REVISTĂ A CONSILIULUI CULTURII Şl E D U C A Ţ I E I SOCIALISTE

i MIHNEA GHEORGHIU
despre
cunoaştere şi comunicare • poezie şi viaţă
•

D. R. POPESCU
Pasarea Shakespeare
piesa în doua părţi

OCTAVIAN COTESCU şi RODICA T A P A L A G Ă

în „ C h i ţ i m i a " de Ion Băieşu, la „ B u l a n d r a "

www.cimec.ro
 Nr. 4 (anul XIX)
a p r i l i e 1074

REVISTĂ L U N A R Ă EDITATĂ D E
C O N S I L I U L C U L T U R I I Şl E D U C A Ţ I E I SOCIALISTE
Şl D E U N I U N E A S C R I I T O R I L O R DIN R E P U B L I C A SOCIALISTĂ ROMÂNIA

Redâotor şef RADU P O P E S C U

D I N S U M A R :

EDITORIAL

C r i t i c a d r a m a t i c ă şi r o l u l ei în p r o f i l a r e a t e a t r u l u i românesc
MARGARETA BĂRBUŢA : Răspunderea multiplă a criticului
ION C O C O R A : Actualitatea teatrală şi c o n ş t i i n ţ a criticii
HORIA DELEANU : V a l o a r e şi stil
MIHAI NADIN : Perspectivare
TRAIAN ŞELMARU : Pledoarie pentru dialog
NATALIA STANCU : Activitatea de direcţie cu funcţie activă

Dialoguri de atelier

FLORIN T O R N E A : Cu MIHNEA GHEORGHIU despre cunoaştere şi comuni­

care, poezie şi viaţă

Ancheta noastră
PAUL TUTUNGIU : Comuniştii — factor animator în teatru

•
V A L E N T I N S I L V E S T R U : V a s i l e  l e c ş a n d r i şi t 2 a t r u l p o l i t i c (II)
PAUL C O R N E L CHITIC : Decorul pentru „Hamlet" în s p e c t a c o l u l lui Dinu
Cernescu

D. R. POPESCU
PASAREA SHAKESPEARE
piesă în d o u ă părţi

AL. MIRODAN : Puncte de suspensie...

CONSTANTIN RADU MĂRIA : Farsa in dramaturgia noastră contempora­
nă (I)
COMAN ŞOVA : Faţa nevăzută a scenei

•
Roluri în p r e g ă t i r e

MĂRIA MARIN : Interviuri c u Lucia Doroftei şi F l o r i n Piersic

•
CRONICA DRAMATICĂ — Semnează : MARGARETA ANDREESCU, RADU
ALBALA, C R I S T I N A C O N S T A N T I N I U , MIHAI CRISAN, VALERIA DUCEA MIRA
IOSIF, VIRGIL MUNTEANU, ILEANA POPOVICI, C. PARASCHIVESCU, *ALECU
POPOVICI, JULIETA ŢINTEA.
•
D. S O L O M O N : Cronica TV
Foto : Ileana Muncaciu

R e d a c ţ i a şi a d m i n i s t r a ţ i a :
str. C o n s t . Miile nr. 5 — 7 — 9 , Bucureşti
www.cimec.ro T e l . 14.35.88—14.35.58
 \a spectacolului
nivelul exigenţelor istorice

I
•\

n această construcţie eroică şi v i e c a r e esle, p e n t r u n o i toţi, e d i f i c a r e a socie­

tăţii socialiste m u l t i l a t e r a l d e z v o l t a t e , a r t a s p e c t a c o l u l u i , c u alte c u v i n t e ,
t e a t r u l şi c i n e m a t o g r a f u l , î n c e l e m a i m o d e r n e şi m a i p u t e r n i c e e x p r e s i i
ale lor, a u n o b i l e m i s i u n i creatoare.
Din totdeauna t e a t r i d , a cârtii naştere c o i n c i d e c u î n s ă ş i a u r o r a c i v i l i z a ţ i e i ,
a f o s t u n p u n c t d e s p r i j i n şi o p i r g h i c p e n t r u î n ă l ţ a r e a c u l t u r i i , p e n t r u modelarea
c o n ţ i n u t u l u i etic al vieţii sociale p r i n v i g o a r e a e x e m p l a r ă a a r t e i . D e a p r o a p e u n
s e c o l , i n c o n d i ţ i i l e n o i şi f o a r t e c o m p l e x e a l e o m e n i r i i d i n a c e s t sfirşit d e m i l e n i u ,
c i n e m a t o g r a f u l şi-a a s o c i a t e l a n u l s ă u j u v e n i l , e l o c v e n ţ a l a r g ă , d i m e n s i u n i l e quasi-
infinite procurate de tehnica actuală, p e n t r u a da spectacolului o tinereţe fără
hătrîneţe, o a m p l o a r e n e î n c h i p u i t ă şi a f a c e d i n e l u n m i j l o c u n i v e r s a l ş i c o n ­
t i n u u d e c o m u n i c a r e s o c i a l ă , d e c i , a l ă t u r i şi î m p r e u n ă c u ş c o a l a şi l e c t u r a , s u b s t a n ţ a
e s e n ţ i a l ă d i n c a r e se e x t r a g e s e v a e v o l u ţ i e i A s c e n d e n t e a u m a n i t ă ţ i i .

C u atît m a i m u l t , i n societatea socialistă, e t a p ă superioară a i s t o r i e i , î n d r u ­

mul spre c u l m i l e comunismului, a r t e l e îşi a u l o c u l l o r , c a v e r i t a b i l e f o c a r e de
lumină. O m u l n o u , o m u l c u conştiinţă socialistă, f a c t o r p r i m o r d i a l î n progresul
s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e , c a u t ă şi t r e b u i e s ă g ă s e a s c ă în a r t a s p e c t a c o l u l u i , î n t e a t r e şi
cinematografe, expresia cea mai înaltă educativă, stimulatoare şi recreativă, a
c u l t u r i i . T o a t e p r o b l e m e l e v i e ţ i i , o m u l u i şi societăţii c o n t e m p o r a n e , toate trăsăturile
fundamentale, s p e c i f i c e r e l a ţ i i l o r s o c i a l e d e a s t ă z i , p r i n e x c e l e n ţ ă n o i şi d e s c h i z ă ­
t o a r e d e d r u m u r i d r e p t e s p r e v i i t o r , t r e b u i e să f i e i n t e r p r e t a t e c r e a t o r , e d u c a t i v ,
t r e b u i e p r e z e n t a t e a r t i s t i c , a d i c ă f r u m o s , a ş a c u m se c u v i n e o p e r e l o r d e a r t ă i n s p i ­
r a t e d i n r e a l i t a t e a d i n a m i c ă , e x p r e s i v ă , o r i g i n a l ă p r i n i n e d i t u l p e care-1 c o n ţ i n e ş i
prin mesajul pe care-1 e l a b o r e a z ă pentru a-1 t r a n s m i t e generaţiilor de mîine.
Aceste p o s t u l a t e a u fost d i n n o u şi c u u n s p o r d e p r e g n a n ţ ă puse î n e v i ­
d e n ţ ă c u o c a z i a a l e g e r i i şi i n s t a l ă r i i n o u l u i C o n s i l i u al Asociaţiei cineaştilor d i n
ţara noastră. M e m b r i i acestui important colectiv de organizare a creaţiei cine­
m a t o g r a f i c e r o m â n e ş t i a u a v u t c i n s t e a d e a se î n t î l n i , î n d a t ă d u p ă c o n s t i t u i r e , c u
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar g e n e r a l al p a r t i d u l u i , preşedintele R e p u b l i c i i ,
şi d e a a s c u l t a , c u f i r e s c şi p r o f u n d i n t e r e s , e u v î n t a r e a c o n s a c r a t ă p r o b l e m e l o r a r t e i
noastre cinematografice. I n s u b s t a n ţ a l o r i d e i l e c r i t i c e şi c r e a t o a r e conţinute în
e u v î n t a r e a P r e ş e d i n t e l u i s e a d r e s e a z ă î n s ă d e o p o t r i v ă t u t u r o r c r e a t o r i l o r d e a r t ă şi
l i t e r a t u r ă , c a şi t e h n i c i e n i l o r şi s p e c i a l i ş t i l o r a n g r e n a ţ i î n p r o c e s u l d e r e a l i z a r e a
spectacolelor de teatru.

„Se poate s p u n e — a arătat Preşedintele R e p u b l i c i i — că, într-adevăr, în

u l t i m i i a n i s-au r e a l i z a i p a ş i i m p o r t a n ţ i î n d i r e c ţ i a î m b u n ă t ă ţ i r i i a c t i v i t ă ţ i i c i n e ­
m a t o g r a f i c i româneşti, a creaţiei d e f i l m . A u fost realizate m u l t e f i l m e care servesc
tmai b i n e s c o p u l u i educării p a t r i o t i c e , socialiste, a m a s e l o r p o p u l a r e , c o n t r i b u i e m a i
a c t i v I a r ă s p î n d i r e a c o n c e p ţ i e i d e s p r e l u m e şi v i a ţ ă a p a r t i d u l u i n o s t r u . (...) A m
p u t e a să n e d e c l a r ă m m u l ţ u m i ţ i c u c e e a c e s-a r e a l i z a t , a m p u t e a c o n s i d e r a c ă , p e

www.cimec.ro 1
baza acestor rezultate, avem toate condiţiile oa Ln viitor -să obţinem filme şi mai
bune. cu un conţinut şi mai valoros. N-ar f i . cred. bine dacă nu am menţiona
totodată că, în aceşti ani. pe lingă o serie de filme bune. au (mai văzul, totuşi,
lumina zilei şi unele filme ce nu se află la înălţime nici din punct de vedere al
conţinutului, nici din punct de vedere al nivelului artistic. De altfel, asupra unora
din acestea s-n mai alras atenţia în decursul acestor ani. Oricum, cred că putem
aprecia, in ansamblu, ca pozitive activitatea din ultimii ani. orientarea şi drumul
pe care se merge in cinematografia românească. Cu o condiţii» : să nu ne declarăm
mulţumiţi cu ceea ce am realizat, să considerăm că filmele bune. această orientare
bună. constituie jalonul pe baza căruia trebuie să se acţioneze în continuare pentru
ridicarea cinematografiei româneşti la nivelul realizărilor generale obţinute de po­
porul român in dezvoltarea cconnmicn-snciulă. in făurirea societăţii socialiste multi­
lateral dezvoltate, la nivelul exigenţelor spectatorilor, al cerinţelor partidului nostru**.
In totalitatea lor, aceste preţioase cuvinte, ţoale îndrumările formulate, cu
alîta înţelepciune şi luciditate, despre starea şi perspectivele arici cinematografice
pot şi se cer a fi reţinute, aplicaţie, valorificau', şi pe cimpul artei dramatice.
Succesele efective, numeroase şi substanţiale, obţinute de formaţiile teatrale din
Bucureşti şi din ţoală ţara, in ultimele stagiuni, au marcat un pas înainte in viaţa
artistică a scenelor noastre, au înfăţişai publicului, cu o valoroasă interpretare,
icgie şi scenografie, lucrări dramatice originale şi opere din literatura dramatică
universală care. in bună parle. au întrunii sufragiile unanime ale sj>cclatorilor şi
aprecierile pozitive ale criticii. Se poate spune, aşadar, că paralel, ambele arte ale
spectacolului, teatrul şi cinematografia, au mers înainte, pe drumul drept şi larg
arătat de parlid.

perea
D şi
ar,
şi
cu
talentul
aşa
creatorii
aerul
cum

că
din

lor. Chiar
au
am văzut
arta
realizat
dacă
şi
mai
tehnica
tot
s-a
sus, n i c i

ce era
remarcat
de
unul
spectacolului
aşteptat
un
din

nivel
noi, nici
nu trebuie
din
artistic
partea
unul
să
din
depună
lor, de
realmente
muncitorii

la
uneltele

superior,
price­

în teatrele noastre, chiar dacă un impresionant buchet de spectacole şi de inter­

pretări a fost salutat de public cu binemeritate aplauze, ne rămîne foarte mult de
făcut — şi se impune să facem totul, pînă la cele anai aparent neînsemnate
detalii — pentru ridicarea literaturii dramatice şi a reprezentaţiilor teatrale, odată
cu a scenariilor şi filmelor, la Înălţimea corespunzătoare exigenţelor momentului
istorie pe care-1 trăim şi perspectivelor către tare ne îndreptăm. Îndeplinirea eu
demnitate şi simţ de răspundere a chemării artistice a scriitorilor noştri, a acto­
rilor şi a tuturor celorlalţi slujitori ai teatrului şi cinematografului c înţeleasă în
acest eonlext oa împlinirea unei înalte datorii faţă de partid şi faţă de popor,
ca un solidar elan al artiştilor spre ridicarea conştiinţei cetăţeneşti şi a climatului
de viaţă spirituală la nivelul măreţelor realizări obţinute în ansamblul vieţii noastre
economico-socîalc.

www.cimec.ro „TEATRUt
 A n u l X X X

ANCHETA REVISTEI „TEATRUL"

Critica dramatică
şi rolul ei în profilarea
teatrului românesc contemporan

MARGARETA ştiinţă de sine" a teatrului, criticii acţio­

n e a z ă t o t o d a t ă şi ca o e m a n a ţ i e a o p i n i e i

BĂRBUŢĂ p u b l i c e ş i , î n a c e l a ş i t i m p , ca u n g h i d a l
acesteia, funcţia
astăzi indiscutabilă.
sa s o c i a l ă e d u c a t i v ă fiind

I n ce m ă s u r ă şi-a î n d e p l i n i t şi îşi î n d e ­
plineşte c r i t i c a d e t e a t r u această multiplă
Răspunderea multipla responsabilitate ? I n bună măsură şi, tot­
odată, în insuficientă măsură.
a criticului Sigur, e greu să v o r b e ş t i despre critica
d e t e a t r u în b l o c . E g r e u şi, m a i ales, ne-
just. In critica noastră actuală se mani­
festă p e r s o n a l i t ă ţ i d i s t i n c t e , c u m o d a l i t ă ţ i d i s ­
A v o r b i despre r o l u l c r i t i c i i în p r o f i l a r e a t i n c t e d e a b o r d a r e şi a p r e c i e r e a fenomenu­
teatrului românesc contemporan înseamnă « l u i de t e a t r u , c u p u n c t e de vedere adesea
v o r b i despre u n a d i n direcţiile de acţiune d i v e r g e n t e . Ş i t o t u ş i , de-a l u n g u l a c e s t o r a n i ,
ale funcţiei social-estetice a c r i t i c i i , cealaltă fenomenul denumii critică de teatru, s-a
fiind îndreptată spre p u b l i c , spre „profila­ cristalizat, a evoluat, dacă n u ca u n tot
rea" acestuia ca spectator, spre formarea u n i t a r , c e l p u ţ i n ca u n o r g a n i s m v i u , îm­
gustului său estetic, şi îndrumarea opţiu­ preună cu t e a t r u l , urmîndu-1 f i d e l , devan-
n i l o r sale. Despre această b i v a l e n ţ ă a a c t u ­ sîndu-1 u n e o r i , c ă u t î n d să-i f i e o g l i n d ă şi
l u i c r i t i c s-ar c u v e n i să v o r b i m m a i mult m e n t o r , în l u m i n a u n o r p r i n c i p i i ideologice
p e n t r u că ea se a f l ă l a o r i g i n e a răspunde­ c o m u n e , u n a n i m acceptate, dacă n u unanim
r i l o r şi d i f i c u l t ă ţ i l o r s a l e . D e m u l t e o r i s-a aplicate.
pus întrebarea : p e n t r u cine scrie c r i t i c u l ? O istorie a t e a t r u l u i românesc de după
C u i se a d r e s e a z ă ? A u t o r i l o r şi r e a l i z a t o r i l o r Eliberare v a releva, desigur, paralel cu evo­
o p e r e l o r de artă sau p u b l i c u l u i l a r g ? S c r i e m luţia dramaturgiei şi a s p e c t a c o l u l u i , p e
noi pentru cei „de meserie" sau pentru a c e e a a c r i t i c i i , s e m n a l î n d u - i şi e x c e s e l e şi
t o a t ă l u m e a ? Şi î n ce s c o p ? e r o r i l e , d a r şi a t i t u d i n e a combativă, strădu­
D e s p r e c r i t i c a l i t e r a r ă s-a s p u s a d e s e a c ă inţa de a influenţa d e z v o l t a r e a t e a t r u l u i r o ­
c a e s t e „ c o n ş t i i n ţ a d e s i n e " a l i t e r a t u r i i . Se mânesc spre o artă dedicată i d e a l u l u i u m a ­
poate spune, la f e l de îndreptăţit, despTe nist socialist, o artă de v a l o r i autentice, î n ­
c r i t i c a d e t e a t r u c ă e a este „ c o n ş t i i n ţ a de scrisă î n c i r c u i t u l v a l o r i l o r m o n d i a l e . N-au
sine" a t e a t r u l u i . Aşadar, p r i n ea, t e a t r u l lipsit, desigur, d i n evoluţia criticii teatrale
se c o n f r u n t ă c u s i n e î n s u ş i , îşi e x a m i n e a z ă d i n a c e ş t i a n i , e x c e s e şi e r o r i c a r e i-au f o s t
cu luciditate, cu responsabilitate, conştient, p r o p r i i , de altfel, n u n u m a i e i . D a r acesta
c ă i l e , m i j l o a c e l e , e s e n ţ a î n s ă ş i , şi operează nu este u n m o t i v p e n t r u a arunca peste
m o d i f i c ă r i , d a c ă e c a z u l . I n r a p o r t c u ce ? b o r d , sub steagul luptei împotriva dogmatis­
Cu idealul estetic, fără îndoială, care se m u l u i , tot m i l i t a n t i s m u l revoluţionar a l acti­
află în r a p o r t dialectic de interdeterininiare vităţii criticii în p r i m u l deceniu d u p ă E l i b e ­
şi i n l e r i n f l u c n ţ a r c c u i d e a l u l s o c i a l , c u s t r u c ­ r a r e . C i n e a r c e r c e t a , d e a l t f e l , c r o n i c i l e şi
t u r a însăşi a societăţii. Constituită î n „con­ a r t i c o l e l e a c e l o r a n i , a r v e d e a că l u p t a p e n -

www.cimec.ro 3
 t r u conţinutul revoluţionar, p e n t r u tematica I n s a t i s f a c ţ i i m a i m a r i se iscă î n r î n d u r i l e
socială n o u ă n u a n e g l i j a t c u l o t u l p r o b l e ­ cititorilor — fie ei implicaţi direct In reali­
m e l e calităţii artistice. D i m p o t r i v ă . î m i a m i n ­ zarea u n u i spectacol sau n u m a i spectatori
tesc c u cîlă c l a r i t a t e a s e m n a l a i adesea c r i ­ a Lunci c î n d a p r e c i e r i l e a s u p r a u n e i piese sau
tica clementele s c h e m a t i c e ale u n o r piese a u n u i s p e c t a c o l se a f l ă î n t r e e l e î n t o t a l ă
a p ă r u t e în a c e a p e r i o a d ă , i n c o n s i s t e n ţ a c l o r o ­ divergenţă, bară îndoială, deosebirea de gus­
tică a u n o r e r o i , lipsa de v i a b i l i t a t e a u n o r t u r i poate d u c e la o diferenţiere a a p r e c i e r i ­
conflicte. lor. Dar unitatea criteriilor poate duce, în
în bătălia p e n t r u „reteatrali/.area" t e a t r u ­ aplicarea e i . la o asemenea discrepanţă ?
l u i s-au m a n i f e s t a t a l t f e l d e e x c e s e , o b u n ă Sau n u există o u n i t a t e a c r i t e r i i l o r ? Iată
p a r t e a c r i t i c i i lăsîndu-se a d e m e n i t ă c u z e l u l u n subiect de meditaţie, de d e z b a t e r e .
n e o f i t u l u i , de spectaculosul unor f o r m u l e , de Să m a i a m i n t e s c că. p e n t r u v i i t o r i i isto­
i l u z i a i n t e g r ă r i i m a i r a p i d e în c i r c u i t i n t e r ­ r i c i ai t e a t r u l u i de a z i . c r i t i c a v a c o n s t i t u i
n a ţ i o n a l . K x e c s e l e s î n t adesea, u n s e m n d e u n d o c u m e n t d e m a r e preţ. Şi c u m v o r p u ­
tinereţe, de v i t a l i t a t e , d a r u n e o r i ele m ă r t u ­ tea e i să î n ţ e l e a g ă şi să a p r e c i e z e f e n o m e n u l
r i s e s c şi o l i p s ă d e t e m e i n i c i e , c ă r e i a r e f l e c ­ teatral actual şi unele spectacole într-un
ţia l u c i d ă , e x p e r i e n ţ a şi o a d e v ă r a t ă „con­ a m a l g a m de păreri c o n t r a d i c t o r i i i de sentinţe
ş t i i n ţ ă d e s i n e " , l u m i n a t ă d e i d e o l o g i a inar- n e a r g u m e n t a l e '.' I a t ă d e c i c r i t i c u l d e a z i r ă s ­
xist-leninistă, îi p o t a d u c e c o r e c t i v e l e nece­ p u n z ă t o r şi p e n t r u i s t o r i a d e m î i n e a t e a ­
s a r e . S ă r i t u r a p e s t e c a l , f i e într-o direcţie, trului nostru.
f i e î n a l t a , n u p o a t e a v e a d r e p t r e z u l t a t de-
încărcat cu alîtea răspunderi criticul de
cît p i e r d e r e a c o n t a c t u l u i c u r e a l i t a t e a , c u p u ­
t e a t r u îşi e s t e d a t o r , sieşi şi a r t e i p e c a r e o
b l i c u l şi c e r i n ţ e l e s a l e .
slujeşte, u n e f o r t c o n t i n u u spre perfecţionare,
Sîntem astăzi la c a p ă t u l u n e i experienţe o f u n d a m e n t a r e ideologică fermă, neşovăitoare
de treizeci de a n i — pe care u n i i d i n t r e n o i şi o c u l t u r ă p r o f e s i o n a l ă c a r e să-1 a p e r e d e
a u trăit-o i n t e g r a l s a u a p r o a p e — c a r e n e î n t î r z i a t e d e s c o p e r i r i a l e m a ş i n i i c u a b u r i în
a j u t ă , şi n e o b l i g ă s ă p r i v i m l u c i d î n n o i şi epoca z b o r u r i l o r cosmice.
î n j u r u l n o s t r u . T e a t r u l r o m â n e s c se a f l ă a z i
la u n stadiu înalt al evoluţiei, putîndu-se
compara cu oricare teatru evoluat d i n lume.
Există în critica de teatru condeie experi­
m e n t a t e şi a l t e l e m a i t i n e r e , m a i n u m e r o a s e
c a o r i c î n d şi m a i p r e g ă t i t e p r o f e s i o n a l d e c î t
î n t r e c u t . Şi totuşi, a m c o n v i n g e r e a că n u ION C O C O R A
în suficientă măsură critica de teatru, cu
t o a t e d i f e r e n ţ e l e i n d i v i d u a l e s p e c i f i c e , îşi î n ­
deplineşte astăzi, în deplină răspundere, m u l ­
tiplele îndatoriri. A n a l i z a f e n o m e n u l u i teatral
Actualitatea teatrala
se r e d u c e a p r o a p e n u m a i l a c r o n i c a d e s p e c ­ şi conştiinţa criticii
tacol, în care, fatal, spaţiul n u p e r m i t e o
a p r o f u n d a r e a i n v e s t i g a ţ i e i . C h i a r şi a c e s t e
scurte consemnări suferă u n e o r i de v e r b o z i ­
t a t e , de lipsă d e p r e c i z i e 6au d e c l a r i t a t e a
Dintru început critica dramatică româ­
p o z i ţ i e i . N u t o t d e a u n a se a n a l i z e a z ă f i l o s o f i a .
n e a s c ă şi-a a s u m a t u n r o l d i r e c t o r , c u v ă d i t e
ideologia u n e i piese sau a unui spectacol,
tendinţe culturale. De aceea, încă înainte
consemnîndu-se superficial o serie de ele­ de a avea o conştiinţă e s t e t i c ă , şi înainte
m e n t e f o r m a l e . încercările de generalizare, de ca judecăţile e m i s e să fie expresia unor
t e o r e t i z a r e sînt r a r e . Şi cît d e n e c e s a r e a r f i criterii valorice, a a v u t o conştiinţă a m i ­
asemenea încercări, îndeosebi în d o m e n i u l siunii. E a a m i l i t a t , a s t f e l , d e l a primele
d r a m a t u r g i e i , u n d e p r o b l e m a t i c a specifică — manifestări teatrale pentru un repertoriu
conflict, e r o u , structură — a r avea n e v o i e de naţional c u a d i n e i înţelesuri e d u c a t i v e , p e n ­
n o i e v a l u ă r i , d e n o i c o n f r u n t ă r i . S-nu a c u ­ t r u u n spectacol în care în raportul dintre
m u l a t în u l t i m i i a n i , destul de m u l t e lucrări etic şi estetic m u l t ă vreme prioritatea a
dramatice, reprezentate sau publicate, care ar aparţinut eticului. Eminesou considera, in
putea oferi material bogat unor dezbateri 1870, între condiţiile necesare creării unui
despre adevăratul şi f a l s u l r e a l i s m , d e s p r e teatru naţional „un repertoriu naţional ro­
m i m a r e a actualităţii, despre r a p o r t u l între m â n , c a r e n u n u m a i să placă, c i să şi folo­
f i c ţ i u n e şi r e a l i t a t e e t c . D a r a r t a s p e c t a c o l u ­ si ască, ba încă înainte d e t o a t e 6ă folo­
lui ? Marea diversitate de „lecturi" scenice s e a s c ă " şi a c t o r i i . C ă c i „ d a c ă r e p e r t o r i u l e
a r p u t e a stîrni o m a i v i e a c t i v i t a t e a e x e ­ s u f l e t u l u n u i t e a t r u , a c t o r i i sînt c o r p u l l u i ,
geţilor a r t e i s p e c t a c o l u l u i c u p r i v i r e la spe­ sînt m a t e r i a , î n c a r e se î n t r u p e a z ă reper­
cificul i m a g i n i i scenice. toriul". Recunoscînd în repertoriu şi actor
f o n d u l tradiţional al actului critic, punctul
Foarte puţin ne ocupăm de viaţa teatrelor, l u i d e p l e c a r e , c r i t i c i i şi-au l ă r g i t continuu
de condiţiile lor specifice de lucru, de pro­ aria de investigaţii, criteriile cu care ope­
filul etic al artistului de teatru. Dar acestea rează fiind în consens c u însăşi evoluţia
sînt d e z i d e r a t e t e m a t i c e . artei teatrale. Inccpînd cu p e r i o a d a inter-

4 www.cimec.ro
 belică, perioadă cind apar comentarii teo­ d e s e o r i f i i n d i r o n i z a t e d e r e g i z o r i şi a c t o r i
r e t i c e şi r e a l i z ă r i s c e n i c e fundamentale, în i r o n i e ce e s t e l i m p e d e că a s c u n d e î n spa­
teatru fiind t o t m a i frecvent utilizat con­ tele e i o necontrolată v a n i t a t e ) , s a u n e f i i n d
c e p t u l d e m o d e r n , şi c o n t i u u i n d c u a n i i d e ­ citite decît d e u n n u m ă r redus de spectatori,
c e n i i l o r de d u p ă război, foarte fecunzi în t i m p u l în s c h i m b v a f i acela care le c o m ­
e x p e r i e n ţ e şi f a p t e a r t i s t i c e i n e d i t e , c i n d in­ pensează. „ E o evidenţă şi o banalitate
tervenţiile regizorale marchează structural — afirmă M i h a i l Sebastian — să s p u i c ă
textul şi a r i a interpretului, obiectul criticii arta a c t o r u l u i este e f e m e r ă . E a a r e totuşi
d r a m a t i c e este d e la o z i l a alta a m p l i f i c a t , o s i n g u r ă ş a n s ă d e a d u r a şi a c e a s t ă ş a n s ă
î n d i m e n s i u n i . A c t u l c r i t i c î n t e a t r u se c e r e o oferă n u m a i c r i t i c a teatrală".
să f i e c o n c e p u t î n a c c e p ţ i u n e a d a t ă d e T u - D a r c r i t i c a n u se r e z u m ă n u m a i l a con¬
dor Vianu. Adică în sensul unei estetici semnarea spectacolelor. N u aceasta e a t r i ­
i n t e g r a l e , c a r e „ i m p l i c ă o estetică a d r a m e i , buţia ei imanentă. E a e s t e şi a c e e a care
c o m p l e t a t ă c u u n a a a c t o r u l u i şi c u u n a a propune, care creează climatul favorabil
s p e c t a c o l u l u i " . N u se p o a t e v o r b i , p r i n ur¬ unor e x p e r i e n ţ e şi m o n t ă r i înnoitoare. Cri­
ii,.ne. d e o contribuţie a criticii în con­ t i c a e x p l i c ă şi c o n s a c r ă , s e i m p l i c ă profund
textul teatrului românesc contemporan, de în momentul teatral, pledează pentru un
\m a p o r t a l e i l a d e f i n i r e a u n u i p r o f i l , f ă r ă anumit repertoriu şi p e n t r u un anumit
de o a t i t u d i n e fermă, fără conştiinţa a u t o r i ­ gen de spectacole. Şi dacă, pe de o
t ă ţ i i p e c a r e a c e a s t a şi-a c î ş t i g a l - o î n t i m p parte, critica n u influenţează un spectacol
printr-o legătură slrinsă cu practica sce­ elaborat, dacă n u schimbă calitatea u n e i i n ­
nică. I n t r - u u peisaj teatral d i v e r s i f i c a t , care terpretări, ea hotărăşte, p e d e altă parte,
se e d i f i c ă a t î t p e o r i z o n t a l ă c i t şi p e v e r ­ ţ i n u t a şi o r i e n t a r e a u n o r v i i t o a r e s p e c t a c o l e ,
t i c a l ă , c r i t i c u l t r e b u i e 6ă i a î n c o n s i d e r a ţ i e i m p u n e t e n d i n ţ e şi s t i l u r i , î m p i e d i c ă repe­
r e a l i t a t e a spectaculară î n t o t a l i t a t e a e i , căci t a r e a şi g e n e r a l i z a r e a erorii. Crezînd totuşi
peste l o t acţionează u n ansamblu d e f o r ţ e astfel de l u c r u r i despre critica de teatru,
capabile să declanşeze neaşteptate energii nu este exclus ca niţel să n e i l u z i o n ă m .
creatoare. E s i g u r că u n c r i t i c n u d e c i d e structura
vieţii teatrale într-atît p c cît doreşte. E l
C r o n i c a r u l d r a m a t i c încearcă, e v i d e n t , u n
laudă piesele b u n e , d a r teatrele m a i optează
sentiment de amărăciune cînd se a f l ă î n
pentru n i ş t e t e x t u l e ţ e o a r e c a r e ; c r i t i c u l a¬
situaţia de a reflecta a s u p r a eficienţei a c t u ­
t r a g e a t e n ţ i a î n r u b r i c a sa a s u p r a unor t i ­
lui său. Deoarece rareori se î n t î m p l ă ca
t l u r i c a r e n u s-au m a i j u c a t d e a n i şi a n i ,
i n t e r v e n ţ i a c r i t i c ă să s c h i m b e v a l o a r e a unui
unele fâcind parte d i n chiar p a t r i m o n i u l n a ­
spectacol sau a u n e i interpretări. C u m rare­
ţ i o n a l , d a r m o d u l c u m t e a t r e l e g î n d e s c şi-şi
o r i se î n t î m p l ă s ă c o n s t a t e c ă o p i n i a sa î l
alcătuiesc r e p e r t o r i u l demonstrează tocmai
influenţează pe spectator. A t u n c i , înseamnă
penuria de texte.
că m u n c a l u i stă s u b s e m n u l gratuităţii ?
Nu. P e n t r u c ă şi s i m p l a consemnare infor­ D e s i g u r însă că n i c i p r e a m u l t scepticism
mativă, care n u angajează neapărat opinii în această p r i v i n ţ ă n u e d e n a t u r ă 6ă e x ­
r a d i c a l e , investeşte c u a t r i b u t u l d u r a t e i ; a i c i p r i m e adevărata faţă a realităţii. P e n t r u c ă
s p i r i t u l c r i t i c e x e r c i t î n d u - 6 e p r i n selecţie şi dacă marile spectacole ale ultimilor a n i
m a i p u ţ i n p r i n exigenţa consideraţiilor este­ (D-ale carnavalului, Nepotul lui Rameau,
tice. M ă întrebam c i t i n d r e c e n t u l v o l u m d i n Leoiue şi Lena, Regele Lear etc.) a u i n t r a t
..Istoria t e a t r u l u i în R o m â n i a " , dacă o operă în conştiinţa p u b l i c ă , i a r e c o u r i l e l o r sînt
de u n asemenea interes, fără d e care o î n c ă n e u i t a t e , d a r m a i a l e s d a c ă s-a a j u n s
cultură acuză în permanenţă u n g o l , a r f i ca a c e s t o r s p e c t a c o l e s ă l i se c o n f e r e sem­
putut f i r e a l i z a t ă î n a b s e n ţ a f i e şi a c e l o r nificaţia unui program estetic, fiecare în
mai modeste consemnări de spectacole. Pen­ parte constituind u n moment de referinţă,
t r u c ă , să r e c u n o a ş t e m , p u ţ i n e s î n t r e p r e ­ o direcţie d e u r m a t , e s t e i m p o s i b i l s ă se
zentaţiile c u o viaţă m a i lungă d e o sta­ facă abstracţie de contribuţia criticii, de
g i u n e . Ce r e z i s t ă m a i m u l t e s t a g i u n i l a rind promptitudinea c u c a r e a s u s ţ i n u t şi r e c u ­
sînt spectacolele d e excepţie, oare d e obicei noscut u n eveniment sau a l t u l . E drept, a u
sînt rezultatul înlîlnirii unor texte funda­ existat cazuri cînd n u întregul f r o n t a l c r i ­
mentale cu mari personalităţi r e g i z o r a l e şi ticii a înregistrat u n a c o r d u n a n i m de pă­
a c t o r i c e ş t i , d e ş i şi a c e s t e a sînt efemere, r a ­ reri, cînd u n i i critici a u respins categoric
portate la durata în timp a unui roman montări de anvergură. Controversele însă
sau a u n u i t a b l o u . D e c i , c r o n i c a dramatică n u a u stopat evoluţia nici unui creator a u ­
rămîne mărturia exhaustivă privitoare t e n t i c . D i m p o t r i v ă . E l e a u f o s t acelea care
la fenomenul teatral la zi. Fiindcă au atras m a i p r e g n a n t atenţia asupra perso­
nici memoriiIq creatorilor, nici unele rela­ nalităţii unor r e g i z o r i ca L u c i a n Pintilie,
tări a l e s p e c t a t o r i l o r , n u depăşesc u n a n u m e Liviu Ciulei, Radu Penciulescu, D i n u Cer-
grad de subiectivism. E l e a u u n caracter nescu s a u D a v i d E s r i g . Critica a fost apoi
preponderent afectiv. V i n . d e regulă c u u n
s
a c e e a c a r e a î n ţ e l e s şi a î n c u r a j a t p e u n
v o l u m r e s t r i n s d e d a t e , şi ' î n g e n e r a l reţin Manea, pe u n Visarion, pe u n D a n Micu.
m o m e n t e l e a r t i s t i c e d e vîrf, v i z î n d d o a r ac­ F ă r ă î n d o i a l ă că aceşti t i n e r i r e g i z o r i s î n t
c i d e n t a l şi o c u p r i n d e r e p e o r i z o n t a l ă . D a c ă cunoscuţi publicului de teatru şi fiindcă
î n s ă n u m e r o a s e c r o n i c i ' d e s p e c t a c o l e n u se spectacolele l o r a u fost urmărite c u interes
bucură totdeauna de sufragiile prezentului, de c r i t i c i . N u ştiu, e adevărat, nedreptăţile

www.cimec.ro 5
p e c a r e c r i t i c a le-a f ă c u i d r a m a t u r g i l o r , d a r Criticul d r a m a t i c analizează de cele mai
ş t i u c ă o p i e s ă c a Aceşti îngeri trişti a fost multe ori un spectacol. El distinge liniile
î n l î i n p i n a l ă c u e n t u z i a s m la o e d i ţ i e d e a c u m d i r e c t o a r e ale t e x t u l u i care a stal la baza
ciţiva a n i a F e s t i v a l u l u i naţional de t e a t r u . r e p r e z e n t a ţ i e i , ca şi l i n i i l e de forţă expre­
Ştiu că piese de Bădeşu, Naghiu, Sorescu, sivă ale l u m i i scenice, ale interpretării acto­
Leonida Teodorescu ş.a.m.d, au fost apre­ riceşti. E l n u t r e b u i e î n s ă să r ă i n î n ă n u m a i
c i a t e d e c r i t i c i î n a i n t e c a t e a t r e l e să şi l e la... a c c i d e n t u l s p e c t a c o l u l u i u r m ă r i t , ei este
înscrie în repertoriu. d a t o r să-l î n s c r i e î n t r - u n ansamblu, să-i
T o a t e a c e s t e a d o v e d e s c atît o exemplară caute a n u m i t e coordonate relativ comune
c o n ş t i i n ţ ă d e s i n e a c r i t i c i i cît şi r o l u l de c a r e îl d e f i n e s c m a i a m p l u , care-i d e t e r m i n ă
f a c t o r n e m i j l o c i t şi a c t i v p e c a r e e a î l î n ­ r a p o r t u r i l e cu u n artist — p r e z e n t şi i n a l t e
d e p l i n e ş t e în a c t u a l i t a t e a c o m p l e x ă şi d i n a ­ manifestări — cu u n teatru, cu o tendinţă
mică a teatrului. lilcrar-drainatică sau spcctacologică, c u p a r t i ­
cularităţi naţionale, cu vibraţia sensibilă a
contemporaneităţii.
Criticul nu poale rămine arhivarul notelor
m ă r u n t e , cel care înregistrează n u m a i c a z u ­
r i l e , f ă r ă a le d e t e c t a s i s t e m u l c o m p l e x de

HORIA D E L E A N U r e l a ţ i i . F I t r e b u i e să s t a b i l e a s c ă c o n t i n u u i n ­
terdependenţele d i n t r e c a z u r i , p e n t r u a a j u n g e
la înţelegerea f e n o m e n e l o r . ,
P o r n i n d de la analiză, dar aspirînd mereu

Valoare şi stil
la s i n t e z ă , e l c o m p a r ă i n t e r p r e t a r e a i n s p i r a t ă
a u n u i r o l d i u l r - u n spectacol eu o a l t a sau
cu altele din spectacole apropiate, intr-un
spirit a s e m ă n ă t o r , el urmăreşte, în vederea
u n u i diagnostic diferenţial, diversele i n t e r p r e ­
S-ar p ă r e a că a s t ă z i c e i m a i m u l ţ i dintre tări ale aceluiaşi r e g i z o r s a u a c t o r în mai
n o i s î n t e m , i u sfîrşit, c o n v i n ş i de r o l u l c o n s i ­ m u l t e reprezentaţii, l o t aşa. el caută trăsă­
d e r a b i l a l c r i t i c i i î n i d e n t i f i c a r e a şi s t i m u l a ­ t u r i l e caracterizante, d e f i n i t o r i i ale u n u i tea­
r e a d e z v o l t ă r i i a r t e l o r şi l i t e r a t u r i i . î m i p l a c e tru.
să-mi a m i n t e s c . în această o r d i n e de idei, N e r ă m î n i n d l a spectacolul în sine, criticul
c e l e m e n ţ i o n a t e d e . l a c q u e s C o p e a u în X . R . F . izbuteşte, p r i n acest necesar j o c a l a n a l i z e l o r
d i n ianuarie 1911. V o r b i n d despre critic, el şi s i n t e z e l o r , să u r m ă r e a s c ă c r e a r e a u n u i p r o ­
a r ă t a : „ V r e a u să f i e s i n c e r , g r a v , profund, f i l , a u n u i stil, care d i s t i n g pe u n actor de
ştiindu-se i n v e s t i t , l a e g a l i t a t e c u p o e t u l , c u a l t u l , pe u n r e g i z o r de a l t u l , u n t e a t r u de
o f u n c ţ i e c r e a t o a r e , d e m n d e a c o l a b o r a la altul.
a c e e a ş i o p e r ă c u e l şi d e a l u a a s u p r ă - ş i , c a D e s i g u r că aceste exerciţii i n d i s p e n s a b i l e
şi e l , r e s p o n s a b i l i t a t e a c u l t u r i i " . a l e c r i t i c u l u i se i m p u n n u m a i î n r a p o r t c u
„ F u n c ţ i a c r e a t o a r e " , î n s ă , c a şi „ r e s p o n s a ­ a u t e n t i c e l e v a l o r i care p o t c o n d u c e la c o n s t i ­
b i l i t a t e a c u l t u r i i " îl o b l i g ă e n o r m pe c r i t i c . t u i r e a u n o r s t i l u r i , a u n o r profiluri c r e a t o a r e .
î l o b l i g ă să f i e p ă t i m a ş î n c e l m a i î n a l t C r i t i c u l e s t e o b l i g a i , î n s ă , să o p e r e z e t o t
sens a l c u v î n t u l u i . A ş a c u m n o t a B a u d e l a i r e : cu patimă, dreptate, iubire, competenţă, şi
„Ca să f i e j u s t ă , a d i c ă p e n t r u c a să-şi a i b ă în r a p o r t c u n o n - v a l o a r e a , a n u l î n d u - i acesteia
r a ţ i u n e a d e e x i s t e n ţ ă , c r i t i c a t r e b u i e să f i e posibilitatea d e a-şi m a i repeta existenţa
părtinitoare, pasionată, politică". tristă i n d a u n a a r t e i .
11 o b l i g ă să f i e d r e p t . T o t a ş a c u m îi A s t f e l , c r i t i c u l d r a m a t i c îşi j u s t i f i c ă f u n c ţ i a
o b l i g ă şi p e c e i c a r e b e n e f i c i a z ă d e p a t i m a c r e a t o a r e şi r e s p o n s a b i l i t a t e a f a ţ ă d e a r t a d e
d r e a p t ă a c r i t i c u l u i să o r e s p e c t e şi să o la l u m i n i l e r a m p e i , c o m b ă t â n d c u v e h e m e n ţ ă
folosească î n s l u j b a a r t e i a u t e n t i c e . D e aceea dreaptă non-valorile, pledînd cu p a t i m a con­
nu p u t e m 6ă n u subscriem Ia cele spuse v i n g e r i i p e n t r u v a l o r i l e a u t e n t i c e , cărora le
odată de E d w a r d (îordon Craig : „Este de c a u t ă . Ie g ă s e ş t e , l e s t i m u l e a z ă t r ă s ă t u r i l e s t i ­
o m i e d e o r i s a l v a t o r să î n c e r c i f o c u l c r i t i ­ l i s t i c e p r o p r i i . P a r c ă n u m a i aşa p o t f i s t a ­
c i i ; o m u l şi o p e r a n u a u d e c i t d e c î ş t i g a t " . b i l i t e şi a p ă r a t e a d e v ă r a t e l e profiluri crea­
T o t aşa c u m , iarăşi J a c q u e s C o p e a u e r a î n ­ toare.
d r e p t ă ţ i t să a f i r m e : . . C r i t i c u l n u a r e m i s i u ­
nea d e a m e n a j a n e r v i i c o n t e m p o r a n i l o r " .
ÎI o b l i g ă să i u b e a s c ă a r t e l e şi literatura,
ca să p o a t ă să l e j u d e c e . A ş a c u m c r e d e şi
Michael R e d g r a v e : „...suflul d r a g o s t e i . Şi
eritica dramatică este î n s u f l e ţ i t ă de acelaşi
suflu".
l l o b l i g ă să î n s o ţ e a s c ă î n t o t d e a u n a pasiu­
nea, dreptatea, i u b i r e a c u competenţa. Aici
intră în discuţie nemijlocită p r o b l e m a d e f i n i ­
r i i şi î n c u r a j ă r i i A v i z a t e a a p a r i ţ i e i şi î m p l i ­
nirii diferitelor stiluri în literatura dramatică.
In arta s p e c t a c o l u l u i de la noi, de peste t o t .

(i www.cimec.ro
MIHAI NADIN
n o s t r u , şi l i p u l d e spirit magister pe care cei
a m i n t i ţ i îl î n t r u c h i p a u .
\ u se v a î n ţ e l e g e d e a i c i , s p e r , n i c i c ă
„ b ă t ă l i i l e " c i Uite a u f o s t p i e r d u t e d e c ă t r e
t e a t r u — p e n t r u că v o r b i m d e s p r e destinul
Perspectivarc s ă u , şi n u c e l a l c r i t i c i i — , n i c i c ă c i n e v a
le-ar f i p u t u t pune rezultatul s u b semnul
î n d o i e l i i f ă r ă a se e x p u n e u n o r s e r i o a s e d u b i i
d i n p a r t e a p u b l i c u l u i . S-au p e t r e c u t c o n f r u n ­
tări d r a s t i c e , fireşte c u i m p l i c a ţ i e d i r e c t i d e o ­
C h i a r dacă ne o p r i m , d i n t r - o necesitate la
logică, i m p r o v i z a ţ i a critică vă/.îndu-se n u n u ­
rîmlul ci explicabilă, asupra acţiunii criticii
mai infirmată de reacţia p u b l i c u l u i , c i e x ­
d r a m a t i c e a s u p r a t e a t r u l u i r o m â n e s c (în p e r i ­
clusă, s u b r a p o r t u l eficacităţii, d i n d i a l o g u l
oada c o n t e m p o r a n ă a evoluţiei sale), n u p u ­
l e a t r u - p u b l i c . .N-au lipsit nici accidentele
t e m să n u o b s e r v a m c ă î n t r e t e a t r u şi c r i ­
axiologice, nici invocarea unei false auto­
tică s-a exerc i t a t o acţiune reciprocă. Faptul
rităţi î n c l i p a p r o c e s u l u i de intenţie.
a c e s t a m i se p a r e a f i d e n a t u r ă să s e m n i f i c e
D a r t e a t r u l n u se d e f i n e ş t e şi n u se c o n s u m ă ,
u n s t a d i u n o u a l e v o l u ţ i e i conştiinţei de sine
d i n fericire, p r i n t r - u n spectacol. P r o f i l u l său,
a teatrului românesc, i m a g i n i i punţilor rupte,
c h i a r strălucitor, r e s i m t e eşecurile, experienţele
pe c a r e o a f i r m a l a u n m o m e n t dat Mihail
n e î m p l i n i t e s a u r e f u z a t e , şi a s t a î n c h i a r m a i
Sebastian, opunîndu-i-se aceea a u n e i puter­
tnare m ă s u r ă d e c î t v i c t o r i i l e . R o l u l criticii,
n i c e r e l a ţ i i d e l e g ă t u r ă d i n t r e t e a t r u şi p u ­
î n t r e a l t e l e , a r f i şi a c e l a d e a o f e r i c r e a t o ­
b l i c u l s ă u . Legătura n u c opera exclusivă a
r u l u i ş a n s a perspectivei asupra operei sale,
c r i t i c i i . D a r atît p r i n e x e r c i t a r e a responsabilă
a-l aduce într-o condiţie de obiectivitate,
a funcţiilor sale (de i n f o r m a r e , de e x p l i c a r e ,
p e n t r u a v e d e a e l î n s u ş i u n d e şi de ce n u
a n a l i / ă şi e x p r i m a r e a j u d e c ă ţ i i d e v a l o a r e )
se î m p l i n e ş t e s p e c t a c o l u l s a u p r o g r a m u l s ă u
cît şi p r i n i m p l i c a r e a sa î n d e s t i n u l o p e r e i
artistic. E x e r c i t a r e a funcţiei de perspectivarc
t e a t r a l e , c r i t i c a şi-ta e x e r c i t a t r o l u l f o r m a t i v ,
critică, d e pe. p o z i ţ i i l e u n o r i d e a l u r i l i m p e z i ,
r ă m î n i n d ea î n s ă ş i r e c e p t i v ă , „ ş c o l i n d u - s c " î n
s l u j i t e c u cinste şi dragoste faţă de teatru,
sălile t e a t r e l o r ( d u p ă ce, p r i n învăţămîntul
este u n f a p t p e c a r e î l r e c u n o s c c r e a t o r i i î n ­
d e s p e c i a l i t a t e , d o b î n d i s e u n p r i m şi n e c e s a r
ş i ş i , şi c a r e a a v u t c o n s e c i n ţ e a s u p r a profi­
statut profesional).
lului teatrului românesc. M a i m u l t , într-un
I n f a p t , a c u m u l ă r i l e m a i s u s e n u m e r a t e se m o m e n t ca cel d e f i n i t de R a d u Stanca drept
c o n c e n t r e a z ă î n c e e a ce se n u m e ş t e compe­ a l „ r e t e a t r a l i z ă r i i " , se p e t r e c e d e j a dialogul
tenţa criticii (autoritatea f i i n d u n reflex a l c r e a t o r - c r i t i c d e p e p o z i ţ i i c u l t u r a l e şi p r o f e ­
c o m p e t e n ţ e i ) , şi d a c ă e x i s t ă o m ă s u r ă a r o ­ sionale c o m p a r a b i l e , încercările de elaborare
l u l u i j u c a t d e ea î n e v o l u ţ i a t e a t r u l u i r o m â ­ teoretică (la n i v e l explicativ, sau vizînd
nesc c o n t e m p o r a n , a t u n c i a c e a s t ă m ă s u r ă e s t e ţ i n t e m a i î n a l t e ) a l e u n o r r e g i z o r i şi s c e n o g r a f i
chiar n i v e l u l competenţei. aducînd în c î m p u l criticii efectele acestei
perspectivări. C u deosebire î n r a p o r t u r i l e tea­
Trebuie f ă c u t ă , fireşte, o deosebire! între
t r u l u i românesc c u cel străin, exercitarea
c r i t i c a d e t e a t r u aşa c u m o p r a c t i c a u ( a m i l
f u n c ţ i e i a m i n t i t e s-a d o v e d i t fructuoasă...
Petrescu o r i T u d o r V i a n u — lectura articole­
l o r s e m n a t e d e e i î n Contemporanul s a u Tea­ C o n s e c i n ţ e a a v u t (deşi e f e c t e l e n u se p o t
trul este i n s t r u c t i v ă pentru problematica, a t r i b u i d e c î t p a r ţ i a l c r i t i c i i ) şi s t i m u l a r e a r e -
f o a r t e d e l i c a t ă , a t e a t r u l u i anilor a c e l o r a — , i n l e r p r e t ă r i i d r a m a t u r g i e i , î n acest c a z f i i n d
şi c r i t i c a r e l a t i v m a i s p e c i a l i z a t ă a p e r i o a d e i v o r b a d i n n o u d e . perspectivă, d a r d e data
ulterioare activităţii lor. Rolul specific, în aceasta u n a istorică, socială, politică. Sigur,
p r i m u l caz, era u n u l c u l t u r a l , accidentele de o d i s c u ţ i e c a c e a s t î r n i t ă l a p r e m i e r a c u Cum
interpretare (întîmplătoare sau silite) avînd vă place, d e S h a k e s p e a r e ( T e a t r u l M u n i c i p a l )
o semnificaţie neimportantă. M a i tîrziu r o l u l este u n m o m e n t i m p o s i b i l de i g n o r a t , deşi.
a s u m a t a f o s t m a i a m b i ţ i o s ( t o n u l î n s u ş i s-a de p i l d ă , texitul aceluiaşi R a d u S t a n c a despre
s c h i m b a t , u n e o r i pînă la agresivitatea speci­ 0 scrisoare pierdută de l . L . Caragiale şi
fică s u f i c i e n ţ e i ) , d a r i d e i l e t e a t r a l e p r o p r i u - i n t e r p r e t a r e a sa c o n t e m p o r a n ă , r ă m î n e u n v e ­
z i s e c e s-au a f i r m a t , m u l t m a i p u ţ i n i m p o r ­ r i t a b i l r e p e r . I n t i m p , şi n u î n t â m p l ă t o r , a u ­
t a n t e . A m ţ i n u t să f a c a c e a s t ă comparaţie, torii punctelor de vedere violent denigratoare
relnînd spre lectură a r t i c o l e astăzi relativ a u renunţat, confruntaţi c u exigenţe i m p o s i b i l
uitate, întrucît a v o r b i despre rolul criticii de e v i t a t , l a exercitarea m a n d a t u l u i p u b l i c d e
d r a m a t i c e î n s e a m n ă şi a r a p o r t a n i v e l u l d e c r i t i c t e a t r a l . D a r aceasta e o consecinţă o a ­
competenţă la p r o b l e m a t i c a de fapt a tea­ r e c u m laterală (deşi, p e l i n i a i n f l u e n ţ e i r e c i ­
t r u l u i în f i e c a r e n o u ă etapă a evoluţiei sale. p r o c e teatru-critică, exigenţa î n a l t ă a t e a t r u ­
I n d i f e r e n t d e o p i n i a ce a r f i f o r m u l a t - o u n l u i , c a a r t ă d e c o n t i n u u şi d e c i s i v examen
T u d o r V i a n u sau u n C a m i l P e t r e s c u e i ne-ar p u b l i c , s-a r e f l e c t a t î n c r i t i c ă ) , e s e n ţ i a l f i i n d
f i fost necesari l a acele „bătălii t e a t r a l e " care modul î n c a r e s-au c r e a t p r e m i s e l e solida­
s-au n u m i t ( c i t e z l a î n t â m p l a r e ) : Troilus şi r i t ă ţ i i , p r i n s p e c t a c o l , d i n t r e c r e a t o r i şi c r i ­
Cresida, D-ale Carnavalului, Regele Lear... t i c i , s o l i d a r i t a t e ce i m p l i c ă î n s ă obiectivarea
( n - a m î n c h e i a t c a să z i c a ş a , c i t a t u l !) A d i c ă critică.
necesară a r f i f o s t , î n c o n f r u n t ă r i c u s e m n i ­
Extinderea, la nivel de profesionabtate, a
f i c a ţ i e p e n t r u e v o l u ţ i a şi d e f i n i r e a t e a t r u l u i
criticii dramatice î n p r i n c i p a l e l e c e n t r e tea-

www.cimec.ro 7
 tralc a permis u n s c h i m b de o p i n i i cu ecou
î n t e a t r e şi i n f l u e n ţ ă asupra spectatorilor.
Idealul t e a t r u l u i de e d i t a t e , paralel c u r e ­
fuzul modelelor anacronice (teatrul bulevar­
dier, cel fals m o d e r n etc.) a d e v e n i t , p r i n
critică (de f a p t p r i n f o l o s i r e a d e către acea­
sta a m i j l o a c e l o r d e c o m u n i c a ţ i e î n masă)
un ideal general al teatrului.
S i g u r , a ne face i l u z i i a s u p r a rezultatelor
de f a p t a l e d e m e r s u l u i c r i t i c a r f i u n a c t d e
m i o p i e s a u d e s u f i c i e n ţ ă . N i c i u n a c t o r n-a
devenit, c i t i n d o cronică, m a i talentat ; n i c i
u n s p e c t a c o l , c h i a r d u p ă cea m a i j u d i c i o a s ă
d i n t r e c r i t i c i , n u s-a t r a n s f o r m a t d i n t r - o c a ­
tastrofă într-un succes. Dar critica nu e
magie. E a participă Ia r e a l i z a r e a climatului,
p r o p r i a e i p e r f e c ţ i o n a r e — ceea ce î n s e a m n ă
ţi a s u m a r e a u n o r e x i g e n ţ e ce e x c l u d p e atî-
ţia d i n t r e c o m e n t a t o r i i i m p r o v i z a ţ i , deseori
lipsiţi m a i m u l t d e e t i c a a c t u l u i c r i t i c decît
de b a g a j u l d e c u n o ş t i n ţ e d e s p e c i a l i t a t e —,
f i i n d u n a î n şi p r i n r a p o r t c u t e a t n d .
Oricum, în profilarea teatrului românesc
contemporan, r o l u l c r i t i c i i 6-a e x e r c i t a t î n
m o d esenţial p r i n angajarea (deloc u n i t a r ă
I n s ă !) f a ţ ă d e m a r i l e s a l e r e a l i z ă r i .

La ce b u n să repetăm locuri c o m u n e ? Să
spunem că un critic trebuie să fie cinstit,

TRAIAN competent, pasionat, consecvent în apărarea

ŞELMARU
punctelor sale de vedere ? Că aceste puncte
de vedere pot fi confirmate sau infirmate
in timp, c o altă poveste. E, ca să z i c a ş a .
riscul meseriei. Istoria literară şi artistică

Pledoarie pentru dialog

— nu numai a noastră — cunoaşte nenu­
mărate cazuri cind nume de incontestabilă
autoritate s-au înşelat asupra unor autori
sau opere.
Importantă mi se pare înfruntarea unor
îmi vine greu să răspund la întrebare, puncte de vedere cît mai diverse, luminînd
pentru că sînt unul d i n cei ce, c h i a r de la actul creator din multiple unghiuri. Adică
început, d i n p r i m e l e zile de d u p ă 23 August dezbaterea. O r i d e cîte o r i l u c r u r i l e s-au p e t r e ­
1944, am făcut critică teatrală, alături de cut aşa, a u a v u t d e cîştigat şi c r i t i c a , şi r e a l i ­

colegi care o mai fac şi azi, de alţii care zatorii şi publicul. Dar mai ales teoria lite-
rar-artistică. Pentru că dezbaterea presupune
între timp s-au a p u c a t de alte treburi şi de
argumente, criterii, avînd ca rezultat o din
alţii mai tineri sau mai puţin tineri care
ce în ce mai accentuată claritate ideologic-
„au i n t r a t î n r î n d u r i " , pe d r u m .
estetică. Mă gîndesc la o dezbatere la care
Dacă activitatea noastră a folosit sau nu să participe nu numai criticii, dar şi au­
dezvoltării teatrului românesc în aceşti trei­ torii de spectacole, practicată ca metodă
zeci de ani, asta se poate stabili confrun­ permanentă, avînd ca obiect realizări con­
tând scrisul nostru cu ceea ce s-a petrecut crete sau etape ale procesului în desfăşurare.

şi se p e t r e c e pe scenă. Cînd cronicile, arti­ Deşi astfel de înfruntări de opinii au avut

loc de-a lungul timpului, ele au rămas to­
colele, studiile, volumele noastre au susţi­
tuşi sporadice, întâmplătoare. De aceea, deşi
nut momente de vîrf ale dramaturgiei şi
critica teatrală e activă (nu cunosc specta­
artei spectacolului, înseamnă că au folosit.
col neconsemnat în paginile revistelor şi
Aici, părerile personale nu sînt elocvente, ziarelor) dăinuie u n soi de paralelism al opi­
ci o cercetare riguroasă, ştiinţifică, limpede, niilor, ca şi cum am trece unii pe lîngă
cu atât m a i u ş o r d e f ă c u t c u cît n u e vorba alţii, salutîndu-ne d i n mers fără să n e oprim,
de... vorbe. Vrei, nu vrei, „scripta manent" ! să stăm de vorbă. Dialogul nu se încheagă.

