pe monah sa illase sa ramana langa
el. Intr-adeviir, a riimas ~i a devenit un ucenic desiivar~it.
Au trait lmpreuna mulri ani In pustie ~i cu fiecare oca-
zie l~i aduceau aminte de chipul minunat In care au f:icut
. .,
CUfiO§tlllfa.
Nu lipsesc nici cei care considerii practicarea artelor
martiale ca o problema nationala. Este adevarat cii deja
riizboiul se poarta cu alte mijloace, ca practicarea unei arte
_j_
marfiale nu aduce cu sine vitejia ~~ cii, In final, Hristos este

Stiipanul istoriei.
Sii lncheiem, a~adar, acest capitol cu istorioara pe care
a povestit-o piirintele Constantin Stratigopulos, In £ina-
lui emisiunii de Ia Radio Baraca, pe tema artelor martiale:
,Vreau sii vii spun adeviirul, dar vii rog sa nu radefi: de mic
copil m-am ocupat cu artele marfiale. in fiecare searil, aco-
lo pe striizile lnguste de Ia periferia ora~ului, noi ne bateam
cu turcii In joaca sau ne luptam cu pietre, cu lemne, cu lo-
vituri de picior, erau arte marfiale foarte bune ~~ simfeam
In noi cum sentimentul national ia proporfii: ne luptam
cu du~manul.
Uneori, cfind lucrurile luau o turnuril dificila, aprin-
deam o lumanare Ia biserica din apropiere, ca sa ne aju-
te Hristos. intr-o zi, cfind situafia era foarte dificila ~~ ne
a~teptam Ia un contraatac; dupii un atac pe care II facu-
sem cu o searalnainte, ne-am adunat langa gardul Bisericii
Maicii Domnului ~~ am intrat In pronaos: am facut tot ce
puteam sa facem, o rugaciune catre Maica Domnului ap,
In felul nostru, ca sa ne apere In marea biit:llie; lnsa a fost
ziua In care am fost invin~i definitiv.
Am plecat tofi ranifi de acolo ~i cu cucuie. Maica Dom-
nului nu ne-a ajutat sali batem pe adversarii no~tri cu pie-
rre ~~ cu lemne. Atunci am primit o leqie dura: dad. vrei
sa bafi pe cineva, eel pufin nu il ruga pe Hristos sate aju-
te sa il bafi."
EPILOG
De Ia lnfiinprea statului neogrec, grecii .tind sa ur-

meze ~oaptele Hesperidelor, desconsiderand propria lor
mo~tenire. Acest lucru se lntampla ~i cu artele mar1iale: Bo-
dhidharma a venit pentru noi din Occident, nu din India
sau din China. Dupa ce Occidentul a denaturat educa1ia
clasica greceasdi, transformand-o In ,rarionalismul occi-
dental", acum el se lndreapta spre Jnrelepciunea Orien-
tului", adica din rau In mai riiu. Hindo-budismul, simplu
sau prelucrat In ,buciitariile" New Age, vine sa completeze
lucrarea rarionalismului, adica distrugerea legaturii omului
cu Adevarul ~i, prin urmare, distrugerea omului lnsu~i.
Omul occidental abordeaza lumea ca pe un aparat
nelnsuflerit, prada lacomiei ~i egoismului lui. In final, el
ajunge rob a! materiei pe care a vrut sa o domine ~i distru-
ge lumea pe care o considera proprietatea lui. Omul ori-
ental percepe lumea ca o piatra de inoarii metafizica imen-
sii ~i impersonalii, care se lnvarte fara vreun motiv ~r este
dirijatii de legi nelnduplecate ~i nemiloase. Astfel, el de-
vine fatalist ~i l~i lndreapta spre o direqie gre~ita luptele
duhovnice~ti pe care le duce. Este vorba despre doua vari-
ante ale barbarismului ~i ele se bazeazii pe ignoranta ~i pe
obsesia de a avea puterea absolutii.
In realitate, lumea este un tar:l.m al dialogului lui