8 www.cimec.ro
deşi e clar şi firesc că părerile sînt împăr­
ţite. N-aş vrea să se înţeleagă că propun
discutarea unor piese sau spectacole me­
diocre, fără importanţă. Cu toate că atunci
cînd astfel de fenomene se adună, cred că
nu putem răinînc nepăsători. Mă refer însă
la realizări ieşite din comun, unde se caută
drumuri noi în gîndirea teatrală, faţă de
care poziţiile critice* sînt uneori diametral
opuse, cum ar f i , să zicem, 0 noapte fur-
lunoasă pusă în scenă de Lucian Giurchescu
la T e a t r u l de Comedie. Fiecare şi-a spus
părerea. Punct. Toţi am m o n o l o g a t de parcă
nici nu ne-am f i citit unii pe alţii. Opiniile
unuia n-au stîrnit contraargumcntele celui­
lalt. Sau poale modificarea a ceva din opi­
niile iniţiale. Cît despre autorii spectacolului,
punctul l o r de vedere faţă de cronicile apă­
rute — fie favorabile, fie mai puţin sau
deloc — nu sînt cunoscute. Spectacolul se
reprezintă, are succes, a avut şi peste ho­
tare, toiul e în regulă. Dar teoretic vor­
bind — ipoteza propusă de Giurchescu are
doar şi ea un fundament teoretic în raport
cu opera lui Caragiale ! — n-am cîşligat
mare lucru. Schimbul de opinii deschis, ar
fi atins — sînt s i g u r — clarificări importante
de o r d i n m a i general cu privire la montarea
contemporană a clasicilor.
Un a l t e x e m p l u : Hanilet-ui lui Dinu Cer-
nescu. De astă dată, aprecierile au fost în
unanimitate elogioase. Deşi c a m fiecare d i n t r e
cei ce am scris despre acest interesant spec­
tacol, am avut cam aceleaşi neaderenţe par­
ţiale. Şi-a argumentat şi Cernescu viziunea
într-un interviu. Dar n-am fructificat-o cum
se cuvenea cu reuşitele şi nereuşitele ei,
pe plan teoretic. Aş mai putea să dau încă

NATALIA
un exemplu : Năpasta lui Alexa Visarion.
Mă opresc aici. De fapt n-am vrut decît
să p l e d e z p e n t r u d i a l o g .
STANCU
A c t i v i t a t e a de direcţie
cu funcţie a c t i v a

Critica u l t i m e l o r trei decenii a p r e l u a t la

u n n i v e l s u p e r i o r u n a d i n cele m a i v a l o r o a s e
şi l i m p e z i t r a d i ţ i i a l e c r i t i c i i t e a t r a l e r o m â ­
neşti — t r a d i ţ i e a b a n d o n a t ă î n p a r t e , î n p e ­
rioada interbelică : aspiraţia de a f i o a c t i v i ­
tate d e d i r e c ţ i e , g î n d i t ă , p e p l a n u l şi î n p e r ­
spectiva i d e a l u r i l o r naţionale ; o activitate

www.cimec.ro 9
angajată să s p r i j i n e a ş e z a r e a întregii vieţi caz) r e z o n a n ţ a s p e c t a c o l e l o r , c r i t i c a a c o n t r i ­
t e a t r a l e p e t e m e i u r i m a j o r e , i u a c o r d CU p r e ­ b u i t la e d u c a r e a g u s t u l u i m a r e l u i p u b l i c , p a ­
facerile revoluţionare, c u cerinţele spirituale r a l e l e u cea p r i m o r d i a l ă , a i n f l u e n ţ ă r i i gîn-
fi idealurile oamenilor societăţii socialiste. d i r i i şi a t i t u d i n i i l u i s o c i a l p o l i t i c e ,
„(iriza d e d i r e c t i v ă " d e oare v o r b e a G, M
Z a m f i r e s c u în ID.iS se c e r e a d e p ă ş i t ă p r i n t r - o
viguroasă mişcare in doi timpi — dintre
rare. m a i dificilă n u e r a , d u p ă o p i n i a m e a .
anatemizarea teatrului bulevardier, burghez,
deja obosit, c i crearea u n u i t e a t r u c u ade­
v ă r a t r e v o l u ţ i o n a r , a d a p t a i , p r i n c o n ţ i n u i si
Emularea artei scenice
limbaj, problemelor contemporaneităţii. Cri­
t i c a şi-a a s u m a t r o l u l d e a v e g h e a ca s t r ă ­
v e c h i l e i m p e r a t i v e : „ l e a l r u l - o g l i n d ă a vieţii"'
N-au l i p s i t şi n u l i p s e s c d i n c r o n i c i l e d e
»i „ t e a t r u l - t r i b u n ă a i d e i l o r c e l o r m a i î n a i n ­
t e a t r u excesele. Ksle v o r b a , de pildă, despre
t a t e " să-şi p ă s t r e z e (de-a l u n g u l e t a p e l o r d e
r e c e p t i v i t a t e a u n o r snobi, sau a u n o r t e r o r i ­
d e z v o l t a r e p e c a r e le-a c u n o s c u t ţ a r a , de-a
z a ţ i să ţ i n ă p a s u l f a ţ ă d e s p e c t a c o l e f ă r ă v a ­
l u n g u l procesului de evoluţie a l conştiinţelor!
loare, fără reală o r i g i n a l i t a t e , i z v o r i l e d i n
a c t u a l i t a t e a şi e f i c a c i t a t e a , l i s t e d o m e n i u l c e l
mimarea u n o r orientări neasimilate sau d i n
mai u n i t a r a l criticii actuale, deloc lipsită,
ambiţioase intenţii teoretice fără reflex în
de a l t f e l , d e i n e g a l i t ă ţ i , o r i e n t ă r i disjuncte,
inegale s u b r a p o r t u l contribuţiei la p r o g r e s u l f i n a l i z a r e a scenică. F s t e v o r b a m a i ales d e
scenei r o m â n e ş t i s a u d e virtualităţi p o l e m i c e . o tendinţă aparent opusă : ostilitatea pro­
gramatică ( n e c r u ţ ă t o a r e şi a b s u r d ă , u n e o r i ,
P e n t r u a-şi e x e r c i t a f u n c ţ i a d e d i r e c ţ i e , c r i ­ ca f a t a l i t a t e a a n t i c ă ) faţă d e e f o r t u r i l e c r e a ­
tica a împletit t e o r i a c u e x a m e n u l vieţii con­
t o a r e a u t e n t i c e şi s u b s t a n ţ i a l e , c a r e s-au d o ­
c r e t e a s c e n e i , c ă r u i a i-au d a t c h i a r p r i o r i t a t e :
vedit cu t i m p u l , p r i n s p i r i t u l de cure a u
a s t r ă b ă t u t î n r e p e t a t e r î n d u r i şi în a m b e l e
f o s t animate şi c h i a r p r i n muie convenţii
s e n s u r i d r u m u l d e l a u n i v e r s u l r e a l i t ă ţ i i Ia
s c e n i c e p r o p u s e , d e o s e b i i d e v a l o r o a s e ; şi f e r ­
cel a l scenei, .de l a ideologia marxist-lcninislă.
tile. Grăitoare pentru „dramatismul" vieţii
l a p r a c t i c a şi t e o r i a a r t i s t i c ă , d e l a c o n ţ i n u t
t e a t r a l e şi a l c o n d i ţ i e i criticii, cronicile de
la mijloacele de expresie, consacrate sau
„veto" sau „ p r o " a p r i o r i c o r i cele care f a c
inedite.
din realitatea spectacolelor u n s i m p l u pretext
S u b s e m n u l a c t i v i t ă ţ i i d e direcţie a u stat p e n t r u a r b i t r a r e j o c u r i de spirit sau sclipi-
deopotrivă : validarea operelor (conflictelor loarc cascade de a d j e c t i v e , n u a u puterea
şi p e r s o n a j e l o r , t e m e l o r şi i d e i l o r ) d r a m a t i c e ; de a reduce r o l u l substanţial a l c r i t i c i i tea­
relaţionarea strînsă. s u b t i l a r g u m e n t a t ă a v a ­ trale româneşti i n înflorirea artei teatrale
l o r i l o r l o r e s t e t i c e c u c e l e i d e o l o g i c e şi p o l i ­ din ultimele decenii.
tice ; e f o r t u l valorificării c î t m a i l a r g i şi Ksle de reţinut deci, în p r i m u l rînd, i n ­
cît m a i e x i g e n t e a t e z a u r u l u i n a ţ i o n a l ; a p r e ­ fluenţa pozitivă a criticii la p r o g r e s u l a r t e i
cierea reuşitei spectacolelor, n u n u m a i d i n teatrale româneşti ; f a p t u l de a f i susţinut
p u n c t u l d e v e d e r e a l a d e c v ă r i i l a t e x t c i şi şi d e m o n s t r a i c u a r g u m e n t e r a t i f i c a t e d e p u ­
al. valenţelor c r e a t o a r e , " a p t e să mărească b l i c şi d e t i m p — n u „ p r i m a t u l " c i c o n t r i ­
„deschiderea" în actualitate, g r a d u l d e accesi­ buţia de neînlocmil, valoarea de n e c o n f u n d a l
b i l i t a t e şi a u d i e n ţ a , f o r ţ a d e a p o t e n ţ a e c o u l a regiei (înţeleasă ca a c t i v i t a t e d e e l e v a t ă
d e d u r a t ă i n c o n ş t i i n ţ e şi d e a m o b i l i z a e n e r ­ concepţie intelectuală şi p r o f e s i o n i s t ă trans­
giile spirituale ale spectatorilor. Studiile şi punere i n l i m b a j u l a r t e i scenice) ; d e a f i
c o m e n t a r i i l e de t e a t r u a u s p r i j i n i t m a i întîi relevat „funcţionalitatea" dramatică a sceno­
esenţiala aspiraţie a scenei d e a întinde g r a f i e i şi d e a f i p r e c i z a t , î n a c e s t cadru,
p u n ţ i a l e c o m u n i c ă r i i către m a s e cît m a i l a r g i r o l u l u n i c a l a c t o r u l u i . Este de reţinut apor­
de spectatori, în majoritate n o i spectatori, t u l , r o l u l e i i u e l i m i n a r e a şi p r e v e n i r e a f a l ­
nefainiliarizaţi c u specificul n i c i unei c o n v e n ­ s u r i l o r şi î n c r e a r e a u n u i f o n d d e p i e s e o r i ­
ţii t e a t r a l e . I m p a c t u l c u p u b l i c u l a d e v e n i t . g i n a l e a l e c ă r o r c o n f l i c t e să r e f l e c t e d e v e n i ­
— şi p r i n militantismul criticii — scopul r i l e a c e s t o r d e c e n i i , p r o c e s u l f o r m ă r i i şi m o ­
s u p r e m a l u n e i a r t e înţelese, d e c l a r a t , d r e p t delării u n o r n o i conştiinţe. D u p ă c u m tre­
u n a d i n t r e cele m a i d i r e c t p r a g m a t i c e . Per­ buie amintit e c o u l p u b l i c p e c a r e l-a a v u t
spectiva sociologică, a devenit o per­ pledoaria marii porţi a criticii româneşti
manenţă a c r o n i c i l o r , a .judecăţilor de v a ­ p e n t r u caracterul deschis a l m a r i i dramatur­
loare emise. Funcţia selectivă a criticii a g i i ; p e n t r u înţelegerea perenităţii c a p o d o p e ­
fost d u b l a t ă substanţial de cea explicativă — relor d i n perspectiva concepţiilor contempo­
dezvoltările critice l i m p e z i n d deopotrivă con­ rane, pentru l i b e r t a t e a creaţiei — înţeleasă
ţ i n u t u l t e m a t i c o - i d e o l o g i c şi v i r t u ţ i l e e s t e t i c e . c a r e s p o n s a b i l i t a t e s p i r i t u a l ă , i d e o l o g i c ă şi p o ­
Potenţînd ''sau u n e o r i , r a r . d i m i m i î n d , d u p ă l i t i c ă a i c i şi a c u m . •

io www.cimec.ro
 despre
Ml H N li A
cunoaştere şi comunicare
GHEORGHIU
poezie şi viaţă
DIALOG DE ATELIER cu FLORIN TORNEA

— Calde felicitări petltru recenta consacrare plă „încercare a puterii" pe alt lărîm ? Ori
academică. Profil de prilej pentru a-mi în­ găsiţi în substanţa dramatică. în construcţia,
gădui să vă invit la o discuţie şi la mărturi­ mijloacele şi expresia teatrală, o modalitate
siri, ca să zic aşa, de atelier... artistică (dar, ţwate, nu numai artistică) care
începuturile artei cuvîntul'ui la dum­ v-a solicitat pentru valenţe şi virtuţi nein-
neavoastră s-au exersat în cîmpul poeziei tîlnite în celelalte genuri, pentru comunicări
lirice ; v-aţi mărturisit in poeme şi aţi tăl­ ce vi se păreau refuzate pe calea altor
măcit din Whitman... Apoi v-aţi aşternut genuri ?
feluritelor drumuri ale comunicării de idei : — Orice s e r i i l o r c u oarecare conştiinţă c u l ­
proza literară, eseul, publicistica, reportajul, t u r a l ă ştie c ă p r i m a a v e n t u r ă î n c a r e v a f i
monografia, critica literară şi teatrală, studiul o b l i g a t să se î n s c r i e , î n p r o f e s i a l u i , este
filozofic, sociologic ele... Ce v-a ispitit sau a v e n t u r a l i m b a j u l u i , în exigenţele căreia v a
determinat să vă aventuraţi şi pe drumul recunoaşte imediat două i m p e r i o a s e necesi­
teatrului ? A fost o simplă aventură, o sim­ t ă ţ i : a cunoaşterii şi a comunicării. N u sînt

www.cimec.ro U
 un izolai a f i r i n i n d asia şi, de aceea, nici t o t u ş i o exprimare d e p e u n p l a n s u p e r i o r
original. î n e n o r m a Panoramă a ştiinţelor celei n u m a i scrise ? Şi acceptînd r i s c u l , n u
umane ( a p ă r u t ă a n u l i r e c u t l a P a r i s şi c o ­ cumva m o d a l i t a t e a e x p r e s i e i acesteia, scrise
ordonată de Denis Hollier) cei m a i mulţi şi si nise, v a f i p u r u r i inferioară c o l o s a l u l u i
dintre autorii ei afirmă — i n studii de ori­ t e z a u r d r a m a t u r g i e , d e j a s c r i s şi s p u s ? I n
entări foârle d i f e r i t e — importanţa proce­ ce c o n s t ă o r i g i n a l i t a t e a ? I a t ă întrebarea la
selor incluşi; în t e o r i i l e l i m b a j u l u i ca a p ă r ­ care răspunzind (în teza sa de doctorat
t i n i n d , în ultimă instanţă, sferei ştiinţelor despre , , M o d u r i l e d o c o m u n i c a r e teatrală î n
u m a n i s t e , d i n c a r e f a c e p a r t e şi a n a l i z a c o ­ secolul X X " ) u n u l d i n studenţii m e i a p u t u t
municării prin arte şi, bineînţeles, cerce­ să c o n s t a t e c î t d e p u ţ i n i o r i g i n a l i a m a j u n s ,
tarea literară. A c o m u n i c a p r i n poezie c u n faţă d e r e a l a o r i g i n a l i t a t e a civilizaţiei c o n ­
e f o r t şi t o t u n f e l d e ş t i i n ţ ă c a r e c o n d u c e , t e m p o r a n e . F I v o r b e a c h i a r d e „stagnare"...
prin rigorile ei — ca însăşi dezvoltarea De aceea, n u a m scris t e a t r u d e la început.
l i n g v i s t i c i i — l a o deschidere spontană spre D i n t r - u n , h a i să-i z i c e m , c o m p l e x d e i n f e ­
celelalte ştiinţe sociale, consacrate s t u d i u l u i r i o r i t a t e . D e a c e e a şi t r a d u c î n d a t î t d e m u l t
..omului î n t o t a l i t a t e " , d e c i a l s o c i e t ă ţ i i şi din S h a k e s p e a r e , n - a m c u t e z a t să traduc
al istoriei sale. „Hamlet", c u m a u făcut alţii care n i c i n u
D u p ă ce a m f r e c v e n t a t , c a u n b u n ş c o l a r , ştiau d e s t u l d e b i n e englezeşte.
poezia clasică, încorsetată î n f o r m e l e e i t r a ­ — Ce şi cit a însemnat familiaritatea dum­
d i ţ i o n a l e , î n t î l n i r i l e c u v e r s u l l i b e r şi „ d e ­ neavoastră — ştiută şi recunoscută — cu
mocratic" a l l u i W h i t m a n , cu metafora ex­ Shakespeare (cu poezia lui, cu arta lui, cu
pansivă, „modernismul" şi suprarealismul universul lui, cu epoca lui, cu exegeţii lui.
— î n a m b i a n ţ a p l i n ă d e f a r m e c şi î n d r ă z ­ cu tălmăcitorii lui — pe plan literar ca şi
neală a t i n e r e i l i t e r a t u r i române d i n anii pe plamd podiului), în incursiunile dumnea­
s t u d e n ţ i e i m e l e , l a F a c u l t a t e a d e L i t e r e şi voastră dramaturgice ? Mă gîndesc. fireşte,
Filozofie — m i - a u ascuţit atenţia faţă d e şi la modelul (îndemnul ?) acţiunii lui
c o n ţ i n u t u l d i n a m i c şi e x p l o z i v a l c u v i n t e l o r , Shakespeare in lumea şi în epoca lui. Există,
f a ţ ă d e l o g i c a p r o p r i e şi d e i s t o r i a intrin­ in afara marelui Will, un alt climat (alt
secă a e x p r e s i e i , î n l i m b a m a t e r n ă şi î n meridian) ..poetic" şi dramatic care să vă
celelalte l i m b i p e care le s t u d i a m : franceza, fi subjugat ?
engleza, italiana, spaniola. Cred că „şcoala — Sînt descoperiri c u l t u r a l e care marchează
p o e z i e i " e cea d i n t î i treaptă necesară a c a ­ gustul şi d e z v o l t a r e a proprie a unui inte­
r i e r e i u n u i i n t e l e c t u a l scriitor (de a l t m i n t e r i lectual, a u n u i poet. Fiecare dintre n o i a
nici n u cred în cariera u n u i scriitor neculti­ trăit această experienţă. Ş i e b i n e să r e ­
v a t , i a r „ e x c e p ţ i i l e " n u m ă i n t e r e s e a z ă ) şi cunoaştem ce d a t o r ă m altora ; dealtminieri,
n e a p ă r a t a u n u i d r a m a t u r g . L e g ă t u r a d e sîn- în literatură n u c greu să o r e m a r c e şi
g c d i n t r e p o e z i e şi r e v o l u ţ i e , a l c ă r e i p a r t i ­ ceilalţi. A i o b s e r v a t cît d e m u l ţ i îl i m i t ă p e
z a n a m fost încă d e a t u n c i , a d e v e n i t astăzi W h i t m a n ? M o l i e r e o b i ş n u i a să s p u n ă : „je
incontestabilă, i n d i f e r e n t de poziţiile p e care prends mon bien d ' o u je le trouve". Imita­
o situează colegii noştri d i n alte ţări. î n r e a l u i S h a k e s p e a r e 1-a f ă c u t p e M a r x să
a c e l e a ş i z o n e p e n d u l e a z ă a c u m şi c o n ţ i n u t u l i n v e n t e z e v e r b u l : „a s h a k e s p e a r i z a " (shakes-
divers a l noţiunii d e „teatru politic". D a r pearisieren). Trilogia l u i Delavrancea, de
asupra l u i v o m conversa, după cîte m i - a ţ i exemplu, shakespearizează. Mărturisesc că
spus. ceva m a i tîrziu. n i c i e u ntam r e z i s t a t a c e s t e i t e n t a ţ i i , î n p i e ­
S p r e d e o s e b i r e , p o a t e , d e alţi confraţi, e u sele şi f i l m e l e m e l e . D a r n i c i „ m a r e l e W i l l "
a m i u b i t şi î n v ă ţ a t t e a t r u l p r i n l e c t u r ă . A m n-a f o s t u n o r i g i n a l a b s o l u t , î n î n ţ e l e s u l d e
citit conştiincios „opera" celor m a i d e seamă astăzi a l c o p y r i g h t - u l u i .
dramaturgi. începînd c u clasicii vechi, co­ N u aş şti şi n u v ă p o t e x p l i c a a c u m , p e
m e n t a ţ i d e c r i t i c i şi f i l o l o g i î n v ă ţ a ţ i . R e v e ­ l o c , d e c e m-a a t r a s S h a k e s p e a r e şi e n o c a
laţia v a l o r i l o r c u v î n t u l u i scris d e a u t o r , d i n e l i s a b e t h a n ă . A m m a i s c r i s d e s p r e a s t a şi a u
p u n c t d e v e d e r e l i n g v i s t i c şi a r t i s t i c , a d i c ă s c r i s şi a l ţ i i ( e x i s t ă c a m o p t s u t e d e m i i d e
s t i l i s t i c ş i . d e s i g u r şi n e a p ă r a t , f i l o z o f i c , m i - a c ă r ţ i d e s p r e S h a k e s p e a r e ) . F m i n e s c u şi C o g a
creat u n fel d e repulsie faţă de spectacolul i-au dedieat p o e m e . A ş s p u n e c ă m a r i a j u l
incult. M a i tîrziu. cînd m-am ocupat m a i p e r f e c t d i n t r e p o e z i e , t e a t r u şi f i l o z o f i a i s t o ­
îndeaproape de teatrologie, d e teoria specta­ r i e i , această modernitate exemplară a dra­
colului, a m devenit mai... concesiv. Venise m a t u r g i e i l u i . m-a a t r a s şi m ă r e ţ i n e Ia e l .
l a r î n d . î n „ u c e n i c i a " m e a . C o r d o n C r a i g . şi I n i ţ i a t o r u l m e u î n această „ s i m p a t i e " a fosl
S t a h i s l a v s k y . şi R r e c h t , a p o i L o r c a şi „ a v a n t - E u r i p i d e , p e c a r e , a z i , e u l-aş î n s c r i e m a i
• r n r d a " şi a m u i t a t d e o r i c e s c o l a s t i c ă şi c h i a r curînd p r i n t r e precursorii romanului.
d e p o e z i e şi d e a r t e l e p l a s t i c e , p e c a r e l e Românii îl iubesc p e S h a k e s p e a r e . A ş a ,
a d o r a m . T e o r i a n u p u t e a să-şi m a i a i b ă i z ­ printr-un raţionament inductiv, am putea
vorul decît în practică, aşa c u m susţinea, a j u n g e l a p l ă c e r e a şi s a t i s f a c ţ i a c u o a r e n o i .
în n e o d o g m a t i s m u l s ă u , şi F r w i n Piscator. ..Comisia Shakespeare" — d i n care ai făcut
Dar. vezi. nici nractica fără teorie n u duce p a r t e s i d u m n e a t a , — am p u r c e s l a t ă l m ă ­
prea departe. Duce la trivializarea ideii... c i r e a Operelor complete şi a m f ă c u t atunci
în definitiv, a dori să „ c o m u n i c i " c e v a o treabă f o a r t e b u n ă .
p r i n m i j l o c i r e a a r t e i teatrale, adică p r i n p r o - E u n u cred că. p e u n a l t „meridian poe­
p o z i ţ i u n i v o r b i t e şi m i m a t e , n u î n s e n i n e a z ă t i c " , c u l t u r a m o n d i a l ă se p o a t e d i s p e n s a d e

12 www.cimec.ro
 t e z a u r u l n l t o r c u l t u r i naţionale. Aduccţi-vă
a m i n t e de ediţia j a p o n e z ă a f i l m u l u i Macbeth.
G u s t u r i l e iasă evoluează, d u p ă t i m p u r i şi
o a m e n i . M i e , de e x e m p l u , mi-a plăcut R r e c h t ,
a l t ă d a t ă m a i m u l t decît a c u m . A c u m îmi
place r o m a n u l l a l i n o - a i n c r i o a n . Şi. cel m a i
m u l t . Cien anot de soledad de G a b r i e l G a r ­
da M â r q u e z , p e care l-am şi t r a d u s în
l i m b a r o m â n ă , a c u m d o i a n i , înecreînd să
o f e r acest „ m e r i d i a n p o e t i c " şi c o l e g i l o r şi
c i t i t o r i l o r noştri, c u m a m făcut şi c u W b i t -
m a n . U n a l t c l i m a t p o e t i c o - d r a m a t i c este u n i ­
v e r s u l c i n e m a t o g r a f i c , care r e a l m e n t e m ă p a ­
sionează, l i s t e u n a l t soi de „lectură". I a t ă ,
distingeţi s c h i m b a r e a f o r m e l o r , ce ne m o d i ­
fică, la r i a d u l l o r , v i z i u n e a d e s p r e c u l t u r ă şi
despre l u m e ca spectacol şi ca sens.
— Aţi fost la noi, printre cei dintîi, dacă
nu mă înşel, chiar cel dintîi, care aţi pătruns
şi cercetat formele, tendinţele şi. condiţiile
teatrului contemporan postbelic mondial. Aţi
rămas, de-a lungul anilor, un statornic ob­
servator al stărilor şi seismelor culturale
contemporane de pretutindeni. Cum se inse­
rează în acest context cultura şi dezvoltarea
contemporană a scrisului dramatic şi a artei
teatrale în România postbelică, în România
revoluţiei şi construcţiei socialiste ? In ce
mod si în ce măsură artele în genere (şi
teatrul nostru în special, care a cunoscut In
aceşti ani pentru intîia oară în istorie, o
recunoaştere şi preţuire internaţională) se
distanţează şi se inserează în viaţa, liniile,
dinamica artei de pe alte meridiane ?
Este desigur oţios să urmărim aici, în de­
talii, căile de creştere şi de profilare străbă­
tute in ansamblu de dramaturgia teatrului
nostru, trăsăturile lor distinctive. Nu
v insă dc prisos, în discuţia noastră,
să stabilim determinantele şi coordonatele lor
caracteristice, fiindcă în ele se regăseşte ne­
îndoios şi ceea ce defineşte şi onorează crea­
ţia dumneavoastră dramatică, şi, fiindcă, în
raport cu ce uneşte scrisul dumneavoastră
dc literatura noastră dramatică în genere, aş
putea îndrăzni să vă întreb despre modul
aparte, personal, distinctiv, al genezei, al
structurii, al expresiei, al experienţei, al aspi­
raţiilor dramaturgiei dumneavoastră. Aşadar,
cum a operat în dumneavoastră, în forul
creator intim al dumneavoastră, istoria a¬
cestor ani, şi cum a incitat (şi, pînă la p u ţ i n se p u t e a d i s c u t a l a n o i d e s p r e tea­
urmă, structurat) climatul de viaţă, de efor­ trul nou. l.ra ,.momentul irlandez" : O'Neill—
turi, de dificultăţi şi contradicţii, de între­ Soan O'Casev. V o r b e a m despre aste cu Co-
bări si răspunsuri, de realizări şi clanuri ca­ m a r n e s e u şi c u I o n Sa v a , c u „generaţia p i e r ­
racteristice acestor ani, creaţia dumnea­ d u t ă " , c u C a m i l . D a r spectacolele n o a s t r e
voastră ? In ce măsură — ca poet şi filozof — aşa sărăcăcioase, c u m p u t e a u f i — a p ă ­
şi estetician, dar şi ca vechi şi statornic mi­ r e a u încărcate de u n i m p u l s p r o f u n d n o v a ­
t o r , p r i n care g e n i u l şi inteligenţa artistică
litant revoluţionar, — anii de după Eliberare,
românească puneau sigiliul originalităţii
cu problemele lor de construcţie, structurală
noastre pe experienţa atît de d r a m a t i c ă a
şi spirituală, a cetăţii şi a societăţii, v-au
i s t o r i e i recente a E u r o p e i şi a l u m i i . A t u n c i
pus şi în faţa unor probleme legate de vi­
a început cel m a i g l o r i o s sfert de veac a l
braţia, valenţele, veleităţile, obiectivele dum­
t e a t r u l u i românesc p e care se f u n d e a z ă şi
neavoastră poetice, creatoare ?
p r e s t i g i u l de a z i .
— C î n d , î n a n u l l f K i 7 , î m i d ă d e a m dnoto-
r a t u l c u o teză de t e a t r o l o g i e , — e v i d e n t , Relaţia d i n t r e a r t e l e s p e c t a c o l u l u i şi s c r i s u l
d u p ă a p r o a p e u n d e c e n i u de s t u d i i ''între­ d r a m a t i c în R o m â n i a postbelică n u a fost
r u p t e d e r ă z b o i ) , — v-aduceţi a m i n t e cît de totuşi u n a p e r m a n e n t echilibrată. De cele

www.cimec.ro L3
 niiii r m i l l e o r i s-a j u c a t m a i b i n e decîl s-a — Vă iuticham despre ecoul actualităţii în
s c r i s ; p e n t r u că scena a r e la d i s p o z i ţ i e „ m a ­ combustia dumneavoastră creatoare. pen­
r e l e r e p e r t o r i u " u n i v e r s a l şi p u z d e r i a d e e x ­ tru că mi se parc interesant să
perienţe — licurici ce t r a v e r s e a z ă la răs­ văd la dumneavoastră, atil de pu­
t i m p u r i India teatrului mondial. Dar a m avut ternic şi activ ancorat iu dinamica ime­
şi a v e m c i ţ i v a a u t o r i d r a m a t i c i f o a r t e v a l o ­ diată n realităţilor şi a problemelor care
r o ş i , t a l e n t a ţ i şi c u l t i v a ţ i , a c ă r o r c o n t r i b u ţ i e agită realităţile şi omul contemporan, să \ăil
la a u t o d e f i n i r e a d r a m a t u r g i e i române con­ prin urmare, la structura dumneavoastră emi­
temporane e incontestabilă. Despre această namente contemporană. 'înclinarea de o pune
ambianţă şi d e s p r e t o a t e a s p e c t e l e e i . s a u aceste probleme, in planul artei, şi de a în­
a p r o a p e t o a t e — n a ţ i o n a l e şi i n t e r n a ţ i o n a l e — cerca să le daţi întrupare şi dezlegare, intor-
a n i o p i n a i p e l a r g în u l t i m e l e nude trei căr­ cindu-vă (şi trimi(imlu-nc) in mit şi in etno­
ţi, i n Dionysos (10b!)), Scrisori din Imediata grafie, in legendă şi folclor, in istorie, în
Apropiere ( 1 9 7 1 ) şi Scene din Viaţa Publică documentar şi reconstituirea istorică. Din a-
(I97.'î) ş i . c u o a r e c a r e r e g u l a r i t a t e , i n c h i a r cesl unghi de vedere sinleţi printre iniţia­
p a g i n i l e r e v i s t e i d u m n e a v o a s t r ă . Şi c u m , î n torii unei noi formule a dramei noastre isto­
g e n e r a l , n u m i - a m s c h i m b a t părerea, aş trece rice. Dar întreb : socotiţi drama de evocare
să r ă s p u n d l a u l t i m a p a r t e a î n t r e b ă r i i . şi de invocare a istoriei o modalitate speci­
fic operantă a teatrului contemporan şi, mai
T e a t r u l n u există fără o l u a r e d e poziţie :
ales. operantă in contemporaneitate ? Nu
contra, sau p e n t r u ceva. N i c i chiar „anti-
poartă, cumva, drama istorică, dincolo de
t e a t r u l " , n i c i „teatrul a b s u r d u l u i " , n i c i A d a -
valoarea şi eficienţa ei instructivă, educativă,
m o v , Albee, Grass. Beckett. S i m p s o n , V i a n ,
şi însemnele unor răspunsuri ocoliţi- şi apru-
G e n e t , P i n t e r , F r i s c h şi n i c i l o n e s c o . Marii
rimative date întrebărilor, adesea, aspre şi
autori dramatici o şi d e c l a r ă , c a o p r o f e ­
grave ale zilei ? Drama istorică este o şcoală
s i u n i ' de credinţă ; alţii n e f a c d o a r s-o
de virtuţi naţionale, de patriotism. Dar în
înţelegem ; alţii o f a c şi n-o î n ţ e l e g . M ă
măsura in care adevărurile pe care le relevă
r e f e r l a c e i c a r e s î n t p e n t r u c o n t r a ş i . . . se
sini (sau se vor) şi adevăruri ale condiţiei
abţin. E u n u m a i suport indiferenţa publică,
umane actuale, ea se revendică şi de la pre­
adică t e a t r u l fără scop, teatru l-drog, t e a t r u l
rogativele şi eficienţa dramei politice, acestei
pentru analfabeţii politici şi m ă revoltă
drame politice atît de fecund şi variat culti­
s p e c t a t o r u l i m b e c i l s o c i a l , c a şi a c t o r u l c a b o ­
vate pe scenele lumii de azi. Socotiţi drama
t i n , g a i a la o r i c e s c ă l ă i n b â i a l ă p e n t r u a p l a u z e
istorică drept cea mai eficientă formă a dra­
sau „ciubuc". N u , c u asemenea a u t o r i , ac­
mei politice ? Nu credeţi că politicul se cere
t o r i şi d i r e c t o r i » n u n e - a m p u t e a l ă u d a c ă
privii şi tratat frontal — fără devieri meta­
f a c e m cultură teatrală, sau orice a l t f e l d c
forice, parabolice, aluzive ? (Urechi a folosit
c u l t u r ă , şi n i c i c u a s e m e n e a s p e c t a t o r i .
programatic parabida şi drama istorică în¬
E x p e r i e n ţ a i s t o r i c ă a p o p o r u l u i r o m â n şi tr-o vreme a adevărului ilegali zat, interzis,
a culturii l u i naţionale a marcat personali­ ca una din metodele de a depăşi dificultă­
t a t e a n o a s t r ă î n s u f i c i e n t ă m ă s u r ă , c a să ş t i m ţile epocii în rostirea adevărului. Nu cumva
ce v r e m şi c e p u t e m . Coordonatele s p i r i t u a l e este programul lui Brecht depăşit ?) Oricum,
a l e s o c i a l i s m u l u i r o m â n e s c sînt încă î n f o r ­ ce părere aveţi despre politicul în teatru (şi
maţie ; şi, p e p l a n u l conştiinţei, ele r e p r e ­ despre teatrul politic) ?
zintă o treaptă p e care încă n-au trecut-o
— N u ştiu dacă c l o c u l u n e i conversaţii
toţi. P o a t e f i i n d c ă n i c i d r u m u l p i n ă a i c i n u
despre „actualitate" între n o i d o i , adică între
a f o s t l i p s i t d e c o n t r a d i c ţ i i , d e g r e ş e l i şi d e
nişte „profesionişti" a i m i t i c i i d r a m a t i c e c a r e
p r o s t i i , u n e l e c u g r a v e consecinţe.
a u a v u t p r i l e j u l s ă se d e c l a r e d e a c o r d c u
E u a m avut bucuria, sau durerea, de a le dialectica acestui termen, în repetate rînduri.
c u n o a ş t e , u n e o r i f o a r t e d e a p r o a p e . D e aceea Bineînţeles că a c t u a l i t a t e a „ p r o p r i u z i s ă " a r e
aş d o r i să a m p u t e r e a de a-mi c o n v i n g e întîietate, aşa c u m o d o r i m amîndoi. De
c o n f r a ţ i i m a i t i n e r i d e ceea ce î n s e n i n e a z ă , e x e m p l u , e u * c r e d că u n i v e r s u l psiho-social
spre cinstea României m o d e r n e , aceste c o ­ a l a g r i c u l t o r u l u i r o m â n c o n t e m p o r a n n-a f o s t
ordonate spirituale cîştigate după ultimele suficient e x p l o r a t î n tcaltrul nostru.
două Congrese ale P a r t i d u l u i , ce p r e ţ a u
Exlinzînd puţin spaţiul acesta l a întreg
aceste v i c t o r i i în lupta pentru l i b e r t a t e şi
u n i v e r s u l n o s t r u s p i r i t u a l , n p a r c e v i d e n t că
democraţie, î n epoca noastră.
însăşi civilizaţia u r b a n ă românească e pro­
A trăi î n a c t u a l i t a t e , a t e i n f o r m a , în toate f u n d marcată dc u n viguros r u r a l i s m , pen­
p r i v i n ţ e l e , ce este această a c t u a l i t a t e social- t r u c ă s î n t e m u n p o p o r t î n ă r î n sîngele c ă r u i a
p o l i t i c ă , e p r i m a c o n d i ţ i e a ş t i i n ţ e i şi p u t e r i i pulsează o altă nostalgie a p a r a d i s u l u i , u n
d e a s e r v i . I a r t e a t r u l e c h e m a t să s e r v e a s c ă . alt f e l de „viaţă l a ţară". P e n t r u n o i , româ­
N u e u ş o r să ştii şi să p o ţ i f a c e c e v a u t i l n i i , întoarcerea l a n a t u r ă n u capătă sensul
şi f r u m o s p e n t r u p a t r i e , p e n t r u a r t a şi c u l ­ livresc a l A m e r i c i i e m e r s o n i e n c , c i m a i cu-
tura naţională, la n i v e l u l culturii universale, rînd a l r e z e r v o r u l u i d e pultere d i n glia î n
a l a c t u a l i t ă ţ i i p o l i t i c e şi c u l t u r a l e m o n d i a l e . c a r e se s p r i j i n ă t ă l p i l e l u i A n l e u . N u s î n t
E f o r t u l m e u . p e r s o n a l , s-a î n d r e p t a t î n a c e a s t ă u n a d e p t a l „spaţiului m i o r i t i c " , însă e b i n e
d i r e c ţ i e . L u p t a p e n t r u p a t r i e , c a şi l u p t a c u pentru n o i să r e c u n o a ş t e m şi s ă a p r e c i e m
i g n o r a n ţ a , c o n t i n u ă şi m i se p a r e c ă v a f i forţa şi v e c h i m e a a c e s t e i c i v i l i z a ţ i i m i l e n a r e
d e l u n g ă d u r a t ă , deşi ars longa vita brevis... care, spre deosebire d c restul E u r o p e i re-

14 www.cimec.ro
zolvă in armonic conflictul dintre „tradiţie înţelesul etimologic a l politicului trimite,
şi i n o v a ţ i e " c n r c — î n l i t e r a t u r a f r a n c e z ă , ' d c î n c ă d i n a n t i c h i t a t e . Ia p a r t i c i p a r e a c e t ă ţ e a ­
pildă, — a d e v e n i t o problemă încă de pe n u l u i , a întregii cetăţi, la d e s t i n e l e c o l e c t i v i ­
v r e m e a celebrei „querelle des a n c i e n s e l des tăţii u m a n e d i n care face p a r t e integrantă.
modernes", p e t i m p u l c î n d l a n o i se Lansa A face politică înseamnă „a participa", cu
l o z i n c a a p ă r ă r i i l i m b i i şi l i t e r a t u r i i n a ţ i o n a l e . drepturi egale, d e m o c r a t i c e , l a acest d e s t i n
Civilizaţia noastră a îmbinait în c h i p f e r i c i i încărcat de responsabilităţi individuale şi
şi c l a s i c i s m u l c u r o m a n t i s m u l . Pe un a s e ­ c o l e c t i v e . D e aceea n u d e t e s t n i m i c m a i m u l t
menea teren ferm, raţionalismul şi r o m a n ­ decît indiferenţa politică. „Teatrul politic",
tismul r e v o l u ţ i o n a r a u d a t „ m î n ă c u m î n ă " l u a t ca s i m p l ă f o r m u l ă , d e v i n e f a s t i d i o s şi
l a t i m p u l p o t r i v i t . O n a ţ i u n e s o c i a l i s t ă nu-şi c o n f o r m i s t . Dacă n u m e r g e la rădăcina l u ­
p u t e a afla, în istoria c o n t e m p o r a n ă , u n t e ­ c r u r i l o r , d a c a n u e f ă c u t c u p a s i u n e şi c o n ­
ren m a i f e r t i l . De aceea, în p r o g r a m u l ideo­ v i n g e r e , o c o n v i n g e r e î n acelaşi t i m p ştiin­
logic al P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n , noţiunea ţifică şi s e n t i m e n t a l ă , u n asemene,*! t e a t r u
d e p a t r i e , n o ţ i u n e a t î t d e n o b i l ă şi d e ge¬ se d e f i n e ş t e e x a c t d o a r p r i n r e p l i c a h a m l e t i -
neroasă, i n c l u d e în ea, fără n i c i o c o n t r a ­ ană : „vorbe, vorbe, v o r b e " . întors d i n pribe­
dicţie i n t r i n s e c ă , şi c e l e b r a definiţie a l u i gie la R e r l i n , în 1 9 5 1 , E r w i n Piscator, a u ­
T u d o r V l a d i m i r c s c u : „ p a t r i a este p o p o r u l !"... torul formulei, privea ruinele d i n j u r şi
Şi t o t d e a c e e a , a r t a p o p u l a r ă , p r o t e j a t ă d e înitrebat d e c i n e v a : „ v - a ţ i s c h i m b a t p ă r e r i l e ,
statul socialist, se b u c u r ă d e p r e s t i g i u l ei idealurile d v . s-au m o d i f i c a t " ?, e l a r ă s ­
internaţional recunoscut şi i n t r ă , c u d r e p t p u n s : „oare eu trebuia să m ă s c h i m b ?
de cetate, î n concepţia românească d e c u l ­ P r i v i ţ i r u i n e l e d e a f a r ă ; i a t ă c e s-a s c h i m ­
tură universală, concepţie f u n d a m e n t a l inter- b a t " . P r o b l e m a n u este, p r i n u r m a r e , n u m a i
naţionalisilă, d e respect faţă d e c o n s t a n t e l e d e a p r i v i şi i n t e r p r e t a s o c i e t a t e a , c i d e a
c u l t u r i i naţionale a t u t u r o r popoarelor. Ideea o s c h i m b a î n m a i b i n e . A spus-o, c e l d i n t î i ,
d e j e r t f ă s u p r e m ă p e n t r u p a t r i e , şi p e n t r u M a r x . P e n t r u că n i c i r ă u l s o c i a l şi n i c i b i n e l e
u m a n i t a t e şi o m e n i e , una d i n c e l e m a i s u ­ nu e x i s t ă an sich şi î n p e r p e t u i t a t e . Sînt
b l i m e p e r m a n e n ţ e a l o e r o i s m u l u i , e s t e şi v a efectele modificării, sau a l e alienării, sau a l e
f i p e n t r u a r t a şi l i t e r a t u r a r o m â n ă , c e a m a i p r o g r e s u l u i m o r a l . U n i i f i l o z o f i marxişti, ca
frumoasă temă a tragediei. Poftim, Cuca Althuser, se dezic de u m a n i s m şi n - a u
R o n c o n i reconstruieşte m i t o l o g i a . Să f i e d o a r d r e p t a t e . T e a t r u l p o l i t i c este u n t e a t r u u m a ­
o m o d ă ? A t u n c i cînd Georgo Steiner a v e r ­ nist, u n t e a t r u a l speranţei, care n u t r e b u i e ,
t i z a d e s p r e Moartea tragediei, e l n u făcea — d o a m n e fereşte — p r i v a t d e p o e z i e . D a c ă
d e c î t să r e g r e t e d i s p a r i ţ i a a c e s t u i s e n s u m a ­ u n c o l e g s t i m a t , c a J a n K o t t , p o a t e să c r e a d ă
n i s t a l t e a t r u l u i , p e c a r e n o i , şi c a m a r x i ş t i , că teatrul l u i S h a k e s p e a r e este u n teatru
îl a p ă r ă m a i c i . P e n t r u c ă noi a v e m c e a p ă ­ d u r , a l d e z n ă d e j d i i , î m i p e r m i t să c r e d — şi
r a , î n f i l m e l e şi p i e s e l e m e l e d e t e a t r u , c i i-am m a i spus-o, p e r s o n a l , a c u m d o i a n i , l a
î n Zodia Taurului, n - a m f ă c u t d e c î t să m i l i ­ S t r a t f o r d — că n i c i e l n u a r e d r e p t a t e inter-
tez p e n t r u acest sens înalt a l personalităţii pretîndu-1, î n acest m o d , ca u n „ c o n t e m p o ­
i s t o r i e i şi c u l t u r i i n o a s t r e n a ţ i o n a l e . M a t e r i a ­ r a n " . S h a k e s p e a r e n u este B e c k e t t , aşa c u m
l i s m u l d i a l e c t i c şi i s t o r i c c o b l i g a t să ţ i n ă n u e s t e B r e c h t . E a l t c e v a , şi r ă m î n e e l - î n s u ş i ,
seama astăzi d e această p e r s o n a l i t a t e speci­ o r i c u m l-am cita sau interpreta. Nu Polo-
f i c ă a r e v o l u ţ i e i , c a r e se m a n i f e s t ă în t o a t e n i u s , c i e l 1-a s f ă t u i t p e L a e r t e s să-şi f i e
ţările, c u particularităţile e i . . . c r e d i n c i o s lui-însuşi". R e g i z o r u l n-are decît

www.cimec.ro 15
 Bă se j o a c e de-a G r o t o w s k i s a u de-a P e l e r ţ i u se d e z v o l t ă r e l a ţ i a i n d i v i d - s o c i e t a t e , c o n ­
Brook. N u f o r m e l e , c i f o n d i d , acesta con­ t r a d i c ţ i i l e şi c o n f l i c t e l e e i . I a r t e o r i a c o n t r a ­
tează, care n u poate f i trădat fără conse­ dicţiilor î n s o c i a l i s m — a s u p r a căreia sîntem
c i n ţ e . T e a t r u l p o l i t i c r o m â n e s c t r e b u i e să f i e c h e m a ţ i să m e d i t ă m a c t i v — i m p u n e , î n c o n ­
c r e d i n c i o s sie-însuşi. a d i c ă p o l i t i c i i r o m â n e ş t i s e c i n ţ ă , şi c o n v e n ţ i e i teatrale moştenite, o
şi s p e r a n ţ e l o r e i . serie d e m o d i f i c ă r i . L a c a r e , fireşte, a s i s t ă m ,
— Exclude baza politică a creaţiei teatrale numindu-le. cu u n termen « i m impropriu,
(dramaturgiei-) expresia artistic-emoţională de „inovaţii". Să n u ne t e m e m , p r i n urmare,
tip, să-i zic, cameral ? Mă întreb adică, dacă p e n t r u t e a t r u l viitorului ; e l v a g ă s i p u r u r i
pe fundalul mare, istoric, de largă respiraţie varianta mutaţiilor s a l e c a r e 6ă-i r e c o n c i l i e z e
şi semnificaţie socială, de major interes so­ d e s t i n u l , c u d e s t i n u l s p e c t a t o r u l u i . Tinereţea
cial, în care se petrec şi se încadrează — în fără bătrîneţe, este a t r i b u t u l o m e n i r i i ; n o i , c e i
acest teatru — conflictele şi universul de idei d e a z i , s î n t e m c o p i i i v e a c u l u i ce v i n e . Fede-
şi de gesturi şi atitudini, rămîne loc pentru rico Garcia Lorca, dramaturgul-poet, scria
problemele de viaţă şi pentru emoţiile per­ u n d e v a : „ m i v i d a ? es q u e y o t e n g o v i d a ?
sonale, aparent mărunte (dar de o deosebită estos m i s a n o s m e p a r c e n n i n o s " . . . („viaţa
importanţă sociologică şi de marc forţă re­ m e a ? a m , e u o v i a ţ ă a m e a ? aceşti a n i a i
ceptivă) ala spectatorului din stal ? Intrăm m e i sînt d o a r nişte c o p i i " ) .
insă, cu asemenea întrebări, în domeniul U r m ă r e s c c u m u l t ă a t e n ţ i e şi s i m p a t i e e f o r ­
procedeelor artistice ale dramei ; răminem în t u r i l e c o l e g i l o r n o ş t r i , d r a m a t u r g i şi o a m e n i
eforturile ,.de atelier" ale creaţiei dar, în ace­ de teatru, spre atingerea a c e s t u i înalt ţel
laşi timp, descoperim şi zona unei est<-tici a r t i s t i c care e u n t e a t r u c u l t , c u săli p l i n e ,
încă nedesluşite a dramei contemporane, a t e a t r u l care să consacre p o p o r u l n o s t r u c u
unor căi de atac şi mutaţii posibile, a unor u n „intelectual c o l e c t i v " . M ă jigneşte i n c u l ­
tendinţe care se cer clarificate. Asemenea t u r a şi v u l g a r i t a t e a l i m b a j u l u i u n o r a d i n t r e
întrebări ne aşează, ca atare, în faţa unei piesele care circulă p r i n teatrele noastre în
ultime chestiuni, nu cea mai măruntă însă. criză d e direcţie. S o c i e t a t e a n o a s t r ă socialistă
ultima doar în contextul, fatal limitat, al este î n s ă o s o c i e t a t e p r i n e x c e l e n ţ ă e d u c a ţ i o ­
discuţiei noastre : unde a ajuns, încotro cată n a l ă şi a s t a î m i g a r a n t e a z ă t o a t e n ă d e j d i l e
să se îndrepte creaţia noastră dramatică, ou mele de m a i b i n e . Cred într-un n o u clasicism
ce funcţii şi cu ce resorturi urmează să se t e a t r a l r o m â n e s c , s u b t i l şi r o b u s t , b ă r b ă t e s c ,
împlinească P revoluţionar. F ă r ă gălăgie. A m trăit atît d e
m u l t e t r a u m a t i s m e , încît violenţa fonică n u
— N u e x i s t ă „ p o l i t i c " s a u „ p o l i t i c ă " î n a¬ m ă m a i aţîtă, m ă oboseşte. L a „Jesus Christ-
f a r a p e r s o a n e i u m a n e . K a d e v ă r a t că t e a t r u l Super-Star" a m a d o r m i t în stal...
poate să p u n ă î n „ j o c " abstracţiuni, m i t u r i ,
— Si iată-ne, la întrebarea conformistă : ce
s i m b o l u r i , „senine" e t c . S i n t a x a şi s e m a n t i c a
nădejdi ne lăsaţi să nutrim, in această per­
l o r e d i v e r s ă şi o n d u l a t o r i e , c a „ t r e s t i a " l u i
spectivă, din partea dumneavoastră ? E,
P a s c a l . E x i s t ă şi o f u n c ţ i e a „ s e m n e l o r " d e
această ultimă întrebare de atelier, o primă
a reprezenta ceva independent de ele. întrebare de şantier...
O m u l m o d e r n î n ţ e l e g e şi f o l o s e ş t e s e m n e l e î n
— Aceasta e o altă chestiune. I n v i d i e z pe
c h i p p r a g m a t i c . S e m n u l de recunoaştere (gre­
cei ce p o t a n u n ţ a p l a n u r i g r a n d i o a s e . A m u n
ceşte = symbolon) se b a z e a z ă î n g e n e r a l p e
t i m p d e l u c r u c a m l i m i t a t . Citesc, d e s i g u r ,
o c o n v e n ţ i e c a r e t r e b u i e c u n o s c u t ă p e n t r u a-1
m u l t , î n m u l t e d o m e n i i şi t o t m i se p a r e
înţelege, p e n t r u a f i u n s i m b o l u t i l c o m u n i ­ c ă r ă m î n î n u r m ă c u l e c t u r a . C o n t i n u i să t r a ­
c ă r i i , l i m b a j u l u i . L i m b a j u l t e a t r a l a r c , c a şi d u c c ă r ţ i l e şi p i e s e l e c a r e - m i p l a c . A n u l t r e ­
natura, oroare de v i d . E l i m i n a r e a personali­ cut, e d i t u r a clujeană m i i a tipărit u n v o l u m
tăţii l i b e r e a o m u l u i , î n c o m p l e x u l însuşiri­ dc Teatru A m e r i c a n . A r e l o c , la „Teatrul d e
l o r sale d e f i n i t o r i i , iese d i n p e r i m e t r u l tea­ C o m e d i e " d i n Bucureşti p r e m i e r a n o i i m e l e
t r u l u i p o l i t i c şi d i n a l t e a t r u l u i î n g e n e r a l . t r a d u c e r i şi a d a p t ă r i d u p ă Volpone de Ren
R a ţ i o n a m e n t u l se a p l i c ă , c u egală r i g o a r e , l a Jonson. D u p ă scenariul f i l m u l u i despre D i m i -
excluderea o m u l u i d i n societate, d i n t r e oa­ t r i e C a n t e m i r , pe care r e v i s t a d u m n e a v o a s t r ă
m e n i . I n concepţia l u i C a m i l . Rălcescu e r a m i - a f ă c u t o n o a r e a de a-1 p u b l i c a , a m s c r i s
„ u n o m î n t r e o a m e n i " . A c e a s t a m i se p a r e c ă o piesă d e t e a t r u , î n c e n t r u l căreia stă p r o ­
este d e f i n i ţ i a prezenţei o m u l u i î n t e a t r u l p o l i ­ blema confruntării omului modern cu uni­
t i c . C o n v e n ţ i a t e a t r a l ă î n s i n e a r e o i s t o r i e şi versul tehnologic ; d a r fiindcă scenotehnica oi
o n a t u r ă a e i . legată d e i s t o r i a s p i r i t u l u i o m e ­ m i s-a p ă r u t p r e a c o m p l i c a t ă p e n t r u s e î n d u -
n e s c . I n a l e s a l e Lecţii de filozofia istoriei. r i l e s c e n e i , a m r e s c r i s - o t o t î n . . . f i l m . Se n u ­
H e g e l d ă d e a această p r o f u n d ă definiţie s p i r i ­ m e ş t e Ilyperion, după eroul „Luceafărului"
t u l u i grec : „Spiritul grec e r a conştiinţa spi­ l u i E m i n e s c u . V î n e z r ă g a z u l să d e z v o l t , î n ­
r i t u l u i , d a r a s p i r i t u l u i l i m i t a t a l cărui fac­ tr-un text dramatic, o idee m a i veche despre
t o r natură e r a i n g r e d i e n t u l esenţial". N a t u r a relaţia p r o f u n d ă d i n t r e s p e c t a c o l u l vieţii sa­
şi l i m i t e l e s p i r i t u l u i g r e c s-au r e f l e c t a t e x a c t t u l u i c o n t e m p o r a n şi s p i r i t u l p r o t o i s t o r i e i t e a ­
î n t r i n i t a t e a clasică, E s c h i l — S o f o c l e — E u r i p i d e . t r u l u i r o m â n e s c . Se v a n u m i p o a t e Anotim­
T e a t r u l m o d e r n , p o l i t i c p r i n excelenţă, are pul miracolelor şi d e ş i a p a r ţ i n e g e n u l u i t r a ­
n a t u r a şi l i m i t e l e s a l e p r o p r i i , c a r e n u p o t f i gic, v a f i u n e l o g i u a l continuităţii speranţei.
n i c i e t e r n e şi n i c i u n i v e r s a l e . C o r e c t i v u l l o r Scena e o l u m e care p o a t e că s e a m ă n ă c u
e s t e i s t o r i a şi c u l t u r a n a ţ i o n a l ă . I n a c e s t s p a ­ noi.

10 www.cimec.ro
 VALENTIN
SILVESTRU

Vasile A l e c s a n d r i
şi teatrul politie (II)
M a r i l e c o n t r a d i c ţ i i şi e n o r m e l e c o n v u l s i i a l e există ştiri d e s p r e reluări spectaculoase ale
e p o c i l o r t r a v e r s a t e d e p o e t îi i n r î u r e s c î n c h i p v r e u n e i p i e s e , se p a r e că n o i l e reprezentări
s p e c i f i c şi o p e r a ; t e a t r u l s ă u n u e s t r ă i n d e n u b e n e f i c i a u şi d e n o i e x e g e z e , a v e a u parte
zbaterile aspiraţiei spre ideal într-o reali­ de condiţii artistice precare, u n e o r i c h i a r de
t a t e e x t r e m d e c o m p l i c a t ă , î n c a r e se c o n f r u n ­ improvizaţii paupere, j u c î n d u - s e într-o am­
t a u d r a m a t i c f o r m e s t r ă v e c h i şi f o r m e năs- b i a n ţ ă f e s t i v i s t - f a s t i d i o a s ă în aşa z i s e l e „ d e s ­
cînde, mentalităţi p a t r i a r h a l e de aparenţă m o ­ c h i d e r i " de stagiune, u r m a t e doar de d o u ă —
r a l ă şi i d e i m o d e r n e d e a p a r e n ţ ă f r i v o l ă , c o n ­ trei spectacole. D i n r e g i s t r u l T e a t r u l u i Naţio­
cepţii p o l i t i c e d c esenţă p a t r i o t i c ă , t a r a t e însă n a l d i n B u c u r e ş t i r e z u l t ă că î n 15 s t a g i u n i
de accente şovine şi concepţii univer­ (1922—1937) s-a r e l u a t , d i n t o t r e p e r t o r i u l
saliste de esenţă ihimiinistă, maculate A l e c s a n d r i , Fintîna lîlanduziei (de t r e i o r i )
de înclinaţii cosmopolite. Dar ca per­ şi Harţă Răzeşul (o d a t ă ) . L a T e a t r u l N a ţ i o ­
sonalitate complexă, care e implantată plenar n a l d i n C l u j , t i m p d e 10 s t a g i u n i ( 1 9 2 1 - 1 9 3 1 )
î n c o n t i n g e n t şi î n a c e l a ş i t i m p îl domină s-a d a t n u m a i Fîntîna Blanduziei (de două
p r i n sinteză artistică, p u t e m -considera, îm­ o r i ) . D e a b i a î n 1 9 3 6 , l a I a ş i , I o n Sa v a şi
p r e u n ă c u M i h a i l D r a g o m i r e s c u , că „Alecsan- Theodor K i r i a c o f f montează caleidoscopic, în
d r i a fost, înainte de toate, u n mare p a t r i o t , tr-o m o d a l i t a t e n o v a t o a r e , ca o d e f i l a r e c o n ­
î n s e n s u l c e l m a i l a r g şi mai c o m p l e t al c u - t i n u ă d e t i p u r i 13 c î n t i c e l e , r e v i g o r î n d p u t e r ­
v î n t u l u i " şi c ă d e ş i „ C o n t e m p l a t i v p r i n e s e n ţ ă n i c i r o n i a l o r p o l i t i c ă . î n 1 9 4 3 , l a a 50-a c o ­
şi g ă s i n d a d e v ă r a t u l f a r m e c a l e x i s t e n ţ e i n u ­
m e m o r a r e a s c r i i t o r u l u i , oamenii de teatru a u
m a i î n c o n t e m p l a ţ i e ( d e u n d e şi n o t a e p i c u ­
organizat u n adevărat f e s t i v a l încliinat d r a m a ­
reică, sau m a i b i n e h o r a ţ i a n ă a vieţii l u i )
t u r g u l u i . L u c i a Sturdza B u l a n d r a a ţinut, de
«.el» a v e a t o t u ş i u n s u f l e t î n t r e g , c a r e s i m ţ e a
pe scenă, u n strălucit e x p o z e u despre poet,
u n r e a l i n t e r e s p e n t r u toate manifestările so­
e x e m p l i f i c a t a p o i "de T o n y B u l a n d r a , I o n M a -
c i a l e şi p o l i t i c e , m e n i t e să d u c ă l a î n a i n t a ­
nolescu, V . M a x i m i l i a n . Harţă Răzeşul şi
r e a ţ ă r i i şi r o m â n i s m u l u i " .
Piatra din casă a u f o s t m o n t a t e l a N a ţ i o n a l
I n a c e s t Înţeles, c a r a c t e r u l p o l i t i c a l t e a t r u ­ c u I o n F i n l e ş t e a n u şi S o n i a C l u c e r u . L a t e a ­
l u i l u i A l e c s a n d r i îl şi c l a s i c i z e a z ă , a d i c ă îl t r u l Măriei Filotti, Victor Bumbeşti a pus
e x t r a g e d i n c o m p a r t i m e n t e şi v r e m e l n i c i e şi-l fn scenă cîteva canţonete. D i r e c t o a r e a a r g u ­
e t e r n i z e a z ă într-o f o r m u l ă s i n g u l a r ă . menta c u i d e e a c ă se s ă v î r ş e ş t e a s t f e l „ u n
Ca p e M o l i e r e , d e s p r e c a r e n i m e n i n u m a i act de stare civilă c u l t u r a l ă " căutîndu-se a
s p u n e a z i că era a r i s t o c r a t l u m i n a t s a u b u r ­ se r e s t i t u i m a i a l e s „ c e r c e t ă t o r u l d r a m a t i c a l
ghez liber-cugetător, o r i spirit revoluţionar moravurilor contemporane", „satiricul de
burghez Antifeudal, ci u n clasic, adică un c l a s ă " , „ s p i r i t u l c a r e ş t i a să v a d ă , î n r i d i c o ­
s p i r i t p o l i t i c s u b l i m a t în caractere ale u n e i l u l e p o c i i , m a r i l e r a c i l e ale aşezării sociale,
perioade istorice naţionale, transgresate p r i n r e l e l e ce a v e a u să d ă i n u i a s c ă şi să s t r i c e c h i a r
forţa a r t e i î n t i p o l o g i i u n i v e r s a l e . d i n c o l o d e o p e r a s a " . Chiriţa în voiaj a fost
î n t r e 1 9 0 0 şi 1 9 4 4 . c r o n i c i d e s p r e s p e c t a ­ i n t e r p r e t a t ă d e M ă r i a F i l o t t i , Barbu Lăutaru
c o l e A l e x a n d r i se a f l ă d e s t u l d e p u ţ i n e . N u d e N . S o r e a n u . Haimanaua de I o n M n n u . I n

www.cimec.ro 17
 Kir Zuliaridi jucau tinerii Eugenia Popovici anvergură : constituirea unei cruciade, edifi­
pi N a c H o i m u i . carea unei î m p ă r ă ţ i i c u c e n t r u l i n M o l d o v a
U l t i m u l sfert de veac a c u n o s c u t însă o etc. P l a n u r i l e e r a u , d e s i g u r , f a n t a s t e , ireali­
reevaluare masivă — n u încă deplină — a zabile I n acel a n o t i m p istoric ; formele de
repertoriului Alecsandri, o reconsiderare înfăptuire e r a u , dc asemeni, p r i v i t e ca f i i n d
cultă a dramaturgiei şi a conceptului ale veacului şi, d e c i , istoriceşte j u s t i f i c a t e ,
său de teatru. Retipărite, glosate cri­ e l e ţ i n î n d î n t r u c î t v a şi d c î n v ă ţ ă t u r i l e d o b î n -
tic şi regîndite, parte din piesele sale d i t e d e p e r s o n a j La i e z u i ţ i , l a c u r ţ i l e a p u s e n e ,
a u r e i n t r a t î n c i r c u i t u l s c e n e i şi a l teatrolo­ în b i v u a c u r i l e c o n d o t i e r i l o r . Această istorici-
giei, vădindu-se a avea, cu orice lucrări real­ zarc a acţiunii d i n perspectiva prezent u l i u ,
mente clasice, o v i t a l i t a t e tulburătoare, c u d e c i într-o „ v i z i u n e c o n t e m p o r a n ă " ) c u s u ­ 2

valenţe nebănuite în v r e m e a noastră, p r i l e ­ biectul tratat n u în t o n u r i l e aburoase ale

juind durabile succese, provocînd contro­ l e g e n d e i c i d u r şi d i r e c t , c u m o r a l a n e a s c u n -
v e r s e — f e c u n d e şi e l e î n f e l u l l o r — d e v e ­ să, a p o t e n ţ a t v a l o r i l e p o l i t i c e a l e p i e s e i . I n ­
n i n d m a t e r i e v i e l a şcoala s u p e r i o a r ă d e a r t ă t e r p r e t u l a j u c a t cerebral, rece, n u c u i n f l a ­
d r a m a t i c ă . M o n t î n d p e o scenă b u c u r e ş t e a n ă maţii verbale, duplicitatea în grandomanie a
Iaşii în carnaval, M a r i e t t a S a d o v a a lărgit a v e n t u r i e r u l u i deloc lipsit de idei. Boierimea
cadrul, introducînd elemente de configurare a p ă r e a ca u n p e r s o n a j , p o p o r u l — u n a l t u l ,
a m e d i u l u i , r e c o n s t i t u i n d uliţi de odinioară, t r o n u l c u acoliţii săi băştinnţi o r i v e n e t i c i —
c u c o n t r a s t e l e l o r , m i x î n d şi m o m e n t e d i n u n a l treilea, străinătatea, a m e n m ţ î n d de pre­
a l t e l u c r ă r i într-o î n c e r c a r e , î n p a r t e i z b u t i t ă , tutindeni — al patrulea, d i f e r e n ţ i e r i l e fă-
de a r e s t i t u i aspectele c o m i c e , p r o i e c t a t e însă cîndu-se insă n u p r i n s c h e m a t i z ă r i , c i p r i n
pe e c r a n u l c o n t r a d i c ţ i i l o r sociale c a r e g e n e ­ concentrarea savantă a g r u p u r i l o r în acţiune,
rează c r i t i c a s c r i i t o r u l u i . în d i s p o z i t i v u l spaţial s t a b i l i t d e a u t o r . C o n ­
f l i c t u l se î n c h e g a v i g u r o s , a c ţ i u n e a a v e a u n
F ă r ă să c u n o a s c ă d i r e c t a c e a s t ă e x p e r i e n ţ ă ,
ritm încordat. înfruntările erau explozive :
d u p ă aproape două decenii, tînăra regizoare
în d e c o r d o m i n a o frescă c i r c u l a r ă , c u c h i ­
Cătălina B u z o i a n u a revenit asupra piesei, l a
p u r i b i z a n t i n e (acestea e r a u m o d e l e l e domni­
Naţionalul i e ş e a n , într-o a s p i r a ţ i e asemănă­
t o r u l u i ) de u n h i e r a t i s m îngheţat, prezentă
t o a r e , d e a m p l i f i c a r e a c a d r u l u i , d e astă d a t ă
în toate t a b l o u r i l e , u n i f i c i u d u - l c stilistic : sala
intercalînd m o m e n t e d i n alte scrieri ale a u ­
t r o n u l u i în p a l a t u l U ă p u ş n e a n u l u i a v e a zece
t o r u l u i m e n i t e să refacă a m b i a n ţ a r e v o l u ţ i o ­
s c a u n e s l r î n s a l ă t u r a t e , c u f o a r t e î n a l t e spe-
n a r ă reală ce d e t e r m i n a s p a i m e l e imaginare
t e z e s c u l p t a t e , şi a l t e d o u ă a ş e z a t e î m p o t r i v a
file l u i T a c h e Lunătcseu şi a l e ş ă t r a r u l u i
lor, sugerînd, d c la ridicarea c o r t i n e i , rapor­
Săbiuţă.
t u r i a s p r e î n t r e d o m n şi s f e t n i c i . I*a M o ţ o e
acasă era instalată o masă foarte lungă,
aşezată p e r p e n d i c u l a r pe l i n i a scenei, î n aşa
fel încît l u î n d l o c î n j i l ţ u r i l e d e p e l a t u r i l e
e i , b o i e r i i îşi s u p r a p u n e a u p r o f i l u r i l e , lăsîn-
d u - l p a r c ă p e v o r n i c să v o r b e a s c ă d i r e c t p u ­
b l i c u l u i p e n t r u a j u s t i f i c a alegerea l u i Despot.
C h i a r şi f r u m o a s a v e s t i m e n t a ţ i e se d e p ă r t a
Fîntîna Blanduzici a fost concepută de I o n de poncifele curente ale c o s t u m u l u i curtean
Ş a b i g b i a n . la T e a t r u l „ N o t t a r a " , ca o m e d a l i e de e v m e d i u , ţesăturile p u r t î n d m o t i v e r o m â ­
g r a v a t ă î n d e s e n e şi c u l o r i a n t i c e , c u v e r s u l neşti r e s t i l i z a t e , m a t e r i a l u l h a i n e l o r d e c e r e ­
rostit ardent şi i n c a d e n ţ e l a r g i d e c ă t r e m o n i a l f ă c î n d u ş o a r e şi a p r o a p e transparente
Ceorge V r a c a . Acelaşi a c t o r a d a t e f i g i e sceni­ purpura, hermina, brocartul, abaua. Costu­
că l u i O v i d i u l a N a ţ i o n a l u l b u c u r e ş t e a n ( 1 9 5 7 ) , mul p u r t a t de Despot în f i n a l — ţesătură
într-o f o r m u l ă m o d e r n ă e l e g a n t ă , c e e l i m i n a d e a u r b ă t u t ă în n e s t e m a t e — e r a î n t r - a d e v ă r
e m f a z a cantantă a u n o r t i r a d e , c u o plastică d e m n să i m p u n ă l u i T o m ş a . b o i e r i l o r şi no­
statuară, „ o compoziţie perfectă a rolului" r o d u l u i . A c t o r i i e v i t a u , î n g e n e r e , atît g r a n ­
lăsînd ,,o i m p r e s i e d e n o b i l ă armonie cla­ d i l o c v e n ţ a î n f r u n t ă r i l o r r o m a n t i c e c î t şi c o n -
s i c ă " . *) v e n ţ i o n a l i t a t e a m o n o l o g u r i l o r şi a p a r t e u r i l o r ,
T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n Iaşi a găsit, l a u n plasîndu-se pe t e r e n u l însufleţirii l u c i d e , al
m o m e n t d a t (1958), o posibilitate inedită de patosului măsurat, cu versurile rostite limpede
a v a l o r a u m b r e l e şi l u m i n i l e d i n p o r t r e t u l şi f l u e n t .
Iui Despot-Vodă, văzut, c u m dorea poetul,
„ n u ca u n s i m p l u r î v n i t o r d e p u t e r e , c i u n U n spectacol e x p e r i m e n t a l al I n s t i t u t u l u i de
ambiţios îndemnat de u n tel măreţ la în­ a r t ă t e a t r a l ă şi c i n e m a t o g r a f i c ă (1900) a s u ­
ceput, însă z d r o b i t de f a t a l i t a t e , n i m i c i t în pus, cu îndrăzneală, două vodeviluri, unui
aspirările l u i p r i n u n concurs de împrejurări t r a t a m e n t scenic regenerator, neobişnuit pînă
n e p r e v ă z u t e şi r ă t ă c i t p r i n a m e ţ e a l a înaltei atunci, parodiindu-se c u v i o i c i u n e şi l i b e r ­
regiuni la care a ajuns". Regizond Dan t a t e a i m p r o v i z a ţ i e i s u b i e c t e l e u ş o a r e , legîn-
Nasta (şi i n t e r p r e t p r i n c i p a l ) 1-a s o c o t i t p e d u - s e c u i r o n i e şi g r a ţ i e f i r e l e , p î n ă atunci
e r o u o p e r s o n a l i t a t e p u t e r n i c ă ce doreşte a r u p t e , d i n t r e t i p u r i l e d e o d i n i o a r ă şi s p e c t a -
folosi t r o n u l în realizarea u n o r p l a n u r i de

2) Acesta a fost şi titlul cronicii pe care

1) Cronica lui Tudor Vianu din „Contem­ i-am consacrat-o, in „Contemporanul" (28 mar­
poranul", 20 septembrie, 1957. tie 1958).

18 www.cimec.ro
torul de azi. Intr-uu f e l , era o revenire la ternice şi hiperbole scenice excentrice
m o d a l i t a t e a interpretativă tipică v e a c u l u i tre­ de natură a accentua ridicolul perso­
c u t , d a r această m o d a l i t a t e a p ă r e a c a s u r ­ najelor ce visau comploturi în Iaşii
p r i n z ă t o r d e n o u ă p e n t r u că f i l t r a m a t e r i a l u l anului 1848 sau umblau hămesite după
d r a m a t i c p r i n g u s t u l u n u i p u b l i c detaşai de f u n c ţ i i administrative sinecuriste. Impestriţa-
acele întîinplări, surî/înd c u c o m p r e h e n s i u n e rea exagerată a c a d r u l u i p l a s t i c afecta u n i t a ­
şi riztnd c u d u i o ş i e , a c c e p t î n d c u î n g ă d u i n ţ ă tea a r t i s t i c ă d a r p e r s o n a j e l e e r a u s a v u r o a s e ;
p e r i p e ţ i i l e m a i p r e c i p i t a t e şi r e z o l v ă r i l e p r e a p r i n e f e c t u l u n u i j o c e n e r g i c şi p l i n . J i g n i -
b r u ş t e d i n Piatra din casă, sau apostaziile ceml Vadră o t Nicoreşti (Mihai Pălâdescu)
n e a ş t e p t a t e d i n o p e r e t a Harfă Răzeşul. Miş­ devenea eroul piesei, v o r b i n d cu m u l t haz i n
carea de balet comic, v o r b i r e a ghiduşă, d e ­ d i a l e c t m o l d o v e n e s c şi o e u p î n d m e r e u , m a s i v ,
c o r u l c a r i c a t u r a l s t a t o r n i c i t e d e p r o f e s o r u l re­ p r i i n - p l a n u l . C î t e u n a c l o r corneiUiza l ă t ă r e ţ
g i z o r I o n Finteşteanu, a s i s t a t d e p r o f e s o a r a - ceea ce a r f i t r e b u i t s p u s d o a r d i n v î r f u l
regizor Sanda Mânu, nu aduceau nici o buzelor, u n altul f a n d a graţios, piruetînd
a t i n g e r e observaţiei sociale p ă t r u n z ă t o a r e , c o n ­ cu saluturi vieneze la cozoroc, d a r fetele
fereau i n s ă comicului o f o r ţ ă n o u ă , într-o aveau o candoare sprinţară, b o i e r u l cel m a r e
accepţie inedită care t r a n s f o r m a însăşi f r a g i l i - şi g r a s a r ă t a şi c r u n t , şi s p ă i m o s , v a l o a r e a
U i t e a subiectelor fn d a i a l e p o c i i , a c e s t e s u ­ satirică n u e r a d e l o c n e g l i j a b i l ă . I n a d o u a
biecte f i i n d p r i v i t e a c u m c u b i n o c l u l întors Lucrare se utilizau p r o c e d e e l e v e c h i u l u i t e a t r u
-- căci d r a m a t u r g u l f u s e s e c o n ş t i e n t , l a î n c e ­ d e umbre, dîndu-se o n o u ă n u a n ţ ă d e a c c e s i ­
p u t u r i l e eroice a l e n o b i l e i sale m u n c i , într-un b i l i t a t e şi creîndu-se î n a c e l a ş i t i m p , u n e f e c t
t e a t r u ce a b i a se z ă m i s l e a , d e f a p t u l c ă , . u n al distanţării voioase a s p e c t a t o r u l u i de acele
a u t o r v a fi ţ i n u t a c o m p u n e p i e s e u ş o a r e şi î n d e p ă r t a t e u m b r e . A i c i şarja grotescă a f o s t
p o t r i v i t e cu p u t e r i l e d i l e t a n ţ i l o r , şi a m e r g e mai coerent şi m a i c u r s i v realizată. N a e
înainte treptat, p u n î n d un friu imaginaţiei ( D o m i n i c S t a n c a ) a v e a u n n a s f l a s c şi o b a r b ă
sale, făcînd act d e a h n e g a r e , c o n d n m n î n d u - s o de lină albastră, L i n a ( A n d a Caropol) p u r t a
la o l u c r a r e r e s t r î n s ă şi r i d i e î n d u - ş i inspi- o impozantă coafură montantă de culoare
r ă r i l e la t a l i a i n t e r p r e t a t o r i l o r " . Se d i z o l v a u c ă r ă m i z i e , I o n , f e c i o r u l ( M i h a i P r u t e a n u ) , îşi
a c u m , într-o d e z i n v o l t ă s a t i r ă , c o n v e n i e n ţ e l e bătea j o c fioros d e slăpîni s u b o aparenţă
căsătoriilor de boiernaşi, poleiala distinselor nătîngă. N u m a i M i l l o e r a c a m uscat d a r pînă
m a n i e r e si s u l i m a n u r i l e poeticeşti d e pe h u l ­ l a u r m ă se a n g r e n a şi e l î n j o c u l m u s t o s a l
p a v e p o r n i r i . Se a f i r m a j o v i a l v i g o a r e a m o r a ­ c e l o r l a l ţ i şi i m p r e s i a g e n e r a l ă e r a d e f a r s ă
l e i r u s t i c e şi î n c l i n a r e a n a t u r a l ă c ă t r e voie populară autentică.
bună a ţăranului român. Decorurile păreau
Au fost redescoperite şi u n e l e ..cînticele
ilustraţii i r o n i c e d e a z i l a o p o v e s t e d e d e ­
c o m i c e " , f i e î n ş i r u i t e î n monom, f i e î n c a s ­
m n i i ( j u c î n d şi e l e î n s p e c t a c o l : o u ş ă u m b l a
trate în alte lucrări, f i e prezentate separat în
p r i n casa c u c o a n e i Z a m f i r a d u p ă c u m a v e a u
c a d r u l festivalutrilor c o m e m o r a t i v e , Ia t e l e v i ­
nevoie personajele), vietăţile domestice d i n
z i u n e , o r i d e c ă t r e e c h i p e l e de a m a t o r i . U n e l e
ograda Răzeşului erau pictate pe cartoane
interpretări a u încrustat t i p u r i l e în m e m o r i a
mişcătoare (Dan Xeinţeanu). l o t u l f i i n d pre­
generaţiilor mai noi s a u le-au readus în
c i s r i t m a t şi s e m n i f i c î n d o c h e m a r e a d r e s a t ă
m e m o r i a g e n e r a ţ i i l o r m a i v i r s l n i c e p e n t r u că
spectatorului actual d e a-şi p r i v i zîmbilor
reluau m o d e l e s t r ă l u c i t e d e o d i n i o a r ă . D a r
trecutul f ă r ă a se e x t r a g e din p r e z e n t . C u m
n u toate canţonetele a u fost p r o d u s e p e scena
în spectacol e r a u şi debutanţi f o a r t e î n z e s ­
a c t u a l ă . F i e î ş i m a i a d a s t ă a c t o r i i şi i n t e r p r e ­
traţi (Magdn P o p o v i c i . Dorina Lazăr, Jorj
t ă r i l e a d e c v a t e , c ă c i f i e c a r e e u n spectacol cu
V o i c u , Ştefan Tăpălagă, Ion A r c u d e n n u ) el
m u z i c ă şi d a n s , d e c o r p r o p r i u , f i g u r a ţ i e n e ­
avea O v o i o ş i e s o l a r ă .
v ă z u t ă şi p a r t i c i p a r e n e m i j l o c i t ă a p u b l i c u l u i
şi d a c ă c i n e v a a r a v e a i d e e a d e a l e o r î n d u i ,
C a m t o t a s t f e l s-a j u c a t , l a M r a ş o v Cliirila c u o a n u m e c h i b z u i n ţ ă , într-o m o n t a r e u n i ­
in laşi, e o m b i n î n d u - s e într-o c o m p o z i ţ i e s c e ­ tară a r d e s c o p e r i , p r o b a b i l , o piesă n e o b i ş n u i ­
n i c ă i n s o l i t ă p e r s o n a j e v i i şi f a n t o ş e d e c a r ­ t ă , f ă r ă s u b i e c t în s e n s u l t r a d i ţ i o n a l , d a r c u o
t o n , n o s t i m d e c u p a t e d e p i c t o r i ţ a K l e n a Si- nemaipomenită concentraţie dramatică şi o
mirad-Munteanu, jucîndu-se cu o m a r e v i v a ­ foarte contemporană tealralilate.
citate şi i n i z i n d u - s e p e l e g ă t u r a d i r e c t ă a
Studenţii-artişli d e l a I n s t i t u t u l „Caragialc"
a c t o r i l o r c u publicul.
a u a v u t , i n 1972, ideea excelentă d e a restu-
d i a s c e n i c Sînziana şi Pepelea î n acelaşi s p i r i t
l i b e r d e m o d e r n i t a t e care a prezidat naşte­
rea e i . S p e c t a c o l u l a f o s t i n t e r p r e t a t tinereşte,
a g r e m e n t a t d e m u z i c ă ritmată, c u orchestranţii
l a c h i t a r e e l e c t r i c e şi t o b ă a ş e z a ţ i c h i a r p e
fotoliile din r î n d u l întîi a l sălii. P a r o d i a
era supralicitată în r a c u r s i u r i m u c a l i t e , P a ­
s ă r e a Măiastră era u n b ă r b a t p l e ş u v şi b ă r ­
bos, c u m ă n u ş i galbene, împăratul umbla
La Teatrul „Delavraneca", D i n u Cernescu a într-un cămeşoi d e i n , m i n i ş t r i i î n r e d i n g o t e
m o n t a t , i n 1 9 6 2 , u n spectacol compus d i n de b o n j u r i . P e p e l e a arăta ca u n flăcău î n
Iaşii în carnaval şi Millo director, într-o m a ­ p a n t a l o n i d a n g a r e z i , S î n z i a n a ca o femeiuşcă
nieră grotesc ă, în tuşe comice pu­ m u l t p r e a a p r i n s ă l a s i m ţ i r i c a să m a i p o a t ă

www.cimec.ro 10
deosebi peţitorii, Z i u a C o d r u l u i o frumoasă
şi a p r i g ă d r e s o a r e d e e i r e . ( i e l e m a i m u l t e
r e p l i c i se r o s t e a u sec şi a l b . ceea ce c r e a o
veselie nespusă. I n decor, seînteiau d e i r o n i c
combinaţii neaşteptate între c l e m e n t e d e n a ­
t u r ă şi a s p e c t e a l e m a ş i n i s m u l u i c o n t e m p o ­
ran. Truculenţa se s l e i a î n p a r t e a a d o u a .
nici actorii n u erau prea antrenaţi p e n t r u u n
joc atît d c s o l i c i t a n t . R e g i z o r u l (Alexandru
T o o i l e s c u — şi i n t e r p r e t ) n - a v u s e s e p r o b a b i l
r ă g a z să e l a b o r e z e p î n ă l a c a p ă t viziunea
sa. P e r s o n a l i t a t e a s p e c t a c o l u l u i se r e v e l a i n s ă
î n a c u i t a t e a s a t i r e i p o l i t i c e la a d r e s a u n e i m o ­
n a r h i i c o n s t i t u ţ i o n a l e , satiră exercitată c u f r e ­
n e z i e şi n e c r u ţ a r e . a ş a c u m p r o b a b i l i - a r f i
plăcut a u t o r u l u i î n s u ş i să şi-o r e g ă s e a s c ă .
Cea m a i importantă r e v a l o r i z a r e alecsan-
d r i a n ă a fost, neîndoielnic, spectacolul Coana
Chiriţa a l Teatrului) Naţional d i n B u c u r e ş t i
(190!)), pe u n scenariu în care T u d o r Muşa-
tescu conectase cele două piese principale
despre Bîrzoaia i a r r e g i z o r u l H o r e a Popescu
adăugase cîteva intermediu, t o t a l e autorului
o r i g i n a r . E a a a p ă r u t p e s c e n ă î n t o a t ă stră-
lucita-i opulenţă, aliaj de p a r v e n i t i s m , ifose
c i o c o i e ş t i şi h n n j u r i s m c z ă l t a l e , t i r a n i i matri­
a r h a l e şi c o c h e t ă r i i d e i a t a c . P e r s o n a j u l e r a
b i n e înfipt i n a m b i a n ţ a sa n a t u r a l ă , r e a l i -
zîndu-se, d e o p o t r i v ă , o r e s t i t u i r e literară, u n
festin de teatru m o d e r n , o jubilaţie de auten­
tică veselie p o p u l a r ă .
„ N o i a m p o r n i t m u n c a l a piesă — zicea
r e g i z o r u l , într-o p r e f a ţ ă ) — d i n d o r i n ţ a d e a
3
c î n t a t e s a u t r a n s p u s e î n r e c i t a t i v e , p î n ă şi
in m a c h i a j u l a r i c i binesc a l m u l ţ i m i i de per­
s o n a j e m u t e — feţe d e v a r e u H o r i r o ş i i p e
pomeţi — era o idee modernă de c a r n a v a l
l u m e s c . IS'e s i m ţ e a m p o f t i ţ i să-1 p r i v i m c u
b u n ă v o i n ţ ă , ..ca l a t e a t r u " , n u c a l a b i l e i ,
ca să v e d e m o a m e n i d c o d i n i o a r ă j u c i n d u - ş i
ei înşişi c o m e d i a .
R e g r e t a t u l a r t i s t ieşean M i l u ţ ă G h e o r g h i u
susţinuse, m u l ţ i a n i în şir. i n i m i t a b i l , r o l u l
Guriţei i u travesti, continuindu-l pe M a t e i
Millo. creatorul rolului. Draga Olleanu re­
l u a şi e a o t r a d i ţ i e , a S o n i e i C l u c e r i i , f ă c î n d
u n dens r e z u m a t t i p o l o g i c , într-un vîrtej d e
v i r t u o z i t ă ţ i , c u u n u m o r p e r s o n a l m u s t o s şi
o impresionant de migălită compoziţie. în
lot s p e c t a c o l u l era u n n e c o n t e n i t p a l p i t c o m i c
şi u n s e n s s i m p a t i c ce a m i n t e a u d c z î m b e t u l
maliţios a l l u i A l e c s a n d r i . lăsîndu-ne moşte­
n i r e „ t i p u r i c o n t i m p o r a n e " c a să n u u i t ă m
v r e m e a l u i , să n e d e s p ă r ţ i m d e e a şi î n a c e ­
laşi t i m p s-o l u ă m c u n o i , c u i u b i r e , c u d u ­
rere, c u u r ă , c u înţelegere, c u d e z n ă d e j d e , c u
i m p o s i b i l i t a t e a d e a o p ă r ă s i , c h i a r şi n u m a i
p e n t r u că a veşnicit-o g e n i a l u l său p e n e l .

r e a l i z a u n s p e c t a c o l c a r e să f i e atît a l e p o c i i In 1852. 'Tipografia Francezo-Roinână «lin

î n c a r e Cliiriţa a f o s t scrisă c î t şi a l e p o c i i I a ş i e d i t a „ T o m u l 1 " d i n Repertoriul drama­
n o a s t r e , î n c a r e ea se j o a c ă " . P e s c e n ă , f a i ­ tic al domnului Vasilc Alecsandri, contempo­
moasa eroină n u m a i era personajul absor­ ranii s c r i i t o r u l u i percepînd, încă de pe atunci,
bant, ci doar personaj principal, termenul de că acest d r a m a t u r g c r e e a z ă u n repertoriu, care
r e f e r i n ţ ă . F u s e s e c i t i t , d e s i g u r c u a t e n ţ i e şi în ISf)7 a v e a să se n u m e a s c ă Vioara teatrului
Ceorge Călinescu, care o văzuse pe i m p e ­ românesc (editată t o t intr-o t i p o g r a f i e ieşeană)
tuoasa ispră vniceasă ca „ o cochetă bălrînă i a r î n 1 8 7 5 Opere complete ( E d i t u r a Socec)
şi t o t d e o d a t ă o b u n ă m a m ă . o b u r g h e z ă c u cupriuzînd patru v o l u m e : I . Canţonete co­
d o r d e p a r v e n i r e d a r şi o i n t e l i g e n ţ ă d e s c h i s ă mice. Scenete şi Operete, I I . Vodeviluri, III.
p e n t r u ideea d c p r o g r e s " , aceste consideraţii Comedii, I V . Drame, totnlizîud 1742 p a g i n i .
concret izîndu-se î n i n t e r p r e t a r e a Dragăi 0 1 - Acest r e p e r t o r i u a fost creat pentru scenă,
teanu, printr-o anume complexitate, cu i n ­ p e s c e n ă i-e l o c u l „ f i i n d c ă p e n t r u a f i j u ­
t e r e s a n t e n u a n ţ e d e u m a n i t a t e . ' A p o i s-a e l a ­ c a t e a u f o s t (de s c r i s e " . D e s i g u r , şi s c r i e r i l e ,
b o r a t , î n p o l i c r o m i i şi d e s e n e d e m u l t far­ şi g î n d i r e a t e a t r a l ă a m a r e l u i d r a m a t u r g s î n t
mec ( d a t o r a t e şi t a l e n t u l u i surprinzător de c o n d i ţ i o n a t e , s u b d i v e r s e r a p o r t u r i , atît de
original al tînărului niclor R a d u Roruzescu) virtuţile cît şi d e s e r v i t u ţ i l e pionieratului.
imaginea epocii, cu intarsii ale obiceiurilor D a r f a p t u l că r e p e r t o r i u l a c e s t a v a s t şi m u l t i ­
şi „ a m e s t e c u l d e a n t e r e e şi f r a c u r i , d e m o l ­ c o l o r , c u o t i p o l o g i e e x c e p ţ i o n a l ă şi o d e o s e ­
d o v e n e a s c ă g r e c i z a t ă şi j a r g o n franco-român. bită a r d e n ţ ă a angajării c i v i c e a d e v e n i t o
d e t a b i e t u r i p a t r i a r h a l e şi d e i n o v a ţ i i d e l u x p e r m a n e n ţ ă a s c e n e i r o m a n e într-o r e a l i t a t e
o c c i d e n t a l " ; î n c a s e l e şi p e i s a j e l e c e e v o c a u , ilît d e s u b s t a n ţ i a l p o l i t i c ă , a ş a c u m e r e a l i ­
p r i n l i n i i m o i şi c u l o r i d e a c a d e a , c o n s t r u c ­ tatea n o a s t r ă , d o v e d e ş t e , d e n e t ă g ă d u i t , că
ţiile d e cofetărie. în interioarele amintind teatrul politic al l u i Vasile Alecsandri e u n
cutiile albe de lvomboane. înfăşurate în p a n ­ teatru de potenţă modernă cu o audienţă
glici r u b i n i i . în gesticulaţia b u f o n ă . în t e x t e l e largă la p u b l i c u l n o u . de funcţionalitate ideo­
l o g i c ă şi a r t i s t i c ă c e r t ă , o d r a m a t u r g i e p e c a r e
m a i a v e m î n c ă a o c e r c e t a şi a d u c e n e c o n t e ­
3) „De ce Alecsandri ?", „România Literară",
20 nov. 1969. nit în binefăcătoarea l u m i n ă a reflectoarelor.

20 www.cimec.ro
PRIM-PLAN

COMUNIŞTII -
factor animator în teatru

Ce sînt comuniştii in uzina intitulată modest TEATRU, cum sînt

ei iu acest spaţiu eu scenă unde cuvîntul rostii a devenit vehicul pentru
adevăr ?
Picfuzlnd condiţia de simplu slujitor al jocului secund, actorul s-a
intnrş astăzi cu faţa spre realitatea semenilor săi. Actorul este eliberat
din condiţia de saltimbanc, luciditatea face din el un punct geometric
in care idealul cetăţii şi muza işi descoperă o simbioză fericită. Secre­
tarul de partid este un catalizator al progresului social ; visînd o
structură cît mai completă a interpretului, îl doreşte conştient de
faptul că nu se află pe scenă numai datorită talentului, că nlju se
reprezintă numai pe sine, că în „jocul" lui îşi află expresie şi munca
regizorului dar şi munca c e l o r l a l ţ i , vizibili şi invizibili pentru spectator.
Concepută sub semnul marilor evenimente politice din acest an,
a 30-a Aniversare a eliberării patriei de sub dominaţia fascistă şi
Congresul al XI-l"u al Partidului Comunist Homân, ancheta de faţă se
doreşte o prefaţă la 0 viitoare tribună a secretarilor de partid din teatre.

CHIRIL ECONOMU
socrolanil org;mi/,;iţioi do paulul do la
Tealrul Naţional „I. L . Ca rasiale" din
Bucureştii
— Cum se dezbat problemele profe­
sionale în organizaţia dumneavoastră
de partid ?

— E x p e r i e n ţ a m e a d e cîţiva zeci d e a n i î n
t e a t r u m-a f ă c u t să î n ţ e l e g c ă t o a t e d r u m u ­
r i l e d u c l a ceea ce a m p u t e a n u m i tinereţea
perpetuă a spectacolului, adică la păstrarea
tensiunii, a apogeului realizat de obicei l a
p r e m i e r ă . D e aceea, menţinerea calităţii spec­
t a c o l e l o r a r ă m a s f r e c v e n t în atenţia comu­
niştilor de la T e a l r u l Naţional. A m a v u t ca­
z u r i d e s p e c t a c o l e (Să nu-ţi faci prăvălie cu
scară, Coana Chiriţa ş.a.) c a r e î n d e c u r s u l
s t a g i u n i i a u p i e r d u t r i t m u l şi î n s ă ş i v i r t u t e a
d e s p e c t a c o l d i n premieră ; m a i m u l t , prin
c o l a b o r a r e a i n f r u c t u o a s ă şi s p o n t a n ă a a c t o ­
r i l o r c u a u t o r u l a fost alterat t e x t u l , mergîn- vină o p o a r t ă acel d i r e c t o r d c scenă care
du-se u n e o r i p î n ă l a v u l g a r i z a r e a s e n s u r i l o r . d u p ă seara p r e m i e r e i n u m a i este v ă z u t l a
Această p r o b l e m ă a c o n s t i t u i t f o n d u l multor spectacol sau d e v i n e u n oaspete foarte r a r .
dezbateri î n organizaţia noastră de p a r t i d ; Aceste practici, c u deosebire ale regizorilor
d i n a n a l i z e a r e i e ş i t că o m a r e p a r t e d i n invitaţi d e T e a t r u l N a ţ i o n a l să c o l a b o r e z e , n e

www.cimec.ro 2L
 amintesc de p a r a b o l a m a m e i ce-şi p ă r ă s e ş t e de l a T e a t r u l N a ţ i o n a l se s t r ă d u i e s c să a j u t e
c o p i l u l nou-născut. I n această l u m i n ă , p e r s o ­ p e f i e c a r e a c t o r să a j u n g ă l a s t a r e a d e l u c i ­
n a l am f o s t de p ă r e r e s i a m p r o p u s în f a ţ a d i t a t e , d e c u n o a ş t e r e a p o s i b i l i t ă ţ i l o r şi l i m i ­
f o r u r i l o r d e p a r t i d , c u ocazia a n a l i z e i sta­ t e l o r r e a l e . T o t o d a t ă , organizaţia de p a r t i d ,
g i u n i i c u r e n t e d i n (Capitală, c a f i e c a r e t e a t r u avînd convingerea că î n s î n u l c o l e c t i v u l u i
să a p e l e z e l a forţele r e g i z o r a l e şi s c e n o g r a f i c e există forţe n e v a l o r i f i c a t e , a p r o p u s regizo­
p r o p r i i , angajate de c o n d u c e r i l e fiecărui tea­ r i l o r să i n i ţ i e z e i n v e s t i g a ţ i i m a i a t e n t e p e n t r u
t r u şi c o n s i d e r a t e c a f i i n d c e l e m a i v a l o r o a s e d e s c o p e r i r e a şi c h i a r redescoperirea u n o r pîr-
şi r e p r e z e n t a t i v e p e n t r u f o r m u l a şi p r o f i l u l g h i i n o i . u n o r posibilităţi teatrale n o i i n fie­
t e a t r u l u i r e s p e o t i v . Ceea c e n u î n s e a m n ă c ă care actor.
sîntem scutiţi şi d e c a z u r i a n t i p o d i c e . U n
r e g i z o r a n g a j a t la n o i n u a v i z i o n a t t i m p d e
d o i a n i n i c i u n spectacol a l T e a t r u l u i . l/-nin
chemat î n f a ţ a b i r o u l u i d e p a r t i d şi l-am
întrebat : „ D u p ă ce c r i t e r i i vei selecţiona
d u m n e a t a actorii in distribuţiile spectacolelor I O N BESOIU
p e c a r e l e g î n d e ş t i , d a c ă nu-i v e z i p e s c e n ă ?"
M i - a r ă s p u n s c ă e l s e l e c ţ i o n e a z ă a c t o r i i nu
d u p ă impresia p e c a r e i-o f a c p e s c e n ă , c i secretarul organizaţiei de partid de la
d u p ă m o d u l c u m se m i ş c ă şi tuşesc î n v i a ţ a Tealrul „Lucia Slurdza Bulandra" :
particulară. Sigur că, d u p ă e x p r i m a r e a u n u i
asemenea p u n c t de vedere, ne-nm d a t seama
că a c e l r e g i z o r n u este d e f a c t u r a u n u i t e a ­
tru naţional. Comuniştii d i n teatrul nostru
c o n s i d e r ă că p e n t r u m e n ţ i n e r e a c a l i t ă ţ i i spec­
t a c o l e l o r t r e b u i e să f i m î n s t a r e d e v e g h e
d e l a premieră şi p î n ă l a s c o a t e r e a specta­
c o l u l u i de pe a f i ş , a ş a c u m g r ă d i n a r u l îşi
supraveghează o b i e c t u l m u n c i i d e l a sămînţă
pînă la f r u c t .

— Frumuseţea grădinii este influen­

ţată de crea ce specialiştii numesc
climă...

— Exact. „Climatul — ca f a c t o r d e p r o ­
g r e s şi p e r f e c ţ i o n a r e a a r t e i n o a s t r e t e a t r a l e "
a f o s t u n s u b i e c t d e d i s c u ţ i e destul d e d e l i ­
cat în o r g a n i z a ţ i a noastră d e p a r t i d .
A c t o r i i d i n g e n e r a ţ i a m e a şi-au ştiut m ă ­
s u r a talentului, d i r e c ţ i a î n c a r e p o t e v o l u a ,
l i m i t e l e , s-au c u n o s c u t p r i n c o n f r u n t ă r i l e c u
p r o p r i u l l o r s i n e . P e r s o n a l , cînd am intrat
î n T e a t r u l N a ţ i o n a l , am p r i v i t c u l u c i d i t a t e
în j u r u l m e u şi î n m i n e însumi. Curînd. — Cum este înţeleasă ţtridrtcma re­
i n i - a m d a t s e a m a c ă n - a m t a l i a şi p e r s o n a l i ­ ciclării şi a invăţăminlului ideologie
t a t e a l u i B ă l ţ ă ţ e a n o i , n - a m f a r m e c u l şi f r u ­ in colectivul „Bulandra" ?
m u s e ţ e a l u i C e o r g e V r a c a şi n i c i v i g o a r e a şi
talentul l u i Ceorge Calboreanu. î n f e l u l a¬ — Termenul ..reciclare" a i n t r a t deja i u
cesta am înţeles să slujesc c u a b n e g a ţ i e scena b e n e f i c i u l popular.
Teatrului Naţional pe măsura posibilităţilor S i g u r c ă p e scară n a ţ i o n a l ă r e c i c l a r e a îşi
p e c a r e s i n g u r m i l e - a m descoperit. a r c u n sens v a l o r i c d e o s e b i t şi n u t r e b u i e
Chestiunea c l i m a t u l u i în teatru o r f i rezol­ să d e s p ă r ţ i m n i c i o c l i p ă t e a t r u l , şi î n g e n e ­
v a t ă d e f i n i t i v d a c ă t o ţ i a c t o r i i şi-ar c u n o a ş t e ral actorii, de iestul o a m e n i l o r . A c t o r i i n u
bine posibilităţile reale. Tealrul Naţional, pot râmnic în afara civilizaţiei lumii mo­
p r i n structura l u i dintotdeauna. a a v u t ca­ d e r n e . D e s i g u r , a c t o r u l , c a r e n u este a l t c e v a
p e t e d e a f i ş d a r şi a c e i a c t o r i d e o m a r e decît c e l care r e p r e z i n t ă această l u m e m o ­
utilitate care a u c o n s t i t u i t a n s a m b l u l valoros dernă pe scenă, c e l care o esenţializeazâ,
a l s p e c t a c o l e l o r . E s t e un a d e v ă r axiomatic trebuie să f i e l a f e l . d a c ă n u c h i a r m a i m u l t ,
f a p t u l că n i c i u n t e a t r u d i n l u m e nu va în p a s c u t o t ce se p e t r e c e pe planeta
p u t e a să î n s u m e z e î n a n s a m b l u l s ă u n u m a i noastră şi. î n p r i m u l r î n d . î n ţara noastră,
valori dc prima mărime. d i n toate punctele de vedere.
V e l e i t a r i s m u l u n o r a c t o r i / l e a aborda r o ­ E u p u n p r o b l e m a în v ă ţ ă m i n l u l u i i d e o l o g i c
l u r i peste m ă s u r a posibilităţilor l o r creează c a o p r o b l e m ă d e c u l t u r ă şi i d e e a s p e c i f i c ă
în sînul c o l e c t i v u l u i o atmosferă f o a r t e p u ţ i n e s t e c ă a c t o r u l t r e b u i e să f i e în p r i m u l r î n d
p r i e l n i c ă a c t u l u i d e creaţie. I n această pri­ u n m a r e o m d e c u l t u r ă , m a r t o r şi c r e a t o r a l
v i n ţ ă , b i r o u l o r g a n i z a ţ i e i d e p a r t i d şi-a e x ­ momentului p e care-1 t r ă i e ş t e . P o l i t i c a , s p u ­
p r i m a t la t i m p p u n c t u l de vedere. Comuniştii n e a c i n e v a , este s u i n a t u t u r o r a r t e l o r ; î n a c e s t

22 www.cimec.ro
 m o m e n t c î n d p o l i t i c u l este d o m i n a n t î n a r t a distribuţia spectacolului sau sînt tehnicieni
t e a t r a l ă , a-ţi t r ă i v e a c u l , e p o c a , î n s e a m n ă a c a r e l u c r e a z ă la s p e c t a c o l u l r e s p e c t i v . I n f e ­
fi p ă t r u n s d e ţoale e v e n i m e n t e l e l u i s e m n i ­ l u l acesta b i r o u l o r g a n i z a ţ i e i d e p a r t i d i a şti­
f i c a t i v e . C i n d a c t o r u l i n t r ă p e scenă într-un i n ţ ă d e a c e l e l u c r u r i c a r e se p e t r e c d e o b i c e i
rol inspirat d i n istorie, el n u vine de fapt în teatre cînd s p e c t a c o l u l se r o d e a z ă prea
d i n neant ci tot d i n istorie. V i n e d i n istorie m u l t ( d i s p a r e p r o s p e ţ i m e a şi a p a r e u n f e l d e
p e n t r u a învia istoria. r u t i n ă ) ; a c e a s t a e s t e o c h e s t i u n e c a r e se r e ­
zolvă p r i n u n a sau chiar m a i m u l t e repe­
tiţii.
— I'raclic, cum se desfăşoară la Tea­
trul „Bulandra" aceste forme de reaşe­ — Dar In celelalte, compartimente ale
zare a cunoştinţelor, a vitalităţii spi­ muncii in teatru, cum se face remar­
rit iude, ideologice, in special ? cată prezenţa şi iniţiativa comunişti­
lor ?

— M ă obligaţi să v ă d e s t ă i n u i u n secret a l
— A m căzut d e a c o r d c u direcţia t e a t r u ­
c o l e c t i v u l u i n o s t r u . F i i n d c ă la n o i există u n
l u i c a nimic din lucrurile esenţiale s ă n u se
plan tematic aprobat de Comitetul de partid
d e p l a s e z e î n t e a t r u într-o s l î n g ă s a u într-o
al sectorului <i s i , î n u l t i m ă instanţă, de
d r e a p t ă s a u î n a i n t e s a u î n a p o i f ă r ă ş t i i n ţ a şi
C o m i t e t u l m u n i c i p a l de p a r t i d . D a r , î n afară
participarea organizaţiei de partid. L a fie­
de această m o d a l i t a t e c u c a r a c t e r g e n e r a l , in-
care a d u n a r e generală b i r o u l informează co­
trucît ne b u c u r ă m d e o încredere m a r e d i n
muniştii asupra hotărîrilor luate de birou
partea f o r u r i l o r de p a r t i d care ne î n d r u m ă ,
î m p r e u n ă c u direcţia. S u b l i n i e z că n o i c o n ­
a m beneficiat de prezenţa «mor conferenţiari
l u c r ă m f o a r t e b i n e c u d i r e c ţ i a t e a t r u l u i şi c u
deosebiţi, personalităţi d i n viaţa politică, eco­
p r i m u l r e g i z o r ( a u l e i şi d e a c e e a a m şi r e u ­
n o m i c ă şi c u l t u r a l ă a ţ ă r i i . A c e s t a e s t e s e c r e ­
şit să f a c e m o s t a g i u n e a ş a c u m n e - a m p r o ­
t u l n o s t r u şi veţi î n ţ e l e g e d e ce c r e d e m n o i
pus-o n o i l a prima a d u n a r e d e p a r t i d . A m
că învăţămîntul i d e o l o g i c ; şi p r o f e s i o n a l se
dorit c u toţii să r e a l i z ă m o stagiune de
desfăşoară n u n u m a i pe o treaptă substanţial
d r a m a t u r g i e r o m â n e a s c ă , c e e a ce se p a r e c ă
e v o l u a t ă , c i şi r e a l m e n t e i n t e r e s a n t , a t r a c t i v .
ne-a r e u ş i t . S î i i l e m încă î n a p r i l i e şi n o i
.Ne a m b u c u r a t d e î n t î l n i r i c u t o v a r ă ş i i Ş t e ­ am d a t d e j a t r e i premiere c u p i e s e româ­
fan A n d r e i , secretar al C o m i t e t u l u i Central a l neşti, u n a d i n d r a m a t u r g i a ţărilor l a l i n o - a m e -
P.C.R.. ( ! c u r g e M a c o v e s e u , m i n i s t r u l d e e x ­ ricane ( u n s e r i i l o r c u b a n e z ) : d u p ă acestea,
t e r n e a l H o m ă n i o i , o m u l de ştiinţă llenry o altă p r e m i e r ă c u o piesă românească. Cred
YVald, C o n s t a n t i n M ă c i u c ă , d i r e c t o r în C o n ­ că ne-am f ă c u i d a t o r i a , m a i ales că a n u l
siliul Culturii şi F d u c a ţ i e i Socialiste, acad. acesta stă s u b s e m n u l u n o r s ă r b ă t o r i c r u c i a l e
Constantin Gîurfiscu, prof. doctor Dumitru în v i a ţ a p o p o r u l u i n o s t r u .
M a z i l i i d e la I n s t i t u t u l d e I s t o r i e a p a r t i d u l u i .
A c e s t e î n t î l n i r i n-au f o s t m i m a i n i ş t e a d e v ă ­
r a t e d i a l o g u r i , d i s p u t e v i i , c i , c e e a ce a m
n u m i t n o i . o m o d a l i t a t e m a i nouă de învă-
ţ ă m î u l . desfăşurat t o t pe t e m e s t a b i l i t e d a r ŞTEFAN BALINT
în c a d r u l căruia n u se m a i s e m i n a r i z e a z ă ,
c i se p a r t i c i p ă la m o d u l a c t i v şi c r e a t o r .
secretarul organizaţiei de partid de la
A c e s t e lecţii de înaltă ţinută n e lărgesc
întotdeauna programul practic- d i n t e a t r u , Teatrul Naţional din Craiova
prelungindu-se pînă la .'5—\ ore şi
oaspeţii noştri conferenţiari a b i a m a i scapă. — Cum se manifestă relaţia organi­
C r e d că n u m a i e s t e n e v o i e să s u b l i n i e z c ă zaţie de partid—repertoriu în activita­
p r e z e n t a c u r s a n ţ i l o r este a p r o a p e m e r e u sulă tea teatrului din Craiova ? Legat de
la s u l ă şi că toţi a u v e n i t şi a u m u l ţ u m i t această relaţie, cum acţionează comu­
biroului organizaţiei de p a r t i d . Reţineţi d e niştii pentru 0 cît mai judicioasă va­
lorificare a forţelor artistice de care
a s e m e n e a c ă a v e m şi l e c t o r i i n o ş t r i î n t e a t r u ,
dispune teatrul ?
c a r e c o n d u c s e m i n a r i i l e t e m a t i c e şi c a r e se
pregătesc la c a b i n e t u l d e p a r t i d . — întrebările dumneavoastră mă trimit
obligatoriu la propunerile de măsuri prezen­
— Cum se face simţită prezenţa co­ t a t e d e t o v a r ă ş u l N i c o l a e Ceauşescu C o m i t e ­
muniştilor in producţia de spectacole t u l u i Executiv a l C C . a l P.C.R. î n i u l i e 1 9 7 1
a teatrului ? cu p r i v i r e la î m b u n ă t ă ţ i r e a activităţii poli-
tico-ideologice de educare marxist-leninistă a
— D a c ă aţi f i c e r c e t a i a v i z i e r u l n o s t r u , a ţ i membrilor de partid, a tuturor oamenilor
f i v ă z u t c ă a l ă t u r i s i ; a f l ă o listă c u s a r c i n i m u n c i i : m ă t r i m i t d e asemenea Ia I î n t ă r i r e a
n o m i n a l e p e n t r u toţi m e m b r i i d e p a r t i d d i n a d o p t a t ă d e P l e n a r a C C . a l P.C.R. d i n 3 ¬
o r g a n i z a ţ i e . A m r e p a r t i z a t cîte t r e i - p a t r u co- ."> n o i e m b r i e 1 9 7 1 . pe m a r g i n e a tezelor d i n
inunişli (din partea c o r p u l u i t e h n i c şi a i u l i e . P e r m i t e ţ i - m i să e v o c f a p t u l c ă d i n a d u ­
c o r p u l u i a c t o r i c e s c , şi r e g i z o r a l ) c a r e r ă s p u n d n a r e a d e p a r t i d lărgită. în care a m d e z b ă t u t
d e c a l i t a t e a s p e c t a c o l u l u i d i n t r - o seară s a u aceste d o c u m e n t e , a u r e z u l t a t s a r c i n i direc­
d i n a l t ă seară : î n g e n e r a l e i f a c p a r t e d i n t o a r e d i n t r e c a r e v ă c e r p e r m i s i u n e a să reţi-

www.cimec.ro 23
 adresează tinerelului. S-a d o v e d i t pînă la
u r m ă c ă n u a m greşit. Piesa I u i G h e o r g h e
R o h u se j o a c ă , p u b l i c u l a p r e c i a z ă s p e c t a c o l u l ,
i a r a u t o r u l , î n c u r a j a t d e n o i , ne-a m a i p r e d a t
o piesă.
I n p e r i o a d a ce a t r e c u t d i n a u g u s t 1 9 7 1 ,
a m r e u ş i t să c r e ş t e m p r o c e n t e l e d e r e p r e z e n ­
tare a spectacolelor c u piese româneşti la
peste 70 la sută d i n activitatea teatrului
n o s t r u . Aderenţa l a p u b l i c a piesei româneşti
s-a c o n f i r m a t şi p r i n f a p t u l c ă i a r n a a c e a s t a
t r e i d i n piesele româneşti a u realizat 100 de
r e p r e z e n t a ţ i i , ceea ce p e n t r u un teatru d i n
provincie înseamnă ceva.

— Aceste rezultate contribuie proba­

bil şi la o echitate in distribuirea ac­
torilor...

— S-a a d o p t a t m ă s u r a c a l a e x p u n e r e a p r o ­
i e c t u l u i de r e p e r t o r i u , secretariatul l i t e r a r , în
urma consultărilor cu regizorii a r t i s t i c i , să
p r e z i n t e şi f e l u l î n c a r e p e r s o n a l u l artistic
v a f i cuprins î n a c t i v i t a t e a d e r e a l i z a r e a
p r e m i e r e l o r . S-a c e r u t r e g i / o r i l o r să d e a d o ­
vadă de m a i multă îndrăzneală în proiectele
n e ţ i necesitatea creşterii participării comu­ l o r d e d i s t r i b u ţ i e , să d e s c o p e r e n o i v a l e n ţ e
niştilor la elaborarea programului teatrului, a c t o r i l o r , î n s p e c i a l l a c e i t i n e r i . A s t f e l , s-a
l a c a r e se î n s u m e a z ă c r e ş t e r e a e x i g e n ţ e i c e l o r a j u n s l a o adevărată răsturnare a v a l o r i l o r
c h e m a ţ i să a n a l i z e z e şi s ă î n t o c m e a s c ă pro­ m a n i e r i z a t e . Ială-1 d e c i p e a c t o r u l D e l l a c h e z a
iectele de r e p e r t o r i u , a s i g u r a r e a u n e i p r e p o n ­ j u c î n d T r u f a l l d i n o d i n Slugă la doi stăpîni
derente a piesei româneşti, e l i m i n a r e a ( d i n d a r şi p e Z a h a r i a T r a h a n a c h e . A c t o r u l L u c i a n
repertoriul existent l a acea dată) a unor Albanezii a jucat profesorul Andronic din
p i e s e şi s p e c t a c o l e c a r e n u c o r e s p u n d e a u e x i ­ Ultima oră d e M i h a i l S c b a s t i a n d a r şi p e
g e n t e l o r c e r u t e d e d o c u m e n t e l e d e p a r t i d şi Farfuridi d i n O scrisoare pierdută. Actriţa
p r a c t i c d e însăşi v i a ţ a noastră socială. U r m ă ­ M a r i n a B a ş t a a r e a l i z a t c u d o i a n i In u r m ă
r i n d c u consecvenţă aplicarea î n practică a u n r o l i n t e r e s a n t î n D o a m n a P a g e d i n Ne­
h o r ă r î r i l o r a d o p t a t e î n acea a d u n a r e d c p a r ­ vestele vesele din Windsor d a r şi o c r e a ţ i e
t i d , a c u m . d u p ă d o i a n i şi j u m ă t a t e , r e z u l t a ­ strălucită î n r o l u l Krucininei d i n Vinovaţii
tele m u n c i i sînt cele aşteptate. fără vină de A . N . Ostrovschi, i a r actorul
Ion P a v l e s c u u n V l a i c u V o d ă p a t r i o t şi u n
Caţavencu canalie de ultimă speţa.
— Acţiunile pe care le-a\i enunţat
E x e m p l e sînt m u l t e ; ele d o v e d e s c că ho-
au avut loc şi continuă să dinamizeze
tărîrile a d u n ă r i i de p a r t i d , consecvenţa b i r o u ­
activitatea din . toate teatrele noastre.
l u i organizaţiei d e p a r t i d î n aplicarea acestor
In ce constă „concretul" la Craiova ?
h o t ă r î r i , a u g ă s i t î n ţ e l e g e r e l a toţi factorii
competenţi să n e s p r i j i n e . M e r i t ă să s u b l i ­
— S t a g i u n e a prezentă a m deschis-o c u p i e ­
n i e m că datorită acestei m o d a l i t ă ţ i d e l u c r u
s a u n u i d e b u t a n t , G h e o r g h e R o h u , Locul tău
s-a a j u n s l a c r e ş t e r e a î n c r e d e r i i a c t o r i l o r î n
sub soare. Textul fiind citit de m a i mulţi
forţele l o r p r o p r i i , f e r i n d u - d d e ş n b l o n a r c .
membri ai colectivului şi î n t î m p i n î n d d i n
partea u n o r a reproşuri de o r d i n stilistic, n o i
a m .socotit c ă , fără a a b d i c a d e l a cerinţele Anchetă realizată de
estetice, p u t e m şi t r e b u i e s ă î n c u r a j ă m u n
t î n ă r d r a m a t u r g şi o p i e s ă a l c ă r u i m e s a j se Faul Tutungiu

24 www.cimec.ro
 S e m n a l

Satul
Dulapurile redacţiei noastre apropiată ceva demn de in­ gul ? In competiţie cu proza,
gem dc piese. Se scrie tea­ teresul lor. dramaturgia pierde din start.
tru eu o frenezie rară. Puţine din sutele de piese Avem Poarta, avem come­
Sute de autori necunoscuţi care ne trec prin mînă se diile lui Gheorghe Vlad şi la
trimit pe adresa revistei tot referă la sat. Ca şi cum satlul oarecare distanţă în urmă,
atît ea sute de piese pe an. nici n-ar exisla. Ca şi cum Vlaieu şi f e c i o r i i lui. Atit.
E de neînchipuit pe ce teri­ nu s-ar şti că satul repre­ Restul reprezintă lucrări
torii problematice pot să ră­ zintă, după cele mai recente cu existenţă efemeră. Au şi
tăcească candidaţii la glorie. statistici. aproape jumă­ încetat să fie, odată cu sta­
E greu imaginabilă uşurinţa tate din realitatea vieţii giunea în care s-au jucat.
cu care îşi însuşesc şi prac­ noastre. Ca şi cum nu s-ar Departe de a fi avut in­
tică orice gen, specie, stil, şti că de acolo din sat ne tenţia să înfăţişez un tablou
manieră — de la tragedia vine piinea şi vinul. Trans­ dezolant, descurajator, văd în
în alexandrini pînă la piesa formările revoluţionare pe semnalarea deschisă a acestei
absurdului cel mai absurd. care le cunoaşte satul, pre­ neîndoielnice situaţii de fapt,
Nimic nu scapă harnic'dor facerile adinei şi ireversibile posibilul început al unui
noştri alcătuitori de texte, in existenţa lui, şi mai cu complex de iniţiative de-
şcolari, cătune sau pensio­ seamă reflexul acestor pre­ curgînd din toate sensurile
nari. Demolează Olimpul şi faceri în conştiinţa ţăranilor, în direcţia corectării unei
nici o zeitate nu scapă nc- fluxul ţăranilor către fabrici realităţi care nu poate să nu
demitizată. Disecă şi veşte­ şi mine, integrarea în viaţa intereseze teatrele şi pe dra­
jesc realităţile transatlantice satului a medicului, agrono- maturgi.
cu o pricepere şi o vehe­ nudui, zootehnicianului, pro­
menţă care ar umple de in­ fesorului, mecanizatorului,
vidie pe Dreiser şi Faulkner geologului, nlu semnifică ni­ V. Munteanu
laolaltă. Se avîntă înapoi mic ? Nu au toate acestea
spre trecut, pînă la Litovoi, nimic dramatic, nimic spec-
şi mai departe, spre Bure- tactdos ?
P.S. Săptămîni la rînd, viaţa
bista, de tresar osemintele
Întrebarea c dacă nu cum­ teatrală bucureşleană se con­
voievozilor în cripte. Trag o
va funcţionează în situaţia sumă în cel mai desăvîrşit
raită prin anul (hijuămiicinci-
semnalată şi puterea exem­ calm şi dintr-odată, cineva,
sute, anul douămii e prea
plului. Să aruncăm o privire ptus pe şotii, ne aruncă în
de tot aproape, şi gata, avem
pe repertoriile teatrelor. Pie­ dilemă. N-am să pot nici­
oameni dezumanizaţi şi ro­
sele care au în vedere me­ odată pricepe cum au dibă-
boţi răzvrătiţi, cu sutele. Cel
diul rural se numără pe de­ cit teatrele din Craiova şi
mai des însă, se opresc îtt
gete, să avem curajul s-o Braşov în simultanul lor tur­
pairul atenţi Katanga-Podgo-
recunoaştem. neu bucureştean, exact serile
ria-Union-Tomis şi răsucesc
Constatarea impime şi alte în care mai erau programate
pe toate feţele complexatele
reflecţii. şi premierele cu V o l p o n e şi
şi grav stressatele conştiinţe
In literatura ultimilor trei­ C h i ţ i m i a . Eu sînt de părere
permanentizate acolo. Nu e
zeci de ani, proza cu tema­ că cineva ar trebui să în­
nimic neaşteptat în faptul că
tică sătească triumfă prin cerce organizarea sistematică
bravii noştri producători de
Desrulţ, Moromeţii, Setea, a unor asemenea... coinci­
piese. în majoritatea lor, sînt
Cordovanii, îngerul a strigai. denţe, deloc simple, pentru
lipsiţi de har literar. Trist e
V a r a o l t e n i l o r , ca să amin­ ca evenimentele în viaţa tea­
că nici măcar cei cîţivn care
tesc doar cîteva. Şi un ne- trală a Capitalei să se desfă­
ştiu să ţină un condei în
sftrşit şir de admirabile nu­ şoare, pînă la urmă, într-o
mînă nu văd în realitatea
vele şi schiţe. Dar dramatur­ verfectă succesiune.

www.cimec.ro 25
 Puncte de suspensie..

Shakespeare celest
Animaţi dc dorinţa dc a înfăţişa pu­ mare răsunet, iar pc dc altă parte,
blicului o formă, dacă nu chiar o for­ că ideea poate fi extinsă şi-n alte
mulă nouă de spectacol muzical, de domenii preduni, de pildă, sau mai
a părăsi drumurile bătătorite şi dc bine zis, în primul rînd, la mişcarea
a provoca discuţii fertile în jurul va­ teatrală. înlr-adexHir, dacă muzicologii
lorilor clasice, responsabilii concertelor au utilizat cu îndrăzneala de rigoare,
de la biserica St. Sever in din Paris compoziţiile lui Bach pentru realizarea
au organizat, nu de mult, o scrie dc spectacolului discutat, a înscena un
manifestări intitulate ..Bach celest". Shakespeare de-acclaşi gen, adică ce­

Despre cc c vorba ? lut rînd în bi­ lest, pare un obiectiv la tndemtna ori­

serică şi instalindu-se pe scaune, gpec- cărui regizor care nu e terre-d-terre...

tatoriid este pus într-o situaţie inedită, Intri, să zicem, in sala Naţionalului

deoarece, spre deosebire de concertele bucureştean. Te-aşezi pe scaun. Se

obişnuite unde melomanului i se oferă stinge lumina. In faţa ta, pe scenă,

o orchestră interprctînd succesiv cî- Bichard al II-lea meditează pe margi­

teva lucrări muzicale, iniţiatorii mon­ nea puterii şi destinului. întorci capul

tării dc la St. Scverin au angajat cinci­ spre dreapta : Othelto o strîngc de gît

sprezece orchestre simfonice sau dc pe Drsdemona. Vecina te trage dc mî-

cameră care, aşezate fiecare într-altă necă : uite-n stingă : Regele Lear îşi

parte, execută simultan, cincisprezece strigă disperarea în furtună. Strigăt

partituri diferite ale lui Bach. O can- cutremurător. Dar numai de-o clipă.

tată-n stînga, un brandenburgic îfi Pentru că, plingerea regelui-lată c sfî-

dreapta, o Pasiune-n faţă, o Mcssă-n şială de-un hohot de rîs : Falstaff se

spate, un concert dc orgă deasupra zbate la balcon ncmaişliind cum să

capului, precum şi, la mijloc un cla­ iasă diti încurcăturile sale cu haz. In

vecin, fireşte bine temperat, fluieratul acelaşi timp, la doi paşi de tine, pe-o

în biserică fiind, după cum se ştie, mică estradă aflată în mijlocul sălii, o

tolerabil cu greu şi numai dacă nu făptură subţire, palidă, îmbrăeată-n

întrece măsura. negru te sileşte din pricina spuselor

sale, să-ntorci capul : e Hamlet care
Nu cunoaştem, pină-n clipa de faţă
se întreabă : ..A fi sau a nu fi ?" Şi
rezultatele şi ecourile integrale ale
pe bună dreptate.
formulei amintite mai sus. Dar mi se
pare limpede că. pe de-o parte. ,,Ba-
chul celest'' reprezintă un concert de Al. Mi roda n

26 www.cimec.ro
 CONSTANTIN
RADU-MARIA

Farsa în dramaturgia
noastră contemporană
(încercare de tipologie)
I. Farsa satirica şi Farsa cinica

Iii c l i c i i l u i A r i s t o l e l î n l î l n i i n c o n c e p t u l i r o ­ Totodată, gestul l u i Socrate i n f i r m a întreaga

n i c i (ciron), d e n u m i n d p e c e l c a r e se d i s p r e ­ c o n s t r u c ţ i e d r a m a t i c ă a r i s t o f a n i c â , a r â t î n d că
ţ u i e ş t e p e s i n e , contrar celui ce se l a u d ă p e f i c ţ i u n e a a c e s t u i a n u 6e p o t r i v e ş t e r e a l i t ă ţ i i ,
s i n e , c e l care c r e d e că este m a i m u l t decît s ă d i n d inaderenţa ei la realitatea persoanei
esle — alazon. Intre lăudăros şi u r n i i se pe care o p a r o d i a . D e s p r i n d e m d e a i c i sensul
află cel înzestrai c u simţul m ă s u r i i — pose­ m o r a l al artei în general, de a arăta adevă­
s o r u l b u n u l u i s i m ţ . î n acest sens i r o n i a a r rul v i e ţ i i şi î n c ă c e v a , m a i a d î n c pentru
l i u n exces al b u n u l u i simţ care a r a p ă r e a ca c r e a t o r u l d e f a r s ă , şi a n u m e , c ă a c e s t a n u
reacţie s u b i e c t i v ă î n c o n d i ţ i i l e î n c a r e l i p s a t r e b u i e să se î n e c e î n p a r t i c u l a r c i să a s p i r e
de măsură i n activităţile u n u i i n s sau u n u i la realizarea c o n c r e t u l u i u n i v e r s a l , c u alte
g r u p social p r e d o m i n ă . Socrate apărea în pie­ c u v i n t e , n u să p l a c i t u t u r o r b a t j o c o r i n d o
ţele A l e n e i în c o n d i ţ i i l e î n c a r o g l o r i a c e ­ persoană a n u m e , c i „să p l a c i t u t u r o r fără
t ă ţ i i şi b o g ă ţ i a m e m b r i l o r s ă i . g e n e r a t o a r e ; d e să c r u ţ i p e n i m e n i " . ( A l a i n ) .
voluptăţi şi e x c e s e . î n t u n e c a s e r ă m i n ţ i l e . î n
trecut atît d e l i b e r e , a l e c o n c e t ă ţ e n i l o r s ă i .
E r a n e c e s a r ca f i l o s o f u l să-şi p u n ă f r î u p a ­ •
siunilor, să-şi s t ă v i l e a s c ă poftele, pentru a
l i s p r e ţ u i şi a c o n d a m n a a s t f e l e x c e s e l e c o n ­
P u s u l c a r e n u c r u ţ ă , acesta este d o m e n i u l
temporanilor.
f a r s e i , r î s u l c u a d r e s ă , risul împotrivă. Deci
Aristofan se î n ş e l a cînd î n Norii paro­ n u r î s u l l i r i c , a l b u c u r i e i d e a t r ă i , şi n i c i
diază pe dispreţuitorul de n o r m e , parcă nc- rîsul e p i c u r e u a l c o m e d i e i ; farsa a v î n d t e n ­
s c s i z i n d că a b n o r m u l d e v e n i s e f i r e s c î n A t e n a . dinţa de a exclude d i n social pe cel sau pe
M a r e a p e r s o n a l i t a t e a l u i S o c r a t e este r e d u s ă cei stigmatizaţi de ea, a r ă t î n d l u m i i dacă n u
de c o i n e d i o g r a f la d i m e n s i u n i l e rizibile ale viciile, măcar sterilitatea personajelor. Ten­
s o f i s t u l u i p r a g m a t i c , şi c î n d l a u n s p e c t a c o l d i n ţ a c o m e d i e i este a c e e a d e a i n t e g r a î n
S o c r a t e se r i d i c ă î n p i c i o a r e p e n t r u ea a l e - social m a i c u r i n d decît d e a e x c l u d e . S ă n u
n i e n i i să c o m p a r e l i b e r i c a r i c a t u r a c l i n s c e n ă uităm c ă b a l s l a f f î n Nevestele vesele din
c u p r o t o t i p u l , se r i d i c a , o a r e , e l , p e n t r u c a Windsor este p o f t i t l a o s p ă ţ i a r M a l v o g l i o
a t e n i e n i i să-i c o n t e m p l e m a n t a u a găurită ? d i n A 12-a noapte este î m b u n a t . I n farsă,
Dispreţuitorul d e b u n u r i m a t e r i a l e şi d e i e ­ opusul moralităţii este m a i degrabă tică­
r a r h i i s o c i a l e îşi a r ă t a m a n t a u a c a u n s e m n loşia ; î n c o m e d i e , m a i degrabă absurdul
a l s p i r i t u l u i s ă u l i b e r , d a r , t o t o d a t ă , «rostul datorat deseori u m o r i l o r personajelor ; f a n ­
său semnifică şi r a p o r t u l cunoscut între f a r o n u l , zgîrcitui, l a c o m u l , d i s t r a t u l , p r o s t u l
ciron şi alazon, î n t r e o m u l întreg şi carica­ sînt p e r s o n a j e d e c o m e d i e , acestea a v î n d t a r e
t u r a o m u l u i , realizată î n t o t d e a u n a clin exces psihologice dar n u morale. Personajul de
şi l i p s ă . P e n t r u că a l a z o n u l — personajul comedie încalcă n o r m e l e social-psihologicc.
c e n t r a l a l oricărei f a r s e esle r e a l i z a t a s t f e l : ele însele n u t r i n d d e s e o r i o s e n i n ă i n c o n ş t i ­
d i n excese — f i i n d r o b i t p a s i u n i l o r sale — e n ţ ă . E d r e p t c ă şi a c e s t o r a l i se j o a c ă f a r s e
şi l i p s ă — l i p s i n d u - i r e s p o n s a b i l i t a t e a şi c o n ­ cu funcţii trezitoare l a starea l o r de fapt
trolul asupra c o m p o r t a m e n t u l u i . şi l a l o c u l p e c a r e î l o c u p ă e l e s a u p a s i u n i l e

www.cimec.ro 27
l o r i n ierarhia v a l o r i l o r s o c i a l e , — c o m e d i a e r o i c e ) — o p r i m ă c o n t r a d i c ţ i e — şi p e d e
exprimînd, după c u m s p u n e şi Northorp a l t ă p a r t e , îşi î n c h i p u i e s ă c r e a d ă î n m a s c a
F r y e , „o m i ş c a r e a u n e i societăţi d e l a i l u ­ împrumutată, eerînd şi c e l o r d i n j u r c r e ­
zie ( u t o p i e ) la r e a l i t a t e , d e la a r b i t r a r i i 1
la dinţă, compromiţind a s t f e l atît conţinutul
o libertate pragmatică". L i se joacă farse, a d i n e a l a c e s t u i a c t a l î n c r e d e r i i , c î t şi c e l e
s p u n . p e n t r u că aceste t a r e p s i h o l o g i c e n u d o u ă e s e n ţ e : b i n e l e şi r ă u l î n t r e c a r e e l se
p o t f i c o m i c e i n s i n e , şi a i c i c x i s t î n d u n compune. Personajul comic neputind f i nici
uniune grad de impostură, o r farsa însăşi r ă u n i c i b u n , — d a r n i c i d i n c o l o d e b i n e şi
este o a c t i v i t a t e d e m a s c a t o a r e şi d e m i s t i f i c a - d e r ă u — c i î n t r e a c e s t e e s e n ţ e , e l îşi v a
t o a r e . L e n e a este c o m i c ă în m ă s u r a î n c a r e face e t e r n u l său j o c d e c a b o t i n .
se a s c u n d e s u b m a s c a u n e i a c t i v i t ă ţ i g o a l e ;
Personajul comic d e farsă suferă, după
zgîrcitui este c o m i c î n m ă s u r a î n c a r e î n ­
cum vedem, de o dublă infirmitate ; mai
cearcă să-şi a s c u n d ă adevărata esenţă. (Să
i u t i i d e o r d i n m o r a l , existenţa l u i bazîndu-se
n e a d u c e m a m i n t e d e 1 l a g i T u d o s e — „Paş-
p e m i n c i u n ă , d i s c r e p a n t ă a f i i n ţ e i s a l e , şi i n
tele prea e în vară, m i e l u l m i r o a s e a o a i e " ) .
al doilea rînd, de o r d i n intelectual, ignorarea
Efectul comic al prostiei e asigurat cînd
a c e s t e i d i s c r e p a n ţ e î n d o r i n ţ a d e a î n ş e l a şi
aceasta împrumută aparenţa inteligenţei ac­
d e a se a u t o î n ş e l a .
tive.
I n ce p r i v e ş t e a t i t u d i n e a a u t o r u l u i f a ţ ă d e
Personajul d e farsă încalcă însă normele
personajele sale, este aceea d e i z o l a r e , d e
m o r a l e a l e vieţii s o c i a l e , a s t f e l că p e r s o n a ­
refuz chiar, (Moliere n u a coborit niciodată
j u l c e n t r a l a l societăţii f a r s e i este î n t o t d e a u n a
p e s c e n ă p e n t r u a r i d e î m p r e u n ă c u persona­
impostorul cu m u l t i p l e l e l u i înfăţişări, tot
jele sale). Poziţia specifică i r o n i s t u l u i este,
atitea m o d u r i de a p a r v e n i în ierarhiile spi­
in c i u d a oricărei d i s i m u l ă r i , superioară l u m i i
r i t u a l e s a u f i z i c - s o c i a l e î n c a r e îşi exercită
iar a t i t u d i n e a l u i , dacă n u c liric virulentă,
i m p o s t u r a . F a r s a se a p r o p i e a s t f e l d e c o m e ­
e f a l s o b i e c t i v ă ( a t u n c i c î n d a u t o r u l îşi p u n e
d i a d e m o r a v u r i . G e n u r i l e se î n t r e p ă t r u n d .
mască e l însuşi, ca î n f a r s a cinică). I n n i c i
I s t o r i a t e a t r u l u i înregistrează astfel d e m i x ­
t u r i la M o l i e r e — aşa zisele „moralităţi î m ­ u n caz n u e o c o n t e m p l a r e d i n l ă u n l r u l l u ­
p ă n a t e " , d a r şi p o p u l a r e l e f a r s e m o r a l e — m i i , în n i c i u n caz o u n d ă de împăcare.
a ş a z i s e l e soţii — p e n t r u f a p t u l că e r a u j u ­ Farsa, spre deosebire de comedie — p r o ­
cate d e c o n f r e r i i l e proştilor (des Sots), c o n ­ d u s a l u m o r u l u i — este u n p r o d u s a l i r o ­
f r e r i i vesele, atestate încă d i n secolul XIII. niei — atitudinea de aparentă inferioritate,
D e a l t f e l , î n Istoria literaturii române (Com­ î n care v o i t se plasează i r o n i s t u l , d o v e d i n -
p e n d i u ) George Călinescu atrage atenţia că : du-se o s u p e r i o r i t a t e c e r t ă c î n d n o r m e l e a r ­
„Există t i p u r i sociologice, p r e c u m există c a ­ b i t r a r e a l e societăţii c o m i c e sînt comparate
t e g o r i i i n d i v i d u a l e , şi p i e s a d e m o r a v u r i n u cu dimensiunea reală a vieţii sociale. N u
stă m a i p r e j o s decît piesa d e c a r a c t e r . I n t r e b u i e să î n ţ e l e g e m de aici că a t i t u d i n e a
v i r t u t e a inegalităţii eterne între i n d i v i z i v o r i r o n i c ă , i m p l i c i t p r o d u s u l e i , f a r s a este s u ­
f i t o t d e a u n a p a r v e n i ţ i c a r e să f o l o s e a s c ă p a - perioară umorului şi c o m e d i e i . S p e c i i l e se
iaţereşte f o r m e l e î n care a u i n t r a t d e c u r î n d . conţin î n m o d d i a l e c t i c , atît în atitudinea
Din observaţiile d e m o r a v u r i v i n m a i ales e t i c ă d e c l a n ş a t o a r e cît şi î n t e h n i c a l o r i n ­
b u f o n e r i a , farsa grasă, i a r s t u d i u l a t i t u d i n i ­ ternă de c o n s t i t u i r e . A s t a b i l i diferenţieri
l o r s o c i a l e v e ş n i c e s-a c o n c e n t r a t î n c î t e v n este d o a r o s i m p l ă a c ţ i u n e d e s i t u a r e a o b i e c ­
f o r m u l e fără greş c o n s t i t u i n d u n p r o c e d e u t u l u i faţă d c u n c o n ţ i n u t c u o m a i bogată
aproape p u r " . sferă d e r e f e r i n ţ ă , n i c i d e c u m o j u d e c a t ă d e
v a l o a r e . U m o r u l c a şi i r o n i a s î n t f o r m e s p e ­
Din consideraţiile l u i K a r l Marx asupra
cifice d e percepţie a c o n t r a d i c t o r i u l u i , a d i s ­
„vecinului n o u r e g i m g e r m a n " în „Contribu­
c r e p a n ţ e l o r f i r i i o m e n e ş t i . N u m a i că u m o r i s ­
ţii l a c r i t i c a f i l o z o f i e i h e g e l i e n e a d r e p t u l u i "
tul contemplă d i n l ă u n t r u procesele l u m i i , ast­
— d e s p r i n d e m esenţa p e r s o n a j u l u i c o m i c d e
f e l c ă p e n t r u e l şi e x c e s e l e a p a r ţ i n acelo­
farsă, „...actualul r e g i m g e r m a n — u n a n a ­
r a ş i l e g i a l e d e v e n i r i i , d e n i c i şi c o m p r e h e n ­
c r o n i s m în contradicţie flagrantă c u a x i o m e
siunea sa, mergînd pînă la împăcarea i n c o m ­
universal recunoscute, o exhibare a nimic­
patibilelor. U m o r u l e u n precipitat al luci­
n i c i e i l u i ancien regime în faţa întregii l u m i
d i t ă ţ i i . I r o n i s t u l se s i t u e a z ă î n a f a r a lumii,
— îşi î n c h i p u i e n u m a i c ă c r e d e î n s i n e î n ­
excesele r e p u g n î n d u - i ca s e m n e a l e h a o s u l u i .
s u ş i şi p r e t i n d e l u m i i să-şi î n c h i p u i e a c e l a ş i
lucru. Dacă a r crede în p r o p r i a l u i esenţă, V. Jankelevitch stabileşte între umor şi
a r m a i î n c e r c a o a r e să o a s c u n d ă s u b apa­ ironie trăsături diferenţiatoare de nuanţă.
renţa unei a l t e e s e n ţ e ş i şi-ar m a i c ă u t a „ E x i s t ă în i r o n i e o a n u m i t ă r e a v o i n ţ ă oa u n
o a r e s a l v a r e a î n i p o c r i z i e şi s o f i s m e ? Van­ fel d e înţepătură a m a r ă care e x c l u d e i n d u l ­
cien regime m o d e r n n u m a i este decît ca­ genţa ; i r o n i a este î n m o d n a t u r a l amară,
b o t i n u l u n e i o r î n d u i r i a l u m i i a i cărei e r o i d i s p r e ţ u i t o a r e şi a g r e s i v ă . U m o r u l , d i m p o t r i v ă ,
adevăraţi a u m u r i t " . n u e f ă r ă s i m p a t i e . E l este c u a d e v ă r a t «su-
Asemeni „vechiului n o u r e g i m " personajul r î s u l m i n ţ i i » , şi n u s a r c a s m u l d u r . . . I r o n i a
c o m i c de farsă v a f i î n contradicţie c u n o r ­ şi u m o r u l s î n t u n a f a ţ ă d e a l t u l c a î n c h i ­
mele morale recunoscute universal, trăind o s u l şi d e s c h i s u l : c ă c i d a c ă p r i m a n u d o r e ş t e
d u b l ă d i s i m u l a r e , căci, p e d e o p a r t e , a v î n d să i n s t r u i a s c ă c e l d e - a l d o i l e a e s t e f i n a l m e n t e
c o n ş t i i n ţ a realităţii sale m e s c h i n e e l v a î m ­ p r i n c i p i u l î n ţ e l e g e r i i şi a l c o m u n i t ă ţ i i spiri­
p r u m u t a aparenţa u n e i alte realităţi (deseori t u a l e " . ( L ' i r o n i e , 1936").