Dumnezeu cu omul: omul este chemat sa intoarca inapoi
darul Daniirorului, funcfion:1nd in lume ca preot, ca pro-
fer ~i ca imparat al ei; ca preot ~i nu ca vrajitor, ca profet
care spune Adevarul, nu mind una, ~i ca imparat, iar nu ca
uzurpator ~i tiran.
Respingerea acestei noi campanii de barbarizare este o
problema de supraviefuire nu numai a caracterului nostru
grecesc, dar ~i a omeniei noastre. Este insa ~i o datorie fa1a
de intreaga omenire. Aceasta, pentru ca grecul a dispretuit .
puterea absoluta ~i a cautat Adevarul absolut, Binele ~i
Frumusefea absolute, exprim:1nd marele dor, dar ~i marea
menire a omului de a se int:1lni cu Creatorullui.
Binele, Frumusefea ~i Adeviirul pe care le-a ciiutat su-
fletul grecesc nu sunt ni~te nofiuni abstracte. Sunt insu~iri
personale ale lui Dumnezeu, Care S-a facut om din iubi-
re pentru noi, ca sa ne adune pe tori in imbratiprea Lui.
Sufletul grecesc. a recunoscut pe Iubitul eel dumnezeiesc,
a riispuns Ia chemarea Lui ~i de Ia cautarea Lui a trecut Ia
cuno~terea Lui. 0 cuno~tere care nu se va sf:1r~i nicioda-
tii, pentru cii Dumnezeu este infinit.
Din piicate, artele marfiale au ramas in epoca de di-
nainte de Hristos, in care oarnenii erau du~mani ~i nu frafi
intre ei. Poate cii acesta este eel mai mare barbarism a! lor
~i cea mai mare contradicpe cu elenismul, mai ales ca Adu-
narea Nationalii din 1921 ii recuno~tea ca greci numai pe
cei care credeau in Hristos. ~i pentru cii, fiind greci, ne re-
ferim Ia esenp lucrurilor ~i nu Ia aparenp lor, nu vorbim
de credintii farii fapte, care este moarta, nici de erezie, nici
de !ncercarea de vinare de elien p.
Pentru piistrarea caracterului grecesc nu sunt de ajuns
condarnniirile limbajului, invocarea striimo~ilor antici ~i
defilarea in striiiniitate cu mindria Antichitiitii. Este nevo-
ie sa triiim conform tradiriei noastre 9i sa ne restructuram

educaria, infruntand cu un duh critic barbarismele Orien-
tului ~i ale Occidentului.
Altfel, originea noastrii greceascii nu poate sii ne salveze,
-de vreme ce catacterul grecesc este mai ales o problema de
educarie (spunea Socrate). In afara faptului ci cultul sangelui
este inci o dogma pagana, s-a dovedit practic ci pana ~i oa-
menii care au fast hriinifi de animale au dezvoltat un compor-
tament animalic ~i nu unul uman! Sangele lor omenesc nus-a
dovedit mai puternic decat cre~terea pe care au primit-o.
Sa indepiirtam, ~adar, paganismele din educaria noas-
trii, incepil.nd de la cea particularii, care este mai la indemil.-
na noastra! Pentru cii scolile de arte martiale existii, desigur,
' '
precum ~i alte organizarii New Age ~i chiar ~i lojele masoni-
ce. Nimeni insa nu ne obliga pe noi ~i pe copiii no~tri sa ne
inscriem In ele. Chiar ~i dad vreun profesor preda la ~coala
asemenea lucruri, copiii no~tri nu sunt datori sa le invefe.
Aceasta ar constitui incilcarea viiditii a drepturilor umane
ale parinrilor care, botezandu-~i cop iii, au demonstrat cii vor
sii ii educe in mod ortodox. In fine, este gre~it sii credem cii
in spafiul artelor maqiale se afla numai oameni care sunt
insetafi de putere ~i nu ~i de Dumnezeu ~i cii atunci cand
le vorbe~ti despre Adeviir este ca ~i cum ai bate la up unui
surd. Exista in spafiul acesta ~i ciiutiitori sinceri ai Adevaru-
lui care, din diferite motive, au pierdut calea cea buna ~is-au
izolat aici. Pentru cii aceasta carte este dedicatii lor, este bine
sii se incheie cu o urare ciitre ei ~i ciitre noi: sa alungiirn orice
nesiguranrii, obi~nuinra, automatism, nevoia de procurare a
celor necesare traiului zilnic, fiecare idee neclara ~i orice ne
leagii de lanrurile necesitiifilor ~i instaleazii in inima noastra
o fantasma in locullui Hristos. Sa ascultiirn cu atenfie ce ne
spune suRetul nostru cre~tin ~i sa urmiirn impreunii cu el
Calea, Adevarul ~i Viaya.
CUPRINS
Prefota ......................................... 7
Cdteva cuvinte din partea autoarei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1. Artele maqiale- istoria ji evolutia lor............... II
2. Fundamentul filosofic ~i religios al artelor martiale ..... 27
3. Generalitiiti despre vriijitorie. Magia in artele maqiale .. 59
4. inviipturii, maejtti ~i amiigiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
5. Scopurile practicanrilor ji scopul artelor maqiale ..... 144
6. Artele mar1iale ~i scopurile altor persoane .......... 154
7. Motive ale transformiirii artelor martiale intr-un mod de
viap ..........•.............................. 167
8. Rolul ji ofi:rta cu care vin artele martiale in lumea
contemporanii ..•.............................. 174
9. De ce a venit Bodhidharma in Occident? ........... 183
I 0. Argumente in favoarea artelor martiale ............ 208
11. Artele martiale ji via1a in Hristos ................ 221
12. Interviuri cu maqtri de arte maqiale ............. 230
13. Interviuri cu actuali ji fo~ti practicanti ai artelor
maqiale .......•.............................. 305
14. Oul 1arpelui. •.............................. 339
15. Ethosul ortodox .. ·. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 346
Epilog ........................................ 363
DIFUZARE:
S.C. Supergraph S.R.L.
Str. Ion Minulescu nr. 36, sector 3,
031216, Bucurejti
tel. 021-320.61.19, fax 021-319.10.84
e mail: editura@sophia.ro
www.sophia.ro
Va a~teptam Ia
LIBRAluA SOPHIA
str. Bibescu Voda nr. 19,
040151, Bucure~ti, sector4
(langa Facultatea de Teologie) .
tel. 0722.266.618
www.librariasophia.ro
Sacrificii pufinii vreme

pentru a riisfoi ciil#le noastre:
es te cu neputinfii sii nu giisejti ceva
pe gustul fi spre folosul tau!