28 www.cimec.ro
 E x i s t ă d o r i u n c t h o s a l r î s u l u i cart: m o d e ­ B i s e r i c ă (Mielul turbat) sau oa Bociocă (In­
l e a z ă a t i t u d i n e a i n t e r i o a r ă f a t ă d e c o m i c şi teresul general), d a r întotdeauna intolerant cu
care caracterizează p e n t r u n o i farsa ca p r o ­ a c t e l e r e p r o b a b i l e s o c i a l şi u m a n a l e s o c i e t ă ­
dus a l g e n u l u i . I n c a d r u l m a r e a l a t i t u d i n i i ţii a l a z o n u l u i . D c o b i c e i , e l î ş i a t a ş e a z ă şi
etice f u n d a m e n t a l e a f a r s e i , c a r e este aceea e r o i n a ( c a î n Adam şi Eva s a u î n Sfîntul Mi­
de respingere, d e e x c l u d e r e d i n social — tică Blajinu). A l t e o r i , se a r a t ă r e z i s t e n t f a r ­
rîsul n e c r u ţ ă t o r care depăşeşte s i m p l u l amu­ m e c e l o r a c e s t e i a , n i c i o d a t ă î n s ă r e f r a c t a r (ca
z a m e n t , „rîsul l i p s i i d e i n i m ă " , c u m îl n u m e a î n Interesul general) căci f e m e i a î n f a r s e l e l u i
N. Elartmann, v o m încerca să distingem A u r e l B a r a n g a , d a c ă n u este o v i c t i m ă i n o ­
citeva a t i t u d i n i etice, care v o r d e f i n i t i p u ­ c e n t ă a s o c i e t ă ţ i i c o m i c e ( E v a , Adam şi Eva),
rile de farsă înlîlnite i n d r a m a t u r g i a noastră este c u necesitate o „preţioasă ridicolă".
c o n t e m p o r a n ă . V o m p r o c e d a d a r La s t a b i l i r e a ( L u c i a , Interesul general).
c o l o r • cîleva t i p u r i d e farsă, ca obiectivări a l e D u p ă c u m ş t i m , e i r o n u l e c r e a t o r de f a r s ă
u n o r a t i t u d i n i e l i c e . î n c o p i n d c u l i r i s m u l des­ — c e l p u ţ i n î n c o m e d i i l e clasico d e m o r a ­
c i n s , v i r u l e n t a l e i r o n u l u i (şi i m p l i c i t a l a u ­ v u r i — e v o r b a de rezoneurul-arhitect a l far­
t o r u l u i ) p î n ă l a f a l s a l u i o b i e c t i v i t a t e , iner- sei — o a r e c u m nepart icipînd la iluzia sce­
g i n d la s u p r i m a r e a oricărei a t i t u d i n i p ă r t i n i ­ nică, iniţiind farsa parcă m a i m u l t pentru
toare s a u n u fată d o societatea comică. p l ă c e r e a s p e c t a t o r u l u i , p r e c u m s c l a v u l isteţ î n
V o m î n c e r c a să d e s c r i e m c i t e v a t i p u r i d o comediile l u i Plaut. La Aurel Baranga el
farsă p e c a r e l e - a m î n l î l n i t î n p r o d u c ţ i a d r a ­ este implicat î n f a r s ă d a r şi m o t i v u l , e l e ­
matică a a n i l o r noştri, a v î n d conştiinţa clară mentul ei declanşator, farsa într-un anume
că n u e p u i z ă m n i c i m o d a l i t ă ţ i l e f a r s e i , m a ­ f o l p r c c x i s t î n d , oa f i i n d p a r c ă u n d a t e x i s ­
t e r i a l u l d e a r t ă f i i n d m u l t m a i b o g a t şi m a i tenţial a l societăţii a l a z o n u l u i , c o n ţ i n u t ă în
d i v e r s . D e a s e m e n e a , n u v o m face n i c i o c o n ­ firea ndîneă a acestuia, î n i n f i r m i t a t e a sa
s i d e r a ţ i e c u p r i v i r e la f a r s a b u f ă , a r l e e b i n a d ă m o r a l ă şi i n t e l e c t u a l ă . E i r o n u l nu creează
e t c . t i p u r i c ă z u t e jwircă î n d e s u e t u d i n e , con­ deci farsa — poate numai c u excepţia l u i
stituind a z i m a i m u l t materiale p e n t r u refe­ M i t i c ă B l a j i n u (Sfîntul Mitică Blajinu) care.
rinţe i s t o r i c e . I n resurecţia m o n d i a l ă a f a r s e i , în cea m a i b u n ă tradiţie a i r o n i e i , î m p r u ­
ca s p e c i e c a r e a d e p ă ş i t d e m u l t cantitativ mută masca alazonului arâtîndu-so societăţii
şi c a l i t a t i v c e l e l a l t e s p e c i i a l e a r t e i drama­ c o m i c e a farsei (Cristea, Colibaş etc.) drept
tice, m o d u r i l e f r i v o l e a u fost u i t a t e , dîndu-se s p i o n . D a r şi a i c i se s i m t e r e f u z u l a u t o r u l u i
m a i m u l t ă a t e n ţ i e şi r e a l i z î i i d u - s e a d e v ă r a t e de a-şi p u n e e i r o n u l să f a c ă j o c u l necesar
capodopere în r e g i s t r e l e g r a v e ale trăirii al măştilor p e n t r u a demasca. Travesti-ului
estetice. A s t f e l că, şocanta, odinioară, pledoa­ i m a g i n a r a l a r h i v a r u l u i d o a r d i r e c t o r i taraţi
rie a l u i Chesterton „ I n apărarea farsei", m o r a l a s e m e n i l u i Cristea îi p o t cădea v i c ­
astăzi a r d e v e n i lipsită d e sens. time. Spectatorul priveşte detaşat şi supe­
r i o r s c e n a . „ M ă î n t r e b î n s ă . ce n e l i n i ş t e v ă
Faptul că ne-am o p r i t a s u p r a literaturii
roade — (rechizitoriul l u i Mitică Blajinu) —
n o a s t r e d r a m a t i c e a c t u a l e r ă s p u n d e şi n e c e ­
ce s p a i m ă v ă c h i n u i e , c e s t r i g o i v ă u r m ă r e s c
sităţii d e a p r o b a v a r i e t a t e a tipologică a l i ­
d e a ţ i f o s t î n s t a r e să c r e d e ţ i într-o a s e m e ­
t e r a t u r i i d r a m a t i c e s o c i a l i s t e , şi î n a c e s t d o ­
nea p a r a s c o v e n i e ?... D a r p o a t e că e ceva
m e n i u a l c o m i c u l u i . D e la î n c e p u i , s t a b i l i m
m u l t m a i s i m p l u : sînteţi în a s e m e n e a h a l
p r i n t r e t i p u r i l e d e farsă î n l î l n i t e î n o p e r e l e
o b s e d a ţ i d e s c a u n u l v o s t r u , că a î n c e p u t f u n ­
dramatice a l e u n o r a u t o r i n o t o r i i , şi c h i a r
d u l să v ă î n t u n e c e c a p u l . . . "
mai puţin n o t o r i i : farsa satirică, farsa c i ­
nică, farsa hurlescă. farsa e n o r m ă , farsa g r o - într-adevăr, v i c i u l f u n d a m e n t a l al persona­
lescâ şi f a r s a t r a g i c ă . jelor l u i Baranga este c a r i e r i s m u l — v i c i u
oarecum formal, (ţinînd însă de cea m a i
• bună t r a d i ţ i e a f a r s e i , c ă c i este o e x p r e s i e
a f i z i c i i sociale) d a r c u atît m a i c u p r i n z ă t o r
Farsa satirică — o b i e c t i v a r e a u n e i a t i t u ­ m o r a l şi p s i h o l o g i c (căci a c e s t a n a ş t e o c o ­
d i n i l i r i c e faţă d e l u m e , d c n a t u r ă m i l i t a n t ă , hortă întreagă de mizerii morale : oportu­
ea urmărind nu numai să demaşte şi să n i s m u l , făţărnicia, laşitatea, l i c h e l i s m u l , tică­
e x c l u d ă taraţii s o c i a l i , d a r p l e d î n d totodată, loşia, i r e s p o n s a b i l i t a t e a e t c , care asigură d i n
p e n t r u n o r m e m o r a l e clare, n o r m e care c o n ­ p l i n c o m p l e x i t a t e a p e r s o n a j u l u i c o m i c ) . Tică­
s t i t u i e e t a l o n u l f a ţ ă d e c a r e se m ă s o a r ă t i ­ loşia e s t e a t î t d e î n r ă d ă c i n a t ă s o c i e t ă ţ i i c o ­
c ă l o ş i a , g r o t e s c u l şi a b s u r d u l . L u m e a e i este mice d i n piesele lui Aurel Baranga, încît
a c e e a c o n c r e t i s t o r i c ă f a ţ ă d e c a r e şi î n caTe d e v i n e d e s e o r i sursă a f a r s e i . O r i c e ticălos
a u t o r u l se e d i f i c ă — evident prin eironul fiind predispus să n u c r e a d ă î n c i n s t e , î ş i
său. personaj care n u poate l i p s i i n acest face d i n p r o p r i u l său v i c i u e t a l o n d e m ă s u r ă
t i p d o f a r s ă şi c a r e a r e i m p o r t a n t u l r o l d e a l t u t u r o r şi î n c e r e î n d să c o m p r o m i t ă , p r o c e ­
a demasca societatea a l a z o n u l u i , opunîndu-i-se d e a z ă l a p r o p r i a sa d e m a s c a r e . A s t f e l c ă p r e ­
şi i n v i n g î n d - o . zenţa e i r o n u l u i este n e c e s a r ă întrucît prin
Acest t i p de f a r s ă este p r a c t i c a t c u r e ­ simpla sa a c t i v i t a t e d e c i n s t e şi p r o b i t a t e
marcabile reuşite estetico d e A u r e l Baranga. m o r a l ă şi i n t e l e c t u a l ă , d e c l a n ş e a z ă î n p e r s o ­
Farsele l u i B a r a n g a sînt c o n s t r u i t e p e o p o ­ najele ădînc v i c i a t e a l e societăţii comice,
z i ţ i a c l a s i c ă e i r o n - a l a z o n . E i r o n u l este t i p u l frica — m o t o r psihologic a l dezvăluirii t o ­
o m u l u i de rînd, purtător al normelor morale tale a s u f l e t u l u i l o r î n toată grotesca l u i
socialiste, n u l i p s i t d e c a n d o a r e ca S p i r i d o n alcătuire. E i r o n u l este, d a r . i m p l i c a t î n farsă

www.cimec.ro 29
mai m u l t decît pregătitor d e f a r s ă . S i a i c i Închipuie personaje cinice. Diogene cinicul
vedem modernitatea lui Aurel Baranga s i este u n „ S o o c r a l e s mainomenos" (Socrate
a n u m e . în p u r i t a t e a e i r o n u l u i s ă u d a r şi î n î n n e b u n i t ) , c u m îl s u p r a n u m e a u c e i v e c h i .
c o n ş t i i n ţ a c ă v i c i u l şi t i c ă l o ş i a a ş a e m u se De altfel, b ă n u i m s u b a t i t u d i n e a cinică a l u i ,
d e z v o l t ă d i n e l e î n s e l e , se d e m a s c ă p r i n e l e vehemenţa sarcasmului — umoare a cărnii
insele, i m p o s t o r u l căzînd victimă propriei (sarl;s în elină î n s e m n i n d carne).
sale i m p o s t u r i , c u c o n d i ţ i a să se l o v e a s c ă Dacă farsa satirică militează p e n t r u norme
de intransigenţa morală a e i r o n u l u i . I n cen­ morale <dare,fiind constructivă şi m i l i t a n t ă
t r u l s o c i e t ă ţ i l o r c o m i c e a l e l u i Baranga se (Norlhorp Krye nu e z i t ă să n u m e a s c ă satira
g ă s e ş t e a c e l senex iratus — părintele neîndu­ „ironie m i l i t a n t ă " ) , farsa cinică concordă c u s u ­
plecat — v i c t i m ă n e g h i o a b ă a u m o r i l o r sale. p r i m a r e a oricărei a t i t u d i n i m o r a l e e x p l i c i t e d i n
A c e s t a este d i r e c t o r u l , i n d i f e r e n t d a c i i e l a p a r t e a a u t o r u l u i . C a r a c t e r u l c o r o z i v şi f o r ţ a
o uzină ( O i ş t e a ) , l a o redacţie (Cristinoiu) e i s t i g m a t i z a l o a r e se d a t o r e a z ă m a i d e g r a b ă
sau la minister (Ilrisanide). Lipsa l u i de ori­ gravităţii vinelor sau tramelor morale ale
e n t a r e în sfera m o r a l ă înseamnă neghiobie societăţii r e f l e c t a t e d e a u t o r . I n farsa cinică
— o r i c e t a r ă m o r a l ă a v î n d d e c i la i z v o r u n a p e r s o n a j e l e nu-şi a s c u n d e s e n ţ a c i d a u e x ­
psihologică. presie libertăţii l o r interioare, autodetermi­
î n ce m ă s u r ă s o c i e t a t e a a l a z o n u l u i d i n f a r ­ n ă r i i l o r , e v i d e n t , î n sens n e g a t i v m o r a l . K
sele l u i B a r a n g a r ă m î n e r i z i b i l ă f ă r ă să d e ­ îndeobşte c u n o s c u t că p e r s o n a j e l e l u i T h e o d o r
v i n ă o d i o a s ă e s t e o întrebare l e g i t i m ă , c a r e Mazilu a u n o s t a l g i a t i c ă l o ş i e i , v o r să f i e
se i m p u n e , d e o a r e c e o d i o s u l n u e s t e c a r a c ­ m a r i î n r ă u , a s t f e l că v o r căuta m a s c a m o n ­
teristic farsei satirice. Că a u t o r u l n u poate s t r u o s u l u i . C i n i s m u l c u caro operează a u t o r u l
accepta odiosul ( i m p l i c i t înfringerea eironu­ în descoperirea firii adînci a personajelor
l u i ) o p r o b e a z ă f a p t u l c ă î n Interesul general, sale este a c e l a că n u le a c o r d ă n i c i o şansă
în condiţiile u n e i acţiuni c r i m i n a l e a socie­ să d e v i n ă d i a b o l i c e şi n i c i măcar groteşti,
tăţii c o m i c e a m e n i n ţ a t e c u d i s t r u g e r e a , î m p o ­ l i p s i n d u - l e d e o s i n g u r ă şi e s e n ţ i a l ă c a l i t a t e
triva eironului. autorul schimbă iluzia dra­ u m a n ă , a u t e n t i c i t a t e a trăirii sufleteşti. A s p i ­
m a t i c ă î n j o c t e a t r a l p u r şi s i m p l u c a r e să raţiile trăirilor d e p l i n e în a b s o l u t d e v i n e r i ­
îndemne l a reflecţie, avertizînd numai că zibilă m e g a l o m a n i e sau expresie a inerţiei
ticălosul rizibil poate deveni o d i o s , deose­ sufleteşti (aspiraţie p e n t r u aspiraţie). V i d a t e
birea d i n t r e e i f i i n d d e g r a d . n u d e esenţă. sufleteşte, f u n c i a r neautentice. personajele
Pe d e o p a r t e d e c i , i n s t i n c t u l d e c o n s e r v a r e f a r s e i c i n i c e n u p o t f i decît c a m e l e o n i c e . î n
p u n e l i m i t e ticăloşiei, i a r , p e de altă p a r t e , societatea farsei l u i T h e o d o r M a z i l u s e n t i m e n ­
z o n e l e joase a l e trăirii societăţii c o m i c e , l a ­ tele s î n t d e v î n z a r e c a f i l o s o f i i î n satirele
t u r a t r i v i a l ă a f i r i i e i ( z o n a e r o t i s m u l u i şi l u i L u c i a n . „Aici e l o v i t u r a ! A i c i e l o v i t u r a !
digestiei) zona satisfacţiilor d e o r d i n fizic- — spune Silvia Cameliei — Gingăşie v o r , gin­
soeial (funcţiile, s e r v i c i i l e , b u n u r i l e d e l a r g găşie le d a u . D e ce să n u l e d a u ? L e d a u .
c o n s u m ) îi o r i e n t e a z ă l ă c o m i a şi v e n a l i t a t e a . că d o a r nu l e d a u d e l a m i n e . L u a ţ i tan­
dreţe, luaţi respect, luaţi l i r i s m . . . acesta c

*
trupul m e u — c u m spunea Mîntuitorul"...
(Aceşti nebuni făţarnici). Sau. Camelia l u i
I o r d a c h e (aceeaşi p i e s ă ) , , I ţ i f a c o m ă r t u r i ­
î n c a z u l c î n d v i c i i l e societăţii c o m i c e — s i r e , a r f i a b s u r d să a m s e c r e t e f a ţ ă d e t i n e .
d e f a r s ă — s f i d e a z ă şi p r o v o a c ă s e n t i m e n t e l e la î n c e p u t a m fost c u a d e v ă r a t pură. D a r
c e l e m a i i n t i m e , i d e i l e d e d r e p t a t e şi d e d e m ­ c î n d a m v ă z u t ce i m p r e s i e b u n ă face c a n ­
nitate cele mai nobile, conştiinţa iro- d o a r e a , n - a m m a i lăsat-o d i n b r a ţ e . L a î n ­
nistului, contrazisă astfel, reacţionează ou ceput chiar căutam adevărul, d a r cînd a m
violenţă. A v e m d e a face c u u n m a x i m u m v ă z u t că această căutare î m i măreşte f a r m e ­
d e d e s c h i d e r e l i r i c ă . C a r i c a t u r a şi i r o n i a s-ar cul p e r s o n a l şi s u c c e s e l e a m o r o a s e mi-am
rezolva în f o r m u l a s a r c a s m u l u i dacă n-am făcut d i n inefabil metoda de a aduce u n
avea de a face c u farsa, specie dramatică ban î n casă. C u m a v e m o c a l i t a t e , c u m n e
unde lirismul a u t o r u l u i n u c a p ă t ă — ca î n g r ă b i m să s c o a t e m şi u n t u l d i n e a " .
poem — caracterele diatribei şi invectivei.
Să n u u i t ă m că f a r s a , c a p r o d u s a l i r o n i e i , Procedînd l a a u t o d e t e r m i n a r e a sa interi­
cere d i s i m u l a r e a . S a r c a s m u l v a f i c u atît oară, societatea a l a z o n u l u i d i n farsele cinice
mai b i n e a s c u n s c u cît a u t o r u l v a a p e l a l a nu m a i p o a t e a v e a o p o z a n t e i r o n u l . c a î n
m a s c a c i n i s m u l u i . Se v ă d e ş t e î n d e a j u n s î n s ă farsa satirică ; acesta e inculcat în însăşi
f a p t u l că a u t o r u l n u t r e ş t e o u r ă şi u n d i s - conştiinţa .alazonului. c o n t r i b u i n d la p a r a d o ­
nreţ p r o f u n d faţă d e p r o p r i i l e sale p e r s o n a j e . x a l a sa s i n c e r i t a t e . I m p o s t o r u l c o m i c a l f a r ­
V o r f i p e r s o n a j e c r e a t e c u m î n i e şi d e z g u s t , sei c i n i c e c o n t i n u ă să se a u t o i l u z i o n e z e , m i s -
aşa c u m l e î n t î l n i m î n p r o d u c ţ i i l e d r a m a t i c e t i f i e î n d u - i şi pe c e i l a l ţ i . privind excelenţa
ale l u i T e o d o r M a z i l u . propriei persoane, d a r vizînd f i r e a sa adîncă,
A s t f e l . înţelegem p r i n farsa cinică n u p r o ­ roasă d e c o n t r a d i c ţ i i ; o s i n c e r i t a t e a v i c i u l u i
d u s u l izvorît dintr-o a t i t u d i n e cinică a s u p r a c ă c i şi r o l u l d e i p o c r i t p o a t e fi j u c a t cu
l u m i i , c i p r o d u s u l estetic a l s a r c a s m u l u i p r i n s i n c e r i t a t e cînd n i se p r e z i n t ă v o m a sa s u ­
disimularea necesară a acestuia în cinism. f l e t e a s c ă , î n piesele l u i Teodor M a z i l c , im­
Pentru a rosti direct adevăruri neplăcute p o s t o r u l u i c a b o t i n n u i se s c o a l e m a s c a , e l
despre condiţia umană, autorul t r e b u i e să şi-o s c o a t e s i n g u r .

30 www.cimec.ro
 CRONl CA
DRAMA TICĂ
a c e s t a c o n t i n u î n d să c a u t e în e l e (şi s ă g ă ­

CHIŢIMIA sească) e c o u r i a l e n e m u r i t o r u l u i s e r i a l Tanţa

şi ColteL Dc astă dată, natura duală. a
t a l e n t u l u i s ă u s-a m a n i f e s t a t î n l ă u n t r u l a c e ­

de Ion Băieşu leiaşi

nivelul
opere.
solului
Chiţimia
ferm,
porneşte
pe care
de la
călcăm
cu toţii. Un ins cam ciudat, un fel
de i n v e n t a t o r (numit, pentru claritate, Chi­
• Teatrul de Stat ţimia I ) , c a r e se c ă z n e ş t e să construiască
macheta unui perpetuum m o b i l e m o d e r n —

din Sibiu (sec{ia română) un tren fără combustibil — , şi s o ţ i a s a ,

V i c a , se s î c î i e şi se p i s e a z ă u n u l p e c e l ă l a l t .
Ciondăneala însăşi a i n t r a t î n r u t i n ă , l u c r u ­
• Teatrul „Bulandra" r i l e g r a v e şi m ă r u n ţ i ş u r i l e se a m e s t e c ă şi-şi
iau reciproc l o c u r i l e cuvenite. Cei d o i u t i l i ­
zează u n m o d d e c o m u n i c a r e v e r b a l ă evo-
cînd, pe departe, pe cel a l eroilor l u i Teo­
I o n Băieşu este p r i n t r e p u ţ i n i i noştri s c r i ­ dor Mazilu : cuvintele n u se î m b i n ă v i u ,
i t o r i d c t e a t r u c a r e n u s-au g r ă b i t să-şi d e ­ s p o n t a n , ca Ia toţi o a m e n i i , u r m î n d u - s e u n u l
finească u n g e n şi a p o i să se î n c h i d ă în pe celălalt p e m ă s u r ă ce gîndirea produce
el ca într-o armură. Şi b i n e i-a p r i n s ; propoziţiunea, c i sosesc i n e r t e , în blocuri
căci platoşele acestea îmbrăcate de bună­ gata a s a m b l a t e , ca p a n o u r i l e d i n p r e f a b r i c a t e
v o i e sînt p e r f i d e , aderă la f ă p t u r a purtăto­ de beton. S u r v i n e u n a l treilea personaj :
r u l u i , f r î n î n d u - d l i b e r t a t e a d e m i ş c a r e , înţe- Profesorul — un e s c r o c care încearcă să
penindu-l încet-încet, pînă ajung e l e să-l profite de povestea c u invenţia, şi. p î n ă
clasifice. In vreme ce, rofuzîndu-le, Băieşu una-alta, parazitează pe lîngă Chiţimia. amîn-
c o n t i n u ă să n e s u r p r i n d ă . D e p i l d ă , c u c e a doi smulgînd leu cu leu de la Vica. singura
mai recentă p i e s ă , Chiţimia, c a r e , s p r e în- cu serviciu şi s a l a r i u . Şi u n a l p a t r u l e a :
cîntnrea m ă r t u r i s i t ă a a u t o r u l u i , n e a l u n e c ă falsul Japonez (de f a p t , un semi-imbecil,
p r i n t r e d e g e t e ca u n ţ i p a r , scă|)înd d i n c h e ­ f o s t şi v i i t o r d e l i n c v e n t ) , a d u s d e P r o f e s o r ,
n a r e l e c a t e g o r i s i r i l o r , şi i a r ă ş i n e a d e m e n e ş t e , c h i p u r i l e , să c u m p e r e i n v e n ţ i a , p e o f a b u ­
păslrîndu-şi p î n ă la urină, intacte, secretele. loasă sumă, în d o l a r i . . . Psoudoinventatorul,
Situaţie atît d e rară î n c o n t e x t u l dramatur­ n e v a s t a c a r e p r o t e s t e a z ă şi c o n t i n u ă să s c o a t ă
g i e i a c t u a l e , î n c î t se c u v i n e să f i e e l o g i a t ă b a n i , acoliţii — toţi trăiesc d i n t r - o h i m e r ă :
în m o d s p e c i a l ; ceea c e , b i n e î n ţ e l e s , n u n e c ă v o r d a o l o v i t u r ă c u i n v e n ţ i a şi v o r d e ­
î m p i e d i c ă să n e f a c e m m e s e r i a d e c r o n i c a r i , v e n i , peste noapte, bogaţi. Sîntem în plină
aproximînd fiecare pe cît p u t e m în jurul c o m e d i e de m o r a v u r i ; însă deja, pe n e s i m ­
acestei piese m i s t e r i o a s e . Misterioasă. începînd ţite, p a r c ă n e - a m d e s p r i n s d e s o l , p a r c ă p l u ­
CU titlul : Chiţimia, OUVÎnt cu rezonanţă t i m : prea e d i n eale-afară de cusută c u
insolită, c u n n u m e — n u m e l e e r o u l u i . A l aţă albă ideea. copilărească şi î n acelaşi
c ă r u i e r o u ? N u a l c e l u i ce-1 p o a r t ă . E n u ­ t i m p e x t r a v a g a n t ă , c a să-şi p o a t ă c i n e v a p u n e
mele u z u r p a t al u n u i mort. între t i m p , ade­ întrînsa o s p e r a n ţ ă . Afară d e c a z u l că e
v ă r a t u l s ă u n u m e , e r o u l 1-a u i t a t . C i n e e s t e n e b u n . S a u c ă se a u t o s u g e s t i o n e a z ă cu tot
a c e s t „ n i m e n i " ? Şd c e se p e t r e c e c u e l ? dinadinsul. S a u c ă n u i-a m a i r ă m a s n i m i c
U n l u c r u părea u n a n i m a d m i s : că B ă i e ş u a l t c e v a d e f ă c u t . S a u că trăieşte într-o l u m e
scrie p e n t r u teatru drame extrem de inte­ pe de-a-ntregul p l ă s m u i t ă . Sau...
resante, c u aureolă tragică (Iertarea, Vino­ Chiţimia ( I ) e f o a r t e t u l b u r a t şi se c o n ­
vatul) şi, p a r a l e l , c o m e d i i mai excentrice fesează p r o f e s o r u l u i : l u c r u r i l e n u p o t m e r g e
(Dresoarea de fantome), ori mai comune aşa î n c o n t i n u a r e , a p r i m i t l a m i e z u l n o p ţ i i
(Preşul), însă c u trăsnitor succes d e p u b l i c . o v i z i t ă c a r e 1-a s p e r i a t f i i n d c ă n-o î n ţ e l e g e .

www.cimec.ro 31
 mărunte ale g a l e r i e i , a n i m a l e de interese
m e s c h i n e , a u încremenit ca nişte f i g u r i de
ceară. P i u ă şi V i c a s-a r e t r a s i n u m b r ă . I u
a t m o s f e r a rarefiată n u m a i circulă decît f l u ­
i d u l care leagă între ele existenţele c e l o r d o i
C h i ţ i m i n . Ce g r ă u n t e de n i s i p a d e p l a s a t
h a z a r d u l , a t u n c i cînd d o i o a m e n i a u s c h i m b a t
între e i a d ă p o s t u r i l e a f l a t e la distanţă de
cîţiva p a ş i , şi c u m a declanşat acest g r ă u n t e
0 atît de teribilă a v a l a n ş ă , d u c î n d l a o i n ­
tegrală s u b s t i t u i r e de d e s t i n ? P i u ă unde
a v e a v o i e să m e a r g ă , şi u n d e t r e b u i a să se
oprească s u p r a v i e ţ u i t o r u l , ca f a t a l i t a t e a să n u
se t r a n s f o r m e i n v i n ă ? Ş i , m a i ales, cît
a n u m e d i n ce a trăit pe u r m ă a f o s t p r o p r i a
l u i v i a ţ ă , şi cît, viaţa c e l u i l a l t ? P o r n i n d de
la p r i m a m i n c i u n ă , u n i r e v e r s i b i l p r o c e s de
d e g r a d a r e se p r o d u c e ; în s p e c i a l C h i ţ i m i a ( I ) ,
d a r i n t r - o m ă s u r ă şi V i c a , se desfac d i n l e ­
g ă t u r i l e c u l u m e a , se izolează i n t r - o " falsă
Kitty Strcescu (Vica), Constantin Mărit existentă. Metabolismul p s i h i c l i se d e r e ­
(Chiţimia I) şi Teodor Portărescu (Fi­ glează : n u m a i a s i m i l e a z ă n o r m a l n i m i c d i n
lozoful) în spectacolul Teatrului de ce-i î n c o n j o a r ă , c a r a c t e r u l I i se strică, c a p ă t ă
Stat din Sibiu f i x a ţ i i , m a n i i , m i n t e a l i se î n v î r t e î n g o l ,
tle-a d r e p t u l se p r o s t e s c . E l t r i m i t e a n o n i m e
şi colecţionează fapte diverse sinistre, ea
vorbeşte a l a n d a l a . . . L a p a t r u z e c i de a n i , sînt
u z a ţ i , decrepiţi, v l ă g u i ţ i ; a n i i f u r a ţ i , a n i i
V i z i t a t o r u l e c e l m a i b u n p r i e t e n a l său, r ă u trăiţi, a t î r n ă d u b l u î n b a l a n ţ ă .
m o r t c u 2 0 de a n i î n u r i n ă . H a l u c i n a ţ i e ? Pe acest f o a r t e l a r g a r c d e c e r c , Băieşu
0 , n u . . . P ă m î n t u l soliţi n u m a i e <le m u l t s u b se întoarce, a l t f e l . Ia m o t i v e l e d o m i n a n t e
p i c i o a r e l e n o a s t r e , s i m ţ i m g o l u r i de a e r , dacă d i n d r a m e : v i n o v ă ţ i a şi obsesia e i , i m p l a c a ­
p r i v i m î n j o s , a m e ţ i m . V i z i t a t o r u l există şi b i l a scadenţă, t i m p u l şi a c ţ i u n e a l u i p e d e p ­
revine : e adevăratul Chiţimia (numit Chi­ s i t o a r e . T o a t e p e r s o n a j e l e d r a m e l o r l u i sînt
ţ i m i a I I ) , cel s f i r l e c a t pe f r o n t de u n o b u z , Î n l ă n ţ u i t e de t r e c u t u l în care a r ă m a s ză­
căzut a s u p r a l u i d i n î n l i i n p l a r e . f n t h n p l a r o . v o r i t ă , ca într-o sferă de f o c , o faptă ; tră­
d e s t i n ? Cu cîteva c l i p e î n a i n t e , c a m a r a z i i iesc ca în transă, p r i v i n d î n a p o i , d e o p o t r i v ă
făcuseră s c h i m b de l o c u r i : u n u l d ă d u s e c u Îngrozite şi f a s c i n a t e , şi g h e m u l vieţii l i se
o m î n ă viaţa şi l u a s e , cu cealaltă, m o a r t e a . deşiră la p i c i o a r e , încîlcindu-se i n u t i l . . . In
S u p r a v i e ţ u i t o r u l . C h i ţ i m i a (1). a folosit m a i Chiţimia se p r o d u c e î n p l u s şi această a l u ­
I n t f i actele (deci n u m e l e ) m o r t u l u i , a p o i i-a n e c a r e a c o n t u r u r i l o r , ştergerea demarcaţiei
l u a t l o g o d n i c a (pe V i c a ) . în sfîrşil. i d e i l e d i n t r e r e a l i t a t e a t a n g i b i l ă şi d o m e n i u l i n ­
( i d e i a m e s t e c a t e , g e n i a l e şi a b e r a n t e , s t o p a t e e x p l i c a b i l u l u i . D o a r e viaţa şi m o a r t e a n u
aşa c u m răsăriseră în m i n t e a j u v e n i l ă a u n u i şi-au ales m a i de m u l t v i c t i m e l e ? D i n t r e
t a l e n t a t s t u d e n t la f i z i c o - i n a t c i n a t i c i ) . C u f i ­ cei d o i , u n u l e f i r a v şi m e l a n c o l i c , a r e o c h i
lozof ( p a r t i c u l a r : m a i g l u m i m ) v a f i a d u s a l b a ş t r i , nutreşte v i s u r i , desenează i d e i şi
ad-hoc, p e n t r u a se încerca d o m e s t i c i r e a r a ­ s p u n e poveşti î n d u i o ş ă t o a r e , cu fiinţe m i c i
ţională a m i s t e r u l u i . I n u t i l . . . Stânjenitorul oas­ şi fără a p ă r a r e , p î n d i t e de g r o a z n i c e p r i m e j ­
pete — t i n ă r , p a l i d şi sfios, exact aşa c u m d i i ; celălalt se descurcă, e m a i r o b u s t şi
fusese — n u v a p u t e a f i înlăturat n i c i pe m a i t e r e s t r u î n a s p i r a ţ i i , i a r poveştile l u i
cale v i o l e n t ă . I n s c h i m b , v a pleca de b u n ă ­ f a v o r i t e (în care e r o u l , î n t î l n i n d m e r e u î m ­
v o i e , de m î n ă cu V i c a . î n t i n e r i t ă şi ea ca p r e j u r ă r i p o t r i v n i c e , păcăleşte d i b a c i m o a r t e a
prin farmec în clipa reîntîlnirii ; m i z e r i a — în s c h i m b , t r e b u i e să p o a r t e în lume
fizică şi p r o m i s c u i t a t e a m o r a l ă a u căzut de respingătoarea înfăţişare a p o r c u l u i ) sînt c a m
pe ea d i n t r - o d a t ă , ca <* crustă, intr-o săr­ cinice, c r u d e , anticipîndu-i în m o d ciudat
bătorească regăsire de s'no. d e s t i n u l , i n t r î n d c u acesta într-o relaţie p r i ­
vilegiată. Sînt e i cumvia d o u ă fiinţe c o m p l e ­
Tată o piesă c a r e începe b a n a l , suportă
m e n t a r e , ca j u m ă t ă ţ i l e aceluiaşi f r u c t , pe
eclipse de gust datorate calităţii scri­
oare î n t â m p l a r e a le-a a d u s laolaltă şi t o t
itorii, derutează prin răsuciri bruşte
ea le d e s p a r t e , r u p î n d f r a g i l u l e c h i l i b r u şi
dc tonalitate şi devine tleodată capti­
producînd , astfel o m o n s t r u o z i t a t e ? Ne p u ­
vantă ; iar abia atunci cînd acţiunea
t e m i m a g i n a a t u n c i că, m u r i n d celălalt, r e ­
se încheie ( f o a r t e ,.sus". ca m o m e n t a l i n t e ­
z u l t a t u l a r f i fost l a f e l d e a b e r a n t . . . Tn d e ­
resului), printr-o explozie a miraculosului]
f i n i t i v , ce ş t i m , în f o n d , d e s p r e p o s e s o r u l
care suspendă l e g i l e n a t u r a l e , o întreagă se­
de d r e p t a l n u m e l u i c u r e z o n a n ţ ă m o r b i d ă
r i e de inler>sraţii de o r d i n m e t a f i z i c îşi re-
şi n l f a n t a s m a g o r i c u l u i p r o i e c t de i n v e n ţ i e ?
repercutează e c o u r i l e , s u b o boltă n o c t u r n ă ,
într-adevăr, c u l o r i l e t a r i , păstoase, ale c o ­ Chiţimia e o piesă c a r e î n g ă d u i e şi c h i a r
mediei au virat spre s u m b r u , p e r s o n a j e l e p r o v o a c ă asemenea asociaţii de i d e i . E a n u

32 www.cimec.ro
i m p u n e decît o restricţie, şi a n u m e , se refuză
explicaţiilor f o r m u l a t e în l i m b a j u l l o g i c i i .
N i m i c m a i n e a d e c v a t decît încercarea de a
d e d u c e c o n c l u z i i d i u t r - o a p a r e n ţ ă de p r e ­
m i s e , decît traducerea metaforei în con­
cept. Î m p r e s u r a t ă de interpretări teoretice,
i n t i m i d a t ă , piesa a r p u t e a f i făcută să s p u n ă
o r i c e a l t c e v a decît v r e a ea să spună... Dacă
însă e receptată î n r e g i s t r u l ei a p a r t e , î n o r i ­
z o n t u l s i m b o l i c î n c a p o poetică umanistă
şi o d r e a p t ă m o r a l ă a existenţei.

C U o a s t f e l d e a u r ă fosforescentă, b i n e ­
înţeles că înscenarea e d e p a r t e de a f i les­
nicioasă. Cu atît m a i m u l t î n c a z u l p r e m i e ­
r e i a b s o l u t e , p e care şi-a asumat-o, c u o
t e m e r i t a t e ce-o onorează, secţia r o m â n ă a
teatrului sibian.
In versiunea foarte tînărului regizor A n ­
drei l i e l g r a d e r , piesa capătă o t o n a l i t a t e gro-
tescă. U n v i a t de n e b u n i e suflă pe scenă.
T o a t e p e r s o n a j e l e sînt a l i e n a t e : u n desen de
mişcare a b r a c a d a b r a n t , g e s t u r i f r i n t e , i n c o ­
e r e n t e , accente puse v o i t î n c o n t r a s e n s , sebi-
m e b i z a r e , p r i v i r i h o l b a t e , g u r i strîmbe, g r u ­
p u r i clovneşti. De a l t f e l , d e c o r u l (Helmut
S t i i r m c r ) semnalează şi e l i n v a z i a p a t o l o g i ­
c u l u i şi, l a r î n d u l s ă u , o p o t e n ţ e a z ă : d e n i ­
velările şi p a n t e l e m a c h e t e i c u l i n i i f e r a t e
şi gări ocupă întreaga î n c ă p e r e , î n aşa f e l
încît l o c a t a r i i şi m o s a f i r i i sînt obligaţi să se
caţere, să sară şi să se tîrască de-a buşilea.
P e n t r u n e v o i l e t r a i u l u i z i l n i c , a b i a dacă a
m a i r ă m a s , ici-colo, cîte u n c o t l o n m i z e r .
O d e z o r d i n e a i u r i t o a r e d o m n e ş t e a s u p r a obiec­
t e l o r , c o s t u m e l e s i n t împerecheri j a l n i c e . Re­
g i z o r u l a î n c l i n a t d i n răsputeri balanţa spre
c o m i c — d r e p t care le-a c o m p u s a c t o r i l o r
cea m a i strident-caricaturală i m a g i n e c u p u ­
tinţă : p e V i c a a înveşmîntat-o, l a p r i m a
apariţie m a t i n a l ă , î n s t r a t u r i s u p r a p u s e dc
ca poate m e n i t e să o a r a t e d i f o r m ă şi i-a
făcut u n h i d o s cap c u b i g u d i u r i şi t u l p a n ;
Profesorul pare îmbrăcat p e n t r u c a r n a v a l ;
. . o m u l de a f a c e r i " j a p o n e z soseşte cu părul
s i r i u s în v î r f u l c a p u l u i , d u p ă m o d a s a m u ­
railor ; f i l o z o f u l vorbeşte secţionînd cuvin­
t e l e , c o n f o r m u n e i frazări i l o g i c e . Toţi î m ­
p r e u n ă fac l o t ce se p o a t e face p e n t r u a
stîrni rîsul. t o t u ş i , p a r a d o x a l , r e z u l t a t u l n u
e c o m i c . C h i a r d a c ă , p r i n r e f l e x i e , prezintă
aspecte i l a r e , u n caz de conştiinţă b o l n a v ă
n u p o a t e f i , p u r şi s i m p l u , c o m u t a t în g u i -
g n o l . L u c r u r i l e se c o m p l i c ă d e f i n i t i v la dez-
n o d ă m î n t , c î n d , î n i p o s t a z a Vica-întinerită.
se i n t r o d u c e o figurantă subţirică.
Greşită e. c r e d . c h e i a l e c t u r i i . A n d r e i Rel-
g r a d e r p a r e să f i e t e m p e r a m e n t a l înclinat

Sus, Dan Nuţu (Chiţimia II) si Octa-

vian Cotesau (Chiţimia I)

Jos. Octavian Cotescu, si Tlo<Iica Tapa-

lagă (Vica) www.cimec.ro
către soluţii r e g i z o r a l e stufoase, d i s p u s e i n într-un r e g i s t r u l a r g . D e astă d a l ă , locuinţa
s u b s o l u l t e x t u l u i , ca nişte s u b l i n i e r i şi c o ­ e amenajată pe palierul terminus a l unei
m e n t a r i i dezvoltate serial ; elementul v i z u a l , clădiri v e c h i , spre care urcă u l t i m e l e trepte
gestica, i n s o l i t u l accentelor, î n sine, îl p a ­ ale unei scări c u balustradă de fier. Te­
s i o n e a z ă , şi a t u n c i n ă s c o c e ş t e , u n e o r i c u r e a l r e s t r e l e sînt a s t u p a t e , pereţii întunecaţi şi
s i m ţ t e a t r a l . C i n d greşeşte u n g h i u l începiud coşcoviţi. E u n l o c n e o s p i t a l i e r , i n t e r z i s soa­
d i n p u n c t u l de pornire, c u c i t avansează, c u r e l u i , spre care viaţa normală a oraşului na
atît se d e p ă r t e a z ă d e substanţa o p e r e i . urcă, spaţiu de refugiu şi c l a u s t r a r e - t i p
pentru „ m a r g i n a l i i " oricărei societăţi, unde
Aşa se f a c e c ă e a p r o a p e i m p o s i b i l d e
se a c i u e s c d e o b i c e i boema pseudo-intelec-
departajat contribuţiile actorilor de îndru­
tuală, suspecţii, lumpenii, refractarii : man­
m a r e a c e « l i s-a d a t . C o s t e l R ă d u l e s c u (Pro­
sarde şi s u b s o l u r i , improvizaţii, provizora­
f e s o r u l ) şi T e o d o r P o r t ă r e s c u ( F i l o z o f u l ) s î n t
t u l c a r e se e t e r n i z e a z ă . S p e c t a c u l o s şi i n t e l i ­
p r i m e l e v i c t i m e a l e s i t u a ţ i e i c r e a t e , c ă c i s-au
g e n t v a f i v a l o r i f i c a t acest d e c o r i n f i n a l ,
lansat cel m a i departe i n s t i l u l de j o c î m p ă ­
sfişiindu-sc c u g r u p u r i d e r e f l e c t o a r e a p r i n s e
n a t d e t i c u r i , c î r l i g e şi p o a n t e i e f t i n e . - M a r i u s
ogivele de calc î n c h i p u i n d false ferestre, i n -
N i ţ ă a r e u ş i t s ă f i e m a i n o s t i m şi m a i s i m p a t i c
tr-o d e f i n i t i v ă d e n u d a r e a s ă l a ş u l u i d e f a n ­
p r i n seriozitatea l u i masivă. I o n Ghişe, în Chi­
tome v i i . p r i n t r e care, ca într-un negali.
ţimia I I ,a m a i a d ă u g a t u n s e m n de întrebare,
f o t o , m o r ţ i i sînt s i n g u r i i l u m i n o ş i .
n d u c i n d î n s c e n ă u n p e r s o n a j g r e o i şi o p a c , c u
p r i v i r e a stinsă, c u a e r d e s o m n a m b u l , c u z î m - Teatrul „Bulandra" are echipa acestei
b c l u l î n c r e m e n i t p e f i g u r ă , şi c u u n n u ş t i u piese, nu doar i n sensul că acoperă r o ­
ce c a m s i n i s t r u . K i t t y S t r o e s c u ( V i c a ) a i n t r a t l u r i l e l u a t e i n p a r t e , c i p e n t r u că distribuţia
p u u î n d p e d a l a f o r t e p e m i j l o a c e l e şarjei, l a a l c ă t u i e ş t e o reţea de legături, funcţioniml
un s u p r a v o l t a j care ameninţa s-o b l o c h e z e . la u n m o m e n t d a t şi c a p e r s o n a j c o l e c t i v :
A p o i , c u u n m a r e efort, a revenit aproape 0 h i d r ă c u m a i m u l t e c a p e l e . T o n u l î l sta­
d e j o c u l s i m p l u ce-i este c a r a c t e r i s t i c , m a i bileşte O c t a v i a n C o l e s c u ( C h i ţ i m i a I ) , actor
impiedieîndu-se uneori, totuşi izbutind să care ştie să d o m i n e a m b i g u u l ; se d o v e ­
sugereze o d i m e n s i u n e dramatică. P r i n solu­ deşte că a n t e c e d e n t e l e sale p r o f e s i o n a l e î n
ţ i a f i n a l ă , s p e c t a c o l u l i-a r ă p i t î n s ă şansa piesele l u i M a z i l u n u l-au m a r c a t s t e r e o t i p ,
împlinirii. Evoluţia ei în r o l e prototipul ci i-au r a f i n a t valenţele, d e p r i n z î n d u - l să p e r ­
d i l e m e i a c t o r u l u i sfîşiat î n t r e f i d e l i t a t e f a ţ ă ceapă s u n e t u l p r o p r i u a l c o m i c u l u i c u re­
de linia trasată de regizor şi p r o p r i a sa zonanţă tragică. E l materializează parcă
intuiţie. apăsarea obsesiei î n p r i v i r e a vagă, în gestu­
rile năclăite, i n c h i p u l p e cari' expresia ome­
U n e l e m e n t v a l o r o s există totuşi î n specta­ n e a s c ă a g î n d i r i i se d i z o l v ă t o t m a i m u l t
c o l , şi a c e s t a e d i s t r i b u i r e a l u i C o n s t a n t i n într-o s t a r e v e g e t a t i v ă . O m o n i m u l s ă u , C h i ­
M ă r u î n C h i ţ i m i a - I . A c t o r u l a ş t i u t să-şi a¬ ţ i m i a I I , e, î n p e r s o a n a l u i D a n N u ţ u , visata
prindă în ochi o lucire d e d e m e n ţ ă , s-a i m a g i n e c o n t r a s t : d e l i c a t , s u a v şi o s t e n i t c a
mişcat ca o f ă p t u r ă h ă i t u i t ă , şi, c h i a r î n d e ­ u n călător v e n i t d e d e p a r t e , e l n u ..joacă",
p l i n i n d u n p r o g r a m eronat, sinceritatea co­ c i c o prezenţă e m a n î n d radiaţii c a r e stră­
m u n i c ă r i i s a l e şi c o n c e n t r a r e a c u c a r e i n t r ă p u n g opacitatea m e d i u l u i u m a n înconjurător.
î n r e l a ţ i e se t r a n s m i t î n s a l ă . B o d i c a Tapalngă a găsit n e n u m ă r a t e i n f l e x i ­
Chiar dacă m o n t a r e a n u e o reuşită, m e ­ u n i p e n t r u a n o t a p r e c i s t o t c e s-a a d u n a t
ritul iniţiativei şi a l p r o m p t i t u d i n i i rămîn în V i c a , în douăzeci d e a n i d e lentă s c u f u n ­
Teatrului d i n Sibiu. d a r e ; e a b s e n t ă , o r i c a s a n t ă , o r i a m a r ă , cîte-
LA diferenţă de n u m a i o săptămînă, u n odată vulgară, c o m u n ă , totuşi n u d e f i n i t i v
alt regizor tînăr a făcut piesei onorurile î n f r î n t ă ; d i n t r - u n f e l d e i n s t i n c t , se c r a m p o ­
nează ca d e u n colac d e salvare de s l u j b a care
scenei la teatrul „Bulandra". Alexandru
o scoate z i l n i c între o a m e n i ; i a r d i n cînd
Tatos a acumulat deja o anumită
î n c î n d a d u n ă î n ea u n s t r o p d e p u t e r e ca
experienţă ; în plus, natura sa ar­
să se şi r e v o l t e . L u i Ş t e f a n B ă n i c ă (Profe­
tistică e alta — calmă, medita­
s o r u l ) , e s c r o c e x a c t şi c o n ş t i i n c i o s î n p l i n ă
tivă, aplecată spre a n a l i z a fină. C h i a r dacă
z ă d ă r n i c i e , i-a l i p s i t u n p i c d e d i s t a n ţ ă p e n t r u
nu demonstrează fantezie seînteietoare, e l
n-şi î n s c r i e d e s e n u l într-o p e r s p e c t i v ă , l a n i v e ­
a r e u ş i t să s e p l a s e z e î n t r - u n a s t f e l d e u n g h i
l u l p e r f o r m a n ţ e i s a l e d i n Victimele datoriei.
încît, fără a forţa v r e o articulaţie, etajele
Inventiv, cu farmec ingenuu, Ovidin Schu-
p i e s e i să a p a r ă î n p e r s p e c t i v a u n e i U n i i c o n ­
macher, semidoct fascinat de prupriilc-i elu­
t i n u e ; ceea ce r e d u c e , fireşte, coeficientul
cubraţii, a circulat p r i n i n e x p l i c a b i l u l lumii
d e surpriză şi" atenuează contradicţia lăun­
ui silueta u n u i s e m n de întrebare înarmată
trică p r o p r i e s c r i e r i i , însă îi descoperă, î n
c u o sacoşă p l i n ă d e a l i m e n t e . F a l s u l j a p o ­
s c h i m b , u n p r i n c i p i u d e u n i t a t e . S t r a n i u l se
nez, c r o i t c a m d i n t o p o r de M i h a i Mereuţă,
dezvoltă d i n izolare, d i n rotirea î n cerc î n ­
a a p ă r u t ca u n t i p l o m b r o z i a n î n v e r s i u n e
c h i s , d i n a b u l i a şi î n g ă l a r c a spirituală în
comică.
c a r e se c o m p l a c p e r s o n a j e l e ; d e l a î n c e p u t ,
c e v a pluteşte î n a e r , neliniştitor ca o p r e s i m ­ P i e s a Chiţimia şi-a f ă c u t intrarea în tea­
ţ i r e . E i n t e r e s a n t d e o b s e r v a t c ă r e g i z o r u l s-a tru sub auspicii bune.
b i z u i t p e colaborarea aceluiaşi scenograf ca
ş i c o l e g u l s ă u s i b i a n ; H e l m u t S t i i r m e r ştie
să m o d e l e z e instrumentul profesiunii sale Ileana Popovici
.31 www.cimec.ro

Teatrul de Comedie
UOLPONE
de Ben Jonson
Adaptarea actuală a lui Volpone s-ar pu­
tea să reabiliteze în ochii semenilor noştri
chipul lui Ben Jonson, căruia şi contempo­
ranul său, amic şi r i v a l , Shakespeare, dar
şi unele montări neinspiralc din vremea
noastră, bau umbrit destinul şi i-au ştirbit
din glorie. Versiunea lui Mihnea Gheorghiu
revitalizeazfi această puternică operă şi o
acordează la pulsul actualităţii cu gustul
spectatorului contemporan, vădind respect
pentru memoria ilustrului autor englez, prin
subtila valorificare a substanţei şi sensu­
rilor fundamentale ale operei. Fidelă deo­
potrivă şi originalului şi traducerii iniţiale,
admirată cu aproape două decenii pe scena
Giuleştiului, actuala adaptare, „o altă ver­
siune" şi nu o „altă viziune", vine să
demonstreze credinţa adaptatorului că Ben
Jonson „nu a fost, cum se spune, un expo­
nent i! reacţiunii clasicizante în drama Re­
naşterii engleze, opunîndu-sc adică stilului
popular, mai accesibil" ci, dimpotrivă, e l
realismul viguros al scrierii, animat rle anu­
mite libertăţi caracteristice lui Ben Jonson
'scoase în evidenţă In adaptare), îi conferă
trăsături apropiate de teatrul popular englez.
Personajele capătă mai m u l t ă substanţă
u m a n ă şi sînt înzestrate cu detalii psiho­
logice, pe latura vital plastică sugerată de
original. Ni se oferă, astfel, un tablou v i u ,
surprinzător întinerit al moravurilor din Re­
naşterea engleză. Cu bine venite prescurtări,
care au dus la eliminarea stufosului balast
de informare al textului de bază ; cu uşoare
intervenţii în caracterizarea unor personaje
www.cimec.ro
Scenă din spectacol
şi relaţii (o nouă şi a m u z a n t ă perspectivă,
de exemplu, a perechii Sir Politick şi L a d y
l'olitick şi a Turistului, cu trimiteri directe
la lumea şi moravurile contemporane), ac­
tualul Volpone etalează (într-o
armonioasă di; momente de savoare comică
alternanţă
şi umor robust şi altele de stranie şi amară
poezie), valorile deopotrivă documentare şi
artistice ale operei poetului englez. I n acest
mod, privirea contemporanilor poate desco­
peri limpede şi accesibil în Volpone dovada
unui uriaş talent care a stigmatizat, cu rară
violenţă şi vehemenţă satirică, chipul pocit
al vremii sale, degradante patimi omeneşti,
diformităţi pe care le i m p r i m ă viciul pe
chipul umanităţii.
Acţiunea încadrează în dimensiuni paro­
xistice, patima rapacităţii şi avariţiei, iubirea
de aur în stare să transforme omul î n fiară.
Tabloul degradării morale, fabulos mon­
struoase cu tot ce implică el : cinism, lăco­
mie, captarea bunăvoinţei, coaliţia j )sni-
ciei e t c , e t c , cucereşte în spectacolul lui
Ion Cojar, prin strălucirea plastică şi prin
virtuţile interpretative ale acestui înzestrat
colectiv.
I n ordinea realizărilor, se cuvine să cităm
în primul rînd decorul lui Dan Jitianu şi
superbele costume ale lui Dimitrie Sbiera.
.Şi cadrul fix, în tonurile cafenii, cu m u l ­
tiple ferestre, ce sugerează şi faţadele pa­
latelor veneţiene şi tipica piaţă, loc de în-
lilnire al cetăţenilor oraşului, martori la
toate intîmplările piesei, şi, mai ales, somp­
tuoasa odaie de dormit în alb-argintiu a
lui Volpone, încadrată în platforma mobilă
în chip de baldachin uriaş, cu patul aco­
perit de mătăsuri ; cu sertarul ce se des­
chide cu mare efect, dezvăluind într-o lu­
m i n ă orbitoare comoara de bijuterii şi gal­
beni sunători ; cu etajera pe care se lăfăiesc
ca nişte trofee splendide obiecte de aur ale
neîntrecuţilor meşteri din Renaşterea itali­
ană : cupe. pahare etc ; toate acestea reu­
şesc să traducă, în chip fericit, metafora
35
 p i e s e i , să p u n c t e z e a m b i a n ţ a luxuriantă a pe A u r e l G i u r u m i a ( C o r v i n o ) , Cornel Vulpe
unei l u m i îmbuibate care-şi f a c e d i n a u r Voltore), Ştefan Tapalagă (Sir Politick),
idol. S i m b o l u l unei l u m i e x t r e m de a v u t e Stela Popescu ( L a d y Politick) i-am urmărit
şi d e l u x o a s e , c a r e se r ă s f a ţ ă i n blănuri, cu plăcere, r o m â n i n d încă o dată calităţile
m ă t ă s u r i şi b r o c a r t , e s t e m a t e r i a l i z a t s c e n i c lor do m a r i c o m e d i e n i , siguranţa, a p l o m b u l
c u m a r e r a f i n a m e n t şi b u n - g u s t , e u s t r ă l u ­ şi d e z i n v o l t u r a l o r î n faţa t e x t u l u i clasic,
c i t o a r e eleganţă în c o s t u m e . P r i n v e r v a colo- pe M i h a i Pălădescu l-am văzut desfăşurîn-
r i s t i c ă şi b o g ă ţ i a a m ă n u n t e l o r c e reuşesc să du-se într-o f o r m ă a t a l e n t u l u i s ă u d e z i l e
sublinieze cu subtilitate caracterul eroilor, m a r i . K l a r e a l i z a t î n r o l u l r a m o l i t u l u i şi
conceptul l o r simbolic de păsări s a u a n i ­ venalului Corhaccio o compoziţie excelentă
m a l e de pradă ; V u l p e . Corb, Muscă, \ ul- d e m a r c p i t o r e s c şi s a v o a r e c o m i c ă .
tur, Păun e t c . costumele d i n actuala m o n ­ Demne d e semnalat sînt şi c o n t r i b u ţ i i l e
t a r e a l u i V o l p o n e m i se p a r e c ă p o t s t a pe c a r e le-au a d u s î n e f o r t u l d e r e î n t i n e r i r e
in rîndul celor m a i izbutite realizări d i n a l u m i i d i n Volpone şi F l o r i n T ă n n s e ( T u ­
actuala stagiune. Ingenioasă, cu deosebite ristul). Gheorghe Simonca (Bonario). Miha-
v i r t u ţ i s p e c t a c u l a r e , m i s-a p ă r u t a f i i d e e a ela Huţa (Celia).
regizorului de a îmbogăţi i m a g i n e a scenică
ou m a n e c b ine-măşti. splendid mînuite şi V. Ducea
m i ş c a t e , r e p r e z e n t i n d l u m e a ce priveşte „ca
la t e a t r u " şi c o m e n t e a z ă tacit, p r i n atitu­
dine, silnica aventură a sceleraţilor eroi.

Teairul „Ion Creangă"

competitori la marea moştenire. Reprezen­
taţia reuşeşte să s u g e r e z e , p r i n intermediul
cuplului de bufoni (unul care rîde, altul
care plînge — interpretaţi cu virtuozitate
t e h n i c ă , c u o d o z ă d e m e l a n c o l i e şi h a z .
d e c ă t r e G e o r g e M i h ă i ţ ă şi C o n s t a n t i n B ă l t ă ­
reţii) d e z a m ă g i r e a ş i t r i s t e ţ e a a u t o r u l u i , l u ­
TRAGEDIE GREACA
c i d i t a t e a şi d i s p e r a r e a l u i î n f a ţ a c o r u p ţ i e i ,
concepţia sa a m a r ă şi î n t u n e c a t ă despre D e c î n d e l u m e a l u m e şi ş c o a l a şcoală,
lume. I n relevarea acestei corupţii ce n u istoria, f i e ea politică, literară, a a r t e l o r plas­
a r e l i m i t e , şi c a r e l a u n m o m e n t d a t î n s p ă i - t i c e , s-a î n v ă ţ a t „ d e I a o r i g i n i şi p î n ă î n
raîntă pe înşişi e r o i i piesei — „să n e o p r i m p r e z e n t " . Ce-ar m a i f i d a c ă , î n e p o c a n o a s t r ă ,
stăpîne, a m săvîrşit o c a p o d o p e r ă " ( i n j o s n i ­ cea a t u t u r o r e x p e r i m e n t e l o r — t e s t e , t e l e ­
cie) — B e n J o n s o n a p u s , insă. m u l t m a i v i z i u n e i n t e g r a t ă e t c . — pedagogice», s-ar î n ­
m u l t ă o t r a v ă şi s a r c a s m d e c î t n e d e z v ă l u i e c e r c a o d a l ă o i s t o r i c „ d i n p r e z e n t şi p î n ă
actuala i m a g i n e scenică. I i lipseşte specta­ la o r i g i n i " ? A r f i că evoluţia a r trebui stu­
c o l u l u i pecetea u n e i c o n d a m n ă r i m o r a l e m a i d i a t ă şi e x p l i c a t ă i n v e r s , a d i c ă n u c e d e v i n e ,
a c i d e , m a i v i r u l e n t e , e l e m e n t e d e satiră f ă ­ c i ce d i n ce d e v i n e , ceea ce n - a r f i d e l o c
cută c u u r ă şi scrîşnet. S-ar m a i p u t e a prea grav, m a i a l e s c ă s-ar m u l ţ u m i în
s p u n e , şi n u p e n e d r e p t , c ă r e p r e z e n t a ţ i e i s c h i m b u n u l d i n cele m a i d r a g i d e z i d e r a t e
îi l i p s e ş t e î n c ă r i t m u l . U e a i c i , s e n z a ţ i a d e p c s l a l o z z i c n e şi a n u m e c e l a l i n d u c ţ i e i , m e ­
oboseală, s e n t i m e n t u l d e exagerată lungime, t o d a p r i n c a r e se a j u n g e d c l a c o n s e c i n ţ ă l a
în ciuda splendidei desfăşurări de culori, principiu, de la cunoscut la necunoscut.
de măşti, de paradă a u n o r variate perso­ Într-adevăr, s p e c t a t o r u l u i contemporan, cu
n a j e , a c o m p a n i a t e d e p r e a f r u m o a s a şi n o s ­ atît m a i m u l t c u cît e m a i p u ţ i n a v i z a t , m a i
talgica muzică a l u i Teodor Grigoriu. a p r o a p e d e vîrsta şcolii, îi sînt m a i lesne
perceptibile lumea înfăţişată şi p r o b l e m e l e
Dacă actualul s p e c t a c o l c u Volpone reu­ dezbătute î n d r a m a t u r g i a contemporană, f i e
şeşte s ă d e m o n s t r e z e c ă î n l u p t a d a t ă de-a ea s e m n a t ă B a r a n g a . C a r a g i a l e s a u c h i a r Il>-
lungul veacurilor, între elementele clasici­ sen, decît s u b t i l e l e f r ă m întări a l e A n t i g o n e i .
zante (abstractizarea viciului) şi e l e m e n t e l e M e d e i i , sau a l e altor reprezentanţi a i u n u i
realiste de viaţă (autenticitatea moravurilor, e t o s d e m u l t şi p e v e c i p i e r d u t .
g a l e r i a b o g a t ă a t i p u r i l o r d e „ m a i m u ţ o i " şi S ă r e v e n i m î n s ă — c u p u t e r n i c e şi b i n e ­
feţe simandicoase desprinse d i n realitatea meritate aplauze — la iniţiativa Teatrului
v r e m i i ) , b i r u i n ţ a a p a r ţ i n e v i e ţ i i , a c e a s t a se „Ion Creangă" de a p r o g r a m a , evident în cla­
datoreşte totuşi actorilor. Jocul l o r a i n ­ sica succesiune cronologică, u n c i c l u d e d r a ­
suflat personajelor l u i Jonson. acuzate de maturgie universală, î n 2 0 d e spectacole-
descărnare p î n ă l a scheme abstracte, viaţă lecţie, n u f ă r ă a f o r m u l a totuşi aceleaşi r e ­
şi a d e v ă r . I n r o l u l d e m o n i c u l u i M o s c a l - a m z e r v e d e p r i n c i p i u e x p r i m a t e şi î n c r o n i c a
a d m i r a t p e I o n L u c i a n . C u ş t i i n ţ a şi f a r ­ n o a s t r ă l a Elcctra aceluiaşi teatru, d i n fe­
mecul l u i cunoscut, interpretul a întruchi­ b r u a r i e 1972 ; ele v i z a u a t u n c i , c u p r i l e j u l
pat v i u şi convingător tipul parazitului u n u i s p e c t a c o l u n i t a r , aceleaşi n e a j u n s u r i p e
p e r f i d , r e c e şi c a l c u l a t , n e î n t r e c u t în regi­ rare l e regăsim în spectacolul-coupe a l u l t i ­
zarea r ă u l u i . M i r c e a Şeptilici a m a r c a t c u mei premiere. Ocolind titlurile, mult m a i p o ­
inteligenţă şi p e r s o n a l i t a t e , c u m i m i c ă e x ­ t r i v i t e , d u p ă a noastră părere, p e n t r u edu­
presivă, c o n t u r u l n u m a i puţin diabolicului carea t i n e r e t u l u i — r e c o m a n d a m a t u n c i Per­
V o l p o n e . încarnare în formă absolută, gro- şii, e x a l l a t o a r e a d r a g o s t e i d e p a t r i e . Cei 7
tescă şi t r a g i c o m i c ă a t u t u r o r v i c i i l o r . Dacă împotriva Tebei întruchipînd lupta umanităţii

30 www.cimec.ro
 Teatrul Najional
împotriva forjelor oarbe ale destinului, sau
c h i a r liceului cea m u l t l ă u d a t ă p e n i t r u v i r -

„Vasile Alecsandri" din laşi

tuţile-i e d u c a t i v e î n c ă d e i n i ţ i a t o r u l premie­
rei ei bucureşlene, I o n 1lei iade Rădulescu —
o c o l i n d , d e c i aceste titluri, spectecolul-lecţie
u c o f e r ă o s c e n ă d i n Bacantele lui Furipide,
nesemnificativă
toare estetic
ca s u b s t a n ţ ă
(asta
şi
e, t ă t i c u l e ,
neconvingă¬
splendoarea
t e a t r u l u i a n t i c ?) p r i n m i ş c a r e a s c e n i c ă neco¬
SÎMBATA
LA „VERITAS"
ordonată, nenrmonioasă, urîtă, a evoluţiei
b a c a n t e l o r , o s c e n ă d i n l'romctcul l u i Eschil,
u n d e u n H e f a i s t o s o s t e n t a t i v ş c h i o p ( n e în­
c h i p u i m lesne atenţia c o p i i l o r , gata să ridă
de defectele fizice, robită c u desăvîrşire de
z i s a c l a u d i c a ţ i e şi n e m a i u r m ă r i n d n i m i c d i n
de M. R. lacoban
ceea ce a r t r e b u i să f i e t u l b u r ă t o r u l c o n f l i c t
al u n e i p e r s o n a l i t ă ţ i c x e e u t î n d u n o r d i n c o n ­ I n t r - o s î m b ă t ă de p r i m ă v a r ă , la I a ş i ( p e
t r a r i u v o i n ţ e i şi c o n v i n g e r i i sale) î n c o n t r o ­ s c e n a a t î t de i m p r o p r i e unui spectacol de
versă c u u n Cratos (apropo d e lecţie, a ş a , teatru a Casei de Cultură a Studenţilor),
Cralos îl c h e a m ă pe zeul i n t r u e h i p i n d forţa am f o s t i n v i t a ţ i l a „Verhasul" l u i Mircca
o a r b ă , şi n u „ G a l o ş " , c u m s c r i e î n c a i c t u l - Itadu lacoban.
program c u care v a pleca acasă şcolerul) Despre premiera giuleşteană a m scris l a
nereuşit î n acest r o l , r o s t i t ca o objurgaţie timpul potrivit, evidenţiind „vocea" perso­
de v a g m i s t r u , c u u n Ilermes semănînd a n a l ă , o r i g i n a l ă a s c r i i t o r u l u i i e ş e a n în c o n ­
gîde d i n . „ E u sînt I r o d î m p ă r a t , d i n p i c i o r textul dramaturgiei contemporane. Ne
c î n d a m d a t " , u n d e toţi aceşti t r e i d e c i îl bucură că ne-am găsit continuate
î n l ă n ţ u i e p e c u m p l i t a stîncă p e f a l n i c u l P r o - părerile şi aprecierile dc atunci. Pro­
incteu, al cărui tulburător m o n o l o g ajunge gramul dc sală cuprinde o mică
ciuntit d e tîlc î n sală, r o s t i t f i i n d d e u n „ a n t o l o g i e " c r i t i c ă : „12 c r o n i c a r i d e t e a t r u
actor l i p s i t c u desăvîrşire d c temperament
vă prezintă piesa l u i M i r c c a R a d u lacoban"
d r a m a t i c , şi, î n sfîrşit, (atenţie ! î n s p e c t a c o l
— în c a r e , p e d i v e r s e p l a n u r i , 12 condeie
va trebui neapărat prevăzută o pauză îna­
c r i t i c e se î n l î l n c s c î n a p r e c i e r e a t e x t u l u i d r a ­
inte d e acest fragment) o ..epilomă" «lin
matic.
FAectra l u i S o f o c l e , d i n c a r e s-a e x t r a p o l a t ,
Iată-ne, d e c i , l a cîteva sute d e m e t i i d o a r
cu ciştig p e n t r u v a l o a r e a e d u c a t i v ă şi f ă r ă
de fastuoasa, bătrîna sală a Naţionalului
prea dureroasă pagubă pentru înţelegerea
ieşean (ale cărei reparaţii sînt atît d e aştep­
t e x t u l u i , s c e n a a s a s i n ă r i i l u i E g i s t şi a C l i -
tate) la întîlnirea c u „absolvenţii" l u i M i r c c a
t e m n e s t r e i , săltată peste m e d i e de reala forţă
Radu lacoban, î n seara î n care un grup
t r a g i c ă , s p o r i t ă a c u m şi c a a t a r a x i c , a N a t a -
de foşti c o l e g i trăiesc v o l u p t a t e a dulee-nmarâ
liei Arsene (pe care o r e v e d e m c u plăcere î n
a autoconfesiunilor, ping-pong-ul dialogului
a c e s t r o l ) şi d e a c u r a t e ţ e a i n t e r p r e t ă r i i l u i
liric, u m o r u l discret cu surdina delicateţei...
Ion Ilie I o n .
O r i g i n a l ă î n s p e c t a c o l u l ieşean e d u b l a ipos­
Un b u n comentariu a l l u i A l . M i t r u şi tază a l u i l a c o b a n : regizor-drrimaturg. D u p ă
f o a r t e s o b r a şi s i m p l a ( e r a s ă z i c s i m p l i s t a ) Baranga şi F v e r a c . iată-1 şi p c i e ş e a n u l n o s ­
scenografie a Elenei Simirad Muntcanu nu tru arhitect-constructor al p r o p r i u l u i său text.
i z b u t e s c să r i d i c e s p e c t a c o l u l l a n i v e l u l s c o ­ Dar spectacolul are u n t o n , o muzică perso­
p u l u i p r o p u s . H a r n i c u l u i şi e x p e r i m e n t a t u l u i nală. Faptele, î n t î m p l ă r i l c de p e scenă, p a r
r e g i z o r N . A l . Toscani n u p u t e m d e c î t să-i a se i s c a f i r e s c : a s i s t ă m , n o i t r e c ă t o r i i , c u
e x p r i m ă m încă o dată a d m i r a ţ i a noastră p e n ­ nasul lipit — de pildă — de g e a m u l restau­
tru cutezanţa de a înfrunta u n asemenea rantului „Unirea" d i n Piaţa Unirii, la o
spectacol c u forţele actoriceşti d e care dis­ întâlnire j u b i l i a r ă a u n u i grup de filologi.
pune — sau. m a i degrabă, n u dispune — T o t u l e spus s i m p l u , direct, necontrafăcut.
teatrul. F ă r ă l e a t r a l i t a t e şi „ e f e c t e " , s p e c t a c o l u l tră­
Oricum, pentru v i i t o a r e l e „lecţii, spre a i e ş t e , e m o ţ i o n e a z ă p r i n p r o p r i a sa s i m p l i t a t e ,
f a c e ca specia» o l u l să f i e . v o r b a l u i C i p n r i u , a c t o r i i a u fost conduşi c u o delicată discre­
m i se p a r e . şi „ p r o c o p s i t o r i u şi d e s f ă t ă t o r i u " , ţie să-şi a p r o p i e p e r s o n a j e l e de propria lor
ponderea a t e n ţ i e i v a t r e b u i să s t e a î n a l e ­ personalitate şi s i m ţ i r e . Autentic — acesta
gerea t e x t e l o r , î n aşa f o l încît d i n f a p t e l e este a d j e c t i v u l c e l m a i a p r o p i a t d e s u b s t a n ţ a
cele f o a r t e rele săvîrşite d c M e d e e a , bună­ spectacolului.
o a r ă , şi d e s u c c e s o r i i e i ( m ă î n f i o r g î n d i n - T r e b u i e a i c i m e n ţ i o n a t ă şi c o n t i i t m ţ i a co-
d u - m ă că v a t r e b u i s t r ă b ă t u t ă p ă d u r e a d e r e g i z o r u l u i S a u l Taişler, e n t u z i a s t a c t o r a n i ­
c r i m e şi i n c e s t u r i a t e a t r u l u i e l i s a b e t a n ) s ă m a t o r . D i n t r e interpreţi, C o n s t a n t i n Popa a
le f i e î n f ă ţ i ş a t e t i n e r i l o r s p e c t a t o r i m a i c u avut molcoma şi s f ă t o a s a s i l u e t ă a profe­
seamă lîlcurile de înaltă umanitate şi d e
s o r u l u i I o n , i a r L i a n a M ă r g i n e a n u , violenţa
f r u m u s e ţ e s u f l e t e a s c ă î n s t a r e să f o r m e z e u n
satirică a c o n s o a r t e i sale. T e f i l V î l c u , î n r o ­
caracter.
l u l u n u i „furios", a abordat o ipostază în
care n u l-am m a i înlîlnit — meşter a l cu-
Radu Alba!?, v î n t u l u i şi e x p l o z i e i s c e n i c e , a c r e a t u n t i p

www.cimec.ro .37
c o l o r a t ş i p i p ă r a t . S e r g i u T u d o s e , E m i l Co- Ce e d i n t o a t e a s t e a ? Ce n e i m p r e s i o n e a z ă ,
şeru, V i r g i l Raicu, Virgiliu Costin, Florin d e f a p t , şi c e r ă m î n e d u p ă s u i t a d e r e g i s t r e ?
Mircea s-au î n t î l n i t cu proporia l o r tine­ E o investigaţie, î n f o n d . Intr-o cabană
reţe l a „ V e r i t a s " , d a r şi c u C o r n e l i a Gheor- izolată se întîlnesc şapte o a m e n i . Drumurile
g h i u , S i l v i a P o p a , C o r n e l i a H î n c u şi V i o l e t a sînt a n e v o i o a s e , e v i s c o l . P r i n p r e a j m ă e u n
P o p e s c u , p l ă c u t e s i l u e t e şi p r e z e n ţ e . 1-a s e r ­ ş a n t i e r , şi t o ţ i c e i c a r e v i n a i c i a u o l e g ă t u r ă
v i t , i n r o l u l c h e l n e r u l u i , u n b u n ,,cnpoco- d i r e c t ă s a u i n d i r e c t ă c u ş a n t i e r u l . V a l se î n -
mico" — Valeriu Bobu. tilneşte c u George. D i n c a u z a l u i George, V a l
Hrisofenia Gazacu a sugerat prin decor a f ă c u t t r e i a n i d e î n c h i s o a r e şi a c u m ..l-ar
eleganţa „kitsch" a u n u i local d e p r o v i n c i e . . u c i d e " . I n p l u s , a c u m G e o r g e i-a l u a t l o g o d ­
D a , a fost o p l ă c u t ă s î m b ă t ă ieşeană, o nica, p e l u a . C u s a u fără îndreptăţire, George
..sîmbălă l a «Veritas»", î n care a m sorbit d i n se a r a t ă r e p e d e o d i o s , s p i r i t t o t a l i t a r şi p a r ­
o c h i şi v i n u l d i n p a h a r e l e e r o i l o r , cuceriţi v e n i t şi. d u p ă plecarea sa, n u m a i m i r ă p e
de o p t i m i s m u l l o r liric. nimeni intr-atît v e s t e a c ă a f o s t g ă s i t mort
C r o n i c a r u l , sosit d i n B u c u r e ş t i , trăieşte p î n ă în z ă p a d ă . A i c i , a u t o r u l i n t r o d u c e f i r u l p o l i ­
la capăt melancolia piesei l u i lacoban. în ţist — v e s t e a o a d u c e N e c u n o s c u t u l , şi c u m
acceleratul... de Bucureşti. m o b i l u l m o r a l exista, c r i m a pare verosimilă.
Investigaţia d i n a c t u l d o i multiplică preme­

Al. Popovici ditarea — fiecare ia c r i m a asupra l u i . pen­

t r u c ă f i e c ă r u i a i-a f o s t d a t să a i b ă o c o n ­
f r u n t a r e d e poziţii o u t i p u l — chintesenţă a
e g o i s m u l u i — G e o r g e . Ş i d u p ă c e se d e c l a r ă
f i e c a r e c r i m i n a l v i r t u a l , r e i e s e c ă n u 1-a u c i s

Teatrul „Bacovia" din Bacău

nici u n u l , p e n t r u că George a a v u t u n atac
de m i m ă . D a r întreg p r o c e d e u l a a d u s u n
cîştig — „ a m d e s c i f r a t c a r a c t e r u l u n u i o m "
— „i-am făcut p o r t r e t u l m o r a l fără fisură",

• TOTUL ÎNTR-O
pe d e o parte, i a r p e d e altă parte — „ a m
făcut o constatare... c e i care a r f i d o r i t m o a r ­
tea a c e s t u i o m n u sînt î n c l i p a asta m a i f e ­

NOAPTE
riciţi". E . p e s c u r t , u n proces a l meschină­
riei, care determină uneori p e o a m e n i de a
v e d e a m a i d e g r a b ă — şi m a i m u l t i p l i c a t —
r ă u l d i n a l ţ i i d e c î t propriul l o r r ă u . N e c u ­

de Mihail Sabin n o s c u t u l c a r e t r e c e p e a i c i şi f a c e i n v e s t i ­
gaţia p e c o n t p r o p r i u , n u e decît proecţia
u n e i invitaţii l a înţelegerea m a i c o m p l e x ă a
r e l a ţ i i l o r d i n t r e o a m e n i şi a m o d u l u i p r o p r i u

• CANTEMIR a l o m u l u i d e a se v e d e a , a se a n a l i z a ş i a
se c u n o a ş t e .

( i a z u l şi i n s i n u ă r i l e i m a g i n a t e d e a u t o r s î n t

de Dumitru Almaş p a r t i c u l a r - d r a m a t i c e ; ceea ce l e frînge d i n

a r i p i şi d i n p u t e r e a d e s e d u c ţ i e e s t e g e n e r a l i ­
tatea limitată — a i t o t t i m p u l impresia că
se s p u n e p r e a mult despre o lume mică.
„ M i h a i l S a b i n este c e l d e a l p a t r u l e a d r a ­ c î n d d e f a p t se s p u n e p u ţ i n d e s p r e o l u m e
m a t u r g băcăuan lansat de T e a t r u l «Bacovia» mare. C u alte c u v i n t e , m u l t e ambiţii, destule
în c u r s u l u l t i m i l o r p a t r u a n i " , scrie î n r e ­ ecouri, semne distinctive î n conturarea, ge­
centul număr a l caietelor t e a t r u l u i , p u b l i ­ nului (replică, suspens, răsturnare d e s i t u a ­
c a t e c u a t î t a s î r g u i n ţ ă şi r i g u r o z i t a t e p r o f e ­ ţii, niţică a m b i g u i t a t e ) , d a r d e o c a m d a t ă p u ­
sională d e s e c r e t a r u l l i t e r a r Carol Isac. A l ţin m e s a j o r i g i n a l , i m p l i c a r e şovăielnică.
patrulea dramaturg l o c a l este u n s c r i i t o r , I n faţa acestui m a t e r i a l încă n e d e f i n i t , r e ­
aşadar d r u m u l l u i î n teatru înseamnă o î m ­ gizorul Cristian Munteanu a căutat o u n i ­
bogăţire d e m i j l o a c e , u n p a s spre c o m p l e x i ­ tate de măsură p e care a m putea-o numi
t a t e , o î m p l i n i r e . E i n t e r e s a n t c ă acest p a s aceea d e a n u se lăsa t e n t a t d e oscilaţiile
s-a f ă c u t s u b s e m n u l u n e i c e r t e a m b i ţ i i — registrelor. E l a creat o atmosferă uşor m e ­
a m b i ţ i o s e t i t l u l c a r e a n u n ţ ă „ t o t u l " într-o ditativă, a i m p u s o l i n i e realistă î n d e f i n i ­
noapte, ambiţie e î n concentrarea subiectului r e a t i p u r i l o r , a e s t o m p a t a s p e r i t ă ţ i şi i-a d a t
p e u n c a z - l i m i t ă , c u r a m i f i c a ţ i i r e s l r i n s e şi un ritm lăuntric investigaţiei, astfel încît
exacte, d i n care a u t o r u l îşi v a crea u n p r e ­ verosimilitatea cazului-limită a putut f i re­
text pentru folosirea u n u i procedeu poliţist c e p t a t ă e x a c t şi i n t e g r a l . N - a p u t u t d a şi
— „cine a u c i s " , aceasta-i întrebarea ! —. generalitate verosimilă cazului şi a i c i este
a m b i ţ i e e şi î n i d e e a d e a d e j u c a acest p r o ­ răspîntia d e u n d e se răsfrîng spre n o i n u a n ţ e
cedeu, c u u n p a r a d o x c o m u n — n i m e n i n u stridente, unele m o m e n t e albe. o oarecare i n ­
a u c i s . d a r f i e c a r e a r f i a v u t m o t i v e s-o certitudine ş.a. D i s t r i b u ţ i a este echilibrată,
facă. C u s a u fără v o i a n i m ă n u i , t r e c e m p r i n aerul c e l m a i firesc î n această atmosferă
cîteva r e g i s t r e ambiţioase — d r a m ă d e a t ­ uşor apăsătoare avîndu-1 M i ş u R o z e a n u , care
mosferă, poliţistă, d e intrigă psihologică e t c . creează î n N e c u n o s c u t u l u n p e r s o n a j n u n u -

38 www.cimec.ro
mai plauzibil şi logic. d a r şi s i m p a t i c .
Mi s-au p ă r u t p r o p o r ţ i o n a l în r o l atît D o i n a
I a c o b ( I n a ) cît şi M i h a i P ă u n e s c u ( G e o r g e ) .
D i f i c i l r o l u l l u i V a l , p e n t r u că n i se p r o p u n e
p r e a r e p e d e săd c r e d e m fără a c o p e r i r e , şi,
o a r e c u m , S t e l i a n P r e d a s-a s t r ă d u i t s-o facă.
Uşor m c l o d r a m a t i z a t ă i m a g i n e a L i d i e i (Do­
r i n a P ă u n e s c u ) , şi parcă n e u t r ă prezenţa I u i
A x i n t e (Sică S t ă n e s c u ) . C o l a b o r a r e a c u sce­
n o g r a f u l Şlcf.an G e o r g e s c u şi i l u s t r a t o r u l m u ­
z i c a l M i h a i R o m a n , i z b u t i t ă d i n p u n c t u l de
vedere a l susţinerii u n e i concepţii.

D u p ă d o u ă ilustrări ale personalităţii p r i n ­

cipelui D i m i l r i e Oanlcinir ..unul d i n luceferii
E u r o p e i de l a sfirşitul v e a c u l u i a l X V I I - l e a
şi î n c e p u t u l c e l u i de a l X V I I I - l e a " c u m îl
n u m e a A . D . X e n o p o l , ilustrări concretizate
de două dramatizări ale „Istoriei iero-
glificc", l a r a d i o ( V a l e r i u S î r b u ) şi l a T e a ­
t r u l N a ţ i o n a l d i n Iaşi (Cătălina B u z o i a n u şi
Mircea F i l i p ) , în m o m e n t e l e premergătoare
f i l m u l u i Muşchetarul român, după scenariul
l u i M i h n e a G h e o r g b i u , n o t ă m p e n t r u scenă Doina Iacob (Ina) şi Mişu Rozeanu
o n o u ă c o n t r i b u ţ i e l a e v o c a r e a acestei p e r ­ (Necunoscutul) in „Totul într-o noajke"
s o n a l i t ă ţ i , a d u s ă d c D u m i t r u A h n a ş în s u i t a de Mihail Sabin
de t a b l o u r i r e c o n s t i t u t i v e intitulată succint
Cantemir, I n l e g ă t u r ă cu t o a t e aceste c o n t r i ­
buţii la o m a g i e r e a şi e v o c a r e a p r i n c i p e l u i
m o l d a v , e de spus că sursa de inspiraţie se
dovedeşte u l u i t o r de f r a p a n t ă , e bogată, spec­
taculoasă şi concentrează o surnă de s e m n i f i ­
caţii de m a r e ecou pe t o a t e p l a n u r i l e e x i s ­
tenţei — p o l i t i c e , f i l o z o f i c e , m o r a l e , sociale,
l i t e r a r e , ştiinţifice etc. L a r î n d u l l u i . p e r ­
s o n a j u l e spectaculos iluminist prin forma­
ţie, b a r o c p r i n c o m p o r t a m e n t , m o d e r n , f o a r t e
m o d e r n p r i n n ă z u i n ţ e , d o m n dc m a r e s c l i ­
p i r e şi c u t e z a n ţ ă , căci î n m a i p u ţ i n de u n
a n de c î r m u i r e încearcă e l i b e r a r e a de s u b
jugul otoman ş.a.m.d. E de m i r a r e că p î n ă
acum personalitatea aceasta incitantă n-a
.atras atenţia v r e u n u i d r a m a t u r g şi n u e de
m i r a r e că la p r i m e l e încercări a u t o r i i care au
făcut-o a u a p e l a t la o operă de ficţiune a
principelui, strălucita Istorie icroglifică, ea
însăşi u n s p e c t a c o l . D a r . c u m o b s e r v a c r o ­
n i c a r u l acestor d r a m a t i z ă r i ( R a d u A l b a l a . r e ­
v i s t a T e a t r u l n r . 11/1973) i n e v i t a b i l a selec­
ţie a redus din bogăţia de ..ur­
z e l i d i p l o m a t iceşti" şi, d e c i , d i n s p e c t a c u l o s u l
acestei o p e r e , l ă s î n d descoperită o r e v e n d i ­ Mircea Bclu (Cantemir) şi Nicolae Ro­
care, î n s c e n a r i u l său p e n t r u f i l m , Mihnea
şiorii (Cerchez) în „Cantemir" de Du­
G h e o r g b i u o sesizează şi o acoperă, se p a r e .
mitru Almaş
cel m a i i n s p i r a t , e r e i n d c h i p u l e l e v a t şi p a ­
sionant a l „muşchetarului" — al a v e n t u r i e ­
r u l u i i l u m i n i s t î n cel m a i b u n sens a l cu- c o n s t i t u i r e a e. fireşte, exactă ; ceea ce îi p u ­
v i n t u l u i — . . r o m â n " . I n t r e ele s i t u ă m r e c o n ­ t e m reproşa e t o c m a i e x c e s u l de f i d e l i t a t e —
s t i t u i r e a l u i D u m i t r u A l m a ş . care m e r g e f i ­ p e r s o n a j u l n u iese d i n i n s t a n t a n e e , nu-şi c r e ­
del pe f i r u l e v e n i m e n t e l o r şi a l „urzelilor ează u n c h i p p r o p r i u , strălucitor, n u d e v i n e
d i p l o m a t iceşti" d e la C o n s t a n t i n o p o l şi d i n e l î n s u ş i , fermecător şi i n c i t a n t aşa c u m ne
c a p i t a l a M o l d o v e i , se răsfiră ca u n e v a n t a i e d a t să ş t i m că a f o s t . D i n p ă c a t e , e fărî-
pe u r m e l e m u l t o r d r u m u r i a l e p e r s o n a j u l u i miţat. Şi n u m a i a c t u l a l t r e i l e a , a d u n a t pe
şi p r i n d e cîte u n i n s t a n t a n e u , u n moment, marele moment a l scurtei d o m n i i , îl m a i
p e n t r u a le lega a p o i în m o m e n t u l de c u l m e aureolează î n t r u c î t v a , p e n t r u c ă , o r i c u m , a i c i
c a r e a î n s e m n a t i s t o r i a c e l o r 2 0 0 de z i l e de C a n t e m i r s-a a d u n a t pe-o m a r e c l i p ă istorică.
î n d r ă z n e a l ă şi d o m n i e , cînd p r i n c i p e l e e r u ­ Spectacolul propune u n chip transfigurat
d i t a l u a t a r m a p e n t r u e l i b e r a r e a ţării. Re- de l u m i n ă — M i r c e a B e l u . E l se defineşte
m a i b i n e î n u l t i m u l a c t , u n d e e înrreprinză-

www.cimec.ro 39
 t o r si tenace, c u o a n u m e m ă r e ţ i e î n e v o l u ­ grării t i n e r e l u l u i i n m u n c ă , i n viaţa socială.
ţia sa, si m a i oscilant în celelalte, unde, Eroii piesei sînt tineri muncitori pe şan­
p o a t e şi n e s o l i c i t a t p r e a m u l t , e m a i d e g r a b ă tier, personaje deloc „pozitive" d a r păstrînd
p r e z e n t ă s e n i n ă şi u ş o r z î m h i l o a r e . D i n d i s ­ un fond nealterat de i n t e g r i t a t e , o nevoie
t r i b u i a l u n g ă , se m a i p o t r e ţ i n e L i v i u R u s organică de adevăr. A n a l i z i n d p r o b l e m a r e ­
(un desen p i l d u i t o r a l f r a g i l u l u i A n l i o b Can­ laţiilor i n t r e generaţii (nu i n cadrul fami­
temir), Puiu Rurnea (insinuant în Iordnche). liei ci i n cel social, de muncă) piesa l u i
Constantin Constantin (dîrz i n pielea l u i Leu pledează pentru importanţa holărîloare
Toma Gantacuzino). Regizorul C r i s t i a n Pc- a u n e i p o z i ţ i i c i n s t i t e , în c a r e t i n e r i i să f i e
pino a condus drept, " d a r nediferenţiat, consideraţi p a r t e n e r i e g a l i , trataţi e u încre­
a c e a s t ă m a s ă d e p e r s o n a j e şi d e s c e n e c a r e d e r e şi o n e s t i t a t e . E r o i i p i e s e i r e f u z ă misti­
alcătuiesc r e c o n s t i t u i r e a şi, d e aceea, poate ficarea ( c h i a r d a c ă . a p a r e n t , îi f a v o r i z e a z ă ) ,
că a m s i m ţ i t şi m a i a c u l l i p s a u n o r accente r e a c ţ i o n e a z ă v i o l e n t a t u n c i c i n d l i se a c o r d ă
şi a u n o r sublinieri în primele două acle. merite de circumstanţă care n u corespund
N u m e l e s c e n o g r a f u l u i V a s i l e d u r j e îl r e ţ i n e m unei consideraţii r e a l e ; e i n u v o r să f i e
e u a c e s t p r i l e j , p e n t r u e f o r t u l d e p u s şi u n e l e î n c a d r a ţ i pe p o s t d c „ e r o i " p e n t r u c ă a c e s t a
soluţii reuşite, d a r îi i m p u t ă m inoxpresivi- e l i b e r î n s c h e m ă , c i v o r să-şi cucerească
t a t e a şi a e r u l p r e a i m p r o v i z a t a l a l t o r a . M u ­ titlul prin muncă, prin meritul lor.
zica de D i m i t r i e Cantemir ? Să s u b l i n i e m Spectacolul semnal, de Constant in Dinis-
acest l u c r u . chiotu s-a d o v e d i t util t e x t u l u i i n sensul
valorificării l a t u r i i sale u m a n e , d c v i a ţ ă c o ­
Constantin Paraschivescu tidiană. Relevanţa temei pusă în discuţie
se t r a n s m i t e n c a l l e r a l , , , î n c ă l z i t ă " i n s ă . p i g ­
mentată p r i n l r - o atentă alegere a d e t a l i i l o r ,
p r i n Ionul de comedie, p o t r i v i t personajelor
şi p i e s e i .

Teatrul „A. Davila" din

<) d i s t r i b u ţ i e
care notăm
bine alcătuită,
pe Mihai
în general,
Dobre pentru

din Piteşti
construcţia nuanţată, echilibrată, a rolului,
p e V a l e r i u S ă n d u l e s c u — a u t o r u l unui p o r ­
tret scenic a l e n t a r g u m e n t a t , p e H a m d i Cer­
chez — c u u n r o l b i n e condus, m a i con­

MICROSTAGIUNE
vingător î n scenele d e c o m e d i e , p e O v i d i u
Grigorescu p e n t r u u m o r u l discret, fără alu­
necare într-un pitoresc prea... pitoresc, la

BUCURESTEANA
care tcxitul a r f i p u t u t tenta. Cu unele m o ­
mente bune d a r inegal în ansamblu — Di­
m i t r i e D u m i t r u , artificială p î n ă la s t r i d e n ţ ă ,
Gina Nicolae. U n r o l d e mică întindere a
fost bine rezolvat scenic de Petre Tana-
siev i c i .

•
Stagiunea 1973—1974 marchează pentru
Teatrul „ A . D a v i l a " d i n Piteşti u n e v e n i ­ Mania d e K a r e l C a p e k . m o n t a t ă d e tea­
ment i m p o r t a n t — împlinirea a 25 de a n i t r u l piteştean t o t î n premieră p e ţară — a
de activitate. P r o g r a m u l manifestărilor pri­ r e a d u s î n .atenţia n o a s t r ă u n t e x t d e o t u b
l e j u i t e d e această a n i v e r s a r e , c u o d u r a t ă d e burătoare frumuseţe, d e aleasă şi v i b r a n t ă
o săptămînă, a u inclus prezentarea a două emoţie. Fierbinte omagiu adus M a m e i . Fe­
spectacole în premieră, vernisajul unei e x ­ m e i i c a r o l u p t ă z j l n i c c u d u r e r i l e şi g r e u ­
poziţii retrospective, u n simpozion, repre­ tăţile vieţii, î n f r î n t ă adesea d a r m e r e u î n ­
zentaţii c u spectacole a l e t e a t r u l u i şi a l e v i n g ă t o a r e , piesa povesteşte i s t o r i a u n e i soţii,
u n o r teatre bucureştene. o microstagiune î n a unei m a m e care îşi p i e r d e , p e r î n d , p e
capitală. T u r n e u l a prezentat p u b l i c u l u i bucu- loţi c e i d r a g i , u c i s ă s u f l e t e ş t e d o f i e c a r e d i n t r e
reştean u n grupaj d e spectacole alăturînd m o r ţ i l e d i n f a m i l i e , d a r găsind forţa d e a
titlurile unor piese f o a r t e d i f e r i t e ca fac­ rezista, de a c o n t i n u a o existenţă dăruită
tură, ca t o n a l i t a t e artistică, î n m ă s u r ă , d e c i , (•(dor d i n j u r . M o r ţ i i d i s p a r d i n v i a ţ a r e a l ă
să o f e r e o i m a g i n e destul de completă a dar n u şi d i n s u f l d t u l m a m e i , p e n t r u ea
c o l e c t i v u l u i , a forţelor d e care d i s p u n e tea­ r u m în aceiaşi, m e r e u v i i , neschimbaţi d e t r e ­
t r u l piteştean. cerea t i m p u l u i .
Un moment de interes i n p r o g r a m u l de­ () p r o b l e m ă d e o r d i n m a i special care se
plasării 1-a c o n s t i t u i t s p e c t a c o l u l cu Fata p u n e î n l e g ă t u r ă c u m o n t a r e a a c e s t e i p i e s e se
bună din cer, p i e s ă a d r a m a t u r g u l u i Cor- referă l a coexistenţa, l a veşnica i n t e r p ă t r u n -
neliu L e u , prezentată de Teatrul „A. Da­ r l e r e a c e l o r d o u ă l u m i : l u m e a c o n c r e t ă şi
v i l a " î n p r e m i e r ă p e ţ a r ă . T e x t u l se î n s c r i e aceea i m a g i n a r ă , p o p u l a t ă d e s p i r i t e l e c e l o r
în a r i a tematică d e ascuţit i n t e r e s a d e z b a ­ d i s p ă r u ţ i , t r ă i n d c u m a x i m ă a c u i t a t e î n gîn-
terilor în planul moralei, abordînd problema durile mamei. Spectacolul l u i Petre Sava
spinoasă, d a r d e m a x i m ă importanţă, a inte­ B ă l e a n u n u n e p r o p u n e însă n i c i o soluţie

40 www.cimec.ro
www.cimec.ro
p e n t r u rezolvarea aceslei coordonate, d e f i n i ­ dclă t e x t u l u i , o construcţie scenică sobră,
t o r i i , a t e x t u l u i ; s c e n e l e se s u c c e d f ă r ă n i c i echilibrată. 0 concentrare a r i t m u l u i , ten­
o d e o s e b i r e d e t r a t a r e , m o r ţ i i şi v i i i a u r e l a ­ sionarea anumitor momente d i n desfăşura­
ţ i i l e c e l e m a i d i r e c t e , se p r i v e s c , se a t i n g . rea spectacolului a r f i u t i l e şi, d e a l t f e l ,
E adevărat. în piesa l u i Capek morţii consti­ uşor r e a l i z a b i l e i n c u r s u l v i i t o a r e l o r r e p r e ­
tuie pentru mamă 0 prezentă permanentă, zentaţii. •
e a se g î n d e ş t e I a e i c a l a n i ş t e f i i n ţ e v i i , Rine distribuit i n rolul — dificil, foarte
angajează d i a l o g u r i mentale c u s o ţ u l şi f i i i amplu — a l l u i P a v e l S t o i u n , Ştefan M o i -
d i s p ă r u ţ i ; această observaţie d e l a care p a r e sescu realizează o creaţie solidă, c u o s i m ­
a pleca spectacolul este exactă, d a r dacă plitate construită d i n m u l t e nuanţe, c u l u ­
l a l e c t u r a t e x t u l u i c o n v e n ţ i a e s t e i n t u i t ă şi mini şi u m b r e , c u accente precis plasate.
acceptată c u u ş u r i n ţ ă , p e scenă personajele Mihai Dobre in rolul l u i Duma desenează
dobîndesc o concreteţe, o m a t e r i a l i t a t e care nuanţat evoluţia personajului, d r u m u l par­
i m p u n e a aflarea u n e i soluţii regizorale. De-
curs d e acesta spre înţelegerea profundă,
rulînd scenele fără tranziţie, fără a dife­
adesea dureroasă, a A d e v ă r u l u i . P u ţ i n prea
renţia n a t u r a l o r , e f e c t u l o b ţ i n u t este c o n t r a r
lînăr pentru r o l , Sorin Zavulovici reuşeşte
celui scontat. Cind u n u l dintre eroi afirmă
să d e p ă ş e a s c ă a c e s t h a n d i c a p c r e î n d u n p o r ­
( î n t e x t r e p l i c a c p e r f e c t p o s i b i l ă şi c o n s t i ­
tret sensibil, expresiv, al inginerului Pe­
tuie u n u l d i n momentele dc tensiune emo­
trescu. Cu economie de mijloace, lapidară,
ţională) : ,.Marnă, e u a m m u r i t " , sala i z ­
interpretarea l u i D e m Niculcscu dă perso­
bucneşte s p o n t a n şi p e r f e c t m o t i v a t , î n r i s .
n a l u l u i său o v e r s i u n e scenică exactă, sem­
A i c i se a f l ă p r i n c i p a l u l v i c i u I n c o n s t r u c ţ i a
nificativă. Inţclegîndu-şi greşit rolul, ,,tră-
spectacolului ; efectul : denaturarea sensurilor
ghid" pe comedie ieftină, Radu Coriolan
t e x t u l u i , d e v e n i t p r e a „terestru", v ă d u v i t d e
constituie o prezenţă stridentă în economia
emoţie, de dimensiunea tragică.
spectacolului. Utile, meritorii, evoluţiile l u i
Circumscrisă acestei tratări regizorale, i n ­ I o n Focşa, Petre T a n a s i e v i c i , O v i d i u Grigo­
terpretarea actoricească este meritorie, dar rescu, Grigore Dristaru.
s u p r a p u s ă i n t e n ţ i i l o r p i e s e i e a n u e, d e s i g u r , I n l e g ă t u r ă c u t u r n e u l p i t e ş t e a n , s-au f ă ­
cea m a i exactă. I n r o l u l p r i n c i p a l . Ileana cut remarcate unele supărătoare neglijenţe
Focşa conturează b i n e datele p a r t i c u l a r e a l e p r i v i n d detalii, chestiuni de a m ă n u n t , poate,
eroinei — dăruirea sufletească şi dragostea importante totuşi p e n t r u i m p r e s i a generală.
ca m o d d e e x i s t e n ţ ă , f o r ţ ă şi s l ă b i c i u n e , p e r ­ Programele d e sală, d e s t u l d e i n c o n s i s t e n t e ,
m a n e n t ă teamă p e n t r u cei d r a g i — fără a i n d i c a u ambele distribuţii, fără n i c i o nota­
realiza însă datele generale, de s i m b o l ale ţie p r i v i n d i n t e r p r e ţ i i d i n s e a r a respectivă.
m a m e i l u i Capek. U n i n s p i r a t p o r t r e t scenic La Puterea şi Adevărul, în rolul Martei
creează V i s t r i a n R o m a n , t r a t î n d c u simţ a l
programul anunţa doar pe Marilena Negru,
u m o r u l u i , c u o d i s c r e t ă şi t a n d r ă i r o n i e p e r ­
dar în spectacol juca Angela Radoslavescu.
s o n a j u l u n u i ofiţer d e carieră, m o r t î n m o d
I.ăsînd la o p a r t e a b u n d e n ţ a incredibilă a
s t u p i d , conştient că v a m u r i a b s o l u t inutil,
greşelilor d e t i p a r , m a i m u l t e decît a m v ă z u t
dar mergînd senin la moarte p e n t r u „onoa­
vreodată pe o pagină tipărită, nu putem
rea l u i d e s o l d a t " . 0 bună rezolvare sce­
omite u n a m ă n u n t cel puţin ciudat : în pro­
nică găsesc şi p e r s o n a j e l e interpretate de
gramul d e sală pentru Mama, distribuţia
Sorin Zavulovici şi Mihai Dobre. rapor-
îl i n d i c a pe Petre Sava Băleanu ca a u t o r
tîndu-le. desigur, la concepţia generală a
a l r e g i e i şi p e a c e e a ş i p a g i n ă „ c a i e t u l d e r e ­
spectacolului. D i n păcate, destul de necon­
gie" poartă iscălitura lui Mihai Radosla­
vingătoare apariţiile lui Ovidiu Grigorescu
vescu. Este o impoliteţe l a adresa celor d o i
şi A l e x . M o r a r i u . c o r e c t ă d a r m o n o t o n ă e v o ­
regizori, sau poate o inutilă descoperire a
luţia l u i Petre Dinuliu.
u n u i colţ d i n „ b u c ă t ă r i a " s p e c t a c o l u l u i , care
n u priveşte p e spectatori.
D e 0 inimă de aur d e O l i v e r Goldsmith Microstagiunea bucureştoană a Teatrului
n u n e v o m o c u p a , spectacolul a fost a n a l i ­ ..A. D a v i l a " d i n Piteşti a d o v e d i t existenţa
zat î n r e v i s t a „ T e a t r u l " * ) , o b s e r v ă m , doar, unui colectiv de actori interesant, acoperind
că r o d a j u l n u a r e u ş i t s ă o m o g e n i z e z e s t i ­ o arie largă de g e n u r i . Dacă t u r n e u l l o r n u
l u r i l e p r e a m u l t e şi p r e a d i f e r i t e a l e m o n ­ poate f i notat doar cu aprecieri pozitive,
tării, n u a redus nota de v u l g a r i t a t e , aglo­ l u c r u l se d a t o r e ş t e m a i m u l t u n o r montări
merarea gratuită de gaguri. inconsistente, unor concepţii regizorale nu
Puterea şi Adevărul de Titus Popo- totdeauna inspirate. 0 m a i atentă dirijare
vici imul dintre textele importante a actorilor, efortul pentru omogenizarea în
din dramaturgia originală a ultimilor ani. spectacol a stilurilor de joc diferite ar
text de semnificaţii majore, are o tematică contribui la o îmbogăţire, la o creştere
de aout interes, inspirată din frămîntata. calitativă a activităţii t e a t r u l u i .
•|»
uneori contradictoria epocă dc după 1944,
timp
lizări
în care,
d a r şi
cu eforturi,
cu inerente
cu minunate
greşeli. 6-a
rea­
făurit
Cristina Constantinii!
o lume nouă. Montarea, în regia l u i Constan­
P.S. Ş i p e n t r u că v o r b i m d e s p r e spectatori
tin Dinischiotu. este o lectură limpede, fi¬ t r e b u i e a m i n t i t ă o altă greşeală î n o r g a n i ­
*) „Teatrul" n r . 2/1974. zarea t u r n e u l u i .

42 www.cimec.ro
 Spectacolul cu Puterea şi adevărul a minunate p l ă s m u i r i a l e T e a t r u l u i , ş i , î n a¬
fost aproape de neurmăril d i n cauza ele­ cest sens, sînt c o m p l e m e n t a r e , ca fascinaţie
vilor ocupînd 8 0 % d i n locuri, aduşi, cred, a inteligenţei, c a bogăţie a valenţelor tea­
de l a cea m a i t u r b u l e n t ă şcoală d i n B u c u ­ t r a l e , ca p r o m i s i u n e c a p t i v a n t ă î n faţa ori­
reşti, n e s t r u n i ţ i d e p r e z e n t a vreunui profe­ cărui p u b l i c .
s o r . R e p r e z e n t a ţ i a s-a d e s f ă ş u r a t într-o a t ­ E d e m i r a r e c ă , p î n ă a c u m , a c e s t Don Juan
mosferă d e „ c o r r i d a " , c u u r a l e asurzitoare, n-a s e d u s şi alte colective teatrale. Căci
cu chiote de t r i b avîntat î n luptă. Cortinele transcripţia modernă n u e o simplă vari­
de lumină erau aşteptate cu sufletul la a n t ă ; e a se a f l ă c u s u r s a o r i g i n a r ă şi c u
gură p e n t r u a p o r n i u n i n t e r m i n a b i l v a lde întruchipările clasice într-un dublu raport
aplauze scandate, p o t r i v i t e poate u n e i lupte — p e d e o parte, negînd m i t u l c u înver­
de g l a d i a t o r i , o r i c u m n u u n u i text d e serio­ şunare, atacîndu-l c u toate a r m e l e distrugă­
zitatea, d e gravitatea piesei l u i T i t u s Po- toare ale sarcasmului, parodiei, ridicolului,
povici. p î n ă l a p u l v e r i z a r e , î n înscenarea farsei c u
falsa statuie a Comendatarului de Sevilla
şi c u p r ă b u ş i r e a în pivniţă a păcătosului,
î n t r u s a l v a r e a sa veşnică d e speţa f e m e i l o r

Teatrul de Stat posesive

neaşteptată
şi g e l o a s e ; p e d e a l t a , d î n d u - i o
deschidere, prin altoiul unor

din Sibiu
idei n o i , îndrăzneţe, c u o strălucire pro­
prie. Acest D o n Juan n u m a i e bărbatul

— sec{ia germană
născut p e n t r u dragoste, veşnic f l ă m î n d de
î m p l i n i r e , căutîndu-şi-o c a p e o stea polară
în t o t ce e d e g e n u l f e m i n i n ; e l a c u ­
n o s c u t şi a e p u i z a t i u b i r e a într-o c l i p ă , î n

• DON JUAN SAU

n o a p t e a c î n d . v e n i n d l a p r o p r i a sa c u n u n i e ,
s-a î n t î l n i t d i n î n t î m p l a r e ş i s-a î n d r ă g o s t i t
de aceea care-i e r a h ă r ă z i t ă ; a p r o p i e r e a a

DRAGOSTEA
fost atît d e incandescentă, încît n i m i c n u - i
mai poate urma, căsătoria însăşi devenind
i m p o s i b i l ă . Şi n i c i u n a d i n t r e a m a n t e l e ce

PENTRU
i se v o r m a i p e r i n d a p r i n viaţă nu vt
a d ă u g a n i m i c acelei clipe — d i m p o t r i v ă , se­
ducător „ c n titre*' fiind, le v a îmbrăţişa

GEOMETRIE
pe toate absent, rostind mecanic aceleaşi
fraze stereotipe cerute de protocolul amo­
rului, d a r fără p a r t i c i p a r e , fără bucurie.
A d î n c a . s t a t o r n i c a sa p a s i u n e e d i n t o t d e a u n a

de Max Frisch a l t a d e c î t f e m e i a , şi d o a r e i î ş i v a î n c h i n a
viaţa : e g e o m e t r i a . Adică d o m e n i u l gîndirii
abstracte, unde totul e riguros determinat
de legi precise, adevăratul d o m e n i u al p r i n ­

• OMUL CEL BUN c i p i u l u i v i r i l . Aici. n u frivolitatea e stăpînă,

ci concentrarea. I a r satisfacţia n u a p a r ţ i n e
categoriei efemerelor incendii ale simţurilor,

DIN Sî CIUAN ci e fertilă e x a l t a r e intelectuală.

Mişcîndu-şi
magnetic
eroul înlăuntrul acestui
b i p o l a r i z a t . M a x F r i s c h nu-1 s u ­
cîmp

de Bertolt Brecht
p u n e judecăţii m o r a l e ; de fapt. e l nici n u
mai e u n păcătos, î n sensul instaurat de
p r e c e p t e l e c r e ş t i n e t r a d i ţ i o n a l e . C h i a r p e un
plan filozofic superior, r e v o l t a l u i n u s»
U l t i m e l e d o u ă m o n t ă r i a l e secţiei germa­ raportează l a relaţia b i n e - r ă u . c i se d e f i ­
n e a t e a t r u l u i s i b i a n vădesc p e n t r u această neşte ca a b a t e r e d e l a n o r m ă , ca dezechili­
stagiune u n p r o g r a m r e p e r t o r i a l deosebit de brare, ca salt p e tărîmul i m p o s i b i l u l u i . D o n
ambiţios : în premieră p e ţară, piesa l u i Juan încearcă să trăiască în absolut, izo-
M a x F r i s c h Don Juan sau Dragostea pentru lîndu-se î n c e n t r u l u n e i sfere î n l ă u n t r u l c ă ­
geometrie, urmată d e u n a d i n t r e cele m a i reia m e d i u l e sterilizat d e a t i n g e r i l e i m p u r e
frumoase, m a i profunde pagini d i n drama­ ale c o t i d i a n u l u i , eludînd realul. în măsura
turgia l u i Bertolt Brecht, Omul cel bun î n c a r e acesta n u e f o r m a l i z a b i l materna» ic.
din Si-Ciuan — iată alegeri care denotă o Abaterea d e l a scop (în v i r t u t e a funcţiei
remarcabilă preocupare de a descoperi opera sale dramatice, a ..rolului" său î n lume.
capabilă să satisfacă u n ansamblu de cri­ care e d e a f i u n D o n J u a n ) e u n obsta­
t e r i i d e selecţie. F i r e ş t e , n i c i o c o m u n ă m ă ­ c o l , o î n t î r z i e r e , o r i s i p ă şi o i m e n s ă , z a ­
sură n u există între aceste piese, s t r u c t u r a l d a r n i c ă oboseală. D o n J u a n e sufleteşte oste­
diferite, atît c a f i l o z o f i e , c î t şi c a a r t ă : nit şi î n s t r ă i n a t — pînă aici, asupra l u i
d i n c o l o , î n s ă , d e ceea ce ş t i m c ă l e des­ pare să f l u t u r e a r i p a destinului camusian.
parte, amîndouă sînt, fiecare în felul ei, Dar M a x Frisch e u n artist d i n cu totul

www.cimec.ro 13
altă f a m i l i e spirituală ; v i z i u n e a l u i dizolvă legendele n o r d i c e , c h i p de înger b l o n d , t e m ­
in acid tensiunea tragică, t r a n s c r i i n d parti­ perament p l a c i d şi o p r e d i s p o z i ţ i e iradiantă
tura intr-o cheie aparte. D i n i n c o m p a t i b i l i ­ pentru comedia serioasă, c a n d i d ă — c a şi
tatea între o aspiraţie intelectuală obsesivă c u m , t r e c u t e p r i n f i l t r u l receptării sale, l u ­
şi e n e r g i a inepuizabilă a solicitărilor vita­ c r u r i l e şi-ar i n v e r s a b r u s c s e m n u l , (lată u n
lităţii normale, va rezulta u n compromis. a c t o r din palmaresul c ă r u i a n - a r t r e b u i să
Don Juan v a obţine, c u preţul căsătoriei, lipsească a n u m i t e r o l u r i d i n p i e s e l e l u i Bcr-
0 relativă linişte de s t u d i u , în s c h i m b va nard Shaw — Pygmalion, Discipolul diavo­
trebui să f a c ă zilnic nenumărate concesii. lului etc). El a parcurs aventura Iul Don
Poate-şi v a păstra talentul intact, strecu- J u a n c u u n a e r d e J e a n d e la f a i n e m a i
rîndu-şi-1 printre capcanele r i t u a l u l u i do­ degrabă, transforniînd-o de d i n ă u n t r u , depla-
m e s t i c . P o a t e , c u t i m p u l , se v a c u f u n d a i n sînd-o s p r e u n teritoriu fără mari impli­
rutina traiului comod. Aceasta e tendinţa c a ţ i i şi c o m p l i c a ţ i i f i l o z o f i c e . A p ă r î n d u - s o c u
vieţii — de a o c o l i c o n f l i c t e l e , de a e v i t a argumentele ingenuităţii şi bunului-siinţ
soluţiile extreme, chiar dacă ceea ce se c o n t r a a g r e s i u n i i f e m e i l o r , născocindu-şi stra­
p i e r d e a s t f e l este î n t o t d e a u n a excepţionalul. tagema c u u n neaşteptat simţ practic, conti-
E o concluzie puţintel amăruie — ca toate nuîndu-şi a p o i existenţa, oscilant, între o b l i ­
coborîrile de pe piscurile ameţitoare unde g a ţ i i l e g e n i u l u i şi t e n t a ţ i a r e l a x ă r i i , d e f i n i n d
dansează diferitele specii de iele, pe solul
non-conformisinul şi c o n f o r m i s m u l în ter­
plat a l banalităţii —, în nici u n caz dra­
meni prozaici, Christian Maurer a impus
matică, fără u m b r ă de revoltă ; d i m p o t r i v ă ,
s u g e s t i a u n u i a l t s p a ţ i u m o r a l . U n D o n Juan
c a l m ă , i r o n i c ă , o b i e c t i v i z a t ă . S c e p t i c i s m u l ne¬
— d r a m ă b u r g h e z ă ? D e ce n u ? I n t e r p r e ­
deghizat a l a u t o r u l u i caracterizează u n m o ­
t a r e a e p o s i b i l ă , în s i n e , d e l o c n e i n t e r e s a n t ă ;
ment a l gîndirii occidentale moderne.
deşi, fireşte, r e d u c e considerabil anvergura
Spectacolul sibian (regia : H a n u s Schusch- intelectuală a piesei. I J U m u t a r e a de accente
n i g ) se î n s c r i e , î n f e l u l s ă u , î n a r i a p i e s e i , a c o n t r i b u i t şi interpretarea d a t ă Mirandei,
deşi, p r u d e n t , n u se l a n s e a z ă p e c u r b a as­ actriţa L u i s e Pelger fiind îndrumată (cred.
cendentă a a r c u l u i ei d e semnificaţii. Două greşii) s p r e un j o c l i p s i i d c a d î n c i i n e , cu
sînt componentele ce-1 m a r c h e a z ă decisiv : tentă uşor parodică, în vreme ce perso­
scenografia lui Erwin K u t t l e r şi p e r s o n a l i ­ n a j u l (o p r o s t i t u a t ă a t i n s ă d e d r a g o s t e ea d e
tatea i n t e r p r e t u l u i p r i n c i p a l , Christian M a u r e r . un senin divin, transfigurîndu-se şi înno-
S c e n o g r a f u l a a v u t o i d e e i n g e n i o a s ă — şi hilîndu-se la această atingere 1
ca într-un
anume, a conceput t o t u l , d e c o r şi c o s t u m e , extaz) reprezintă iubirea-flacără topind ba­
doar î n a l b şi n e g r u , p r o v o c î n d astfel, si­ r i e r a socială şi m o r a l ă , p e n t r u a consimţi
multan, o mulţime d e asociaţii : opoziţia a p o i l a s a c r i f i c i u l s u p r e m d e a d e v e n i soţia
polară a termenilor, dihotomia nianicheistă c e l u i a d o r a t , f ă r ă s p e r a n ţ a d e a-i c u c e r i v r e ­
a oricărui a b s o l u t i s m , lipsa d e culoare (deci odată i n i m a . O r . dacă M i r a n d a e despodo-
de viaţă) a universului ideilor abstracte, h i t ă d e a u r a ei d e e r o i n ă p o g o r î t ă d i n m a r e a
decorativismul ca m o d d e existenţă este­ literatură, p e n t r u a f i , de l a început pînă
tică etc. Sugestia se î m p l i n e ş t e frumos în la sfîrşil, d e l a aspiraţie la v o c a ţ i e , numai
t a b l o u l f i n a l , cînd o c h i u l o l i t e r a l m e n t e şo­ şi n u m a i feineia-nev astă. întregul sistem de
cat d e apariţia p r i m e i pete d e c u l o a r e . C ă ­ referinţă se m o d i f i c ă .
m a ş a l u i D o n J u a n şi m o t i v e l e ornamentale I n c o n t e x t u l d a t . a l ţ i c î ţ i v a actori şi-au
de p e r o c h i a M i r a n d e i , contesă de R o n d a , dezvăluit, m a i mult sau m a i puţin, daru­
vişiniu-strălucitoare, şi c u p a de pe masă, rile naturale : H a n s P o m n r i u s , c u u n exact
cu f r u c t e galben-aurii, vorbesc despre irepre-
simţ a l m ă s u r i i , în r o l u l l u i T e n o r i o . tatăl
sibila infiltrare a elementului concret, v i u ,
lui Don Juan ; Kurt Conradt, vibrant şi
a sevelor, aromelor, nuanţelor, in lumea
s i n c e r , d e ş i n-a d u s p î n ă l a l i m i t a d e s u s
lăuntrică a acestui c i u d a t ascet. T r e b u i e r e ­
p e r s o n a j u l tragic a l l u i D o n RoderdgO, p r i e ­
c u n o s c u t , î n s ă , că ideea scenografică e m u l t
t e n u l l o v i t în m i e z u l c r e d i n ţ e i în o a m e n i :
superioară materializării s a l e ; a r t i s t u l n-a
Heinrich Mildner, un Pater Diego concu­
supravegheat c u străşnicie i m a g i n e a scenică,
p i s c e n t , v i c l e a n şi t e m ă t o r . S-au m a i î n t r e ­
n-a e l i m i n a t acolo unde acumularea se a¬
zărit calităţi la A r n e K o n n e r t h , ITelga M a ­
nunţa stînjenitoare (efectul optic creat de
rin K i n n , H e i d r u n K a i n t z e l , M a r i e t t e Uissai,
jocurile de forme geometrice, dorivînd Ia
Beatrice Gutt, M a t h i a s Pelger. Regia. însă.
infinit u n a d i n alta, devine la u n moment
n u s-a a n g a j a t în d e f i n i r e a e x p r e s i v ă a p e r ­
dat obositor, c a u n j o c c a l e i d o s c o p i c ) ; şi
sonajelor de plan secund şi n-a i z b u t i t să
m a i a l e s n u s-a î n g r i j i t d e l o c d e m o d u l c u m
domine scenele de ansamblu ; balul, de
c o s t u m e l e î i î m b r a c ă p e a c t o r i (citeşte : p e
pildă, ca a m b i a n ţ ă şi c a m i ş c a r e , e s t e o
actriţe). Perfidă r ă z b u n a r e a m a t e r i e i m o a r t e ,
regretabilă mostră d c a m a t o r i s m c o l e c t i v .
tocmai c u p l u l protagoniştilor e cel m a i r ă u
j i g n i t d e h a i n e l e sale.

Protagonistul imprimă spectacolului tona­

*
litatea — o tonalitate structural comică, n e ­ OMUL CEL BUN DIN Sl-CIUAN aparţine
ostentativă, egală, ca u n p e r m a n e n t surîs a l t u i u n i v e r s a r t i s t i c . F i r e s c : această c u p r i n ­
reţinut. Christian Maurer dispune de cali­ z ă t o a r e p a r a b o l ă brechtiană p o a r t ă c u s i n e o
t ă ţ i d e s t u l d e r a r î m b i n a t e î n u n a şi a c e e a ş i asemenea povară de adnotări i n t e r p r e t a t i v e ,
persoană : siluetă perfectă de cavaler d i n încît î n s c e n a r e a î n c e p e , o b l i g a t o r i u , c a u n a c t

44 www.cimec.ro
www.cimec.ro
 d e c l a r i f i c a r e şi o p ţ i u n e . D i n f e r i c i r e p e n ­ mod e x e m p l a r ; d i f e r i t e l e t e m e îşi răspund
tru echipă, la c o m e n z i a fost u n căpitan — şi c h i a r d a c ă r e ţ e a u a i n d i c a ţ i i l o r se î n t r e ­
desăvîrşit, r e g i z o r u l l l e n r y K. S i m m o n , de zăreşte, n e f i i n d încă topită în f i r e s c u l de­
la „Ernst-Deulsch-Thenlor" din Hamburg, plin al interpretărilor, este mai important
invitat să p u n ă astfel bazele u n e i colabo­ pentru formaţia p r o f e s i o n a l ă a a c t o r i l o r ca
rări de perspectivă ( d i n care, j u d e c i n d după j a l o a n e l e p u s e să f i e p e r f e c t p ă s t r a t e . ( D e p e
acest p r i m r e z u l t a t , t e a t r u l s i b i a n v a a v e a un asemenea prag, după o lucidă autoana­
e n o r m de cişligal). A r t i s t m a t u r , c u e v i d e n t l i z ă , s-ar p u t e a î n t r e p r i n d e u n v e r i t a b i l p r o ­
har pedagogic, e l şi-a d e f i n i t t e m a şi şi-a g r a m de r e v i r i m e n t în direcţia valorificării
a l e s m o d a l i t a t e a a s t f e l î n c î t e c h i p a să-1 p o a t ă potenţialului trupei.)
urma, construind strict pe a x u l unei idei D i f e r e n ţ a d e n i v e l este s e s i z a b i l ă m a i i u t i i
centrale : dialectica raportului între morală î n j o c u l p r o t a g o n i s t e i ; aceeaşi L u i s e Pelger
şi r e a l i t a t e a c o n d i ţ i i l o r materiale. c a r e , î n Don Juan, face g r a ţ i i stîngace, îşi
D a c ă s e m n i f i c a ţ i a u n o r c u v i n t e n u s-ar f i descoperă d e astă dată u n bogat şi grav
u z a t , ini-ar plăcea să folosesc t e r m e n u l de registru d r a m a t i c : d i s c r e ţ i e şi d u l c e a ţ ă i n ­
exactitate p e n t r u a caracteriza starea acestui t e r i o a r ă s u b c h i p u l b l i n d e i Ş e n - D e , o seme-
spectacol. Exactitate î n ce p r i v e ş t e accede­ ţie a d i s p e r ă r i i , d a r şi o v i e c u r i o z i t a t e a
rea la esenţial, ca exigenţă fundamentală e x p e r i m e n t u l u i psihologic, i n travesti-ul văru­
a însuşi s p i r i t u l u i b r e c h t i a n : fără meandre l u i Şui-Ta, p e n t r u a v e n i a p o i s p r e p u b l i c ,
şi arabescuri, fără focuri de artificii ale în s o n g u r i , cu u n t o n f r a n c , s i m p l u , comu-
fanteziei, fără a înclina balanţa sentimente­ nicîndu-şi g î n d u l parcă a b i a c r i s t a l i z a t s u b
l o r , d a r şi f ă r ă uscăciune — direct, net, presiunea faptelor (formaţia muzicală, pla­
e x t r e m de l i m p e d e , n i se v o r b e ş t e despre sată î n faţa s c e n e i , f o a r t e a p r o a p e d e spec­
c o m p l i c a t a o r d i n e a l u c r u r i l o r p e acest pă- tatori, e dirijată de E r i k M a n y a k ) . U n a l t
m î n t . Cursa î n care e p r i n s ă Şen-De a p a r e ,.om bun" a fost Wang, sacagiul, căruia
f ă r ă ieşire, f i i n d c ă î n j u r u l e i se întinde llans Pomarius i-a d e z v ă l u i t , c u s o b r ă şi
u n nesfîrşit c o n t i n e n t n e g r u de m i z e r i e , v i ­ subtilă inteligenţă scenică, o s u m e d e n i e de
c i u , sărăcie, lene şi l ă c o m i e ; p i c ă t u r a de date semnificative. Kurt Conradt a fost
bunăvoinţă şi g e n e r o z i t a t e a darului făcut Y a n g S u n , a v i a t o r u l fără noroc : u n obraz
din inimă se î n t o a r c e , p a r a d o x a l , împotri- tînăr, p a l i d , î m p i e t r i t de obsesia v i s u l u i i r e a ­
vă-i ; c a şi c u m , p r i n t r - u n c i u d a t chimism lizabil, u n soi aparte dc farmec stins, egoism
a l ţesutului s o c i a l , o celulă a cărei necesi­ şi s l ă b i c i u n e , f l u x u l r ă u l u i u r e î n d m i l i m e t r u
tate a fost satisfăcută a r naşte i m e d i a t alte c u m i l i m e t r u şi c o r u p î n d u - 1 — raport d i ­
zece p r e t i n z î n d u - ş i s a t i s f a c ţ i a . P e s c e n ă , a- r e c t p r o p o r ţ i o n a l î n t r e t i c ă l o ş i e şi n e f e r i c i r e .
ceaslă aspră lege se t r a d u c e în tensiunea Surprinzător de e x p r e s i v în ipostază de ac­
r a p o r t u r i l o r omeneşti, î n r i t m u l sacadat, lip­ tor, Hanns Schuschnig, bărbierul Şu-Fu,
sit d e r e l a x a r e , a l î n t î m p l ă r i l o r , într-o sen­ onctuos, viclean, nemilos, şi — ciudăţenie
zaţie de încordare ; s i n g u r a breşă î n acest a firii omeneşti ! — îndrăgostit de Şen-De
z i d a l i n e x o r a b i l u l u i este t u ş a d e u m o r c u p î n ă la veneraţie. Prezenţe energic marcate.
c a r e s î n t t r a t a ţ i z e i i — t r e i m e f i r a v ă şi n e ­ Karin Fronius, Beatricc Gutt, Helga Măria
a j u t o r a t ă , a n i m a l ă d e b u n e i n t e n ţ i i şi m e r e u Kinn. Printr-un aliaj bine dozat de bădă­
stopată de prejudecăţi, negăsindu-şi nicăieri r ă n i e j o v i a l ă , c o r e c t i t u d i n e f u n c ţ i o n ă r e a s c ă şi
l o c u l , într-o t e r i b i l ă i n u t i l i t a t e şi n e p u t i n ţ ă . s e r v i l i s m r a f i n a t , d e c e n t , şi-a d e f i n i t Ernst
Plus epilogul, unic accent patetic, î n d e m n u l W o l f g a n g , i n p u ţ i n e a p a r i ţ i i , f u n c ţ i a şi p e r ­
s t ă r u i t o r : trebuie să existe u n final bun. soana poliţistului. Şi anumite siluete din
P r o b a b i l c ă . într-o a n u m i t ă m ă s u r ă , con­ p l a n u l d o i se r e ţ i n ( f a m i l i a d e o p t p e r s o a n e ,
t r i b u i e l a i m p a c t şi f a p t u l d e a a s c u l t a t e x ­ cuplul negustorilor dc covoare). I n grupul
t u l în o r i g i n a l . Există o cadenţă p r o p r i e , o zeilor, Christian Maurer, zeu cu oarecare
legătură lăuntrică, o trecere lină între s t o r y m o r g ă , se d i s t i n g e p r i n f a c t u r a o r i g i n a l ă a -
şi s o n g , o t o n a l i t a t e a n u m e a c o m u n i c ă r i i ; c o m i c u l u i ; i n t o n a ţ i i l e sale n a z a l e d a u acum
or, în traduceri, n u ne putem da seama un efect s u p l i m e n t a r de compoziţie. Karl-
p r e c i s î n ce u i m i t o a r e m ă s u r ă acestea slu­ heinz M a u r e r , zeu u m i l , aproape pămîntcan.
jesc ideea a u t o r u l u i , r e p r e z e n t î n d c h i a r a l f a ­ se c o n s t i t u i e î n r e p l i c ă , î n c e r e î n d m e r e u , c u
b e t u l î n c a r e .se e x p r i m ă e a . C e r t este c ă t r a g e r e d e i n i m ă , să r e z o l v e cîte c e v a .
r e g i z o r u l e c e l ce a e x e r c i t a t i n f l u e n ţ a h o - Nu î n u l l i m u l r î n d , s p e c t a c o l u l îşi i n t e ­
tărîtoare ; spectacolul este o demonstraţie grează scenografia. Decorul (Helmut Stiir-
de compoziţie riguros gindită şi condusă, m e r ) î m b r a c ă s c e n a într-o i m e n s ă p î n z ă p ă ­
fiecare dintre componente sosind la timp t a t ă , brun-verzui-cenuşie ; ea p o a r t ă culoa­
î n p u n c t i d f i x d i n a i n t e d e t e r m i n a t şi m e n - rea l o c u r i l o r sărace, n e p r i m i t o a r e , a adă­
tinîndu-se corect î n r a p o r t u l de i n t e r d e p e n ­ posturilor improvizate, a sordidului ; tot­
dentă c e -i-a f o s t s t a b i l i t . T o c m a i ncenstă o d a t ă , e şi d e s t u l d e n e u t r ă p e n t r u a î n g ă ­
latură de orlogerie fină constituie pentru d u i decuparea u n o r spaţii de j o c d e s e m n a t e
t r u p a g e r m a n ă de l a S i b i u o şcoală admi­ prin cîteva elemente — debitul de tutun,
r a b i l ă ; şi î n t r - a d e v ă r , a m a v u t i m p r e s i a , d e fabrica etc. Costumele (Măria Bodor), voit
l a o seară l a a l t a , d c a n u o r e c u n o a ş t e . şterse, s u b o r d o n a t e c u m o d e s t i e s a r c i n i i , s î n t ,
Mişcarea g r u p u r i l o r curge după un desen tocmai p r i n aceasta, adecvate. Aş f i dorit
s i g u r ; a c t o r i i şi-au s t u d i a t minuţios parti­ să n o t e z , l a c a p i t o l u l seriozităţii exemplare,
tura, au intrările şi accentele marcate în şi p r o g r a m u l de sală : i n f o r m a ţ i e concisă.