Adevărul Despre Artele Marțiale - o Perspectivă Ortodoxă

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Adevărul Despre Artele Marțiale - o Perspectivă Ortodoxă

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Maria Dimitriadou

Adevarul despre artele martiale

Traducere din neogreadi de

Coperta: Mona Velciov

© Editura de Suflet, pentru prezenta edifie

Descrierea CIP a Bibliotecii Naponale a RomiUtiei

I. Staicu, Ciprian-Ioan (trad.)

Vreau sa mulfumesc autoarei acestei caqt pentru cii

Este foarte interesant capitolul despre ,transformarea

In prezent, artele mar~iale tind sa devina o parte in-

Termenul arte martiale a desemnat Ia lnceput diversele

d.liretilor ~i ale cailor lor, care li faceau aproape invulne·

ca de arte martiale Kalari Pay:lt, care esce .,pentru dumnezei" ~i seamin3.

este atinsa prin staruinfa In meditafie ~i nu prin studierea

Prin artele marriale, dilugarii Shaolin li lnvingeau pe

de arte marriale din inrreaga rara predau aici, imbogarind

Se spune cii intre anii 600 ~i 1600 d.Hr. s-au constru-

ta parere este contestata de mulfi. Ci.nd manciurienii au

tea secreta si au transmis artele martiale in China, dar si' in

sese pozi)ii, care sum mi§diri de atac ~i de aparare, legate

Zen-ul lntiirea, de asemenea, ,autocontrolul, ca omul

Nu am piirinfi. Cerul fi piimdntul sunt piirinfii mei.

Nu am avere. Disciplina este modul meu de a fi.

Samuraii se antrenau In lupta cu sabia, tragerea cu ar-

Samuraii se temeau ~~ urau viclenia tara sfar~it a Nin-

societate in care este acceptat succesul obtinut prin orice

sula c:llugarii chinezi sau, potrivit unei alte pareri, locuito-

rupra in anul 1957 de catre maestrul Masatoshi Nakaya-

sar-calc. Dupa eliberarea Coreei, generalul Choi Hong Hi

partea combativa, iar aljii predau Tai-Chi numai ,pentru

1 Cea mai-nouii Ia data scrierii ccir~ii (n.trad.). ·

Artele mar~iale din Orientdespre care vorbim se1bazea-

menii de aplicare: primul era, fire~te, eficacitatea In lupta,

colo de Cel ce este de nepatruns." Aid se refera Ia unirea

Fritjof Capra explicii: "Scopul principal al metodelor

,iluminare", nu lnrelege di totul In univers este go! §i

La mulfi ani dupii moartea lui Buddha, care nu lasase

era formarea unei haze morale pentru sistemul chinezesc

In acest fel, el devine una cu Tao ~i astfel are parte de feri-

re ne§tiinrifice §i prin teologia de tip maniheic. Astfel,

,indoaie-te, ca sa ramai drept. Gole~te-te, ca sa ramai plin.

A§adar, vedemcil a generaliza fenomene funqionale ale

de instinctullor. De altfel, teologia cre~tina aratii faptul ca

este, caci Dumnezeu a creat toate fiinfele ,foarte bune".

Sperma este considerara depozitul ,striimo§escului Qj';

ga, arunci inHuenp lui ii va face pe £iii ~i nepotii vo~tri sa

cinci planete: Jupiter, Marte, Venus, Mercur §i Saturn,

tinue _ _ (yang) ~i lntrerupte--- (yin), iar toate lega-

aratii aqiunea potrivitii pentru fiecare model cosmic. Un al

Lao Tse, sa fie inspirati de sisteme de divinatie ~i sa filoso-

roate este interzisa, ca fiind foarte periculoasa, iar anumi-

Cu toate acestea, se intimpla ca diveqi oameni de

le, sunt, din punctul de vedere taoist, oarneni cu o curgere

~i de moduri de gandire cu diverse lnsu~iri, care provin

In Japonia actuala exista doua ~coli principale de Zen,

meditafie, pe care fiecare discipol Zen trebuie sa le invefe

,,Fiecare dintre actividitile de mai sus se nume§te «Do»,

evitati lovitura lui, in acea clipii sufletul dumneavoastra va

1) Este eel neinifiat, cu torullipsit de experienfa, care se te-

asemanatoare. fn mod deosebit cred ca ~intoismul urmeaza

mandata de mae~tri celor care vor sa aprofi.mdeze o tehnicii ·j

mului Zen. Din anul 1947, aceasta ~coala a fost procla-

!e. ~coala devenea familia lui, indrumatorul lui era nu-