46 www.cimec.ro
densitate a ideilor. Degeaba l-am răsfoit
î n s ă , n-am descoperit nicăieri n u m e l e celui
care 1-a a l c ă t u i t . D e ce acest a n o n i m a t ?
0 c o n c l u z i e de a n s a m b l u , după numai
d o u ă spectacole, a r f i p r i p i t ă şi pretenţioasă.
R e m a r c î n d , î n s ă , ce m u l t se poate o b ţ i n e
de la aceeaşi t r u p ă , printr-o înţeleaptă şi
f e r m ă c ă l ă u z i r e , o idee se i m p u n e de l a sine
în p r i m u l p l a n a l p r e o c u p ă r i l o r conducerii
teatrului : a asigura fiecărei b ă t ă l i i artistice,
m a i î n a i n t e d c toate, statul m a j o r — con­
cepţia, coordonarea şi conducerea a c ţ i u n i l o r .
Fireşte, pare s i m p l u , şi n u e ; totuşi, acesta
c a d e v ă r u l , şi a-1 spune e s i n g u r a posibili­
tate p e n t r u u n observator d i n afară de a
c o n t r i b u i , prieteneşte, la u n efort pe oare
a r dori să-1 susţină.

Ileana Popovici

Teatrul Dramatic
din Braşov

• ATENŢIE LA
COTITURĂ...! Maya
Nicolae
cole"
Indrieş. Virginia
C. Nicolae
dc lacovos
Itta Mariu şi
în „Cutia cu mira­
Kambanellis

de Mehes Gyorgy

• CURTEA CU Mircca Andreescu,

fan Alexandrescu
Geta Grapă
în „Atenţie
tură... !" de Mehes
şi Şte­
la coti­
Gyorgy

MIRACOLE
de lacovos Kambanellis
L a Braşov, unde, a c u m , director e d r a m a ­
turgul D a n T ă r c b i l ă , pulsul vieţii interne
bate regulat. P r e m i e r e l e se succed la inter­
vale egale, cele d i n u r m ă ale actualei sta­
g i u n i fiind s e n s i b i l m a i de e d i t a t e . N u de
mult, teatrul a prezentat o n o u ă piesă origi­
n a l ă , lucrarea scriitorului maghiar din < luj.
Mebes ( i y i i r g y , intitulată cu Iile Atenţie la
cotitură... ! E o comedie c u implicaţii sati­
rice, care n u ţinteşte nici prea î n a l t nici pre i
departe, o comedie despre n ă r a v u r i m ă r u n t e
şi despre necazuri m ă r u n t e , agreabilă prin
m a n i e r a d e g a j a t ă , lejeră, zglobie. î n • care a
fost scrisă şi tonică p r i n concluziile sale. T o ­
nul general al comediei e prietenos, iertător
într-un f e l , pentru că personajele lui Mehes
G y o r g y sînt, în general, î n substanţa l o r
o a m e n i cumsecade, atîta doar că cei r m i
m u l ţ i dintre ei sînt l i n g u ş i t o r i , s e r v i l i , niţel
carierişti, niţel a r i v i ş t i , n u m u l t de tot invi-www.cimec.ro
d i o ş i , n u prea d i n c a l c a f a r ă m o r a l i , într-uri
c u v i n l , băieţi b u n i . . . d a r c u l i p s u r i . N u e
g r e u d e î n c h i p u i t ce se i n l î n i p l ă , d a c ă într-o
mică colectivitate, într-un spital în cazul
n o s t r u , intră p e n t r u u n t i m p , uşor accidentat
fiind, u n o m c u oarecare plafon în ierarhia
s o c i a l ă . Ş i i a r ă ş i n u e g r e u d e î n c h i p u i t ce
se î n t î m p l ă d a c ă se z v o n e ş t e că o n ' i u l n o s t r u
îşi p i e r d e î n a l t u l p o s t şi d e v i n e s i m p l u p a ­
c i e n t . Se p r o d u c e o c o t i t u r ă în a t i t u d i n e a
f a ţ ă d e e l — l a u n i i . fireşte. A c e a s t a este
c a n a v a u a p e c a r e se t e s m a i t o a t e i n l î m p l ă -
r i l e d i n piesă. Şi inlîinplări sînt destule,
unele c u o semnificaţie m a i largă, altele însă
d e u n i n t e r e s m a i r e s t r î n s , d e u n d e şi i n e ­
galitatea piesei, p e n d u l a r e a între c o m e d i a cu
s e n s s a t i r i c p r e c i s şi c o m e d i o a r a c u v a l o a r e
dc scheci.
S p e c t a c o l u l a fost r e a l i z a t d e regi z o r u l Şte­
f a n F a r k a ş d e la O r a d e a . într-o m a n i e r ă c u ­
m i n t e , n u prea m u l ţ u m i t o a r e s u b r a p o r t u l
i n v e n t i v i t ă ţ i i şi a l p r e d i s p o z i ţ i e i p e n t r u s a t i r ă .
P r e a m u l t e l o c u r i c o m u n e şi r e z o l v ă r i d e j a
ş t i u t e se a r a t ă , şi p r e a p u ţ i n se î n t r e v e d e d i n ,
altădată evident, stilul incisiv a l regizorului.
E u n t r a v a l i u c o m u n , cu apăsate semne de
rutină.
Partea d e g r e u t a t e a reprezentaţiei o r e a l i ­
zează i n t e r p r e ţ i i , m a i toţi a c t o r i d e certă v o ­
caţie c o m i c ă , u n i i excelenţi c o m e d i e n i . P e r ­
s o n a l i t a t e d i s t i n c t ă şi g e n e r o s d o t a t ă , M i r c e a
Andrecscu dă viaţă u n u i personaj colorat,
p i t o r e s c , t o n i c , u n şofer p e n s i o n a r p e carc-1
cheamă Prinţ, b o l n a v i n c u r a b i l , c u o funcţie
d e t e r m i n a n t ă î n c o n f l i c t u l p i e s e i , e l f i i n d şi
i n i ţ i a t o r u l p ă r ţ i i d e i n t r i g ă şi r e z o n o r u l p i e ­
sei. A c t o r u l e e x p l o z i v , i n v e n t i v , a r e u n h a z
i r e z i s t i b i l p e n t r u că p r o p u n e m e r e u r e z o l v ă r i
n e a ş t e p t a t e şi s t ă p î n e ş t e c u s i g u r a n ţ ă toată
gama de mijloace ale c o m i c u l u i , d a r p u n e i n
l u m i n ă şi u n d a d e o m e n i e , d e c ă l d u r ă a p e r ­
s o n a j u l u i . Cu deosebit simţ a l e c h i l i b r u l u i ,
b a l a n s î n d î n t r e c o m i c şi g r a v , G e t a Grapă
desenează;. î n l i n i i p r e c i s e , p e r s o n a j u l soţiei
preţuitului accidentat, pusă în situaţia n u
prea agreabilă dc încornorată. U n m e d i c c a m
c r a i , c a m l i n g u ş i t o r şi c a m c a r i e r i s t r e a l i z e a z ă ,
iarăşi c u e v i d e n t e calităţi, Costache B a b i i . i a r
G a b r i e l S ă n d u l e s c u a r e s p o n t a n e i t a t e şi f i ­
r e s c î n r o l u l i n g i n e r u l u i n ă u c şi g e l o s p e
care-1 i n t e r p r e t e a z ă . B u n d o a r p e j u m ă t a t e
m i s-a p ă r u t a f i Ş t e f a n A l e x a n d r e s c u î n r o ­
lul şefului spitalizat, zic d o a r pe j u m ă t a t e ,
p e n t r u c ă 1-a d e f i n i t p r e a s u m a r , p r e a l i n e a r ,
m a i p o z i t i v d e c î t î l p r o p u n e t e x t u l , şi m a i
c u g r a v i t a t e decît e r a necesar. I n rest, p e
m ă s u r a r o l u r i l o r şi d e l o c s u b n i v e l u l l o r , se
f a c r e m a r c a ţ i V i c t o r I o n e s c u , C o n s t a n ţ a Co-
m ă n e s c u . E l e n a S t e s c u . B u x a n d r a Ţ î n ţ u şi
E. M i h ă i l ă - B r a ş o v e a n u . N e u t r u p î n ă l a i n d i ­
ferenţă e d e c o r u l l u i I o n C r i s t o d u l o .
Curtea ou miracole e o p i e s ă scrisă d e u n
grec c o n t e m p o r a n c u n o i , deopotrivă d r a m a ­
turg, prozator şi s c e n a r i s t de f i l m , autor
fără î n d o i a l ă t a l e n t a t ş i , d u p ă c u m n i se
înfăţişează în piesa d e faţă. p r e o c u p a t de rea­
lităţile sociale d i n ţara s a . n e m u l ţ u m i t d e
48 www.cimec.ro
multe s t ă r i d e l u c r u r i , apropiat o a m e n i l o r
năpăstuiţi. S t i l u l său aminteşte de E d u n r d o
de l ' i l i p p o , d e A I d o i N i c o l a j s a u d e c i n e a ş t i i
n e o r e a l i ş t i . d a r şi d e d r a m a t u r g i i americani
d i n f a m i l i a A n d e r s o n şi S a r o y a n . A u t o r u l c o ­
boară a d i c ă l a n i v e l u l o a m e n i l o r s i m p l i , n e ­
c ă j i ţ i , cu o e x i s t e n ţ ă d e l o c spectaculoasă,
u r m ă r i n d u - l e d e s t i n e l e , n u de p u ţ i n e o r i d r a ­
m a t i c e . 0 f a c e c u î n ţ e l e g e r e şi s i m p a t i e , d a r
n u d e s p r i n d e d i n v ă l m ă ş a g u l d e chipuri şi
intîmplări v r e o c o n c l u z i e g e n e r a l i z a t o a r e şi
n i c i n u i z b u t e ş t e să d e s c h i d ă e r o i l o r săi o
perspectivă. C u t o a t e acestea, observaţiile sale
sînt m i n u ţ i o s e x a c t e şi a d e z i u n e a l u i l a
această c a t e g o r i e u m a n ă , certă.
Piesa înfăţişează o mică aglomeraţie de
o a m e n i , u n m i c univers, o curte c u locuinţe
s o r d i d e , s i t u a t ă undeva, l a p e r i f e r i a A t e n e i ;
u n l o c u i t a t d e s o a r t ă , unde-şî d u c e x i s t e n ţ a
de a z i p e i n i i n e c i t e v a f a m i l i i sărace. O a ­
m e n i i a c e ş t i a s u f e r ă , se i u b e s c , s e u r ă s c , se
bîrfesc, se i n v i d i a z ă , se c e a r t ă , se î m p a c ă ,
se z b a t l a o l a l t ă să î n t r e z ă r e a s c ă o i e ş i r e , o
s p e r a n ţ ă , o s a l v a r e ; u n i i v ă d s c ă p a r e a în
d r a g o s t e , a l ţ i i în e m i g r a ţ i e , t r i ş î n d l a c ă r ţ i ,
t r i ş î n d i n v i a ţ ă , î n c e r e î n d să s c a p e u n u i d e s ­
t i n f ă r ă s c ă p a r e , şi n u b ă n u i e că d e s t i n u l l e
p r e g ă t e ş t e cea d i n u r m ă l o v i t u r ă : v o r f i i z ­
g o n i ţ i şi d e a i c i , v o r c o b o r î m a i j o s , în m i ­
zerie, pe l o c u l curţii l o r c u m ă r u n t e b u c u r i i
şi m a r i n e c a z u r i s e v a î n ă l ţ a o c o n s t r u c ţ i e
n o u ă . O r a ş u l îşi î n t i n d e t e n t a c u l e l e , îi s t r i ­
veşte. A s t a e l o t . D e a j u n s î n s ă , p e n t r u a
înţelege existenţa u m a n ă a acestor o a m e n i a l
căror destin c fără întoarcere.
E u g e n M e r c u s plasează spectacolul pe co­
ordonatele exacle ale piesei. M a i i u t i i , deco­
rul lui llelmut Stiiriner, o clădire cenuşie
şi p o n o s i t ă , r o a s ă d c v r e m e , î n c o n j o a r ă o
p a l m ă do l o c , o curte fără cer, în care, s i m ­
b o l i c , sfîrşeşte u n c a p ă t d e l i n i e f e r a t ă , u n
d r u m f ă r ă i e ş i r e . L u m i n a e s ă r a c ă şi t r i s t ă
şi o a m e n i i se m i ş c ă s t i n g h e r , a p ă s a ţ i d c z i ­
d u r i , s u f o c a ţ i , ea i n t r - o c u ş c ă n e î n c ă p ă l o a r o .
Regizorul a p o r n i t să c o n s t r u i a s c ă a t m o s f e r a
care d ă t o n u l g e n e r a l a l reprezentaţiei, înfă-
ţişind îndeletnicirile l o r c o t i d i e n e , d e p r i n d e ­
rile mărunte consumate în intimitatea indis­
cretă a a c e s t u i l o c î n c h i s . T r e p t a t , drama
fiecăruia p r i n d e consistenţă, în a p a r e n t a stag­
n a r e a vieţii d e s l u ş i m t o t m a i l i m p e d e z b a ­
terea fiecărei existenţe. L a î n c e p u t încruci­
şate, d e s t i n e l e c o n v e r g către f i n a l , u n i t e în
măcinarea l o r t u l b u r ă t o a r e şi d i s p e r a t ă . E
ca un u r c u ş a n e v o i o s şi i n u t i l p r i n aerul
lot m a i r a r e f i a t . A c t o r la î n c e p u t u l c a r i e r e i
sale, r e g i z o r u l f o r m a t d e a z i , E u g e n M e r c u s
are încrederi' în a c t o r i , c u n o a ş t e p o s i b i l i t ă ţ i l e
f i e c ă r u i a şi ştie f o a r t e b i n e să l e p u n ă î n
v a l o a r e . S o b r u , i n t e l i g e n t şi s u b t i l , r e g i z o r u l
exploatează v a l e n ţ e l e s p e c t a c u l a r e a l e t e x t u ­
l u i refuzîndu-şi c a p r i c i i d e f a n t e z i e . S p e c t a ­
c o l u l s ă u e închegat b i n e , ca o construcţie
t r a i n i c ă , o l i m p e d e - şi d i r e c t . E u n s p e c t a c o l
foarte b u n . Cîţiva interpreţi realizează r o l u r i
deosebite. George M . Gridănuşu, e I o r d a n ,
u n t u r c î n ţ e l e p t care-şi c l ă d e ş t e o l u m e d e
vise m a i a p r o a p e de cer, parcă nepăsător Ia
t o a t e , o s t i l într-un f e l s n n r t c i sale. o p u n î n - tineri dornici de afirmare. I n consecinţă,
du-i-se i n f i n a l p r i n t r - u n gest i r e v e r s i b i l c a r e asistăm l a u n m o m e n t d e efervescenţă, l a o
dezvăluie dintr-odată adinca l u i suferinţă. b ă t ă l i e p e n t r u ieşirea d i n a n o n i m a t , pentru
N i c o l a e C. N i c o l a e î n f ă ţ i ş e a z ă într-o compo­ m a t u r i z a r e , soldată c u iniţiative, e f o r t u r i , t e ­
ziţie m i n u ţ i o a s ă .şi r a f i n a t cizelată un i n s nacitate şi, desigur, m u l t e speranţe. D i n c o l o
c o m p l i c a t , a m e s t e c d e l i c h e a şi s u f l e t s e n s i ­ d e s t a r e a d e s p i r i t s t e n i c ă şi d e strădania
b i l , t r i ş o r şi î n d r ă g o s t i t , g e n e r o s şi h o ţ , s u ­ c e l o r m a i m u l ţ i se c u v i n e s ă r e m a r c ă m , î n
flet c h i n u i t . P ă t i m a ş îndrăgostită, t u m u l t u o a s ă ceea c e p r i v e ş t e o p ţ i u n e a r e p e r t o r i a l ă , u n s t a ­
în d r a g o s t e , c l o c o t i t o a r e c a o f i r e s l a v ă , e t o r n i c i n t e r e s f a ţ ă d e t e x t u l r o m â n e s c , fie
V i r g i n i a l l t a M a r c u , i n t e r p r e t a Olei. 0 fiinţă el d r a m ă istorică, f i e b a s m d r a m a t i z a t s a u
slabă si î n s i n g u r a t ă , agăţîndu-se c u d i s p e r a r e piesă d e a c t u a l i t a t e .
de m i c i l e b u c u r i i ale vieţii, înfăţişează c u Cele t r e i m o n t ă r i văzute l a sfirşitul l u i
m i j l o a c e s o b r e d a r s i g u r e M a y a I n d r i c ş . în­ f e b r u a r i e , c h i a r dacă inegale ca n i v e l cali­
t r e g e s c a c e a s t ă Iu pestriţă, în b u n e reali­ tativ, prezintă u n material bogat p e n t r u ana­
zări scenice. A n g o l a Costache, M i h a e l a Xeslo- l i z ă . D e p i l d ă , Vlaicu Vodă de A. Davila,
resru, Paula lonesc.u-CristoIovcanu. Mihai b i n e c u n o s c u t a operă dramatică n u a fost p r e ­
B a l a ş - J u j u c ă , D a n S ă n d u l e s c u şi Ş t e f a n S l o ­ z e n t a t ă într-o i m a g i n e s c e n i c ă d o v a l o a r e . 0
boda. p r i m ă deficienţă a acestei m o n t ă r i , preluată
I n ouvînl despre o.nietele-program : sînt d i n mers d e r egizor ul M i r c e a Cornişteanu, a r
a l c ă t u i t e c u î n g r i j i r e şi g u s t , şi c u p r i n d i n ­ f i , c r e d , l i p s a forţei d e r a d i a ţ i e . D i n această
f o r m a ţ i i şi comentarii l a o b i e c t , a d i c ă d e s p r e p r i c i n ă , t e x t u l n u s-a o f e r i t a d î n c şi p ă t r u n ­
a u t o r i , p i e s e r e p r e z e n t a t e , d e s p r e r e g i z o r i şi zător înţelegerii, meditaţiei noastre. M o n o t o ­
a d o r i , d e s p r e a c t i v i t a t e a p r e z e n t ă şi p e r s p e c ­ n i a , c o n s u m a r e a t u t u r o r e v e n i m e n t e l o r l a ace­
tive. Spre lauda a u t o r u l u i l o r , D i m i l r i e R o ­ laşi n i v e l d e i n t e n s i t a t e a u c o n d u s s p r e u n ne¬
man, c a i e t e l e - p r o g r a m T I U se v o r m a i m u l t d o r i t efect d e s u b d i m e n s i o n a r e a e p o c i i . Gîndi-
decît o n e c e s a r să f i e , a d i c ă o o g l i n d ă a v i e ţ i i rea regizorală n u a găsit p r e a m u l t s p r i j i n
interne a teatrului. nici în interpretare ; pentru aceste clasice
p a r t i t u r i , a c t o r i i s-au d o v e d i t i n e g a l dotaţi

Virgil Munteanu şi i n e g a l a n t r e n a ţ i ; d e a s e m e n e a , c a d r u l sce­

nografic imaginat de Elena Ruzdugan care
n dat preferinţă u n o r aglomerări d e d e c o r u r i
m o h o r î t e , u n o r d e t a l i i g r e o a i e şi n e s e m n i f i c a ­
t i v e , n e î n s t a r e să a s i g u r e d r a m e i u n n e c e s a r

Teatrul „Mihai Eminescu" spaţiu d o rezonanţă.

din Botoşani
Dominantă rămîne prezenţa l u i V l a i c u ,
fiindcă i n t e r p r e t u l s ă u , Sandu P o p a , a fost
u n u l d i n t r e p u ţ i n i i a c t o r i c a p a b i l i să r o s t e a s c ă
în c h i p i n t e l i g e n t , v e r s u l . D a t o r i t ă l u i , V l a i c u

• VLAICU UODA
a fost u n v o o v o d t r i s t , gata d e o r i c e jertfă,
u n o m de voinţă, u n f i n diplomat p u s î n
c o n d i ţ i i politice t r a g i c e , î n c a r e e n e v o i e d e

de A. Davila
Fleonora-Luminita Glirorghiu şi Silvia

• A DOUA FATA
lîrădescu in .,A doua fată a medaliei"
de I. D. Sîrbu

A MEDALIEI
de I. D. Sîrbu

• FRUMOASA FARA
CORP
de Victor Hîlmu
Teatrul ...Mihai Eminescu" d i n Botoşani,
c o l e c t i v a r t i s t i c h a r n i c , şi-a î n t ă r i t d e c u r î n d
forţele p r i n sosirea u n o r a b s o l v e n ţ i a i I . A . T . C . ,

www.cimec.ro 49
 s i m u l u ţ i c şi m a i a l e s d e r ă b d a r e şi d e în- O p u s ă ei — c a r a c t e r o l o g i c şi t e m p e r a m e n ­
f r î n a r e a m î n d r i e i , c u m s c r i u d e s p r e e l Căli- t a l — p r o f e s o a r a M a g d a E i l i p a fost inter­
n e s c u . A l ă t u r i d e S a n d u P u p a s-au r e m a r c a i , pretată de Eleonora-Luminiţa Gheorgbiu,
prin f i r e s c şi d e g a j a r e . .Nicolae Călugărită altă revelaţie a t e a t r u l u i d i n Botoşani, o p r e ­
(Mircca Basarab) şi V i o l o r .Nicolae (Pala zenţă caldă şi l u m i n o a s ă , i n e g a l a b i l ă prin
i t a l i a n u l ) . 0 i n t e r p r e t a r e neconcludemtă, deloc acea d e m n i t a t e c î n d sfioasă, cînd g r a v ă a
ferită d e 6tridenţe a d a i D o a m n e i ( d a r a — v o r b e i , a g e s t u l u i , p r i n t r - u n s i m ţ r a r al m ă ­
m a ş t e r a p r i n c a r e V l a i c u se f ă c u s e v a s a l u l
surii, ai nuanţării fine. R a d u Clucerii, pre­
r e g e l u i L u d o v i c — M i l e n a Piizescu. D i n g r u ­
supusul personaj o d i o s . îşi d e z v ă l u i e prin
p u l b o i e r i l o r , g r u p m a i m u l t decorativ, care
s i m p l a a p a r i ţ i e î n s c e n ă , şi n u n u m a i p r i n
ştie să l u n e c e c u p r e s t a n ţ ă p r i n scenă şi să
apariţie, o m e n i a , c u r a j u l , c a r a c t e r u l integru.
se î n c l i n e p r o t o c o l a r o r i d e c î l e o r i n e c e s i ­
t ă ţ i l e o c e r (deşi r o s t u l a r m a i f i f o s t s i C o n v i n g ă t o r şi a i c i . N i c o l a e C ă l u g ă r i ţ ă mai
altul) — s-a d e t a ş a i , c o n t u r î n d chipul lui p o a l e exersa i n v e d e r e a u n u i succes s i g u r .
Groza Moldoveanul. Constantin Cedeschi. O grăitoare probă de vocaţie a dat a c t o r u l
R a d u Panamarenco (secretarul de partid Ghe-
D e l a u n a l t n i v e l se p o a l e d i s c u t a s p e c ­
rasim), uri a c t o r de c u c e r i t o r f a r m e c , c a r e
t a c o l u l c u p i e s a A doua [afă a medaliei de
j o a c ă c u e g a l ă d e z i n v o l t u r ă d r a m ă şi c o m e ­
I . D . S î r b u , a u t o r a l u n u i t e a t r u d e certă
die, mereu în d e p l i n ă autenticitate. Silvia
p r e o c u p a r e etică, i n s p i r a t d i n c o n t e m p o r a n e i ­
lîrădescu (o s o a c r ă energică şi h a z l i e ) şi
tate. I n regia l u i Eugen T i b e r i u Borduşanu.
Viki Andronescu ( d e l i c a t a C l a r i s a ) şi-au d e ­
a m a s i s t a t l a o v e r s i u n e s c e n i c ă d e m n ă de
monstrat d i n plin resursele actoriceşti. A u
s t i m ă , e l o c v e n t ă p e n t r u t a l e n t u l si s e r i o z i t a ­
răspuns d o a r parţial solicitărilor, E l e n a l i g i .
tea a c t o r i l o r . O b i e c t u l a n a l i z e i r e g i z o r a l e îl
constituie p e r s o n a j e l e şi c o m p l i c a t e l e r e l a ţ i i Ştefan Pană, Dana-Maria l/izăresru şi
d i n t r e e l e ; a n a l i z ă d i f i c i l ă p e n t r u că p i e s a G h e o r g h e D o r o f t e i . Se r e m a r c ă d i n n o u . p r i n
m i z e a z ă p e r ă s t u r n ă r i d e s i t u a ţ i i şi r e p r e ­ l i p s a d e s t i l , s c e n o g r a f i a şi costumele E l e n e i
zentaţia are datoria să l e f a c ă plauzibile. Buzdugan.
F a n n y Clucerii, presupusa victimă a u n u i m e ­
diu o s t i l , trăieşte o d r a m ă puternică prin Premiera p e ţară cu Frumoasa fără corp.
t r e z i r e a la a d e v ă r , e interpretată d c D e s p i n a piesa în versuri a unui dramaturg debutant,
M a r c u . o actriţă surprinzătoare, d ă r u i t ă c u
Victor Hîlmu, a fost transpusă scenic de Zoo
o r i g i n a l i t a t e şi v i g u r o s t e m p e r a m e n t a r t i s t i c ,
Anghel-Stanca, Gabriel Negry şi scenograful
ce j o a c ă î n f o r ţ ă , c u e l a n , p o a t e c u p r e a
mult e l a n , exteriorizîndu-so p î n ă la irosire Vasile Jurje. Legenda dramatizată, neaşteptat
şi s c ă p î n d , c r e d . a d e s e a d e s u b d i s c i p l i n a de veselă, neaşteptat de tristă, peste care p l u ­
i m p u s ă de regie. teşte u n a b u r d e p o e z i e f a n t a s t ă , este poves-

50 www.cimec.ro
 Teatrul de Stat
t e a l u i F ă t - F r u m o s s o r t i i să r i v n e a s c ă ' n e m ă r ­
g i n i r e a . K l o p u n e atîta neîncredere celor m a i

din Ploieşti
clare afirmări ale virtuţii şi f i d e l i t ă ţ i i Co-
s i n z e n e i încît pleacă i n l u m e sedus de p r e s t i ­
giul i)ur imaginar al Frumoasei fără corp.
D u p ă e x p e r i e n ţ e a m a r e , d u p ă ce a f l ă t o t ce
se p o a t e a f l a d e s p r e v i a ţ ă şi m o a r t e , d e s p r e
d r a g o s t e şi n e s t a t o r n i c i e , d e s p r e p r i e t e n i e şi
t r ă d a r e , se î n t o a r c e î n ţ e l e p ţ i i şi n u m a i i u b i ­
DRUMUL SPRE
INIMA TA
rea C o s î n z e n e i îl m a i salvează din deznă­
dejde.
D o r i n d o f o a r t e l i m p e d e t r a t a r e s c e n i c ă şi
c o m u n i c ă r i d i r e c t e . Z o o A n g l i o l - S t a n c a şi ( l u ­
b r i c i N e g r y , atraşi în egală m ă s u r ă d o aspec­
t u l p o e m a t i c a l t e x t u l u i şi d o i z b u c n i r i l e l u i
de Emil Braghinschi
joviale care încurajează gustul p e n t r u d i v e r ­
t i s m e n t u l i n t e l i g e n t , a u î n t ă r i t l i a n t u l d o co­
şi Eldar Reazanov
m u n i c a r e c u sala pe a m b e l e v a r i a n t e d e p a r ­
t i c i p a r e . A m a d m i r a t într-un spectacol scris
cu o pasională caligrafie, reuşita integrării In pragul sărbătoririi a 25 de a n i de
organice intr-o linie î n d r ă z n e a ţ ă . în limbaj a c t i v i t a t e , T e a t r u l de Stat d i n Ploieşti p r e f a ­
teatral modern, a variatelor elemente do ţează c u o r e u ş i t ă e v e n i m e n t u l j u b i l i a r .
t r a d i ţ i e şi r i t u a l i f o l c l o r i c . P r i n c u l o a r e , l u ­ l ltinia-i m o n t a r e , o premieră pe ţară, ne
m i n ă şi m i ş c a r e , p r i n c e l e c î t e v a s u g e s t i i d o oferă d e b u t u l în t e a t r u — p r o m i ţ ă t o r — a l
decor, p r i n s i m p l i t a t e a do b u n gust a c o s t u ­ r e g i z o r u l u i d e t e l e v i z i u n e V l a d B î t c ă şi c u ­
melor, eleganţa formei s-a m e n ţ i n u t cu noştinţa c u d o i a u t o r i sovietici — E . Bra­
a l e a s ă ş t i i n ţ ă . D o a r u n p ă c a t d o l u n g i m e şi ghinschi şi Eldar Reazanov, a căror co­
de lcniloare a u m b r i t , la u n m o m e n t dat. m e d i e Drumul spre inima ta, c h i a r şi s u b
reprezentaţia. Fără să f o r ţ e z e nota n i c i în titlul mai puţin r o m a n t i c — Colegi de bi­
registrul comic, nici in registrul dramatic, rou — a reuşit să c u c e r e a s c ă î n U.R.S.S.
regizorii au •contat pe intuiţia actorilor, a u într-un s i n g u r a n (1972), î n cele 7 0 3 0 de
ştiut să provoace capacitatea interpretativă spectacole j u c a t e pe 128 de scene, u n n u m ă r
şi i n v e n t i v i t a t e a creatoare. Făt-Frumos — record de sufragii.
i m a g i n e a bărbăţiei temerară în intenţii — a Drumul spre inima ta este, î n intenţia
fost a b i a schiţat, m o t i v pentru rare Victor a u t o r i l o r , o încercare de a aşterne p u n ţ i de
N i c o l a e l-a i n t e r p r e t a t c u n a t u r a l e ţ e d a r f ă r ă înţelegere între oameni deasupra automa-
p r o f u n z i m e . S u b t e x t u l d r a m a t i c c a r e i-a l i p ­ t i s m e l o r şi d i n c o l o d e r u t i n a r e l a ţ i i l o r f o r ­
s i t se r e g ă s e ş t e î n s ă e m o ţ i o n a n t î n r o l u l F r u ­ male cotidiene. Clădită pe alternanţa rapidă
moasei fără corp. Apariţie sonoră d o a r . F r u ­ a s c e n e l o r şi s i n c r o n i s m u l a c ţ i u n i l o r d i v e r s e ,
m o a s a f ă r ă c o r p t u l b u r ă p r i n v i b r a ţ i i l e iîn- lucrarea insinuează, în m o m e n t e de autentică
g u i o s sfîşietoare ale g l a s u l u i r e m a r c a b i l e i a c ­ c o m e d i e , u n cald l i r i s m , s u b f r e a m ă t u l că­
triţe E l c o n o r a - L u i n i n i ţ a Gheorgbiu. Luereţin r u i a o m u l îşi d e z v ă l u i e c h i p u l a d e v ă r a t c u
M â n d r i e a trecut c u graţie, n e h a n d i c a p a t ă de trăirile l u i i n t i m e , c u v i s u r i l e , c u eşecurile,
timorări, printr-o partitură n u foarte gene­ (ui s p e r a n ţ e l e şi î m p l i n i r i l e l u i .
r o a s ă . F.n a ş t i u t să a d u c ă i n s c e n ă gloria Construcţia dramaturgică a piesei, foarte
c o s î n z e n e l o r c a r e n u v o r să se d e a b ă t u t e , apropiată de u n scenariu de f i l m în care
c a r e mi-şi p i e r d p r e a u ş o r „ f o t o g e n i a " , p ă s - s e c v e n ţ e l e se s u c c e d î n m o n t a j p a r a l e l pe
trînd ceva d i n cocheta dezolare a domniţelor 3 sau 4 p l a n u r i a s t i m u l a t imaginaţia regi­
pribege. Mai stăpînită decît în anterioare zorului (de f o r m a ţ i e cinematografică), care
croaţii. D e s p i n n M a r e u ''Doica) a p a r c u r s c u a găsit c h e i a a d e c v a t ă montării.
o uşurinţă u i m i t o a r e o suită impresionantă S c e n a este c o n s t r u i t ă î n d i a g o n a l ă , p e t r e i
de stări, de la p r e z i c e r i l e s i b i l i n e la vocaţia n i v e l e , p e c a r e e v o l u e a z ă şase a c t o r i (reali-
d e m i j l o c i t o a r e , d c Ia z b u r d ă l n i c i i de copiliţă zînd, parcă, înlr-un joc de alternanţe şi
la c u t r e m u r ă t o a r e bocete. Albastru-lmpărat simultaneitate, un sextet bine armonizat),
( N i c o l a e Călugăriţă) ou s f e t n i c i i l u i zaharisiţi structura aceasta a v î n d darul să despartă
C o n s t a n t i n C a d o s e h i şi G h e o r g h e D o r o f t e i ) a u şi s ă u n e a s c ă î n t r - o s c a r ă a v i e ţ i i p e o a ­
jucat cu seninătate, cu u m o r , nerozia, de­ m e n i i d i n a c e a s t ă p i e s ă f ă r ă ca n i v e l u l s u ­
c r e p i t u d i n e a p u s ă p e şotii şi a u ş t i u t , c î n d a p e r i o r să f i o si t r e a p t ă s u p e r i o a r ă a v a l o r i l o r .
f o s t c a z u l , să a d u c ă o n o t ă d e t r i s t e ţ e şi d e (Scenograf : Vintilă Făcăianu).
g r a v i t a t e . Cu u n h a z i r e z i s t i b i l au întruchi­ Distribuţia, b i n e chibzuită, prilejuieşte de­
pat R a d u P a n a m a r e n c o şi D o r n R u z e a , u n b u t u l în c o m e d i e a u n u i i n t e r p r e t d e d r a m ă
stupefiant c u p l u de „taclagii". Nicolae Praida. Un debut în care actorul
S ă m a i a d ă u g ă m l a .această l i s t ă e i ţ i v a a c ­ străbate e u succes d r u m u l de la timiditate
tori care au susţinui d i n p l i n ideile piesei : şi ş o v ă i a l ă l.-i g e s t u l i n t r e p r i d , h o t ă r î t şi d e
V î k i A n d r o n e s c u . E l e n a şi I o n L i g i şi V i o r e l graţie c u c e r i t o a r e . Olga D u m i t r e s c u , la r î n d u l
Raltag. ei. în r o l u l u n e i d i r e c t o a r e , trece, de ase­
m e n e a , c u d i s c r e ţ i e şi u m o r d e l a u n r e ­
Juiieta Ţintea gistru (şi o t i p o l o g i e ) de opacitate rece la

www.cimec.ro 51
gama unei exuberanţe calde, învăluitor fe­ deocamdată conştiincios uneltele profesio-
minine. nalităţii. Apus de soare, drama isto­
Pe o p a n t ă inversă, A n d r e i B u r s u c i , evo­ rică a l u i Delavrancea. punct central de
luează c u minuţioasă nuanţare, d e s c o j i n d o referinţă p e n t r u „clasicitatea" u n e i scene, a
f i g u r ă d e a r i v i s t , i n f a t u a t şi j o s n i c , d e s t r a ­ fost montată de G h . J o r a (regie) şi M i h a i
turile v o l u b i l i t ă ţ i i , eleganţei şi farmecului T o f a n (scenografie) în s t i l u l montărilor con­
aparent oare-i m a s c h e a z ă c a r a c t e r u l . venţionale epurate de n a t u r a l i s m , l a jumătatea
Cu o consecvenţă comică, d i n păcate n u drumului dintre îmtos irizat romantic şi
dusă pînă la capăt, actriţa Nora Popescu rostire suvuros populară, rostuindu-se rami­
c o m p u n e faţa u n e i f e m e i t r e c u t e d e p r i m a ficat in jurul eroului central. Scenograful
t i n e r e ţ e , h i l a r şi t r i s t dornică să-şi camu­ M i h a i T o f a n , exersat i n o r i n d u i r e a spaţiilor
fleze vîrsta p r i n a r t i f i c i a l e e l a n u r i j u v e n i l e . d r a m e i istorice româneşti a conceput u n de­
cor d c cetate c u ornamentaţie heraldică, j u -
Tînăra actriţă Emilia D o b r i n adaugă la
cîndu-se c u î n c h i d e r i l e şi d e s c h i d e r i l e l u m i n i i
d e z i n v o l t u r a interpretării sale (o t î n ă r a s e ­
în funcţie d e necesităţile j o c u l u i dramatic.
cretară) o prezenţă scenică agreabilă. In
I n acest j o c , t a l e n t u l , v e r i f i c a t i n m u l t i p l e p r i ­
sfirşit, într-un r o l aşa zis secundar, actriţa
lejuri, a l l u i Vasile Cosma a pulsat c u dina­
Eugenia L a za, d e m o n s t r e a z ă v a l e n ţ e mimice
m i s m d r a m a t i c î n m a r i l e t i r a d e n a r a t i v e , de-
d e o b o g a t ă e x p r e s i v i t a t e , c a r e n u se c u v i n
laşîndu-se net d e r e s t u l interpretărilor a m o r ­
trecute c u vederea.
f e c a t i p o l o g i c şi c o n v e n ţ i o n a l l u c r a t e . N e - a u
C o m e d i e d c s i t u a ţ i i , Drumul spre inima la
d e z a m ă g i t , şi t r e b u i e s-o s p u n e m , d e s e n u l e x ­
a r f i p u t u t uşor să alunece spre şarjă. P r i n -
t e r i o r a l gingăşiei D a n c i ( S m a r a g d a O l t e a n u ) ,
tr-o c o n l u c r a r e a r m o n i o a s ă a întregului co­
î n s t r ă i n a r e a d e r o l a l u i Uaroş ( V a l e r i u Do-
lectiv (la care a l ă t u r ă m şi c o n t r i b u ţ i a M a ­
g a r u ) , c a şi e f o r t u r i l e v i z i b i l e a l e M a r i n e i
rianei Scliidu. pentru inteligenta ei „coloană
D a ş l a d e a m l ă d i a f i g u r a v o e v o d a l ă şi a d î n c a
m u z i c a l ă " ) , T e a t r u l d e Stat d i n Ploieşti ne
umanitate a doamnei Măria. Superficial au
oferă o comedie savuroasă, de interpretare
fost tratate c h i p u r i l e celor trei v r a c i (Lucian
o m o g e n ă , b i n e r i t m a t ă , fără. o s t e n t a ţ i e . V ă ­
Albanezii, Nae Gh. Mazilu şi E m i l Bozdo-
d i n d o m î n ă regizorală sigură, deşi f o r m a t ă
gescu) sărăcind p r i n absenţă de c o l o r i t , b o ­
I a s p e c t a c o l u l d e t e l e v i z i u n e , V l a d B î t c ă se
găţia caracterologică şi t i p o l o g i c ă a Apusu­
s i m t e a c a s ă şi p e s e î n d u r a s c e n e i d e t e a t r u .
lui de soare. 0 reprezentaţie la l i m i t a corec­
t i t u d i n i i de mizanscenă care ridică u n semn
Margareta Andreescu d c î n t r e b a r e : n e p o a l e m u l ţ u m i o montare
i l u s t r a t i v ă a manualului şcolar c î n d e v o r b a
de duhul dramei istorice naţionale ? După
Teafrul Naţional s p e c t a c o l u l m e m o r a b i l a l p r i m e i n o a s t r e scene,
c r e d e m că n u .
din Craiova Ambiţii mai m a r i îşi p r o p u n e montarea
Vrăjitoarelor din Salem. Drama puternică a

• APUS DE SOARE l u i A r t h u r M i l l e r ( c a r e îşi p ă s t r e a z ă d u p ă 2 0

de a n i d e I a a p a r i ţ i e a c e e a ş i a c t u a l i t a t e , prin
marea miză a dezbaterii — libertatea spiritu­
lui, raportul individ-dogmă — şi rigoarea
de Barbu Delavrancea scriiturii) a fost încredinţată lînărului absol­
vent în regie c i n e m a t o g r a f i c ă Dinu Costin
Azimioară. Aşadar u n spectacol de dehut.

• VRĂJITOARELE c a r e ne-a c o n v i n s d e s l ă p î n i r e a u n o r , u n e l t e
tehnice, notabile pentru u n începător, d i n
p ă c a t e n u şi d e c l a r i t a t e a u n e i i d e i r a p o r ­

DIN SALEM tate l a p r o b l e m a t i c a a c e s t u i m a r c t e x t . D r a m a

('ari' i m p u l s i o n e a z ă un cîmp magnetic
sionat d e semnificaţii e t i c e , d e g r i n g o l e a z ă în
ten­

de Arthur Miller
anecdotică, punctată de accente de ieftin
s e n z a ţ i o n a l ; clişee d e c o m p o r t a m e n t şi a t ­
m o s f e r ă î n l o c u i e s c s t u d i u l c a r a c t e r e l o r . A ş a se
Se d e s e n e a z ă î n p r e z e n t l a N a ţ i o n a l u l c r a - şi e x p l i c ă s u r p r i n z ă t o a r e a c o s t u m a ţ i e — c u o
i o v e a n u n efort v i z i b i l spre asumarea unei interpretare sociologist-marcată a funcţiilor
misiuni educative, o rîvnă pentru construc­ s o c i a l e şi p s i h o l o g i c e ( A b i g a i l . î n r o ş u — semn
ţia u n u i p r o g r a m c u l t u r a l . A r g u m e n t , afişul distinct a l lîrfei i n f a m e ; Giles Corey —
recentului turneu bucureştean, modelat ce­ z d r e n ţ u i t — . . f e r m i e r s ă r a c " ) — şi l i p s a d e
r i n ţ e l o r ţ i n u t e i e x i g e n t e , şi r ă s p u n z î n d unor concordanţă c u specificul atmosferei purita­
deziderate majore — ca stimularea piesei n i l o r d i n Massachussets (în c a r e e v i d e n t n i ­
originale * ) , reprezentarea clasicilor au­ m e n i n u f u m a în p u b l i c ) . D a r , d i n c o l o do
tohtoni şi a valorilor culturii univer­ aceste a m ă n u n t e mai mult sau m a i puţin
sale contemporane. Un p r i m pas (reperto­ r e l e v a n t e , m i s-a p ă r u t i n s u f i c i e n t s u b l i n i a t ă
r i u l !) a f o s t f ă c u t , şi c o l e c t i v u l îşi e x e r s e a z ă tensiunea i d e i l o r , scăderea p r e s i u n i i în ca-
zanul-creuzet în c a r e fierb p a t i m i l e şi t r ă d ă ­
*) L o c u l t ă u s u b s o a r e de Gh. Robu a fost r i l e şi se materializează d e c i z i i l e d r a m e i . P e
consemnată în nr. 10/1973.

52 www.cimec.ro
 Marina Başta şi Iancu Goanfă ui
..Vrăjii oarde din Salem" de Arthur
Miller

scenă s-a derulat fabula — într-o scenografic

d i n a m i z a t ă (V. Penişoară-Slegaru) — nu şi
lileul c i . Precaritatea colaborării cu actorii
lasă doar amintirea unui interesant pastor
Parris (hui Pavlcscu) puritan laş. ipocrit, î m ­
povărat dc complexe de culpabilitate şi a
unui demn John Proctor (Iancu Goanţă) ce
încarnca/.ă gîndirea pragmatică în impas, şi
depăşirea e i . prefigurînd dramele „america­
nului mijlociu" ce vor avea loc peste aproape
trei secole...
U n turnou-test, vizita de lucru, care obligă
colectivul şi conducerea sa l a o concentrare
viitoare dc viziune şi concepţie pe măsura
lancu Goanfă, Vasile Coama şi Marina valorilor incluse î n repertoriu.
Başla in ..Apus de soare" ile Barbu
Delavrancea Mira losif

FOTOCRONICA TEATRUL
„Electra"
MAGHIAR
de Sofocle
DE STAT
— Bornemisza.
DIN CLUJ:
Regia, Hor-
valh Bala. In rolul titular, Balogh Eva.

www.cimec.ro
Teatrul Tineretului
din Piatra Neam}
ZIGGER-ZAGGER
de Peter Terson
Recunosc, n-am văzut toate realizările d i n
u l t i m i i a n i ale T e a t r u l u i T i n e r e t u l u i d i n Pia­
t r a N e a m ţ , d a r c e r t este c ă n - a m a u z i t d e
spectacole care să însenineze a c o l o căderi r ă ­
s u n ă t o a r e , î n s ă n i c i d e s u c c e s e c a r e să-1 r e a ­
d u c ă î n c e n t r u l atenţiei vieţii n o a s t r e teatrale.
P r i n t r e piesele, m a i m u l t s a u m a i puţin c u ­
m i n ţ i , şi-au g ă s i t l o c u l o s e r i e d c d r a m a t i ­
z ă r i d u p ă b a s m e şi p o v e s t i r i v e c h i şi n o i , î n
c a r e e x p r e s i a artistică n u t r ă d a a c e l „stil p r o ­
p r i u " , — c u c a r e se i m p u s e s e t e a t r u l într-o
v r e m e , c i m a i d e g r a b ă se î n s c r i a p e f ă g a ş u l
u n e i c a l m e mediocrităţi. Lipseşte de la o
v r e m e t e x t u l c a r e să se i m p u n ă , a l i p s i t şi
54 www.cimec.ro
modalitatea transpunerii a r t i s t i c e c a r e să
spargă t i p a r u l acestui „stil" — i n t r a t î n r u ­
tină.
Şi iată, c u t o a t e r e z e r v e l e pe care l e m ă r ­
t u r i s i m , de la b u n început, cu p r i v i r e l a
t e x t , p i e s a Ziggrr-Zaggcr a l u i Peter Terson
oferă c r e a t o r i l o r u n e x c e l e n t p r i l e j d e i m ­
provizaţie, p r i n care simţim v i b r i n d u n ecou
a l m a r i l o r succese d e o d i n i o a r ă .
Palmaresul cantitativ a l tinărului d r a m a t u r g
e n g l e z este r e m a r c a b i l . î n m a i p u ţ i n d c zece
a n i . între 1 9 0 3 — 1 9 7 2 , e l scrie 17 piese d e
t e a t r u , j u c a t e p e d o u ă scene l o n d o n e z e ; l a
. . V i c t o r i a " d e la S l o k e o u T r c n t ( u n d e f o s t u l
î n v ă ţ ă t o r f u n c ţ i o n e a z ă c a s e c r e t a r l i t e r a r ) şi
la N a t i o n a l Y o u t b T b e a t r e ( T e a l r u l Naţional
a l T i n e r e t u l u i ) c a r e . c u tot n u m e l e pompos
este. d e f a p t . o t r u p ă f o r m a l ă d i n t i n e r i a r ­
tişti a m a t o r i , ce activează d o a r î n timpul
v a c a n ţ e l o r . L a c e l e 1 7 p i e s e se m a i a d a u g ă
a l i c c i t e v a d r a m a t i z ă r i şi s c e n a r i i p e n t r u t e ­
leviziune. J u d e c i n d d u p ă piesa Ziggcr-Zagger,
b ă n u i m c ă n i c i c e l e l a l t e t e x t e nu p o t a v e a
p r e a m a r i virtuţi l i t e r a r e . R e p l i c a este o a ­
r e c a r e , i a r î n ceea c e . p r i v e ş t e construcţia
dramatică şi i n v e s t i g a ţ i a p s i h o l o g i c ă a u n i ­
v e r s u l u i e r o i l o r se r e m a r c ă o p a n o p l i e m e ­
d i o c r ă d e m i j l o a c e . A u t o r u l n e p r o p u n e cî-
teva stampe, citeva crochiuri modest contu-
 ie
ru — o m a m ă u ş u r a t i c ă , o s o r ă c e n u ş i e şi ceea ce s c e n a putea să o f e r e . Regizorul
tîmpă, u n sergent recrutor caricaturizat, ticu­ Cornel Todea — a b s e n t d e m u l t ă vreme
rile profesionale ale d o c t o r u l u i , ale funcţio­ d e p e afişele t e a t r e l o r — r e v i n e l a scenă.
n a r u l u i d e la o f i c i u s a u a l e d i r e c t o r u l u i şco­ E x p e r i e n ţ a t e l e v i z i u n i i se r e s i m t e p o z i t i v î n
l i i , infatuarea sportivului-vedetă ele. F a p t u l decupajul nervos şi sigur al secvenţelor
că u n a s e m e n e a t e x t a fost t r a d u s şi p r e ­ d i s p a r a t e , c ă r o r a r e u ş e ş t e să l e d e a c u r s i ­
luat i n s p e c t a c o l n-ar f i . p o a t e , c h i a r a t i t v i t a t e şi l o g i c ă ; s c e n o g r a f a D o i n a Levinţa
de îngrijorător, dacă t e n t a t i v a a r r ă m î n e so­ (de asemeni de la TV) găseşte planuri
litară. Dar, iu ultima vreme, prea jnulte n e a ş t e p t a t e d e joc, î n t r - u n d e c o r d e m a r e
piese slabe d i n l i t e r a t u r a anglo-snxonă a u funcţionalitate c r o m a t i c ă —- c u l o r i l e panou­
f o s l t r a d u s e şi a u cîştigat a d e z i u n e a t e a t r e ­ rilor se c o n t i n u i în c o s t u m e l e p e r s o n a j e l o r ,
l o r n o a s t r e la p r o p u n e r e a p r i p i t ă a u n o r se­ purtîud „leit-motivul" clubului de fotbal...
c r e t a r i a t e l i t e r a r e . Şi a s t a i n d a u n a u n o r d r a ­ L a a c e a s t a se a d a u g ă o b u n ă m i ş c a r e sce­
m a t u r g i de reală v aloare... n i c ă , mai ales cea a g r u p u r i l o r , excelent
D a r să n e î n t o a r c e m l a Ziggrr-Zaggrr. pen­ organizată de Cornel Patrichi. M u z i c a p r o ­
t r u că d i n c o l o d e a c ţ i u n e a p a u p e r ă şi d e r e ­ p u s ă d e V i n t i l ă A r a b o l u şi I l e a n a P o p o v i c i ,
plica cenuşie, piesa a r e , totuşi, o c a l i t a t e — chiar dacă uneori îmbracă forţat citeva
p r o p r i e de a l t f e l t e a t r u l u i b r i t a n i c de u l t i m ă texte, aduce pasaje melodioase şi multe,
oră — a d u c e i n discuţie p r o b l e m e „la zi" a l e f o a r t e m u l t e şlagăre care d a u s p e c t a c o l u l u i
tineretului : u n tinerel c a r e se z b a t e intre a m p r e n t a d e .-.musical".
a m b i ţ i e şi d e r u t ă , c a r e n u p o a t e f a c e d i s ­ Interpreţii, d i n e c h i p a de a d m i r a b i l e t a ­
tincţie intre adevăratul şi f a l s u l ideal în lente impusă de atîtea o r i , îşi susţin c u
v i a ţ ă , c a r e d e v i n e v i c t i m ă a societăţii res­ convingere partiturile. Tînărul Constantin
p e c t i v e şi a „ o n o r a b i l e l o r " s a l e i n s t i t u ţ i i . T i - Cojocarii n e f a c e p ă r t a ş l a î n d o i e l i l e , fră-
nărul erou, propus de autor, H u r r y P b i l t o n . m î n t ă r i l e şi c ă u t ă r i l e l u i H a r r y P b i l t o n . p a r -
a t e r m i n a t , d e eu r î n d . o şcoală c a r e j i u - i oferă c u r g î n d c u f a r m e c şi d e z i n v o l t u r ă t e x t u l , d e
n i c i o perspectivă ; aşa f i i n d i n lipsă d e a l t ­ la exuberanţă la cald l i r i s m , i a r Gelu Niţu
c e v a , îşi g ă s e ş t e v o c a ţ i a d e s u p o r t e r f a n a t i c ( Z i g g e r - Z a g g e r ) se c h e l t u i e ş t e c u g e n e r o z i t a t e
al echipei de f o t b a l . E c h i p a t r e b u i e însoţită şi v e r v ă î n • f a n t i c u l s u p o r t e r s p o r t i v . E u g e ­
p r e t u t i n d e n i c u î n c r e d e r e o a r b ă „şi I a b i n e n i a p a l a u r e realizează c u m i n u ţ i e u n per­
şi l a r ă u " , p î n ă l a f o r m e l e a b s u r d e a l e u n u i sonaj cenuşiu ( E d n a ) , c i z e l î n d şi g e s t u l şi
ataşament care duce la încăierări, scandaluri, tonul, iar Eugen Apostol ( L e s ) se i m p u n e
c o n f l i c t e c u p o l i ţ i a . C h i a r şi d r a g o s t e a p e n t r u prin discreţia şi e c o n o m i a mijloacelor cu
S a m l r a stă s u b s e m n u l c l u b u l u i d e f o t b a l , c a r e îşi c o m p u n e e r o u l . Nuanţa de u m o r
iar p r i m u l d a r o f e r i t i u b i t e i e s t e ş a p c a - ce a m a r . d e iritată plictiseală î n faţa proble­
p o a r l ă culorile'acestui c l u b . S p r e d i s p e r a r e a melor grave.' o ajută pe Sibylla Oarcea
f a m i l i e i şi a e d u c a t o r i l o r , p a s i u n e a l u i l l a r r y (Doamna Pbilton) să r e a l i z e z e o r e m a r c a ­
p a r e ireversibilă. bilă compoziţie. N i n a Zăinescu (Sandra) c o m ­
Pe d e a l t ă p a r t e , ce-i p o a t e o f e r i v i a ţ a l u i pune o tînără plină de candoare, i a r Ioana
Harry Pbilton? D e cîte o r i v i n e acasă îşi Pavelescu ( G l e n i c e ) i r a d i a z ă f a r m e c şi j u ­
găseşte m a m a în braţele a l t u i bărbat, pre­ căuş u m o r . T r e b u i e specificat că t r u p a n e m -
z e n t a t c u c a n d o a r e : „acesta e u n c h i u l B r i a n " . ţeană, d e s t u l de m i c ă , a făcut faţă u n e i dis­
î n î n c e r c ă r i l e s a l e d e a-şi g ă s i u n r o s t . l l a r r y tribuţii n u m e r o a s e , m a j o r i t a t e a a c t o r i l o r i n -
î n l î l n e ş t e i p o s t a z e l e a ceea ce a r p u t e a d e ­ t e r p r e t î n d d o u ă şi c h i a r t r e i r o l u r i . A m r e ­
v e n i : u n m i c b u r g h e z , p r o t o t i p u l „cetăţeanului ţ i n u t d i n t r e aceştia p e T h e o d o r D a n e t t i ( P r o ­
m i j l o c i u " , a c ă r u i s i n g u r ă lectură este „ c u m fesorul). Cornel Nicoară (Directorul şcolii).
să n e p e t r e c e m t i m p u l l i b e r " , a i d o m a c u m ­ Boris Petroff (Educatorul), Alexandru Lazăr
n a t u l u i său lies ; u n f u n c ţ i o n a r a l o f i c i u l u i ( U n c h i u l A l b e r t ) . V a l e n t i n Uriţescu (fină ca­
de p l a s a r e , a c ă r u i g î n d i r e e s t e p r i n s ă î n ricatură a Sergentului recrutor). P a u l Chi-
pioneze d e c o d u r i şi p a r a g r a f e : u n s e r g e n t ribuţă ( F u n c ţ i o n a r u l ) p r e c u m şi F l o r i n M ă ­
absurd şi p r o s t ă n a c , d a r î n g i m f a t ca u n celarii. Corneliu D a n Boreia. Ton Muscă.
curcan... C h i a r şi Z i g g e r - / , a g g e r , c a m p i o n u l Gheorghe Birău, Mircea Bibac, Eronim
suporterilor de fotbal, o m u l lipsit de scrupule Crişan.
şi d e c o n ş t i i n ţ ă , a p a r e c a u n a d i n i p o s t a z e l e Aşadar, f ă r ă excepţie, toţi r e a l i z a t o r i i a u
de d e v e n i r e oferite de viaţă l u i H a r r y P b i l ­ i m p r o v i z a t c u p l ă c e r e şi d ă r u i r e p e t r a m a
ton. u n u i t e x t d e s t u l d e f i r a v . P o a t e şi d e aceea,
Desigur, faptul că o p i e r d e pe Sandra cele m a i f r u m o a s e , m a i r e a l i z a t e scene sînt
( m a i receptivă la farmecele centrului îna­ cele d e a n s a m b l u , p e c a r e a u t o r u l le-a s u g e ­
intaş V i n c e n l ) . f a p t u l c ă este a l u n g a t d i n r a t , d a r c ă r o r a r e g i z o r u l le-a d a t o e x t i n ­
casa p ă r i n t e a s c ă (pînă Ia u r m ă mama nu dere destul de m a r e î n e c o n o m i a spectaco­
mai vrea să f i e d e r a n j a t ă ) , d a u l î n ă r u l u i l u l u i . Ceea c e n u e r ă u . A ş t e p t ă m î n s ă a c e e a ş i
P b i l t o n u n s e r i o s p r i l e j d e reflecţie. P r o b a b i l v e r v ă şi p a s i u n e î n r e a l i z a r e a u n u i s p e c t a ­
v a î n v ă ţ a o m e s e r i e . D a r d a c ă reuşeşte s a u c o l c u o p i e s ă o r i g i n a l ă c a r e să v o r b e a s c ă
n u — v o m a f l a . poale". într-o a l t ă p i e s ă . despre tineretul nostru, despre viaţa, pasiu­
C e r t e s t e că p e n t r u c o l e c t i v u l d e l a P i a t r a n e a şi i d e a l u r i l e s a l e .
Neamţ Ziggrr-Zaggcr constituie n u u n text
— ei u n e x c e l e n t p r e t e x t p e n t r u s p e c t a c o l :
pretext exploatat cu minuţie p e n t r u www.cimec.ro
tot Mihai Crişan
 VIATA SPECTACOLULUI
Urmărirea vieţii spectacolului după premieră, în constantele
şi modificările sale prevăzute şi neprevăzute, nu este pentru
redacţia noastră o preocupare noră. liestruetktrări ale spaţiului
de joc, nume noi pe afişele unor reprezentaţii mai de mult
intrate in circuitul teatral, variaţiile pulsului în relaţia cu publi­
cul, ne prilejuiesc revenirea, deocamdată, asupra eitorva montări
hi'.curcştene. Fireşte, vom relua această temă în continuare, con-
semnind şi alte spectacole mai vechi sciu mai noi eu distribuţii
primenite.

• A AII-A NOAPTE
de Shakespeare
la Teatrul „Bulandra"
Viaţa spectacolului, viaţa l u i de fiecare
z i şi d e f i e c a r e s e a r ă , e u n t ă r î m a l i m p r e v i ­
z i b i l u l u i : s î n t u n e l e c a r e se s e c ă t u i e s c r e ­
pede, transfonnîndu-sc î n gesturi de rutină ;
a l t e l e trăiesc şi î m b ă t r î n e s c normal, consu-
mîndu-şi pînă la ultima picătură resursele
d c v i t a l i t a t e ; s î n t şi c a z u r i r a r e c î n d . sul»
i n f l u e n ţ a c i n e ştie c ă r u i f a c t o r l ă u n t r i c s a u
d e c l i m a t , u n s p e c t a c o l m a i c l o r o t i c se o x i ­
genează brusc, căpătînd o surprinzătoare
e n e r g i e . A ş a s-a î n t î m p l a t , n u ş t i u c î n d şi
c u m , c u A XII-a noapte, care-şi sărbăto­
reşte z i l e l e acestea p r i m a a n i v e r s a r e ; n ă s c u t
c u p e r i p e ţ i i şi d i f i c u l t ă ţ i d e r e s p i r a ţ i e , a v e a
l a î n c e p u t u n a e r s t î n j e n i t şi m o m e n t e d e
s t r ă l u c i r e ; o g r a ţ i e f r a g i l ă se a m e s t e c a ciu­
dat cu hazul greoi, comun. Poale că m u ­
tarea p e scona-arenă d i n sala reamenajată
d e Ia G r ă d i n a I c o a n e i s ă f i r e p r e z e n t a t a c e l
impuls înviorător ; p o a t e că s i m p l a destin­
dere, plăcerea u n u i excepţional g r u p d e a c ­
tori d e a se î n t î l n i şi a j u c a î m p r e u n ă ;
poate că răspunsul s p o n t a n a l spectatorilor,
îndeobşte t i n e r i , rcncţinnînd proaspăt şi c u
s i m p a t i e faţă d e tonalitatea montării... Cert
o c ă a z i s p e c t a c o l u l , e l i b e r a t şi d e d e c o r u l
greoi, mişeîndu-se parcă i m p r o v i z a t î n spa­
ţiul convenţiei, a r e u n a e r senin, d e g l u m ă
s u p e r i o a r ă , care-i stă f o a r t e b i n e ; f a r m e c u l
actorilor (acest h a r d e atîtea ori reprimat
Ion Caramilru (Feste)

5C www.cimec.ro
cu jenă) operează n e s t î n j e n i l : f a r m e c u l a- în egală măsură spectacolului conceput dc
parle, f ă r ă a d j e c t i v î n s o ţ i t o r , a l I l e n e i P r e - George Teodorescu. Alăturindu-le scenelor
deseu ; f a r m e c u l niţcluş p e r v e r s a l l u i E m - de e x t e r i o r desfăşurate î n spaţii l a r g i , aerate,
merich Schaffer ; f a r m e c u l lunatec al lui interioarele devin, cu m a i mare pregnanţă,
Yirgil U g ă ş a n u ; f a r m e c u l acrişor a l i r i n e i închisori întunecate, sufocante, deformind
Petrescu ; f a r m e c u l acestui cuplu de neîn­ personalităţi umane, mutilînd existenţele.
c h i p u i t , c u r e a r e u ş i t să s c a p e d e l e s t , d e v e ­ Furtuna se d e z l ă n ţ u i e n e î n c ă t u ş a t ă , nimici­
nind imponderabil — Petrioă Gheorgbiu. toare, bătaia clopotelor capătă. într-adevăr,
hon viveur entuziast, şi M i r c e a Diaconu, rezonanţe dc glas ale d e s t i n u l u i .
prinţ diafan al prostiei candide... R e l u a r e a p e s c e n a s ă l i i m a r i a m a r c a t şi
T r e i n o i prezenţe p e afiş : R o d i c a S u c i u debutul scenic al actriţei Olga D e l ia M a -
(Măria), alertă, plăcută, încă insuficient eli­ lecsou, proaspătă absolventă a Institutului
berată de tracul pătrunderii într-o lume de teatru. Preluînd rolul Caterinci d c la
c o n s t i t u i t ă . D a n N u ţ u ( S e b a s t i a n ) , jucîn<lu-se Ix'opoldinn Bălănuţă — creatoarea acestui
d e t a ş a t de-a s e d u c ă t o r u l fără v o i e . Şi I o n rol la premieră — tînăra interpretă a
Caramdlru, u n Feste c u t o t i d altfel decît reuşit să-1 reconstruiască după datele
ineintătorul t r u b a d u r melancolic a l l u i Flo- sale, să realizeze o versiune proprie,
r i a n Pittiş : s î m b u r e d e m a t e r i e cenuşie î n necontrazieîndu-o, «Iar nici calchiind-o pe
jurul căruia totul capătă brusc altă rezo­ p r i m a . A c t r i ţ a şi-a i n v e s t i t e r o i n a c u s i n c e ­
nanţă şi a l t s e n s . S i l u e t a s u b ţ i r e şi s u p l ă r i t a t e şi c ă l d u r ă , a d e s e n a t - o c u l i n i i s i g u r e ,
are o mişcare vibrată d e a r c întins. Pri­ din fragilitate şi f o r ţ ă , d i n s p a i m ă , neli­
virea cade pe parteneri, pătrunzătoare ca n i ş t i d a r şi 0 c l o c o t i t o a r e d r a g o s t e d e v i a ţ ă .
u n f a s c i c o l d e r a z e R o e n t g e n . V o r b e l e sosesc Este o Catcrină foarte tînără, p l ă m ă d i t ă d i n
î n c ă r c a t e d e u n s u b î n ţ e l e s t ă i o s - a m a r şi se p a s i u n i nestăvilite, trăind c u forţă, c u m a ­
călătoresc m a i d e p a r t e , ' p e coarna u n u i v a l ximă intensitate fiecare bucurie şi f i e c a r e
d c i n d u l g e n ţ ă . A c e s t Feste înţelege oamenii nefericire.
şi f a p t e l e l o r , m o b i l u r i l e cele m a i tainice Sc c e r c relevata orchestrarea rolului ta
care-i a n i m ă — d a r n u - i j u d e c ă , b a l e oferă ansamblul spectacolului, acordarea lui la
g e n e r o s u n a l i b i . A t u n c i c î n d c o n s i m t e să t o n u l , l a s t i l u l general de i n t e r p r e t a r e , Be-
le ceară răsplată p e n t r u u n . s e r v i c i u , aceasta prezentaţiile ce v o r u r m a , v o r a d u c e de-
e f a v o a r e a s u p r e m ă p e c a r e le-o p o a t e d ă ­ sigur şi 0 î m p l i n i r e a personajului sub
r u i — căci l e lasă a s t f e l i l u z i a u n e i relaţii aspectul nuanţării, a l îmbogăţirii cu accente,
care n u există, u n e m b r i o n de c e r t i t u d i n e cu d e t a l i i e x p r e s i v e .
pentru a-şi a p ă r a m î n d r i a . E un fantast,
căruia zborul propriei imaginaţii îi joacă
m e r e u r e n g h i u l , l ă s î n d u - 1 d e z a r m a t ; şi a r e
o s l ă b i c i u n e s e c r e t ă , u n v i s i m p o s i b i l . . . Aşa-1
arată surîsul — cînd tolerant, cînd puţin
c r u d , cînd disperat. Şi sufletul l u i poetic : Olga Dclia Matecscu (Calcrina)
ca a l n e b u n i l o r , a l î n ţ e l e p ţ i l o r , a l b u f o n i l o r ,
c a r e n u v o r să p ă r ă s e a s c ă j o c u l de-a v i a ţ a ,
d e ş i i - a u p r i c e p u t t o a t e r e g u l i l e , şi d c a c e e a
se s t r ă d u i e s c c î t p o t să-i p l ă s m u i a s c ă un
orizont îndepărtat.
D a r şi c e e c h i p ă ! M a i p r i v i ţ i o d a t ă afi­
ş u l , şi d a ţ i - v ă s e a m a c e d e n s i t a t e d e t a l e n t
p e m e t r u p ă t r a t d e scenă...

• FURTUNA
de Ostrovski
la Teatrul National
„ I . L Caragiale"
M o n t a t ă , iniţial, p e scena C o m e d i a , Fur­
tuna l u i O s t r o v s k i p a r e a-şi f i g ă s i t ade­
văratele d i m e n s i u n i , l o c u l cel m a i p o t r i v i t ,
a b i a d u p ă m u t a r e a l a n o u l Naţional. Scena
m a r e d e a i c i creează senzaţia d e spaţiu ne-
sfîrşit, c o n f e r ă a t m o s f e r e i notă de monu­
m e n t a l i t a t e , d e g r a v i t a t e , n e c e s a r e p i e s e i şi
www.cimec.ro
 Acest actor, dintr-o plămadă specială, e
GAIŢELE l i p s i t î n s c e n ă d e g e s t u r i a c t o r i c e ş t i , şi o m e ­
nescul l u i adine are rădăcini îndepărtate.
Niţulescu e p r i n excelentă un teluric. Chi­
de Al. Kirifescu mistul l u i e mistuit insă d e l u n a t e c a che­
mare a pasiunii muncii, ambiţia realizării
Teatrul „ N o t t a r a ideii i i d e v a s t e a z ă e x i s t e n ţ a . .Niţulescu c o n ­
struieşte u n caracter c u o b i o g r a f i e răsucită
de p r o p r i a l u i aspiraţie spre realizare, p e n t r u
un bine social. I n . . v a g o n u l " l u i Kvcrac el
aduce in bagaje, alături de sticla miracu­
loasă, un a b u r vizionar şi n ă d u f u l vieţii. ,

MITICĂ POPESCU
de ţ a m i l Petrescu
la Teatrul „ I o n Vasilescu"
L a a p r o a p e u n a n d e la premieră, spec­
t a c o l u l c u Mitică Popetcu al Teatrului „Ion
\asilescu" a adăugat pe afişul său n u m e l e
a d o i n o i i n t e r p r e ţ i : M a r i a n a C e r c e l şi F l o ­
r i n Crăciunescu. M a r i a n a - Cercel, într-un r o l
de m i c ă întindere, schiţează o siluetă graţi­
oasă, conferă personajului o foarte uşoară,
dar binevenită nuanţă de autoritate.
fu rolul providenţialului inspector, care
v a schimba p r i n a p a r i ţ i a s a d e s t i n e l e p e r s o ­
najelor. Florin Crăciunescu este a u t o r al
unui moment c a r e se r e ţ i n e în spectacol,
unul d i n momentele grave, de inflexiuni
lirice, ale comediei. Actorul şi-a c o n s t r u i t
personajul cu simplitate, cu sinceritate a
expresiei, realizînd o scenă de autentică
emoţie, de caldă omenie.

Camelia Zorlescu (Wanda Serafim)

T. Zamfir
i'lorin Crâciimcscii (Secretarul general)

In spectacolul c a r e se j o a c ă necontenit
d i n o c t o m b r i e 1 9 7 1 , î n r o l u l „ f e m e i i fatale'
1

W a n d a S e r a f i m , o n o u ă interpretă : Camelia
Z o r l e s c u . Actriţa — a cărei frecvenţă sce­
n i c ă e c a m r a r ă î n u l t i m a v r e m e — s-a i n ­
tegrat bine î n n u c l e u l de la premieră. E a
aduce surpriză, o notă apăsată de mister,
j u c î n d c u o m a r e s i n c e r i t a t e drama i n at­
mosfera comediei.

UIATA E CA UN 1/AGON ?

de Paul Everac
la Teatrul Mic
în rolul c h i m i s t u l u i P i r l c a d i n Viaţa e ca
un vagon? de P a u l E v e r a c joacă a l t e r n a t i v
cu Florin Vasiliu, Vasile Niţulescu.

58 www.cimec.ro
ROLURI
ÎN PREGĂTIRE

LUCIA
DOROFTEI
Tealrul Najional
din Timişoara

A absolvit I.A.T.C. in anul 1968, fiind

repartizată la Teatrul Tineretului din
Piatra Neamţ, unde a jucat in : J o c u l
de-a vacanţa (Madame Vlntilă), Omul
c e l b u n d i n S i - C i u a n (Ml-Tzu), Noaptea
încurcăturilor (D-ra Hardcastle), Woy-
z e c k (Măria), Paharul cu apă (Abigail).
Din 1970 face parte din colectivul Tea­
trului Naţional din Timişoara unde a
jucat in : F u r t u n a (Mlranda), Vicleniile
l u i S c a p i n (Zerbinette), C a m e r a de ală­
t u r i (Mira), G a i ţ e l e (Margareta), O fată
imposibilă (Mirela), Micii burghezi (Ta-
tiana), Suflete tari (Ioana Boiu), A
doua faţă a medaliei (Fany Cluceru).

rie. l i n i apare ca u n personaj nou. Şi ca

— Deţineţi in Opera de trei parale rolul orice personaj nou. m ă î n t i i n p i n ă cu foarte,
lui Polly. Cum vă simţiţi in ..universul" foarte multe necunoscute. M ă strădui să le
brecht ian ? descifrez. D e o c a m d a t ă , am o imagine subiec­
tivă a s u p r a r o l u l u i . Poate că a d i n c i r e a trep­
— Am călcat p r a g u l acestui u n i v e r s î n tată a semnificaţiilor p e r s o n a j u l u i şi l u c r u l
p r i m u l m e u a n de teatru la Piatra .Neamţ. In cu regizorul Ion T a u b (cu care m ă înţeleg
Omul cel bun din Si-Ciuan unde m i s-a în­ de m i n u n e ) , î m i v o r d e z v ă l u i u n g h i u r i de
credinţat u n r o l dc trecere oarecum discretă : vedere, care mi-au stat p î n ă acuin î n u m b r ă .
proprictărcasa Mi-Tzu. S p e r că nu-mi ceri Sper că şi experienţa a c u m u l a t ă în cei şase
să iţi vorbesc despre „efectul de î n s t r ă i n a r e " ani de teatru să-şi s p u n ă şi ea c u v î n t u l în
sau in general despre m o d a l i t ă ţ i l e teatrului înţelegerea r o l u l u i .
hrerbtiau ; nu atît teoria b r e c h t i a n ă . cit poe­
zia teatrului brechtian, î n a i n t e de toate, m ă — Ce probleme speciale de interpretare vi
pasionează. sc pun ?

— Şi personajul ? — P r i n t r e multele probleme ale oricărui

— P o l l y ? E s t e o i u b i r e mai veche a mea.
E r a m s t u d e n t ă La I . A . T . C . c i n d . î m p r e u n ă cu
alţi colegi a i m e i , ieşeam de la c u r s u r i şi
d ă d e a m fuga la T e a t r u l „ L u c i a S t u r d z a B u ­
l a n d r a " , plictisindu-i pe portari cu r u g ă m i n ­
ţile noastre, ca să ne lase să i n t r ă m l a spec­
tacolul c u Opera de trei parale. A c u m î n s ă ,
la g î n d u l că o v o i î n t r u p a e u , m ă cam spe-
rol nou. de data asta există u n a foarte i m ­
p o r t a n t ă : v a trebui să şi cînt. A m orgoliul
să cred că, dacă Margareta Pîslaru a reuşit
să fie actriţă 'şi încă u n a foarte b u n ă ) , eu voi
izbuti să fiu... cintăreaţă. M ă c a r p u ţ i n , pu­
ţin ! D a c ă v a fi nevoie, a m să r e n u n ţ şi la
f u m a t (dar asta să r ă m î n ă însă î n t r e noi.
pentru că. d a c ă află regizorul, v a trebui să
m ă ţin de c u v î n t !...)

www.cimec.ro 59
 ROLURI
I N PREGĂTIRE

Horea Popescu, de p i l d ă , proaspăt venit la

N a ţ i o n a l , tn-a distribuit în Moartea unui ar­
tist de fioria L o v i n e s c u — unde trebuia să
fiu cel mai s i m p a t i c , cel mai î n d r ă g o s t i i , cel
mai... Mi-a p l ă c u t r o l u l , mi-a plăcut piesa,
mi-a p l ă c u t T o m a D i m i t r i u , mi-a plăcut E u ­
genia P o p o v i c i , — ce să m a i v o r b e s c de
I linca T o i n o r o v e a n u «-are era iubita mea (iu
piesă). A p o i , acelaşi D o r e a P o p e s c u m-a dis­
tribuit in Coana Chiriţa — n u într-un r o l ,
ci i n cinci : lx>onaş şi ipostazele lui — I n ­
spectorul, Mrişcarul, Ţ ă r a n u l , A f l o r i ţ a .
Profesorul şi regizorul m e u d i n ţ i i mi-a fost
m a e s t r u l Pinţi, care m-a i u b i t c a u n a l doilea
tată. L u i ii datorez m u l t d i n ceea ce a m fă­
cut (dacă a m făcut ! ) . D a r cind găseşti un alt
regizor, care să te u r m ă r e a s c ă în carieră, aşa
c u m a făcut H o r e a P o p e s c u s a u M i h a i B e r e ­
chet, e şi asta o fericire.
...A u r m a i P a u l E v e r a c c u Fluturele.
— Aş vrea să...
— D a , n-am uitat unde a m vrut să a j u n g .
A a p ă r u t noua şi f r u m o a s a sală a T e a t r u l u i
.Naţional, a „ a p ă r u t " Danton, a a p ă r u t M i r c c a
A l b u l e s c u — d i r i j o r tot H o r e a P o p e s c u . Zice :
..far a m o p i t ă p e n t r u tine. F a i n ă . Camille
Desmoulins". A ş a este. P e r m a n e n t l a dreapta

FLORIN
lui D a n t o n . U n superb r o m a n t i c , u n î n d r ă ­
gostit de v i a ţ ă , u n î n d r ă g o s t i t de r e v o l u ţ i e ;
u n u l d i n cei m a i m a r i ziarişti, c a r e trăieşte
PIERSIC şi moarte a r z î n d c a o f l a c ă r ă .
A m a v u t multe replici frumoase î n m u l t e
piese, d a r u n a c a a s t a , m a i r a r : „ Ş t i u . M i r

Tealrul Najional lioanc şi m i l i o a n e de o a m e n i a u murit... M i ­

lioane şi m i l i o a n e v o r m u r i . (...) D a r n u m a i

„I. L Caragiale'
moartea m e a c moarte a d e v ă r a t ă " . . .
— Încă ceva despre...
— A c u m , î n c l i p a î n oare s t ă m de v o r b ă ,
sînt atît de preocupat şi î n g r i j o r a i p i u ă la
ol>se«ie d c I o n n e b u n u l d i n Năpasta lui Ca­
0 convorbire cu Florin Piersic nu c
ragiale, de spectacolul acestui pasionat regi­
uşor dc obţinut. Dimineaţa repetă (pe
zor I o n C o j a r (spectacol ce v a i n a u g u r a cea
scena mare a Naţionalului) D a n ton.
de a d o u a sală a N a ţ i o n a l u l u i ) , de m e m o r a ­
paralel cu .Năpasta (pe scena mică).
bila creaţie a s u b l i m u l u i E m i l B o l t a , încît
La ora unu fuge la Vălenii de Munte,
C a m i l l e D e s m o u l i n s e u n d e v a foarte departe.
unde ptnă la ora şase după amiază e
De fa pt, e î n m i n t e a şi sufletul m e u , — c a
Cristea Jder din filmul Ştefan cel
toate r o l u r i l e pe care le-am j u c a t şi le v o i
M a r e . Scara, la ora douăzeci c Tudor
j u c a — şi-şi aşteaptă î n f r i g u r a t r î n d u l .
Vladimirescu in Zodia T a u r u l u i , iar
la ora douăzecişidouă treizeci, e în — Si cînd... ?
sfîrşit... Florin, cel ştiut de pe vremea — M î i n e d i m i n e a ţ ă repet I o n şi C a m i l l e .
lui l'eer Gynt, dispus să stăm de D u p ă a m i a z ă , cot l a cot c u S a v e l S t i o p u l .
vorbă despre... filmez pe a e r o p o r t u l Otopeni, rolul p r i n c i p a l
d i n Agentul straniu, d u p ă piesa l u i H . L o ­
v i n e s c u Omul care... D a c ă m a i v r e i s ă . m a i
— Camille Desmoulins din Danton-ui
a d ă u g ă m c e v a , m ă aflu pe scenă s a u î n c a ­
lui Camil Petrescu.
b i n ă . Şi c a să î n c h e i c u o replică a lui C a ­
— A c t o r i i . în general. sînt fericiţi c î n d
m i l l e : „ M a i a m de spus !"...
sînt d i s t r i b u i ţ i — cît m a i des posibil. D e c i .
c u aş avea toate m o t i v e l e să f i u u n actor
'om) fericit. Şi sînt. Măria Marin

00 www.cimec.ro
Fata nevăzută a scenei
Cind cineva scrie sau pro¬ al spectatorilor, în luminile reflectoarele. Recuzita, ince-
nunţă cuvîntul culise, cei din necruţătoare ale rampei, trec pînd de la cufere şi bastoane
jur ciulesc urechile, îşi freacă prin canoane greu de descris. pînă la hîrtia pe care va
miinile şi sînt gata să asculte Pregătirea unui rol înseamnă scrie Morarii legămîntul de
vreo picanterie, vreo intrigă, sute de ore de repetiţie, de căsătorie sînt la locul lor.
ceva. împotriva moralei, flefuire a personajului, ore „Fiecare spectacol, şi din
ceva... cabotinăresc, glume de exerciţiu şi memorare punct de vedere tehnic, îşi
deocheate sau mai ştiu eu acasă, de obsesie a unei are istoria sa. Avem şi noi
ce năzdrăvănii. Ei nu, în a¬ creaţii care sc înfiripează, a emoţii (spun maşiniştii), mai
ceastă cronică nu veţi găsi multor ore dc nesomn, ca să ales la piesele cu multe
nimic din toate aceste imu- apară, în sfirşit, in faţa schimbări de decor. Cum e
gerii, nimic, din uşurinţa cu noastră, fireşti şi proaspeţi, la Camera de alături. Miş­
care unii îşi închipuie că sc volubili şi perfecţi. ..Noi sin- cările tuturor lucrătorilor
întîmplă mirajul scenei, ni­ tem propriile noastre instru­ trebuie să fie perfect coordo­
mic din artificiile unei stu­ mente'* — îmi spune Silvia nate, altfel riscăm să ne îm­
pide romanţări a vieţii ac­ Popovici, „noi nu avem us­ piedicăm unii de alţii, sau
torilor. Actorii sînt truditori tensile, din afară, utilajul CU să depăşim timpul şi să se
ai scenei care traduc în act care producem sîntem noi.
aprindă lumina peste noi.
artistic cronica vie a vremii. Noi sîntem solicitaţi cu toată
Sîntem cronometraţi ea spor­
Printr-un travaliu greu de fiinţa noastră, iar uzajul a¬
tivii de performanţă. Cu­
imaginat, din sala de spec­ cestei aparaturi nu este plă­
noaştem piesele replică cu
tacol, artiştii sculptează în tit decît cu aplauze. Pentru
replică, ne-am format ure­
mişcare, cuvînl şi sentiment, fiecare rol trăim într-o ten­
chea în decursul anilor. Nc
icoane pentru sensibilitatea siune ca la arcul voltaic. Nu
dăm seama şi noi cînd mer­
publicului. Spectacolul văzul văd cum ar fi posibil ca tea-
ge şi cînd nu merge un spec­
din culise este ceva unic tr]td să dăinuie dacă nu ar
tacol. De fapt actorii şi re­
prin complexitate şi. iată am fi existat dăruirea generaţi­
gizorii ne întreabă uneori ce
zis. armonie. „Noi nu ne ilor de actori".
credem noi. Noi sîntem pri­
putem permite să ne în­
Am început această cronică mii spectatori".
toarcem spatele unul altuia,
în culisele Teatrului Naţio­ Ora nouăsprezece şi cinci­
pentru că depindem unul de
nal, eu o oră înaintea spec­ sprezece minut!' : Marin Mo­
altul, sţiunea o actriţă. Mun­
tacolului, în compania acto­ rarii şi Gh. Dinieă s-au ma­
ca noastră este o muncă de
rilor Marin Morarii. Silvia chiat şi şi-au îmbrăcat cos­
comunicare ; altfel nu ar
Popovici, Gh. Dinieă. Rodica tumele. Nu prea au chef de
exista artă". Scena şi culisele
Popescu. dar şi alături dc vorbă. Spectacolul ( T r e i fraţi
sînt o uzină vie, producă­
Puiu Mirea. regizor tehnic. g e m e n i v e n e ţ i c n i ) este o re­
toare de frumos. în care
Vladimir Antoci (machiaj) luare după trei luni. „Tre­
munca regizorului, tehnic, a
Petrei Nicolae (maşinist),
buie să dăm la o parte toate
maşinistului, a electricianului, lingă Gh. Băltăreţul şi Vasile
rămăşiţele care ne-ar împie­
a recuziterului, a machioru­ Mănescu (electricieni). Ungă
dica să interpretăm rolurile
lui, a cabinierilor, este slrîns Gh. Avram, recuzitei- şi alţii,
ea la premieră.' înaintea
legată de reiişita actului ar­ pe care. eonslrînşi de spaţiu,
spectacolului toţi actorii trec
tistic. Tehnicienii din culise nu-i mai numim. Decorul,
prin această stare. Fiecare în
îşi desfăşoară activitatea în din fier. seîndură şi pînză
felul său. Noi nu facem o
spatele artei sprijinind-o cu de sac, este montat de la ora
excepţie". In scenă nu se stă
braţele, eu neodihna şi devo­ şaptesprezece, lumina, con­
nici o clipă, fiecare replică,
tamentul lor, întotdeauna form indicaţiilor, fixată, ră-
fiecare cuvînt este materiali­
impresionante .Actorii, pînă mîne doar ea în momentul
zat în mişcare, exprimat în-
a ajunge sub ochiul exigent spectacolului să se aprindă

www.cimec.ro 61
 ir-o gestica luxuriantă care in teatru şi n-am lipsii nici fiziologice ţie care le încer­
aminteşte commedia dell'arte. măcar o singură zi, nici o căm, consumul nervos com­
Microfoanele din cabină a¬ singură dală de la momentul parabil cu al unui rhit\trg
mintesc <ltu nou ora la care ultimei cortine. Viaţa mea e iu operaţii'. Aj)oi trebuie
ne aflăm si cil mai avem aici. Oxigenul nostru este să-ţi cunoşti hi ne toate cali­
pînă la începerea spectaco­ praful de pe scenă" încheie tăţile şi defectele ea să le
lului. Pe săli. actorii sc Puiu Mir ea. poţi stă pini şi cravaşa. Se
plimbă, vorbesc în şoaptă, I întăresc spectacolul dc la întîmplă ceva ciudat. aş
spun cile o replică sau re­ arlechin. Vervă, transpiraţie, spune : in ziua spectacolului
petă o mişcare. Machiorul cămăşi leoarcă de sudoare se decantează rolul de care
retuşează măştile şi verifică schimbate la repezeală. Mo­ ai nevoie. Chiar dacă. să
perucile. „Ni se dă «in păs­ rarii (dar nu numai dinsul) zicem, joci nouă riduri in­
trare» o creaţie pe care pierde trei-patru kilograme tr-o stagiune, există acea me­
trebuie să o oferim publi­ din greutate pînă la sfirşitul morie profesională care-ţi a¬
cului aşa cum ne-a fost pre­ spectacolului, li compar cu duce textul pe tavă. Repli­
dată dc către regizor la pre­ alergătorii dc nursă lungă. cile înecj) să curgă, sini le­
mieră. Dacă în prima peri­ Sint de acord, dar îmi spun : gale de stările pe care începi
oadă, cea a repetiţiilor, regia să adaug faptul că trebuie să să le trăieşti, de mişcări,
tehnică este un accesoriu, vorbească tot timpul şi nu cuvintele apar din inconşti­
după premieră, noi răspun­ numai să vorbească pur şi ent in prim-plan şi le ros­
dem. Montarea trebuie să fii' simplu ci să şi contureze teşti aşa cum le-ai asimilat
întocmai, proaspătă, perfectă personajele, să suporte lu­ cindva. Favoarea publicului
fu cil e mai bună munca mina şi corsajul costumelor, o plătim prin zile şi nopţi
făaută in spatele decorului, să simtă şi să protejeze par­ de căutări şi prin faptul că
eu al ii. atunci cind se lasă tenerul, să nu uite nimic... sinlem oamenii fără sărbă­
ultima cortină, aplauzele pe in pauza spectacolului, Sil­ tori".
care le primesc actorii ne via Popovici încă mai păstra Mult timp după terminarea
bucură şi pe noi. Vorbind respiraţia, aertd, glasul per­ spectacokdui, Marin Morarii
de ultima cortină : vreau să sonajului său. ..Actorului îi încă sc odihnea întins pe un
amintesc că există o demni­ trebuie linii) de liniştire, de fotoliu, iar maşiniştii demon­
tate a ultimei cortine ; nu revenire la starea lui nor¬ tau decorul şi pregăteau sce­
trebuie să facem din ridi­ mală. Firescul din scenă, na pentru a doua zi...
carea şi lăsarea cortinei un performanţa unui rol ne
mijloc dc solicitare a aplau­ costă foarte mult, s-au făcut
zelor. Sînt de patruzeci de ani testări care arată modificările Coman Şova

TEATRUL DE PĂPUŞI
sa d e v e n i t la t e a t r u . L e l e m a i r e c e n t e s î n t :

Sibiu: O fetiţă caută un cinice de Alecu P o p o v i c i ,

a u t o r consacrat ca favorit a l c o p i i l o r m a i
m i c i şi m a i m a r i ( v e r s i u n e a în l i m b a ger­

două musicaluri
mană — Xikolnus Reiter). la secţia ger­
m a n ă ; şi Trei iezi cintăreţi, adaptare după
basmul l u i I o n Creangă, debut dramaturgie
al p ă p u ş a r u l u i sibian Andrei Gîlea, la sec­

cu păpuşi ţia r o m â n ă .
C o i n c i d e n ţ ă s a u preocupare s i s t e m a t i c ă ? —
a m b e l e s p e c t a c o l e sînt m u s i c n l u r i , m i c i p o ­
Fără răgaz p e n t r u d i l e m e l e , s i n c o p e l e şi vestioare puse pe muzică, în care u n erou-
f u r t u n i l e i n t e r i o a r e p e c a r e şi l e p o t î n g ă d u i a e l o r se m i ş c ă î n m i n i a t u r a l a l u m e a p ă p u ş i ­
teatrele pentru adulţi, surorile l o r mezine, lor.
t e a t r e l e d e p ă p u ş i , îşi u r i n e a z ă p a s u l l o r g r ă ­ I n 0 fetiţă caută un cintec, titlul spune
bit, c o m a n d a t de r i t m u l egal a l întâlnirilor t o t u l : p e n t r u a-şi c o n v i n g e r ă s f ă ţ a t u l f r ă ţ i o r
p e r i o d i c e c u c o p i i i . L a S i b i u , fiecare d i n cele să se c u l c e şi să a d o a r m ă , o f e t i ţ ă p l e a c ă î n
d o u ă secţii, r o m â n ă şi g e r m a n ă , p r o d u c e o căutarea cîntecului cerut, colindînd printre
premieră pe lună : aşa sună a n g a j a m e n t u l p ă s ă r e l e şi . a n i m a l e m i c i — u n d e f i e c a r e îşi
fată d e u n întreg p o p o r l i l i p u t a n d e a b o ­ a r e cîntecelul s ă u — , p î n ă l a h o t a r u l lumii
n a ţ i , c a r e . f i e p l o a i e f i e s o a r e . îşi a r e z i u a d o m e s t i c e , u n d e p î n d e ş t e . ca în m a i t o a t e p o -

62 www.cimec.ro
v e ş t i l e ce se r e s p e c t ă , l u p u l , a c e a s t ă c o n v e n ­ A c e s t e m o n t ă r i a g r e a b i l e , t o n i c e , realizaţi*
ţie a t o t c u p r i n z ă l o n i e a .spaimelor copilăriei. amindouâ de r e g i z o r u l I o n H i n d o r c a n u , a u
D i n a p r o a p e î n a p r o a p e , ea a r e m e r e u un c o m u n ă plăcerea j o c u l u i , a peripeţiei, c o m u ­
a j u t o r d e «lai : d e e l i b e r a t şi <le a d u s m a ­ nicativitatea ; preocuparea pentru invenţia
m e i s a l e p u i u l , o s t a l e c l a s p e c i a d u ş m a n ă şi specifică a r t e i p ă p u ş ă r e ş t i , p e n t r u o r i g i n a l i t a ­
m a i puternică — vrăbiuţa e în ghearele p i ­ t e a si r a f i n a m e n t u l m î n u i r i i , e î n a m b e l e c a ­
s i c i i , p i s o i u l e i u cuşca c î i n e l u i , căţelul a z u r i m a i palidă. Consecinţă, p r o b a b i l , a u n o r
fost luat de m ă g a r , m ă g ă r u ş u l e a m e n i n ţ a t c o n d i ţ i i de creaţie m a i m o d e s t e , a p r e s i u n i i
să-1 m ă n î n c e l u p u l — , î n t r e p r i n d e r e i n c a r e necruţătoare a t i m p u l u i de elaborare...
d o v e d e ş t e c u r a j şi h o t ă r i r e , ceea ce-i a d u c e
prietenia blajinelor necuvînlătoare. Fireşte,
n - a r f i f o s t e x c l u s ca şi l u p u l să f i a v u t u n I. P.
p u i , răpit la r i n d u l său de l e u . D a r u n d e
a m ajunge dacă, d i n s e n t i m e n t o r i d i n p r i n ­
c i p i u d e d r e p t a t e , n e - a m o c u p a şi d e d r a ­
m e l e d e e x i s t e n ţ ă a l e l u p i l o r ? ! A ş a că t o t u l P.S. Şi o întrebare mai generală, (intimi
se t e r m i n ă c u b i n e , f e t i ţ a d e s c o p e r i n d c î n t e - nu atît teatrul sibian, cil preocupările de
c e l u l î n p r o p r i a e i i n i m ă c a l d ă şi g e n e r o a s ă . perspectivă a\e creatorilor genului : oare mo­
E o istorioară t a n d r ă , senină, i m p r e g n a t ă de dul acesta de spectacol — încetăţenit cu ex­
respectul firesc, neostentativ, p e n t r u t o t ce celente rezultate în mai toate teatrele de pă­
e v i a ţ ă , a cărei m o r a l ă s i m p l ă d a r f u n d a m e n ­ puşi —, scontînd pe participarea fără rezerve
tală c o p i l u l o asimilează pe nesimţite. a micilor spectatori la desfăşurarea acţiunii,
I n r o l u l fetiţei, L i l l y K r a u s s a c o n d u s j o ­ stimulînd la tot pasid reacţia sonoră, replica
c u l , d i a l o g î n d s i m u l t a n c u c o p i i i d i n s a l ă şi directă şi imediată, solicitînd răspunsuri şi
cu animalele-păpuşi de p e scenă, legînd lao­ păreri, nu-şi conţine, la un moment dat
laltă c u prospeţime nişte peripeţii desfăşu­ (după ce şi-a îndeplinit rolul dc a trezi in­
r a t e d e s t u l d e l i n i a r . I-au d a t r e p l i c a , v o r ­ teres şi a descătuşa spontaneitatea), primej­
b i n d , cintînd (partitura spectacolului : Con­ dia autodistrugerii ? 0 sală de copii de gră­
s t a n t i n I r i d o n ) şi m i ş e î n d u - s e , p r i n i n t e r m e ­ diniţă sau din clasele mici, fremătind de
diul păpuşilor, Margareta Neogu, Johanna emoţie şi agitîndu-se, e, fireşte, în sine, cel
Wagner, Ileana Cheregi, Hannes Roppelt, Oti mai îneîntător spectacol cu putinţă. Dar, la
Strasser, M a r i a n n e Kraft, Gunter Bock. 0 drept vorbind, înăuntru e un asemenea va­
secvenţă se reţine : aceea a v r ă b i u ţ e l o r . carm, încît cu greu şi prea puţin se mai
C u p i e s a sa d c d e b u t , Trei iezi eînlăreţi, aude din ce se spune, cu glasuri subţiri, de
A n d r e i G î l e a p a r e să se î n s c r i e şi e l î n a c e a pe minuscula scenă. Acestui public nici nki-i
„nouă şcoală" în care A l e c u P o p o v i c i a fost trece încă prin minte că teatrul înseamnă
magistru : şcoala care a preluat basmele şi ucenicia receptării, exerciţiu de autostă-
clasice, deşurubîndu-le puţin pe la articulaţii, pinire, participare interiorizată... Fireşte că e
p e n t r u a face loc î n alcătuirea l o r u n o r ner­ prea devreme pentru a formula, ca atare, ase­
v u r i s e c u n d a r e , u n o r p e r s o n a j e de referinţă, menea pretenţii : dar oare o „şcoală a specta­
u n o r a l u z i i la l u m e a copilăriei de a z i , p e n t r u torului" (cu atîţia repetenţi printre adoles­
a realiza transcripţia într-un l i m b a j f a m i l i a r cenţi, şi chiar printre adulţi) n-ar trebui să
acestora. Aşa, iezii joacă fotbal cu echipa înceapă treptat-treplat, din primii ani de
i e p u r a ş i l o r , i a r reacţia colectivă a „copiilor contact cu scena ? Fiindcă, altfel, saltul e
pădurii" la necazul familiei căpreşti e de prea brusc, şi mulţi trec „dincolo" cu nea-
s o l i d a r i t a t e p i o n i e r e a s c ă şi d e j o c d e t e c t i v ; stîmpărul copilăriei...
i n v r e m e c e l u p u l şi u r s u l , p e r s o n a j e j u c a t e
dc a c t o r i , sînt t r a t a t e ou m ă s u r a c o m i c u l u i de
estradă. N o t a deosebită o d ă m u z i c a : r i t m u r i
m o d e r n e d e j a z z . a n t r e n a n t e , l i m p e z i şi d e
bun-gust (compozitori : N i c o l a e I o n e s c u şi
George D a v i d ; interpretare : Vocal Jazz
Quartet, acompaniat de orchestra Artex
G r o u p ) , p r i m i t e de c o p i i în m o d u l cel m a i
f i r e s c , p e n t r u că f a c p a r t e d i n a m b i a n ţ a în
care e i trăiesc. P ă p u ş i l e sînt d r ă g ă l a ş e , n o s ­
time (scenografia, Lidia Schuster) ; u n tablou
saltă peste acest c a l i f i c a t i v , p r i n t r a n s p a r e n ţ a
f e e r i c ă a i m a g i n i i şi p r i n t r - o m î n u i r c i n s p i ­
rată — cel a l c o n c e r t u l u i broscuţelor în l u ­
mina viorie a lunii. înconjurat de colegii
săi ( I r a Ş e r b a n , M ă r i a Strelciuc. Emilia
Ivănuş, V i o r e l Oancea, Sanda M o g a , M a r i a n n e
Kraft, Petrieă Baroncea). păpuşarul-autor
A n d r e i G î l e a şi-a a s u m a t r o l u l i n g r a t a l l u ­
p u l u i , j u m u l i t cu f u r i e în l u m e a b a s m u l u i
şi o c ă r î t p e t o a t e v o c i l e , „ l a s c e n ă d e s c h i s ă " ,
de către c o p i i .

www.cimec.ro 63
 mânesc" în clădirea primei
Spectacol —
Note
scene a ţării ! Urîndu-ţi ast­
fel,
mai
lui
avem
George Franga
ee-i ura...
nu
dialog
•
Un recent spectacol al tele­ In reţrertoriul Teatridui
viziunii noastre cu drama lui Unde sini monografiile în­ Mie, spectacolul V r e ţ i să j u ­
A . lorga C o n s t a n t i n Brînco- chinate marilor noştri actori ? c a ţ i c u n o i (alcătuit de Alecu
veanu ne arată o dală in întrebare legitimă, căci in Popovici) se impune eu
plus cît de primejdioase sînt ultimul timp istoriografia spontaneitate şi vioiciune în
etichetele perpetuate comod noastră dc teatru este cum­ rlndurile publicului de copii,
în timp. Cind se vorbeşte plit de săracă. De la volumul trezind în acelaşi timp inte­
„doct" despre ..scăderile" scri­ lui loan Massoff „Petre Li- resul părinţilor ..de toate
sului lilcrar al lui lor ga se ciu si vremea /i/i" aii trecut virslele".
citează imediat opera sa dra­ trei ani. Să nu ni se răs­ Spectacolul conţine frag­
matică şi anecdotica repre­ pundă că aceste monografii mente din opera dramatică
zentării ei pe scena Naţiona­ ar fi „nerentabile", că ..li­ a lui Vasile Alecsandri ce
lului sau pe scena Teatrului brarii" nu le-ar da tiraje... captivează atenţia micilor
Ligii Cult unde. Cită nedrep­ Scuza nu-şi găseşte acoperi­ spectatori pînă la o lot (dă
tate faţă de marele istoric ! re, căci întotdeauna cind au jmrticiparc. Structura repre­
In rostirea lui Ştefan lor da- fos! scrise Studii despre oa­ zentaţiei este vădit nova­
che. magnifica limbă a epocii meni de teatru — bune sau toare, mizind pe o relaţie
brîncoveneşti a prilejuit o rele — s-au tif)ărit în tiraje pţublic-soenă dirijată cu stib-
sărbătoare a spiritului. Stiliil suficiente. Aşadar... Aşadar t Uitate şi inteligenţă.
de rafinare cronicărească. ierte-ni-se o întrebare a în­ De la început copiii sînt
dramatic şi expresiv, a reve­ trebărilor : Institutul de isto­ interpelaţi. Ar vrea o con­
lat un autor eu un simţ sce­ ria artei — secţia de tea­ ferinţă ? Bineînţeles, această
nic sui-gencris. Citiţi (sau re­ tru — ne dă la intervale de perspectivă ii nemulţumeşte
citiţi) fără prejudecată Ovi­ cîţiva ani doar ..Istoria tea­ şi răspund printr-un ..nu"
diu, Doamna lui Ieremia. trului în România" — şi a¬ zgomotos şi viu. Urmează un
Tudor Vladimiroseu. Canleinir ceea eu colaborări masive din conctirs-ghiciloare care le so­
Bătrînul, Moartea l u i Dante. afară ? licită din nou disponibilită­
S f î n t u l F r a n c i s c ele. şi %<eţi ţile de curaj şi isteţime, fâ-
întregi imaginea despre isto­ eindu-i din spectatori, parti­
ria dramaturgiei române eu cipanţi. După momentul unei
un capitol însemnat. Chiar şi pantomime reuşite urmează
acolo unde pretextul scenic o ingenioasă prezentare a
parc convenţional. ştiinţa operei lui Alecsandri de la
scrierii unei replici trage la past citiri pînă la creaţia tea­
sine greutatea atenţiei. E trală. Referirile sînt accesi­
timpul să-l retipărim pe Nu facem cunoscută înde­ bile, construite pe o cu­
N. lorga — dramaturgul ! ajuns generoasa iniţiativă a noaştere adîncă a psihologiei
..F.leetrecordului" de a oferi copiilor. Personajul Chiriţei
pe disc — î n interpretări an­ este primit cu un murmur
• tologice — fondul de aur al de recunoaştere şi bucurie.
dramaturgiei naţionale. To­ De altfel, ultima parte a
Nedezminţită patimă ! Ca
tuşi, ţmtrivit programelor a- spectacolului este rezervată
şi acum treizeci de ani,
naliticc noi, şcidile cumpără cunoscutei comedii Chiriţa
George Franga îşi aşează mu­
masiv ..teatru j>e disc". Cabi­ î n p r o v i n c i e . .Sc mizează pe
zeul în noul local, piesă cu
netele metodice de literatura aceeaşi insinuare a complici­
piesă, temător pentru fiecare
română prilejuiesc elevilor, tăţii spectatorului du actorul,
relicvă. II vezi dimineaţa, i!
după orele de predare, au­ pe acelaşi joc care desfiin­
vezi la prinz. îl vezi scara,
diţii care facilitează înţelege­ ţează frontiera limitat oare
în sute de druniuri, cărînd
rea textului. Reuşita estetică dintre sală şi scenă. Orice
avutul nepreţuit din care
şi pedagogică a iniţiativei nu rigiditate este anulată. Evi­
s-au plămădit şi s-or plămădi
mai are nevoie de comen­ dent, interpretarea actori­
mereu istorii ale scenei na­
tariu, în magazinele, de cească este remarcabilă, con­
ţionale. Ce ne-am fi făcui
specialitate ultima ujxtriţie struită pe o justă înţelegere
fără tezaurul Iui Franga '.'
— ..Suflete tari" de Camil a profilului acestui gen dc
Iată. deschidem recentul ro-
Petrescu cu Ion Manolescu, spectacol. Actorii adaugă
lum III din tratatul acade­
C onstantin Codrescu, Tantzi spontaneităţii şi firescului
mic al ..Istoriei teatrului în
Cocea etc. Discoteca noaslră jocului o perfectă capacitate
România". Bogata iconografie
tic teatru, deja bogată, aş­ de convingere şi expresie.
se datorează aproape exclu­
teaptă noi titluri. Spre min- Areadie Donos in Chiriţa
siv colecţiilor muzeului. Să
dria tuturor. întruchipează personajul in­
nu mai amintim documenta­
tuind linia tradiţională a
rea... Tinereţe fără bătrineţe.
..muzeu (d teatrului ro­ lonuţ Niculescu unui Matei Millo şi a unui

04 www.cimec.ro
Miluţă Gheorghiu, şi con­ este şi Jana Gorea în rohd jucaţi cu n o i? este demnă
feră situaţiilor un comic ire­ Mamei Angheluşa, care a¬ de continuat şi aprofundat,
zistibil. Tudorel Popa dispu­ duce in linia spectacolului avînd o incontestabilă efica­
ne de o replică calitativă ce un plus de coloratură şi di­ citate în modelarea artistică
întregeşte starea generală de namism. Pianul este şi el o
şi etică a celor mici. Să-i
destindere şi entuziastă an­ prezenţă constantă şi opti­
<dnşi^uim să se joace învă-
gajare. De asemeni. Mitică mistă. Calităţile muzicale ale
ţînd. Nu ne mai rămîne. de­
Popescu. Elena Pop. ca şi lui Andrei Mullcr. se afirmă
cît să-i mulţumim Teatrului
cu acest prilej. Factorul or­
tinărul şi talentatul MJşu Mic pentru înţelegerea dic­
donator şi unificator al în­
Dinvale. valorifică posibili­ tonului horaţian : ..utile
tregului spectacol este C. Di-
tăţile de comunicare in acest dulci".
nescu. semnatarul direcţiei de
univers polarizat de atenţia
scenă.
receptivă a copiilor. O fi­
Modalitatea teatrală pro­
gură interesantă şi pitorească pusă de piesa Vreţi să v ă Oana Măria Măciucă

Cu aceasta, revista „Arhi­

C Ă R Ţ I - REVISTE tectura"
xmet
pătrunde
problematici
în sfera
esenţiale

Arhitectura
pentru spectacolul modern :
arhitectura locului de joc.

nr. 1/1974
Arhitectul scenograf Dan Ji-
tianu descrie, istoric şi teh­
nic, modificările aduse sălii
de la grădina Icoanei a Tea­
trului ..Bulandra". pînă la
Semnalăm cititorilor noştri trale româneşti construcţiile
cristalizarea actualei formule
care se interesează de pro­ din Craiova şi Tg. Mureş.
de polivalentă funcţională.
blema construcţiilor teatrale In prefaţă, prof. arh. As- Pentru uzul celor ce nu sînt
ultimul număr (1/74) al re­ canio Damian întreprinde o direct „oameni ai scenei", el
vistei „Arhitectura", dedicat. analiză critică multilaterală, expune sintetic, în articolul
in cea mai muri' parte, noilor discutind diferitele aspecte „Teatru, regie, scenografie",
edificii dăruite recent teatru­ ale acestor creaţii arhitectu­ cîleva teze de principiu ale
lui românesc. Sumarul volu­ rale prin prisma modului gindirii teatrale contempora­
mului este astfel conceput aum se subordonează ele ne, asupra actului teatral şi
scopului final — servirea a dinamicii raporturilor din­
incit se oferă, simultan, o pre­
spectacolului, a publicului, tre componentele sale. Arti­
zentare şi o analiză a reali­
în ultimă instanţă, a cerin­ colul este ilustrat cu foto­
zărilor arhitecturale, conside­
ţelor vieţii culturale a ora­ grafii de decor demonstrînd
rate nu în sine, ci în ra­
şului ; criterii realiste, clar nesfirşita varietate de posi­
portul lor firesc — care este
formulate, operează în argu­ bilităţi ale scenografiei, azi.
acela de instrument — faţă mentarea judecăfUor de va­ La capitolul „Cadran", re­
de actul teatral. Arhitect ii- loare, atît în ce priveşte vista îşi întregeşte preocupa­
autori ai proiectelor (Ale­ construcţia propriu-zisă, cît rea prin prezentarea Operei
xandru Iotzu pentru Teatrul şi în ce priveşte dotarea din Sydney, capodoperă a
Naţional din Craiova, Con­ tehnică. gindirii arhitecturale moder­
stantin Săvescu. pentru Tea­ ne, a Teatrului Mic din Var­
O interesantă confruntare
trul din Tirgu-Mureş) expun organizează redacţia între şovia, a unui teatru ce se
principalele dale ale creaţi­ creator şi beneficiar, prile­ va construi la Vicenza (Ita­
ilor lor : amjdasamenttd şi juind o înlilnire a proiec­ lia) şi a proiectelor pre­
valorificarea acesVnia în con­ tantului arh. Alexandru Iotzu miate la concursul pentru
diţiile specifice, integrarea în cu actorul Amza Pellea, di­ Opera din Belgrad.
arhitectura oraşului, elabora­ rectorul Naţionalului eraio-
Iniţiativa revistei „Arhi­
rea temei şi modificările ei vean. Aprecierea celor ce vor
tectura" conturează în mod
concrete, particularităţile con­ folosi acest perfecţionat in­
exemplar existenţa unui teri­
structive, programul func­ strument artistic este cu atît
toriu de preocupări comun
ţional şi estetic. Planuri mai entuziastă, eu cît — se
arest or domenii ale creaţiei
detaliate ah- clădirilor. în­ subliniază in convorbire —
care au atît ea puncte de tan­
construcţia este astfel pro­
soţite de date tehnice, foarte genţă : arhitectura şi artele
iectată încît, pe măsura ne­
multe fotografii, din unghiuri spectacolului, şi oferă celor
cesităţilor şi a posibilităţilor,
diferite. ale exterioarelor, ce se mişcă în ambele do­
se vor putea întreprinde, în
sălii, foaierelor, compun o menii un foarte Util dosar
viitor. reamenajarea sălii,
imagini' cuprinzătoare a a- documentar.
transformarea ei in teatru-
eeslei noi realităţi />;• care o arenă sau in teatru elisa-
reprezintă în viata artei tea­ betan.
www.cimec.ro I. P.
 SCENOGRAFIE

PAUL—CORNEL
CHITIC

Decorul pentru „Hamlet"

în spectacolul lui Dinu Cernescu

S c e n o g r a f i a globală la s p e c t a c o l u l „Hamlcl" M f o s l a m e n a j a t ă , este î n t r - a d e v ă r c a d r u l unei

n u o s l o u n d e c o r , e s t e u n c a d r u . P e s c e n ă se lentile p r i n care d e v i n v i z i b i l e elemente altă­
rosteşte a f i r m a ţ i a : „ D a n e m a r c a e s t e o î n c h i ­ d a t ă nesesizate, deşi e x i s t e n t e .
soare". 0 închisoare hipnotică, d i n care n i ­ D a r .această r e a l i z a r e a s c e n o g r a f u l u i e s t e
meni n u v r e a să e v a d e z e , ci dimpotrivă : aproape inseparabilă d e t e x t ; spectatorul
este j i n d u i t u l p e r i m e t r u a l i n v a z i e i l u i F o r - intră, v e d e , înţelege şi, o d a l ă c u p r i m a r e ­
t i n b r a s . M i c a s a l ă î n c a r e se d e s f ă ş o a r ă r e ­ plică, r e n u n ţ ă să m a i u r m ă r e a s c ă , să m e i i
p r e z e n t a ţ i a este D a n e m a r c a . a c o r d e s ă l i i - s c e n ă v r e o a t e n ţ i e s p e c i a l ă ; s-ar
zice că t o t a m e n a j a m e n t u l sălii a fost f ă c u t
Sala-sccnă e x p r i m ă u n punct' de vedere,
p e n t r u ş o a p t e l e c e l o r a f l a ţ i î n u m b r ă , şi nu
o funcţie extrasă d i n t e x t d e r e g i z o r ( n i c i ­
pentru replicile t e x t u l u i . Şi î n consens eu
decum neverosimila Danemarcă a l u i Shake­
viziunea regizorală, d e c o r u l n i c i n u t r e b u i e
s p e a r e * ) şi a n u m e r e g i m u l p o l i t i c a l t r a g e ­
să e x p r i m e c e e a ce d e j a a f o s t r o s t i i s a u
diei.
este r o s t i t p r i n g u r a l u i H a m l e t , c i şi p e
A s t f e l , r e p l i c a : „ D a n e m a r c a este o î n c h i ­ m a i d e p a r t e , să v i z u a l i z e z e c e e a ce n i m e n i
s o a r e " e s t e de-a d r e p t u l t a u t o l o g i c ă (toţi o d i n D a n e m a r c a l u i Cernescu n u îndrăzneşte
c o n s t a t ă m v i z u a l ) , pereţii l a t e r a l i a i 6ălii sînt să v o r b e a s c ă .
l u n g i , şi î n t o r t o c h e a t e coridoare pline de
ş o a p t e c a r e se î n c h i d c u u ş i d e f i e r , p o d i u ­ N i m e n i n u î n d r ă z n e ş i l c să s p u n ă c ă t r o n u l
m u l s c e n e i este a p r o a p e o c u r t e i n t e r i o a r ă d e noului r e g e se a ş e a z ă p e r m a n e n t pe cada­
închisoare, c u m u l t e g a n g u r i negre, placate vrele supuşilor, c h i a r dacă supuşii, c u m e
c u o g l i n z i t u l b u r i şi s u r / e . c a r e multiplică cazul l u i Polonius, a u fost adevăraţi fanatici
gardianul, pîndarul, perie j i u l . ai regimului. Abstracţia acestei f o r m u l ă r i
f'sle, în scenografia lui Ilehnut Stiiriner,
într-un astfel de regim t o t ce rosteşte
v i z u a l i z a t ă : există î n scenă u n obiect a f l a t
H a m l e t î n f a n t o m a t i c a sa n e b u n i e s î n t c o n s t a ­
î n m i ş c a r e , c ă r u i a m e r e u îi este schimbată
tări r e z u m a t e , t r u i s m e . P o l o n i u s observă că
p o z i ţ i a şi a n u m e t r o n u l . T r o n u l este p e r î n d
spusele l u i H a m l e t — c i u d a t p e n t r u u n n e ­
catafalc, masă a nunţii, alcov ; alternanţa
b u n ! — a u u n înţeles ş i , t o c m a i p e n t r u că
aceasta n u este c u n i m i c s p e c t a c u l o a s ă , este
v o r b e ş t e c u g l a s t a r e şi n u î n ş o a p t ă , p r i n ­
u n p r o c e d e u d e a c u m a r h i c u n o s c u t , şi m ă r t u ­
ţul este s u s p e c t a t d e falsă n e b u n i e .
riseşte d o a r o a b i l i t a t e s c e n o g r a f i c ă î n f o l o ­
Hamlet, pentru Dinu Cernescu, este s i r e a î n t r e g i i gaane d e u t i l i t ă ţ i c a r e decurg
unealta lui Fortinbras, o unealtă ne­ d i n f o r m a fixă a obiceiului. Ceea ce se
conştientă de scopul căruia îi slu­ adaugă I a m i ş c a r e a obiectului c f a p t u l c ă ,
jeşte. Luciditatea şi logica lui Hamlet r i t m i c , poziţia orizontală a înaltului t r o n , în
f u n c ţ i o n e a z ă n u m a i î n r a p o r t u r i l e sale i n d i ­ c h i p d e m a s ă şi a l c o v şi c a t a f a l c , s e m n a l e a z ă
v i d u a l e , d i r e c t e , d a r n u şi î n r e l a ţ i i l e p o l i ­ o victimă. D i n care r ă m î n e ca semn a l dis­
tice. P e n t r u a j u s t i f i c a o atare v i z i u n e r e g i ­ pariţiei sale, cîle c e v a , o m a n t i e , o eşarfă
zorală, t r e b u i a u v i z u a l i z a t e b r u t a l acele date aruncate neglijent pe masă, alcov, catafalc
ale t e x t u l u i , p e care î n a m b i g u i t a t e a sa l e R i d i c a r e a p e v e r t i c a l ă , r e v e n i r e a o b i e c t u l u i Ia
conţine î n potenţial ; t r e b u i a îngroşat c o n t u r u l p o z i ţ i a d e t r o n r e g a l s t r i v e ş t e şi a d a u g ă h
de c i r c u m s c r i e r e ; sala d e spectacol, aşa c u m p o s t a m e n t u l t i m e l e s e m n e alo fostei existenţe.

* ) E u ş o r d e c o n s t a t a t c ă i n d i c a ţ i i l e s c e n o g r a f i c e d i n „Hamlet" n u diferă t o p o g r a f i c
în m o d substanţial de indicaţiile din „Regele Lear" s a u d i n „Richard", ci doar conjunctural

66 www.cimec.ro
Sc a f l ă d e c i d o u ă o b i e c t e i n s c e n o g r a f i a s p e c ­ sieră ; d a r p î n ă l a a p a r i ţ i a t r u p e i , p u b l i c u l
t a c o l u l u i care figurează universul viziunii adoptă, p r i n transfer, taina c h i n u i t o r u l u i re­
regizorale : u n u l este a n s a m b l u l scenă-sală, g i c i d : în acest c o n t e x t , a d m i t e m înfiorarea,
c e l ă l a l t e s t e t r o n u l . E l e a u f o s t i n v e n t a t e şi tulburarea şi a l e r g ă t u r a panicardă care se
există n u ca să consfinţească ilustraţia i s t o ­ dezlănţuie d u p ă spectacol.
r i c ă , c i c a să f o r m u l e z e statutul politic a Poale părea forţată a s i m i l a r e a u n e i „trupe
c e e a ce se î n t î m p l ă . P r i m u l dintre aceste de actori a m b u l a n ţ i " cu u n obiect scenogra­
o b i e c t e f u n c ţ i o n e a z ă ca r e a l i t a t e g l o b a l ă «şi f i c . D a r n u p u t e m să n u a d m i t e m f u n c ţ i a d c
instituită», cel de a l doilea p u n e în evidenţă o b i e c t p r o v o c a t o r , d e i n s t r u m e n t , pe care îl
m o d u l i n c a r e se i n s t i t u i e şi sc m e n ţ i n e r e a ­ a r e t r u p a i n m î i n i l e l u i H a m l e t , şi p r i n c a r e
litatea politică din spectacol. Aceste două sc d e z v ă l u i e g r a d u l d e r e a l i t a t e a s u p o z i ţ i i l o r
obiecte sînt obiecte scenografice pentru că acuzatoare emise d e p r i n ţ . Ş i t r u p a , c a şi
f u n c ţ i o n e a z ă într-o d u b l ă c a l i t a t e : î n aceea t r o n u l , este u n o b i e c t i d e o l o g i c î n a r i a d i c t a ­
de obiecte ( c o r i d o r , c u r t e , sală a t r o n u l u i , turii monarhice d i n c a r e se n a ş t e tragedia.
pat, masă, scaun) şi î n aceea de semne. Pe teritoriul problemei obiectului sceno­
Obiectele scenografice vădesc g r a d u l de rea­ grafic, prezenţa t r u p e i , în c o n t e x t u l numit
litate al universului conceput. E l s i n o r , p e r m i t e desluşirea a d o u ă n i v e l e de
Celelalte o b i e c t e : s p a d a , m a n t i a , coroana, r a p o r t u r i ale elementelor de decor.
p u n g a dc b a n i , sînt recuzită. Pentru Kege, Regină, Hamlet şi r e s t u l
c u r ţ i i , t r u p a d e a c t o r i este u n a n s a m b l u ale­
E x i s t ă şi u n a l t r e i l e a „ o b i e c t " scenogra­
g o r i c : histrionul-rege a r e faţa acoperită de o
fic — numit, desigur, i m p r o p r i u obiect —,
mască albă de f a r d — aluzie la puritatea
ţi a n u m e t r u p a de actori ambulanţi. M a i de­
sa ; b ă t r î n a a c t r i ţ ă - r e g i n ă e s t e î m b r ă c a t ă în
grabă, i-am p u t e a spune accesoriu alegoric.
roşu, aluzie la poftele carnale care o v o r
O b s e r v a ţ i cît d e r u p t ă este p r e z e n t a r e a de
împinge la tăinuirea c r i m e i ; histrionul-uci-
către t r u p ă a faptului otrăvim unui prin-
g a ş r e g a l este g r a s şi d r a p a t în c e n u ş i u , i z ­
c i p e într-o g r ă d i n ă de coordonatelc impuse
bitoare caricatură a şobolanului care roade
imaginării acestui f a p t d e cătTe „ r e a l i t a t e a "
e c h i l i b r u l d i n a s t i c ; şi a c e a s t ă t r i n i t a t e t r a ­
curţii regale daneze.
gică este î n s o ţ i t ă îndeaproape de alegoria
H a m l e t v a f i m u l ţ u m i t de a c t o r i : u n c h i u l - morţii : o m u m i e de giulgiu alb în jurul
t a t ă şi m a i n a - m ă t u ş ă a u e x p l o d a t , a u cedat unui craniu.
nervilor. Deci trupa a provocat desprinderea M a s c a albă de f a r d , r o c h i a roşie, d r a p a j u l
din realitate a u n u i adevăr ; strania bolbo­ cenuşiu, g i u l g i u l morţii stnt p e n t r u Regatul
roseală c a b o t i n ă funcţionase c u u n nesperat de la Elsinor, obiecte scenografice, vădite
r e a l i s m a c i d : c e e a ce c o n t a s e î n a c e a c l i p ă obiecte de referinţă la lealitatea trăkă de
n u era c u m v o r f i rostite replicile t r u p e i a m ­ regat ; p e n t r u p u b l i c u l care asistă l a specta­
bulante ci d o a r dacă toată mascarada stra­ c o l u l t r a g e d i e i , sînt s i m p l e a c c e s o r i i , s i m p l ă
nie va constitui u n model redus, u n simu­ recuzită, care funcţionează insesizabil. P e n t r u
l a c r u a l realităţii c o n s u m a t e . spectator, numai ansamblul trupei funcţio­
Acest „obiect" pasager p r i n c o n f l i c t u l tra­ nează drept obiect scenografic, obiect de
gic a r e o existenţă e x e m p l a r ă : l u a t 6eparat definire a ideologiei tipic feudale d i n înfrun­
— să p r e s u p u n e m că u n s p e c t a t o r întîrziat t a r e a d i n t r e H a m l e t şi f a m i l i a r e g a l ă . U t i l i ­
care nu cunoaşte tragedia shakespeareeană tate asemănătoare — în o c h i i p u b l i c u l u i —
intră î n sală în m o m e n t u l cînd t r u p a ambu­ c u cea a t r o n u l u i ( d e s p r e c a r e a m vorbii).
l a n t ă „ j o a c ă " — trezeşte n e d u m e r i r i , este d e A c e s t r a p o r t este c e l s e m n i f i c a n t p e n t r u spec­
o a r t i f i c i a l i t a t e şi d e o c o n v e n ţ i o n a l i t a t e g r o - tator.

www.cimec.ro
 (fără a tăgădui insă calităţile literare ale scrie­
rii) s-au arătat Paul Cornel Chitic şi Constan­
atelierul de dramaturgie tin Radlt-Maria, cure au remarcat laturi de
inconsistenţă in realizarea unor personaje,
idei nu totdeauna împlinite ori neferite de
ambiguitate. Apreciind textul pentru dovada

„ECHINOX" de
oferă.
măiestrie,
Mihail
de profesionalism
Davidoglu i-a reproşat
pe care o
lotuşi
autorului logica nu suficient de strinsă a
construcţiei dramatice. Silvia Ungur eanu a
de Leonida Teodorescu încercat o analiză a piesei pe dalele sale
poliţiste, observînd, din această perspectivă,
fie o anume inconsecventă în construcţie, fie
o păgubitoare neobservate a rigorilor la care
Vineri 19 aprilie Cana scriitorilor ..Mihail impune factura unei asemenea specii. Un alt
Sadoveanu" din Bucureşti a găzduit lucrările reproş exprimat in intervenţia sa — existenţa
primei şedinţe a A t e l i e r u l u i de dramaturgie unui personaj principal înconjurai de perso­
iniţiat de secţia de dramaturgie a Asociaţiei naje pretext — constituie dimpotrivă, după
scriitorilor din Bucureşti împreună cu re­ părerea Lei iţ iei Papii un clement voii şi
dacţia revistei ..Teatrul". Cuvintul de deschi­ necesar în text : inconsistenta, reducerea eroi­
dere, rostit de Florin Tornea, a evidenţiat lor la un singur aspect este de natură să
caracterul de lucru al acestei noi forme de evidenţieze nodul conflict ual, problematica
cenaclu, prezenta teatrelor din Capitală — re¬ centrală a piesei.
prezentate prin secretari literari, regizori, ac­
Considerînd-o drept o dramă in primul
tori — ca invitate permanente la lucrările
rînd simbolică, dc mari virtuţi poetice, losij
Atelierului. Noul cenaclu îşi propune a fi un
Naghiu a discutat piesa in raport cu notele
laborator al scrisului dramatic, un cadru or­
comune ale dramaturgiei lui Leonida Teodo­
ganizat dc prezentare şi analiză a producţiei
rescu, delectabile şi aici ca şi în celelalte
dramaturgice autohtone, năzuind să sesizeze
piese ale sale. in care gest urile fireşti, repli­
direcţiile sale actuale, să contribuie, printr-un
cile cotidiene, se construiesc pe situaţii de
efort colectiv, colegial, la împlinirea calita­
excepţii'. E c h i n o x este, afirma Naghiu, o piesă
tivă a literaturii noastre dramatice, Un alt
de dezbatere ulterioară : ea pune în cumpănă
rol al Atelierului, important ca finalitate
idei grave, de puternică angajare morală
practică, se referă la crearea unor punţi, a
— legitimitatea adulţii justiţiar întreprins la
unor facilităţi in drumul terţului către scenă.
nivelul individului, semnul erorii sub care
Prezenţa oamenilor de teatru la şedinţele
acesta sc poate plasa, consecinţele deeurgînd
cenaclului le va da acestora posibilitatea de
de aici.
a cunoaşte mai direct şi mai e.raet „bursa"
pieselor româneşti, de a lua contact şi cu Pentru Badu F, Alexandru esenţial în
texte nepublicate încă. Citirea pieselor va discuţie şi esenţial în drama lui Leonida Teo-
fi înlocuită, dacă şi cînd va fi posibil (şi doresâu este mobilul sau. ntai precis, expli­
necesar), du o lectură scenică — cu „specta­ caţia psiludogică a crimei ce se află în cen¬
cole de lucru" în măsură să pună în lumină trul conflictului. Interesantă în piesă este in­
pe lingă însuşirile literare, virtuţile teatrale certitudinea ])e care o trăieşte eroul : ceea
ale textelor. <e a făcut o viaţă întreagă este legitim ?
Dacă a greşit fundamental e obligat moral
Activitatea Atelierului de dramaturgie a să îndrepţi' singur răul ? Alături de cei ce
debutat cu lectura piesei (în două părţi) au surprins şi apreciat profunzimea etică a
E c h i n o x de Leonida Teodorescu căreia arta ideii promovate de Leonida Teodorescu s-a
rostirii, atit de preţuită, a actorului George declarat şi Dina Cocea, care ar f i dorii-o însă
Constantin (de la Teatrul „Nottara"). i-a subli­ mai larg şi mai concret dezvoltată, mai decis
niat valorile deopotrivă poetice şi de semni­ definită pe plan literar-dramatic. Şi-a mărtu­
ficaţie. Dezbatere morală. j>c o canava apa­ risit aprecierile în legătură eu piesa şi Du¬
rent poliţistă, dramă poetică căptuşită, in mitru Solomon pentru care. (ca şi pentru
ţesătura replicilor, de o suculentă notaţie rea­ cei mai mulţi vorbitori) vrednice dc relevai
listă, lucrarea lui Leonida Teodorescu a sus­ nu sînt factura ei poliţistă, nici substanţa ci
citat, odată cu aprecierile globale, vii discuţii metaforică, ci deschiderea ei spre idei valo­
şi ciocniri dc opinii pe marginea tehnicii şi ri.ase. I im Inul particular, măiestria scrisului
construcţiei sale dramatice ca si pe marginea dramatic.
sensurilor ce se pot degaja din ea. Sini citeva spicuiri din discuţiile purtate
Direcţia principală a discuţiilor s-a referit la şedinţa indtlgurală a A t e l i e r u l u i d e drama­
la interpretările posibile ale dramei. Ia trimi­ t u r g i e ; le credem în măsură să degajeze
terile şi ideile ei de ordin moral şi uman. ceva din atmosfera de lucru şi din simţul de
Radu Dumitru „a deschis focul" comenta­ responsabilitate cu care lucrările prezentate
riilor subliniind valoarea de generalitate a sînt supuse analizei, să ofere deci şi argu­
adevărurilor conţinute de piesă, modul în mente pentru utilitatea cenaclului care. să
care simplitatea aparentă a replicii şi fapta sperăm, se va bucura dc viaţă lungă.
de viaţă aparent banală se convertesc în
înţelesuri majore. Mai pliţin entuziaşti Cristina Constantinii!

68 www.cimec.ro
 D. R.
POPESCU

PASĂREA SHAKESPEARE
piesă înwww.cimec.ro
d o u ă părţi
 PERSONAJELE

CEZAR
SERGIU
E C A T E R I N A

MIRCEA
OLIVIU
INICHIFOR
IRINA
SARINA
INGERORG

Dedic această piesă

lui E M I L P O E N A R U

PARTEA I
î n z i l e l e n o a s t r e , î n t r - u n o r ă ş e l . A c ţ i u n e a se p e t r e c e î n h o l u l e n o r m a l u n e i c a s e
c u s c a r ă i n t e r i o a r ă . P a r t e r şi e t a j , m u l t e u ş i , d e c i m u l t e c a m e r e . S u s , c a m e r e l e l u i N i c h i f o r
şi C e z a r , O l i v i u , I r i n a . J o s : E c a t e r i n a şi M i r c e a , S a b i n a e t c . î n f u n c ţ i e d e s p a ţ i u l s c e n i c ,
cît m a i m u l t e u ş i . p e n t r u f i e c a r e l o c a t a r cîte u n a ! U ş a s p r e b u c ă t ă r i e , u ş a s p r e b a i e ,
a m î n d c u ă j o s . O uşă d ă î n cairte s p r e s t r a d ă . F e r e s t r e . M o b i l a o las l a i n s p i r a ţ i a c e l o r
î n c a u z ă . P e r s o n a j e l e v o r i n t r a şi v o r ieşi d i n scenă m e r e u , ca l a e i acasă, f i r e s c .

C E Z A R ( i n t r ă d e a f a r ă m u r i n d d e rîs) : Ce lung... Poate, d o m n u l e franţuz, v ă place m a i

c r e z i că s^a-ntîmplat l a D e v a ? U n s u b i e c t , m u l t i m u l d e c î t c e l ă l a l t . . . A , nu, z i c e . . . P o s i ­
maestre, u n subiect ! b i l , căci F r e u d , zice m e d i c u l , a zis că ne
S E R G I U (vine în u r m a l u i ) : C o m e d i e ? Cine place m a i m u l t sînul s t i n g , decît c e l d r e p t
m a i p o a t e să r î d ă a z i l a o c o m e d i e ? ( G ă s i n d şi... N u . e c e l ă l a l t z i c e f r a n ţ u z u l . Ş i d o r i n c u
subiectul) U n f r i z e r a h i a t b a c ş i ş şi-a f o s t t î m p l a pe e l , zice franţuzul... D o r m i pe el
prins ! ca pe u n şarpe ? zice.
C E Z A R : N u . La spitalul central... C E Z A R : D o r m e a u î n aceeaşi c a m e r ă ?
S E R G I U : Ş t i u . F r a n ţ u z u l c a r e s-a d u s la S E R G I U : N u , dormeau in c a m e r e s e p a r a t e ,
d o c t o r să-i s p u n ă c ă s o ţ i a sa a r e u n s î n m a i de-a ceea e r a s î n u l . . .

70 www.cimec.ro
C E Z A R : N u , la D e v a , ceva e x t r a o r d i n a r de dere... Ş i e u ce v i n ă a m ? E a m i - a zis : v i n o
c o m i c : l a D e v a n u e x i s t ă c r e m a t o r i u şi... c u m i n e î n P o i a n ă Ia b a l u l c i s m a r i l o r .
S E R G I U : Chestia c u e v r e u l ? I l roagă pe S E R G I U : Ş i te-ai d u s .
p a p a să-1 a j u t e să f a c ă r e c l a m ă l a p e p s i c o l a . . . C E Z A R : C u m să r e f u z o f a t ă ? A m d a n s a t ,
C E Z A R : N u există n i c i u n p a p ă l a D e v a . . . a m b ă u t o b e r e , a m ieşit l a o p l i m b a r e î n
S E R G I U : B a n c u l e b a n c , se p o a l e î n t î m p l ă p ă d u r e , l u n a e r a . . . a ş a şi-aşa, m a r e . . . E a m i - a
oriunde... Părinte, zice, p u n e acolo lingă : z i s : v i n o să l u ă m o g u r ă d c a e r .
dă-ne n o u ă a s t ă z i p î i n e a n o a s t r ă cea d c toate S E R G I U : ŞUaţi l u a t aer.
z i l e l e — p u n e : şi p e p s i c o l a cea d e t o a t e z i ­ C E Z A R : A m l u a t o g u r ă , şi f i i n d c ă t o t n e
lele. Ş i p a p a n u p u n e , oricît îi d ă e v r e u l . era c a l d , ne-am aşezat pe nişte iarbă cosită.
Şi c î n d p l e a c ă , e v r e u l , s u p ă r a t , se-ntreahă : S E R G I U : V-aţi a ş e z a t a d i c ă p e f i n u l d e c u -
d a r c î t i - o r f i d a t b r u t a r i i d e i-a b ă g a t în rînd cosit.
tatăl n o s t r u ? î C E Z A R : Şi d i n t r - u n a i n alta...
C E Z A R : E u n banc. v e c h i . S E R G I U : A ieşit u n a a l t a .
S E R G I U : Toate b a n c u r i l e sînt v e c h i , n u m a i C E Z A R : A m a j u n s u n u l peste a l t u l . Căci :
c e i ce l e s p u n s î n t n o i . ea m i - a z i s s-o s ă r u t .
C E Z A R : L a Deva, la morgă, erau o grămadă S E R G I U : P o a t e că n u s-a s ă r u t a t n i c i o d a t ă
de sicrie goale, e r a u aprovizionaţi î n orice s u b l u n ă , p e f i n ş i v o i a să a f l e .
c l i p ă . Ş i într-o seară o soră c a r e l o c u i a d e ­ CEZAR : Da.
p a r t e se c u l c ă î n t r - u n s i c r i u . . . S E R G I U : Şi t u n-ai v r u t .
S E R G I U : Şi moare. C E Z A R : C u m să r e f u z i o f a t ă ? E u n - a m
C E Z A R (rîzînd) : Şi n u m o a r e . Şi d u p ă u n ş t i u t , nu-nu* p l a c p r o s t i i l e d u l c e g e , i - a m şi
t i m p , o b o s i t ă , s e a r a , i a r ă ş i se c u l c ă l a m o r g ă spus.
într-un sicriu. S E R G I U : D a r e a n u şi n u : le-a f o r ţ a t s-o
S E R G I U : Şi moare. săruţi.
C E Z A R : Şi n u m o a r e . Şi a d o u a zi dimineaţa CEZAR : Da.
nişte z u g r a v i i n t r ă c u scările î n m o r g ă şi S E R G I U : A p o i ţi-a p r i n s m i i n i l e şi ţ i le-a
î n c e p s-o v ă r u i a s c ă . . . Ş i u n u l , p e o s c a r ă . . . r ă s u c i t l a s p a t e şi d e d u r e r e t u a i a c c e p t a t .
S E R G I U : 0 vede pe fată în sicriu... CEZAR : Da.
C E Z A R : Da, o vede ridiciiwlu-se d i n sicriu S E R G I U : A d i c ă te-a v i o l a t . T u eşti u n p u d i c ,
şi... ( m o a r e d e rîs) n-ai c u n o s c u t p î n ă a t u n c i f e m e i a şi n i c i n u
S E R G I U : Ş i se-ndrăgosteşte d e ea. te g î n d e a i l a a ş a c e v a , să t e î n t i n z i , v o i a i
C E Z A R : N u . . . ( m o a r e d e rîs) î n n o a p t e a n u n ţ i i să t e p r e z i n ţ i c a s t .
S E R G I U : Şi-uite aşa a î n c e p u t căsătoria l o r : C E Z A R : A d i c ă sînt u n p r o s t .
n u s-a-<ndrăgostit î n t î i d e e a , c i a p o i e l s-a... S E R G I U : N u . E u sînt u n p r o s t .
CEZAR : Nu. (Moare de rîs.) C E Z A R : D e ce ?
S E R G I U : A t u n c i ce-a p ă ţ i t z u g r a v u l c î n d a S E R G I U : C ă n u t e c r e d . De^aş f i m a i d e ş ­
v ă z u t-o ? t e p t , te-as c r e d e şi te-aş c o m p ă t i m i ş i i-aş
C E Z A R : A c ă z u t d e p e s c a r ă î n c a p şi-a d a e i c î t e v a p a l m e ş i i^aş c e r e u n u i d o c t o r
murit. ( M o a r e d e rîs. B r u s c , grav.) Dragă să t e e x a m i n e z e şi să-ţi d e a u n c e r t i f i c a t d e
S e r g i u . . . Te-oan c h e m a t să f i i a l ă t u r i d c m i n e virginitate.
într-un m o m e n t p e n i b i l : n u e o clipă grea, C E Z A R : Insă...
cît e o c l i p ă p e n i b i l ă : f e t i ţ a d e c a r e m - a m S E R G I U : I n s ă e u , p r o s t , le sîcîi.
l e g a t , c a o r i c e b ă r b a t d e o f e m e i e , s-a s i n u ­ CEZAR : Mă sîcîiţi nu pentru că sînteţi
cis... (Surîzînd) Şi bineînţeles n-a murit, prost...
fetele ştiu a z i d o z e l e e x a c t e c u c a r e te p o t S E R G I U : Spune-mi t u .
ş a n t a j a s ă l e i e i î n c ă s ă t o r i e . Ş i - a c u m ea v i n e C E Z A R : C i p e n t r u că e u să p l ă t e s c p e n s i e
d e l a s p i t a l a c a s ă şi e u t r e b u i e s-o a ş t e p t alimentară.
aici... N-am l u a t flori, c a p e n i b i l u l să n u f i e S E R G I U : Ş i t u n-o p l ă t e ş t i .
şi m a i î n g r o z i t o r . E o f a r s ă r i d i c o l ă oa o r i c e C E Z A R : Ş t i u e u d a c ă n u e c a z u l s-o p l ă ­
f a r s ă . L a s p i t a l n - a m a v u t v o i e s-o v i z i t e z tească a l t c i n e v a ?
ca să n u se î n f u r i e , a c a s ă , a i c i . n - a m v o i e SERGIU : Ea o u ce b ă i e ţ i a m a i u m b l a t
s-o s ă r u t c a să n u p a r i p o c r i t . D a r a d e v ă r u l înainte ?
e că n u s i m t n i c i o p l ă c e r e să p u p o m u r i ­ CEZAR : Cu miile.
bundă. Nu-mi plăcea ea n i c i înainte, fie
SERGRU :Vai de capul tău ! Un tinerel ca
vorba între noi... E c a m cretinită, a v r u t
tine cu un copU pe cap şi c-o nevastă pe
c h i a r să-şi d e a f o c , a s i m u l a t î n t î i că-şi d ă
f o c , s ă s e p u r i f i c e , c i c ă . . . A , ba î n c e p u t , c î n d cap... pot să-ţi strice cariera. O fată eu un
i - a m s p u s să f i e s e r i o a s ă , m i - a r ă s p u n s că n-o copil se m a i descurcă, sînt creşe, grădiniţe...
să i a n i ş t e t a b l e t e c a î n o r i c e s i n u c i d e r e b u r ­ Şi fetele îşi găsesc e l e p î n ă la u r m ă un vă-
gheză... I-am oferit, în glumă, bineînţeles, d u v o i , u n b a b a l i c c a r e să t r e a c ă peste fleacul
u n ( r e v o l v e r , să f i e o s i n u c i d e r e m a i r o m a n ­ ăsta că a u u n c o p i l , n u ?
tică... C E Z A R : Rineînţeles.
S E R G I U : Ş i t a t ă l t ă u ce z i c e ?
S E R G R U : N-ai fost p r e a c r u d c u ea ?
CEZAR : El, nu ş t i i c î n d f a c e p e n e b u n u l şi
C E Z A R : E u sînt u n sceptic : u n c r u d în
v o r b e . ( A l t t o n ) Z ă u c ă n-o î n ţ e l e g , d u p ă ce cînd e serios... Se ţine de m e c i u r i de fotbal
n e - a m i u b i t şi n o i c a d o i t i n e r i , e a t a m - n e s a m şi n i m i c n u poţi discuta c u el serios, n u dă
a l u a t nişte l u m i n a i . . . gargară, s p i t a l , s i n u c i ­ nimic pe n i m i c . Şi c u m e s e r i a stă în coadă

www.cimec.ro 71
 d e peşte. V i n d e loz i n plic, deşi a terminat i m p o s t o r şi-a s c r i s o c a r t e c a t a s t r o f a l ă , d a r
dreptul... e u a n i v o r b i t d e s p r e ea c a d e s p r e u n e v e n i ­
S E R G I U : L-a t e r m i n a t ? m e n t e x t r a o r d i n a r ! Ş t i u c-o să m ă s c u i p a ţ i .
C E Z A R : ( l i n e ştie, i n o r i c e c a z a făcut a l i - VOÎ, a m i c i i m e i m a i v e c h i şi m a i n o i . o să
ţia a n i i n c i t să p o a l ă v i n d e l i n i ş t i t l o z î n p l i c . ziceţi c ă s î n l o l i c h e a şi c ă n u c r e d o i o t ă
S E R G I U : N u I-am v ă z u l dc-o g r ă m a d ă d c d i n ce-ain s p u s şi d i n c e - a n i s c r i s , e d r e p t ,
a n i . . . A n i f o s l colegi d e şcoală, e r a n e b u n d a r a t u n c i d e ce f a c a s i a '.' P e n t r u c ă s i n i u n
şi-atunci, v i n d e a seminţe la meciuri : „Ia l i n g ă u . A ş a o să s p u n e ţ i , a ş a şi s î n t . d a r d e
b o m b o a n a agricolă". P a n a i t A l e x a n d r u c a r e c şeful casei d e f i l m e
C E Z A R : T o - a ş t e a p t ă . P o a t e n i c i n-o să v ă n u m ă r u l 7 ţine I n t r a r e a i n p r o d u c ţ i e a f i l ­
m a i r e c u n o a ş t e ţ i . E l m-a t r i m i s l a l i n e p r i m a m u l u i m e u şi e u n u v r e a u s ă m o r d e f o a m e .
d a t ă . . . l ' i l e - l că v i n e . . . ( N i c h i f o r i n t r ă p e u ş ă . ) C E Z A R : Şi d e s e t e . ( I n t r ă O l i v i u d e a f a r ă . )
Dormea... Să vă prezint... Sergiu, p r i e t e n u l S E R G I U : Şi. E p r o f u n d neonest, n u ? lată
t ă u , t a l ă . c î n d v a , şi a c u m p r i e t e n u l m e u . . . pe c i n e se b a z e a z ă s p e c t a t o r i i , c o m u n i ş t i i , p e
Tatăl m e u , N i c b i f o r . . . c e c o n ş t i i n ţ ă ! D a r şi e u s î n t o m , n u p o l
NICHIFOR : Hani, ham, ham ! trăi n u m a i d i n c o n ş t i i n ţ ă . ( L u i O l i v i u . ) D e
SERGIU 'eu m i n a rămasă întinsă) : T o t de ce m ă p r i v e ş t i a ş a ? N e v i n d e m conştiinţa,
g l u m e le ţii... pe n o i înşine ?
N I C H I F O R : Mani. hani, ham... finiră în C E Z A R : Ce să c u m p e r e , d a c ă n-avoţi c o n ­
baie.) ştiinţă : este O l i v i u ? D o a r nişle c a d a v r e ;
C E Z A R : U n e o r i se ( i n c d c ş o t i i , se c r e d e este O l i v i u ?
ciino, u n ciine, b ă t r i n . A r e nişte g l u m e . . . N I C H I F O R : E u a m fost î n D u n ă r e şi-am
j e n a i ) d a r o f o a r t e c u m s e c a d e , ( b i t că pare... l o c u i t i n l r - u n peşte u r i a ş , şi-am u i t a t a c o l o o
S E R G I U : U n e o r i u n a j i a r u n i i şi a l t a s î n t . b a t i s t ă s i a d e v ă r u l , u n c a r t o f , u n ceas c u
Bătrinul ciine N i c h i f o r a rămas tot tînăr ! c u c şi b i s e r i c a u n d e i n - a n i b o t e z a t .
Aşa ne t u t u i a m i n şcoală : băl r i n e c i i n e ! S E R G I U : M i e dacă n u se d a u b a n i , î m i
C E Z A R : Tata o u n înţelept, ţine c u ..Cioca­ s c h i m b şi b i s e r i c a .
nul**, v i n d e l o z i n p l i c p r i n l o c a l u r i şi b i l e l e
N I C H I F O R : Ciuţi i n orice biserică.
la m e c i u r i d e f o t b a l . . . U n i i z i c că e u n p r e ­
S E R G I U : Orice. Sini u n porc de ciine. M-am
t e x t , să n u p a r ă cerşetor, m ă n i n c ă JM» l a m e s e
v î n d u t . L a mine l o t u l c d e v î n z a r e . Pentru
şi b e a c i l e u n p a h a r c u v i n . î n v e s e l i n d l u m e a
b a n i f a c o r i c e . D a i — s p u n c ă eşti f r u m o s !
c u p r o n o s t i c u r i l e l u i . . . ( N i c h i f o r r e v i n e . ) Ştie
formaţiile... Care era h a l f i a d e a u r a U t e i ? Orice împărat, financiar, agrar ele. de m ă
N I C H I F O R : Băcuţ, Pali. Petciowsky. c u m p ă r ă . îl l a u d .
C E Z A R : E u n f e l de v a g a b o n d drăgălaş, tră­ O L I V I U : Rine, dar pentru ce v ă trebuie
i n d i n afara oricăror alte t a b u u r i , a t i m p u ­ a t i ţ i a b a n i '.' Ce să faceţi c u e i ?
l u i . . . R a l e d u m i n i c ă M i l a n o p e F i o r e n t i n a '.' S E R G I U : Pentru gagici. Inele, brăţărele,
N I C H I F O R : Cu 2 . 0. băuturele. A n i c u .mutră d e băiat gigea ? N u
C E Z A R : E l are lumea l u i . logica l u i , la v e z i c-am b u r t ă şi-am c h e l i t ? S î n t domn,
m a r g i n e a l o g i c i i şi a l u m i i o b i ş n u i t e , trăieşte plătesc b i n e . C u b a n i i p e c a r e i - a m d a t p e
doar p e n t r u o singură realitate, u n a singură b a l e r i n e p u t e a m să-mi c u m p ă r 0 t u r m ă d e
si a b s o l u t ă , a f o t b a l u l u i . o i . A p r o p o , c i l costă o oaie pe-aici ?
S E R G I U : E u n artist. 'OLIVIU : Vreo o p t sule de l e i .
C E Z A R (pupîndu-1 pe N i c h i f o r ) : Traversează S E R G I U : Cu o p t sute de l e i i n i i c u m p ă r o
m ă r i şi o c e a n e , l u m e a . R ă c ă ţ e i i d i n Deal, actriţă d e f i l m . (Intră .Mircea de afară, u r m a i
Pomirla d i n Vale strigind... de E c a l e r i n a . N i c h i f o r i n t r ă l a e l î n cameră
N I C H I F O R : ..Hai. Ciocanul !" u r m a t d e O l i v i u . De-a cum î n c o l o , c i n d s c r i u :
C E Z A R : Aslea-s g i n d u r i l e l u i . i n s o m n i i l e l u i . i n t r ă , iese — se v a î n ţ e l e g e c ă e v o r b a d e
H a i . b ă i e ţ i i ! C a r e sînt z e i i , tală !
camera personajului respectiv).
N I C H I F O R ( r î z i n d c u hohote) : P e l e , M i i l l e r ,
C E Z A R : Să fac prezentările... D o a m n a E c a l e ­
B o b y Charllon, Eusebio, Dobrin...
r i n a . m a m a I r i n e i . . . M i r c e a . c u aşa-i z i c . t a t ă l
S E R G I U ( c o m p ă t i m i n d cu ei) : N u m a i a r b i ­
I r i n c i , funcţionar.
t r i i sînt nişte p o r c i !
N I C H I F O R : E u ani u n mort i n burtă pentru (Ecaterina urcă l a ea.)
cei c a r e sînt porci, şi |>entru m i n c i n o ş i !... M I R C E A : N u , lucrez pe lingă l a b o r a t o r u l I n ­
C E Z A R : Tata e u n profet ! s t i t u t u l u i de medicină veterinară. A r d cada­
vrele.
NICHIFOR (cîntă) : M o r t u l o să învie şi-o
să v o r b e a s c ă ! C E Z A R : E m o d e s t , şi a r e h u m o r . ( . M i r c e a
se î n d e p ă r t e a z ă . ) M ă m i r , d e o b i c e i e t ă c u i
C E Z A R : Î n t r - u n oraş n e s e r i o s şi h i p e r - i n d u s -
şi l i p s i i d e h a z , c h i a r p l i c t i c o s . . . ( M i r c e a a
I r i a l i z a t şi p a r f u m a t , e l a r f i î n c h i s î n t r - u n
i n t r a t i n camera l u i . ) M e r e u slă î n c a m e r a
a z i l , a ş a , u m b l ă p e s t r a d ă ca n o i .
l u i . s i n g u r a t i c ca u n c u c , p a r c ă s-ar a s c u n d e
N I C H I F O R : S i n c e r să f i u , n e b u n i i u m b l ă p e
.'u I .. p r o p r i a l u i u m b r ă . C ă c i p r i n casă e c a
stradă ca m i n e . I n j u r a ţ i - m ă că sînt s i n c e r , u u m b r ă , a d i c ă n i c i n u se a u d e , n i c i n u v o r ­
d a r n u p o t să... b e ş t e , p a r c ă a s c u n d e v r e o c o m o a r ă ?... M ă c a r
S E R G I U : Injuraţi-mă şi p e m i n e c ă s î n t d e - a r f i c e v a cocoşei... ( I n t r ă N i c h i f o r c u o
m ă g a r şi n - a m n i c i u n p i c d e c a r a c t e r , îl placardă în m î n ă , cu steagul e c h i p e i „Cioca­
urăsc de m o a r t e pe P a n a i t A l e x a n d r u , e u n n u l " , î n p a n t a l o n i l u n g i , ca n i ş t e prapuri.

72 www.cimec.ro
 E u r m a t d c O l i v i u . ) T a t a s-a î m b r ă c a t i n î n c h i p u i că l a u n a s e m e n e a e x e m p l a r s ă n ă ­
f r a c u l său d c v i i t o r preşedinte a l c l u b u l u i tos, m ă i f r a t e , îi trec p r i n c a p g ă r g ă u n i ?
„ C i o c a n u l '. C a n d i d e a z ă la p r e s e d e n ţ i e d c dou㬠S E R G I U : Frunză verde cal deschis, I n i m a
z e c i de a n i . T o ţ i r i d d e e l . d a r şi e l r i d e d e e u n abis, Care ciută p i s , p i s p i s î
t o ţ i . a ş a că s i n i c h i t ! A r e z o l v a t o r i c e p r o ­ C E Z A R : I a r faci pe c l o v n u l . . .
b l e m ă c u l u m e a . . . L o z i n c a l u i c u c a r e se S E R G I U : T o t u l e să p a r i c i t m a i n e s e r i o s ,
p r e z i n t ă l a a l e g e r i c scrisă p e p a n c a r t ă , o să-ţi c r e e z i o a u r ă d e f l u ş t u r a l i c , c a s ă p o ţ i
p o a r t ă d e d o u ă z e c i d e a n i p r i n o r a ş , şi-o s p u n e a d e v ă r u l . . . A ş a s i n i c l o v n i i l u i Shake­
s p u n e c i n d îl Î n t r e b i . . . T a t ă . c u m i ţ i î n d e m n i speare, — să î n v ă ţ ă m d e l a c l a s i c i !
tu alegătorii ? C E Z A R : N - a m v ă z u t n i c i u n c l o v n omorit.
NICHIFOR (citeşte c e e s c r i s p e p a n c a r t ă ) : S E R G I U : O să v e z i , n u - ţ i p i e r d e r ă b d a r e a .
„ M ă veţi v o t a p e m i n e s a u p e a l t u l , asta n u M a i citeşte, m a i p r i v e ş t e , d o a m n e m i l u i e ş t e !
v a s c h i m b a n i m i c p e n t r u v o i !" (Intră l a el.) S-ar p u t e a c l o v n u l s ă f i i c h i a r t u , c a r a c t e ­
C E Z A R : Dumnealui c O l i v i u , u n v e c h i c u ­ r e l e s i n i s c h i m b ă l i » ; ! e. c a o m o a r ă d e v i n i . . .
n o s c u t de-al tatei... (Vînlînd) ca o femeie... (Chitind) „Femeia
SERGIU (dlnd mtna) : Inii parc bine... V ă a r e , m i n t e u ş o a r ă , e s c h i m b ă t o a r e , ca f u l -
place f o t b a l u l ? g u - n z b o r . . . VAI f u l g u - n z b o r " . . . (Intră încet
O L I V I U l i n t r î n d Ia e l ) : N u . Irina, s i n g u r ă . )
C E Z A R : S t ă î n g a z d ă l a n o i , t a t a i-a d a t C E Z A R : N-ai... v e n i t c u e i . . . ?
n cameră... A fost contabil la magazinul I R I N A : A m venit singură. (Intră în camera
unde Ecatcrina a fost şi c a c o n t a b i l ă şi ei.)
a c u m v i n d e c e sc g ă s e ş t e . . . a l i m e n t e . . . c e a i u r i . C E Z A R : E a e... N u i-a a ş t e p t a t . . . S a u ? . . . N u
A c u m , d u p ă ce a s t a t c î ţ i v a a n i I a p u ş c ă r i e m a i p o ţ i să ştii n i m i c s i g u r . . . U n a e r a v o r b a ,
pentru delapidare, lucrează la fabrica de alia se-ntîmplă, n u m a i ai n i c i o c e r t i t u d i n e .
g h e a ţ ă . . . I n v î r t c c e v a p e - a c o l o , c r e d c ă suflă-n S E R G I U : E u d i n liceu n-am rămas decît
a p ă să-ngheţe. D a r e s i m p a t i c . c-o s i n g u r ă c e r t i t u d i n e : m a t e m a t i c a . E a n u
S E R G I U : Cine fură d i n gestiune citeva m i i le-nşeală n i c i o d a t ă . I n f a ţ a o r i c ă r u i g î n d , t r e ­
de l e i c u n o m simpatic. D a r n u m a i v i n e b u i e să-ţi c a l c u l e z i ş a n s e l e . I n f a ţ a v i i t o r u l u i ,
[rina ? l a f e l . E u l e - a m c a l c u l a t pe-aîe n o a s t r e : v e ţ i
C E Z A R : C r e d că t r e b u i e să m e a r g ă după a v e a u n v i i t o r f e r i c i t ! ( B e a , î n c h i n i n d . şi
ea. N u - n L r e b c a să n u m ă c r e a d ă ipocrit. mănîncă fursecuri. Ecaterina a intrat cu o
S E R G I U : D e foarte m u l l timp aştept să lavă plină cu... etc. E urmată de Oliviu.)
v ă d l a f a ţ ă o f a t ă ce s c a p ă d i n t r - o tentativă E C A T E R I N A : E f o a r t e u ş o r să p r e d i c i şi
d e sinucidere... E o ş a n s ă s-o v e z i . . . să p r e z i c i v i i t o r u l c i n d m ă n i n c i .
C E Z A R : Şi u n subiect d c f i l m . SERGIU (trecînd peste ironia ei, c o n s i d e ­
rată d r ă g ă l a ş ă ) : E u n v i i t o r c a l c u l a t m a ­
S E R G I U : Poate. M ă preocupă o idee : de
t e m a t i c V i s a m i n t i n e r e l e , i n f i e c a r e noa|>l<
ce se s i n u c i d f e t e l e ?
aproape că m ă î n c h i n a m u n u i altar plin
C E Z A R : C u să sea]>c d e b ă r b a ţ i . ( A l t t o n . ) •u c i i r e : I . 2 , e t c . P l i n c u c i f r e şi c u
D e p r o a s t e . D o a r n-o s ă - m i p r o b e z e c i n e v a elementele d i n t a b l o u l l u i M e n d e l e e v : car­
că s i n u c i d e r e a e s t e u n f e l d e a s p u n e n u bonul, calciul, fierul... Şi spuneam tatăl
tiraniei bărbatului, tiraniei ideilor bărbaţilor, n o s t r u a ş a : T a t ă l n o s t r u c a r e eşti c a r b o n u l
t i r a n i e i . E u nici măcar n-am idei. (Rîzînd) n o s t r u , c a r b o n u l d i n care sîntem făcuţi, dă-ne
A m n u m a i muşchi. n o u ă c a r b o n u l nostru c e l de toate zilele.
S E R G I U : A m v r u t c î n d v a să f a c u n f i l m O L I V I U : A v e a i f a n t e z i e , şi-ai a j u n s a r t i s t . . .
c a r e să se c h e m e : „ P a s ă r e a S h a k e s p e a r e " . S E R G I U : U n f e l d e artist, u n meseriaş.
Să v o r b e s c d e s p r e t r i u m f u l i d e i i d e l i b e r t a t e , ( I r o n i c ) Ş i u n c o m e r c i a n t . F i l m u l este a r t ă
chiar dacă eroina... şi i n d u s t r i e . Vindem ce n e i n t e r e s e a z ă şi
C E Z A R : Shakespeare a fost o pasăre ? ce v ă i n t e r e s e a z ă . . .
SERGIU : Poate. A trecut prin lume ca o O L I V I U : Ş i ce c r e d e ţ i v o i c ă e a d e v ă r . . .
(Ride.) Şi le daţi peste h o l t e h n ' c a ţ l o r
pasăre, fără să lase u r m e , ca pasărea-n a e r ,
care z i c : n o i p r o d u c e m t o t u l ! S t r i g ă şi
n u se ştie de-a e x i s t a t s a u b a . . .
ei ca m u i e r i l e : n o i f a c e m t o t u l ! C i n d de
CEZAR : Multe n u ' se ştiu de-au existat f a p t v o i faceţi î n f i l m e ş i c e n u e s t e . . . A d i c ă
sau b a . m a i m u l t decît t o t u l .
S E R G I U : D a r faptele răinîn, chiar dacă oa­ E C A T E R I N A : î n t i n e r e ţ e a d a t şi e l e x a m e n
m e n i i r ă m l n necunoscuţi... D e fapt. frate, c a m l a c i n e m a t o g r a f i e , şi a p i c a t . Ş i d e a t u n c i
t o ţ i a m v r e a să f i m n i ţ e l S h a k e s p e a r e . . . E l n-o p o a t e s u f e r i .
m e r e u învie, mereu...
SERGIU : Oricum, cinematografia e o pu­
C E Z A R : N u m a i c e i care m o r n u m a i în-
tere...
viază niciodată. Şi cine e de vină ? I n ca­
O L I V I U :, D - a i a dumitale ţi-e i m p o s i b i l să
z u l d e faţă ? E u ? D e c e ? P e n t r u o simplă...
renunţi la ea...
B u n . e u sînt v i n o v a t , să z i c e m . D a r ea n u
este ? N u m a i c e i c a r e trăiesc sînt d e v i n ă , S E R G I U : O r i c e a r t ă e o p u t e r e , d r a g ă , şi
cei care m o r , sinucigaşii, n u sînt ? A s a s i n u l m ă r t u r i s e s c că s i n t i n c a p a b i l l a v î r s t a m e a
s i n t d o a r e u ? E l n u se a f l ă şi î n i n s u l c e să m a i r e n u n ţ l a c i n e m a t o g r a f i e . . . D e ş i î m i
r r a p ă , î n c a r n e a l u i , n u face p a r t e şi d i n ia t o t t i m p u l , a m d e v e n i t s c l a v u l e i . . . S i g u r ,
s t o f a l u i ? 0 s-o v e z i p e I r i n a : p o ţ i să-ţi u n sclav destul de b i n e r e m u n e r a t , d a r u n

www.cimec.ro 73
s c l a v . P l i n d c o r g o l i i , d c t r a m e . . . D a r m-aţi I R I N A : N u v r e u să a u d p o v e ş t i l e t a l c p l i n -
l â s a t d e s t u l d e m u l t să s p u n p r o s t i i , m i e găcioase.
foame ! C E Z A R : D a c ă n u v r e i , n i c i n u ţi l e m a i
C E Z A R : Sergiu c u n n e m u l ţ u m i t , a fost în spun.
America, la Moscova, în India, u n d e n-a I R I N A : Pleacă.
călătorit ? A cucerit l u m e a c u filmele l u i C E Z A R : N u plec. A m î n v ă ţ a ! d i n istorie
poliţiste, cetăţeneşti, istorice, d a r c n e m u l ­ că i n t o a t e m o m e n t e l e g r e l e l u m e a a d e s ­
ţumit, n u e u n l a c o m , e l caută... caută per­ c o p e r i t c e v a n o u . . . C î n d s-a i n v a d a i P o l o n i a ,
fecţiunea, d i v i n u l . . . s-a d e s c o p e r i i fisiunea u r a n i u l u i . . . Cel m a i
S E R G I U : C a u t v i n u l , dragă. (îşi toarnă î n greu nucleu, cel de u r a n i u , prin fisiune,
p a h a r , vesel.) p r i n spargere, p r i n explozie degajă o ener­
C E Z A R : l u v i n e s t e a d e v ă r u l . . . ( S u b i t , ca gie colosală...
o descoperire) Cauţi adevărul ! (Ciocneşte.) I R I N A : N u m ă interesează.
Dea-l p î n ă l a f u n d , p o a t c - 1 g ă s e ş t i . C E Z A R : Ş l i u , d a r v o r b e s c şi e u c e v a c a
SERGIU (vesel) : F i e c a r e caută ce-i l i p ­ să n u n e s u r p r i n d ă c i n e v a l ă e î n d . D a c ă n u
seşte... C u m se z i c e i d e a l u l . v o r b i m , p e n t r u n o i , că n - a v e m c e , să v o r ­
ECATERINA : Oliviu îşi c a u t ă mereu ta­
b i m p e n t r u a l ţ i i , să v a d ă c ă v o r b i m . . . T r e ­
tăl. E o r f a n d e t a l ă .
b u i e să f a c i m p r e s i e b u n ă , că t e i u b e s c .
S E R G I U : Şi A l e x a n d r u Macedon a fost,
D a r î n t î m p l ă t O T c h i a r t c i u b e s c , c e e a ce e
şi t o t c ă u t i n d u - 1 a c u c e r i t l u m e a . Ş i M o i s e
mai greu de crezut. (Vrea să se apropie
a f o s t o r f a n , şi-a f u n d a l p a r c ă o n o u ă r e ­
de e a . I r i n a se îndepărtează.) întotdeauna
ligie...
a i fost castă... D a r p r e a m u l t ă c a s t i t a t e strică,
C E Z A R : D a r c ă u t î n d u - 1 s-ar p u t e a să g ă ­
a d o a r m e sîngele i n l i n e şi o r i c e dorinţă.
sească î n l o c d e - t m i n s g r o z a v , u n r a h a t .
Ce i m p e r i u a r ieşi d c - a i c i ? I R I N A : Deloc n-adoarnie dorinţa de a nu
S E R G I U : I n f i l m e dacă f i u l descoperă î n te m a i v e d e a a i c i .
tatăl căutat u n t i r a n , renunţă să s e m e n e C E Z A R : Sint obligat să r ă m î n . Plecarea
c u e l . M a i b i n e o r f a n şi s ă r m a n , decît u n m e a a r face o proasta impresie. Trebuie
tiran... să d o v e d e s c c ă n-aiu a v u t n i c i u n g i n d r ă u
O L I V I U : A m i n t r a t încet încet î n p r o b l e ­ c u t i n e şi n u m a i i u b i r e a . . . D a r . . . ( C î n t ă ) „ I u ­
mele teoretice a l e f i l m u l u i . . . b i r e , b i b e l o u d e p o r ţ e l a n " . . . ( I r i n a îl izbeşte
C E Z A R : E u ca u n cascador m o d e s t ce m ă p e s t e m ă t u r a d i n c a r e e l f ă c u s e c h i t a r ă şi
a f l u c r e d c ă d i n c ă u t a r e a a s t a p o t ieşi f o a r t e se a c o m p a n i a . ) D a c ă l e i u b e s c , t r e b u i e să-ţi
b i n e şi n i ş t e p r ă p ă s t i i . . . D a c ă e u a ş a v e a iubesc şi p r o s t i i l e ? ( I r i n a plînge.) Şi l a c r i ­
u n c o p i l , d e m-ar găsi, n-ar d a c u o c h i i mile ?
de-o p r ă p a s t i e ?
I R I N A : Oare m ă iubeşti p e m i n e o r i îţi
IRINA (intră, mergînd spre bucătărie) : f a c e p l ă c e r e s ă t e u r ă s c şi l u s ă s u f e r i şi
S p e r să n - a i n i c i u n c o p i l , ( l e s e . ) să-ţi p l a c ă să s u f e r i ?
E C A T E R I N A : Poftiţi în bucătărie, a m p u s
C E Z A R : D a r nu sufăr deloc. Ştiu că m ă
masa... T r e b u i e să... d a , z i u a d e a z i m e r i t ă
u r ă ş t i , d a r a s t a î n s e a m n ă că nu-mi v e i t a c e
sărbătorită. ( 0 urmează toţi. Cezar rămîne
n i m i c . I n l r e n o i d o i este o ţară m o a r t ă , a r
singur.)
s p u n e . . . C i n e - a r s p u n e ? A l a m o r o g o ! Ş t i i ce
IRINA d e v i n e ) : Ce c a u ţ i a i c i ? D e c e n - a i
ţară-i a s t a , Alamorogo ? L o c u l u n d e a e x ­
rămas l a Bucureşti ?
plodai prima bombă atomică. Poate amîn-
C E Z A R : D o a r n u sînt u n străin. A m v e n i t
doi trăim î n A l a m o r o g o , sună f r u m o s , nu?
să te-ntîmpin...
A-la-mo-rogo !
I R I N A : M a i b i n e n u m-ai f i întîmpinat
niciodată. IRINA (dă cu o cană de p o d e a ) : Termină
C E Z A R : Rine, a m fost ticălos, d a r c i n e cu băşcălia !
v r e a să f i e t i c ă l o s d i n p l ă c e r e a d e a f i t i ­ C E Z A R : D a c ă t e i u b e s c t r e b u i e să-ţi s u p o r t
călos ? toate islericalele ? B i n e , le suport. (Adună
I R I N A : Te-am obligat e u . cioburile.) F i i c a l m , Cezar. Z a r u r i l e a u fost
C E Z A R : P o a t e . M i - a i p l ă c u t , şi n u d ă d e a i aruncate... Dar... Conştiinţa pericolului ato­
n i c o ceapă degerată p e mine... Poate m - a m m i c . . . să n - v ă ţ ă m d i n v i a ţ ă . . . U n m a r e d e ­
simţit j i g n i t i n sinea m e a . z a s t r u a r f i d c s-ar l u a d e p ă r d o u ă f o r ţ e
IRINA : lartă-mă că te-am jignit. atomice... D a r f i i n d conştiente de pericol, p e ­
CEZAR : Iarăşi rîzi de mine. ((dar.) Şi r i c o l u l le îndepărtează de dorinţa războiului.
eram afumat. (Vine spre ea şi o cuprinde ( S c u r t ) 0 s ă ne o b i ş n u i m n u n i cu a l t u l ş i
l u m e a va s p u n e : iată o p e r e c h e fericită !
i n braţe.) T e i u b e s c , I r i i i a .
SEBGIU (intră) : I a t ă o p e r e c h s fei'cită.
IRINA ( d e p ă r t â n d u-se d e e l ) : E ş t i n e b u n !... C E Z A R : Sergiu, t o i t i m p u l a m c r e z u t că
C E Z A R : Ca să m ă îndrăgostesc d e t i n e n u I r i n a n u m ă i u b e ş t e , ş i ca m - a i u b i t d i n -
o s i e d e s l u l să f i u n e b u n , d a r a s t a m - a j u t ă .
t o t d e a u n a . Şi d i n t o t s u f l e t u l . Şi m ă î n t r e b :
I R I N A : Ce c a u ţ i a i c i ? m e r i t eu atîta d r a g o s t e ? Un f o t b a l i s t d i n
C E Z A R : Parea-ai f i u n o r a c o l : străinilor, d i v i z i a C c a r e f a c e e a s c a d o r i e să m a i c i u p e
ce c ă u t a ţ i a i c i ? (Ca l i n r ă s p u n s ) C a u t şi e u u n b a n şi care t o t d ă l a e x a m e n e d e a d m i ­
m i c a m e a f e r i c i r e . . . Ş i să m ă i e r ţ i pentru t e r e şi m e r e u n u i n t r ă d i n l i p s ă d e l o c u r i !
ziua aceea. Un v î n t u r ă l u m e c a r e s p e r ă să c u c e r e a s c ă

74 www.cimec.ro
lumea ! P l i n d e a m b i ţ i i , f r u m u ş e l , n u p r e a
p r o s t , p o a l e m î i n e o g l o r i e !.., N u ş t i u a c e ,
dar... Ş i ea m-a i u b i t a ş a c u m sînt. A m u m i ­
l i t - o . a ieşit u n t ă r ă b o i o a r e m ă m i t r a î n ­
f u n d a a n i d e z i l e l a p u ş c ă r i e . . . Ş i e a c a să
n u p ă ţ e s c n i m i c şi s ă - m i s a l v e z e c a r i e r a , v i i ­
t o r u l m e u — a f ă c u t g e s t u l a c e l a . . . C a să
m ă s c o a l ă d i n o r i c e u r m ă r i r e , să m ă a b s o l v e
de o r i c e p e d e a p s ă . S c r g i u l e , t u l e p o ţ i î n ­
t r e b a , c a şi a l ţ i i : ( I a r d a c ă I r i n a s-a j e r t i 1
pentru u n e s c r o c ? C ă c i p u t e a să m o a r ă !
Merita u n asemenea preţ u n fluieră v î n t ?
Meritam e u s ă - m i s a l v e z e ea o n o a r e a ? —
Căci aş f i p u t u t f i j u d e c a t p e n t r u m a l t r a t a r e
şi v i o l şi s c u i p a t d e t o ţ i c e m ă c u n o ş t e a u !
E a n-a s p u s l a n i m e n i . . . p ă r i n ţ i i a p o i a u b ă ­
nuit. N u m a i iubirea e i grozavă pentru t i ­
c ă l o s u l d e m i n e a i n d o i n n a t - o să t a c ă ş i . . .
N u , n-a v e n i t s ă - m i c e a r ă n i m i c , a s i m ţ i i
c-ar f i f o s t o p o v a r ă p e n t r u m i n e . . . N u s-a
u m i l i t . D a r d e c î t să d e v i n ă o p i e d i c ă î n c a ­
lea v i i t o r u l u i m e u , î n c u r e î n d u - m ă , a... Ser-
g i u l c , ea n u p u t e a trăi însă aşa, batjocorită,
— o viaţă fără sens, fără b a z , e o m o a r t e
p e c a r e o a m î i i n u t i l , ş i e a n-a a n i î n a t - o . . .
Nimeni n u m i a iubit pe m i n e atil dc m u l t
î n c î t să f a c ă o a s e m e n e a j e r t f ă c a r e s ă ş t e a r g ă
p a l a a r u n c a t ă d e m i n e pe f a m i l i a m e a şi a
o i , n i m e n i n-a c r e z u t a t î t d e m u l t î n v i i t o ­
r u l m e u , î n m i n t e a m e a , î n c î t să-şi s p u n ă
că p e n t r u o g l o r i e m a r e n i c i u n s a c r u i c i u ,
c h i a r a l p r o p r i e i vieţi n u e p r e a m a r e ! N i ­
m e n i , afară d c I r i n a . Uite-o c u m m ă priveşte
dc speriată ! N u m ă urăşte ! Poate d o a r îi
p a r e r ă u c-am înţeles-o. Ş i i a r f i v r u t să n u
ş t i u , să n u - i f i u c u n i m i c r e c u n o s c ă t o r . . . E r a
n e c e s a r c a o a s ă p i a r ă , c a d r u m u l m e u să
n u f i e retezat — căci v o i a j u n g e m î i n e u n
mare actor, sau u n . . . Poate ră î n alte împre­
j u r ă r i d a c ă s-ar f i j e r t f i t p e n t r u m a i m u l ţ i
inşi sau p e n t r u patrie, gestul e i a r l i părut
mai grozav ! D a r onoarea u n u i o m nu-i la
fel d e m a r e ca o n o a r e a u n e i ţări, n u fiecare
om e s t e o ţ a r ă ? Ş i I r i n a şi-a v ă z u t v i a ţ i i e i
f ă r ă v a l o a r e , b u n ă d o a r c a să p i a r ă ş i s ă - m i
desăvîrşesc e u s t u d i i l e şi c a r i e r a ! I r i n a , î ţ i
m u l ţ u m e s c p e n t r u m a r e a ta dragoste.
[RINA (îi d ă d o u ă p a l m e ) : I m b e c i l u l e .
C E Z A R : Loveşte-cmă, ş t i u c ă m ă i u b e ş t i . T u
ai v r u t să m ă s a l v e z i d e p r o c e s e , pentru
s l a v a i u b i t u l u i t ă u . . . O a r e a m m e r i t a t e u ?...
I R I N A : Termină !
C E Z A R : C e s u f l e t g r o z a v a i ! Ţi-ai a l e s s i n ­
gură d r u m u l , căderea t a î n m o a r t e . . . A i ac­
ceptat, a i zis : d a , şi î n d e p l i n ă libertate
le-ai h o t ă r î t să m o r i ! C i n e - m i m a i p o a t e d a
u n e x e m p l u d e a t î t a i u b i r e ! V r e a u să-ţi s ă ­
r u t m î i n i l e , I r i n a . . . (Se a p r o p i e d e e a . )
I R I N A : Să n u te-apropii de m i n e .
C E Z A R : S e r g i u l e , sînt f e r i c i t ! C i n e v a m-a
i u b i t a t î t d e m u l t , î n c î t a f o s t î n s t a r e să
moară pentru m i n e ! Sigur, n u putea suporta
să f i e u m i l i t ă d e m i n e , şi să t a c ă , şi s ă a c ­
c e p t e o î m p ă c a r e . . . A ş a n-ar f i p u t u t trăi.
asta n-ar f i f o s t l i b e r t a t e p e n t r u ea, n-ar f i
p u t u t respira aerul, t o t u l a r f i fost o m i n ­
c i u n ă . E r a o s i n g u r ă c a l e , şi e a a ales-o !
www.cimec.ro
M u l ţ u m e s c , I r i n a . . . (V r e a să-i s ă r u t e m î i n i l e . )
IRINA (ieşind) : T a c i o d a t ă !
S E R G I U : R r a v o , Cezare ! Eşti u n m a r e ac­
tor ! N - a m văzut niciodată u n actor m a i m a r e
ca t i n e .
C E Z A R : N u sînt.
S E R G I U : Eşti u n m a r e actor, d a r ea n u te
c r e d e . . . Şi-a l u n c i , d a , n u eşti p r e a mare.
C E Z A R : D e ce să n u m ă creadă ? E o n e ­
d r e p t a t e să n u m ă c r e a d ă !
S E R G I U : L a m i n e n u ţipa, c u m i n e n u fă
pe cal>otinul. T u n u a i c r e d i t î n faţa n e î n ­
c r e d e r i i d e c î l şi d a c ă eşti f a ţ ă d e t i n e d r e p t
î n ce-i s p u i . Şi î n ă u n t r u l t ă u n u e n i c i o
vorbă dreaptă.
C E Z A R : N u te-am c h e m a t aici să m ă j u d e c i ,
m a i . a l e s că n u mâ-nţeiegi. ( i n t r a li<cateriiia.;
S E R G I U : N u respecţi p e n i m e n i , n i c i p e
cei v i i , nici pe cei morţi.
C E Z A R : C u m să n u r e s p e c ţ i u n m o r t c î n d
şi t u v e i m u r i ?
S E R G I U : P e m i n e să n u m ă m i n ţ i , d o a r
m i - a i s p u s î n a i n t e de-a v e n i a i c i că nu-ţi
pasă n i c i dacă se-intîmpla... ( 0 v e d e p e Eca-
terina.) E p r e a t i n ă r ş i n u ş t i e ce f a c e .
E C A T E R I N A : N u c ă n u ş t i e ce f a c e , n u
ştie s ă f a c ă n i m i c ! Ş t i i să f a c i c e v a ?
C E Z A R : Gargară.
E C A T E R I N A : Să pălăvrăgeşti, v ă d .
C E Z A R : N u , gargară de-adevăratelea. Cînd
a m fost m i c a m a v u t m e r e u gîlci şi maică-
m e a , D u m n e z e u s-o i e r t e , m-a p u s s u f a c
m e r e u gargară, c u a p ă sărată, c u h i p e r m a n -
ganat c u petrol.
S E R G I U : Ş i ţi-a t r e c u t ?
C E Z A R : Gîlcile ? N u . P o r t î n b u z u n a r c e l
p u ţ i n u n p a c h e ţ e l c u s a r e şi c î n d s i m t că
m-atacă f i l o x e r a , p a c ! G a r g a r a !
E C A T E R I N A : Ş i m a i c e ş t i i să f a c i ?
C E Z A R : M ă p r i c e p şi l a d r a g o s t e .
E C A T E R I N A : Ş i a s t a e o m e s e r i e c a r e se
plăteşte b i n e . A l t c e v a ?
CEZAR : P o t să m ă a b ţ i n 1\ d e o r e să n u . . .
SERGIU : Să n u vorbeşti.
CEZAR : A s t a n u . D a r p o t să r a b d 2 4 d e
o r e să n u p u n în guriţă o picăturică de a l ­
cool.
E C A T E R I N A : Ş i n-ai p r i m i t încă nici o de­
coraţie ?
C E Z A R : B a d a , î n şcoală, p e n t r u u n e x t e m ­
poral la naturale cu tema : „Măgarul". Pre­
m i u l era u n măgar de tinichea p e care p r o -
f e s o n d îl dădea săptămînal celui m a i b u n
e x t e m p o r a l . E u a m scris d e s p r e u n m ă g a r
m o r t : e r a m a r o , v i e r m u i a u î n el gîngănii,
de parcă respira. Nu-1 omorîse n i m e n i , e r a
î n p l i n c î m p şi se d e z i n t e g r a a ş a d e l a s i n e . . .
T o a m n a . — parcă n i c i n-ar f i fost n i c i o d a t ă
acolo, oasele fuseseră luate probabil de
cîini... M i - a r ă m a s î n m i n t e această ironie
nemaipomenită : u n măgar maro, o lume de
c a r n e şi oase se d e z i n t e g r a î n a e r d e la
sine, împuţindu-se, între o i şi...
E C A T E R I N A : D r a g u l m e u Cezar, să t r e c e m
l a o i l e n o a s t r e . I r i n a t r e b u i e să se m ă r i t e .
C E Z A R : De-acord. C u cine ?
E C A T E R I N A : C u tine. D o a r o iubeşti.
75
C E Z A R : A i ascultai Ia uşă ?
E C A T E R I N A : A , n u , d a r aşa e firesc... D o a r
t u n-ai v i o l a t - o ca u n borfaş o a r e c a r e . . . (Către
S e r g i u ) M i - a r f a c e o m a r e p l ă c e r e să f i ţ i n a ­
s u l I r i n c i şi a l I u i C e z a r .
C E Z A R : Dar...
E C A T E R I N A : N u t e - a m întrebat n i m i c .
C E Z A R : Dacă n u l u a l u m i n a i , n-ar f i f o s t
v o r b a d e n u n t ă . A s t a a v r u t ? A l u a i zece
p a s t i l e ca sâ se m ă r i t e c u m i n e ?
ECATERINA ( l u i Sergiu. calină) : I r i n a e r a
o f a t ă b u n ă l a î n v ă ţ ă t u r ă . îşi făcea s i n g u r ă
r o c h i ţ e l e , n u u m b l a p r i n b a r u r i , nu-şi v o p ­
sea p ă r u l , e r a c i n s t i t ă . O f a l ă c i n s t i t ă t r e b u i e
să a i b ă şi p e m a i d e p a r t e o v i a ţ ă c i n s t i t ă .
C E Z A R d a c e g a r g a r ă , p u n î n d într-un palia.'
a p ă şi s a r e ) : Şi-a v e n i i c ă p c ă u n u l . Şi-a v r u t
să m o a r ă , c i n s t i t ă : d a c ă t r ă i a a ş a f ă r ă să-şi
v o p s e a s c ă p ă r u l şi e r o i n d u - ş i s i n g u r ă f u s t e l e ,
era o n i m e n i : d a r dacă m u r e a , era a l t c i n e v a ,
c i n e v a ! E r a n i m i c , şi d e v e n e a t o t u l . . . ! E r a
o z i senină, c u c e r u l a l b a s t r u c i n d ea a în­
t â l n i t u n . . . e t c . e t c . U n a n i m a l i-a r u p t h a i ­
n e l e şi ea a m u r i t scirbilă e l e . e l e . ( b a c e
gargară.)
E C A T E R I N A : C a m aşa, c u m i c i adăugiri :
fala a rămas plină de lăcrimi, nu-i venea
să c r e a d ă şi î n c e r c a să-şi p i a p l ă n e p ă r u l î n -
cilcit... (Intră d i n c a m e r a e i , deschizând uşa,
Irina, f ă r ă să f i e s i m ţ i t ă . ) T r e b u i e s ă se
mărite cu line. cine altcineva o m a i ia
C E Z A R : F a c e m întîi c i r c c u l u m i n a i , că e
m a i spclaculoasă aşa n u n t a . . . 0 j u n ă copilă
a g o n i z î n d în s p i t a l ne face m a i s e n s i b i l i . . .
M o a r t e a e 'gargară) teatralizată, (gargară) e
pusă la cale... P o a l e c h i a r d e d u m n e a t a .
E C A T E R I N A : S i n u c i d e r e a a fost ideea e i .
proastă, căsătoria e ideea m e a , f o a r t e b u n ă !
E a a v r u t să s c a p e d e r u ş i n e , a c r e z u t c ă
asta e soluţia, pastilele.
C E Z A R : S i n u c i d e r e a e o soluţie.
E C A T E R I N A : Şi căsătoria e o soluţie, m a i
bună.
C E Z A R : C ă s ă t o r i a e cea m a i b u n ă s o l u ţ i e ,
dar nu-i u n a r g u m e n t .
E C A T E R I N A : M o a r t e a ei era u n a r g u m e n t ?
C E Z A R : Să n u l u ă m i n t r a g i c (gargară) o
i n l i m p l a r e c u o fetişcană ce v i s e a z ă n o a p t e a
feţi f a i m o ş i . . . P r e a m u l t e r o c h i ţ e c r o i t e , p r e a
m u l t e u n g h i i nefăcute, prea m t d t e vise sto­
pate, prea m u l t erotism gargară) s u g imiaî
p o t s-a d u c ă l a l u m i n a i p e o p u ş t o a i c ă ce-are
m e d i i d e n o u ă şi z e c e ( g a r g a r ă ) . Ce v r e i ?
E C A T E R I N A : A t u n c i d a i douăzeci de m i i
şi eşti i e r t a t . ( C e z a r f a c e g a r g a r ă . ) A i b a n i
la cec, ciştigi d e s t u l c u f o t b a l u l , t e m a i î m ­
prumuţi...
CEZAR ('punînd p a h a r u l p e m ă s u ţ a d e l î n g ă
c h ţ u v e t ă ) : A m i m p r e s i a că m ă c r e z i u n d o ­
b i t o c . T o ţ i m ă c r e d e ţ i u n o m g a l a să se-n-
s o a r e . să d e a b a n i . u n d o b i t o c î
E C A T E R I N A : D o c t o r u l Cristoloveanu care a
îngrijit-o p e I r i n a şi oare te c u n o a ş t e d e l a
s t a d i o n a r e o părere foarte b u n ă despre tine.
S E R G I U : V e z i , şi s p i m e a i c ă toţi t e c o n ­
sideră...
ECATERINA ( l u i Cezar) : Şi el le considera
un dobitoc.
76 www.cimec.ro
C E Z A R : S p u n e a i că a r e o p ă r e r e e x c e l e n t ă
despre m i n e .
E C A T E R I N A : D a , el le consideră sănătos
ca u n l a u r . ( A l t t o n ) E u n u te i m l u n
d o b i t o c , Cewi.ro. E ş t i p u ţ i n n e r v o s , n u eşti
l i p s i i d e m i n t e . T u î n ţ e l e g i că I r i n a a r c n e ­
v o i e d e l i n i ş t e , f i i n d c ă şi t u a i n e v o i e d e
l i n i ş t e . D o a r I u n u v r e i să-ţi p u t r e z e a s c ă ti­
nereţile p r i n puşcărie.
IRINA ( d i n p r a g ) : M ă târguiţi ?
ECATERINA : Aici erai, bine. v i n o m a i
a p r o a p e . . . (0 la d e m î n ă . ) T u a i ceva z e s t r e ,
a i şi ş c o a l ă . . . A n u l ă s t a n-o să m a i u r i n e z i ,
t r e b u i e c i n e v a să p l ă t e a s c ă . . . E l v r e a . n u t e
L i r g u i m . M i - a s p u s c ă a r e b a n i şi c ă a d u c e
şi o l o z e s t r e b u n ă î n c a s ă .
I R I N A : N u m ă interesează n i c i o zcslre.
E C A T E R I N A : Pe m i n e m ă interesează viaţa
fetei m e l e .
C E Z A R : C l u b u l . . U n i v e r s i t a t e a " mi-a p r o m i s
o s u m ă f r u m u ş i c ă d e b a n i , ş i . . . că m i d a u
e x a m e n u l de a d m i t e r e dacă v o i juca la ei —
căsătoria asta î m i încurcă toate p l a n u r i l e !
E C A T E R I N A : D ă b a n i i , i n s o a r ă - t e şi las-o
pe f a t ă a i c i şi-ţi v e z i d e p l a n u r i l e t a l e . . .
I R I N A : M a m ă . n u - m i p l a c e c u m v o r b i ţ i (le ­
p r e m i n e . V r e i să n e c ă s ă t o r i m fără voia
noastră ? Nu-1 v r e a u , e u n nenorocit !
E C A T E R I N A : M a i b i n e să a i I n c a s ă u n
soţ n e n o r o c i i , d e c î t să nu-1 a i d e l o c . N u
v r e a u să l e - a r a t r l u m e a c u d e g e t u l .
I R I N A : A ş a n-o să m ă a r a t e ?
CEZAR ( m a i b l i m l ) : E n e f i r e s c ce v r e i să
n e o b l i g i să f a c e m .
ECATERIN A I rinei) : N u m a i ai n i m i c de
aşteptat d e l a altcineva, n-o să t e m a i i a
n i m e n i . . . V i i t o r u l t ă u este l e g a t d e a l l u i . . .
S E R G I U : V a f i o n u n t ă tristă...
E C A T E R I N A : O r i c u m să f i e . n u m a i nuntă
să f i e .
C E Z A R ( l u i S e r g i u ) : A j u l ă - m ă să Ic e x p l i c . . .
Nu vreau !
E C A T E R I N A : N u te o b l i g ă n i m e n i , d a r t u
n u eşti u n d o b i t o c , c u m s i n g u r a i r e c u n o s c u t .
V r e a u s ă l e a n u n ţ că n i - a m i n t e r e s a t l a a v o ­
c a t u l P o c n a r u E m i l . i l c u n o ş t i , ă l a d e s-a
d a t peste c a p c u maşina... M i - a spus că î n
a s e m e n e a c a z u r i . . . V e z i că eşti a l e i i I '.' E x i s t ă
î:i l e g e o p r e v e d e r e . . . i n s e n s u l că d a c ă v i n o ­
v a t u l se c ă s ă t o r e ş t e c u v i c t i m a , a c ţ i u n e a p e ­
n a l ă se s t i n g e . ( A r ă l î n d u - i o h î r l i e ) A z i a n i
înaintat actele de d a r e în judecată. (Io,o.)
C E Z A R : V a să z i c ă t o t u l e s t e d e v i n z a r e .
I R I N A : N u , n u e totul de vinzare.
E C A T E R I N A ( r e i n t r ă ) : A m u i t a t să s p u n :
n u n t a sau logodna... o p u t e m face p o u n i i n e .
Duminică.
C E Z A R : Şi e u ni-ani interesat... P r e v e d e r e a
care salvează d o pedeapsă pe c e l care se
căsătoreşte c u v i c l i m a a r e î n v e d e r e situaţia
c i n d se p o a l e l e g a o c ă s ă t o r i e f e r i c i t ă , î n ­
t e m e i a t ă p e a f e c ţ i u n e , înlreabă-1 p e P o e n a r u ,
c ă s ă t o r i e c a r e , c h i a r a ş a s c r i e , să s u r i n o n t e z e
resentimentele violului... I a r Irina m ă urăşte!
E C A T E R I N A : 0 să-i t r e a c ă .
I R I N A : D a r a i c i e o v î n z a r e î n ţ o a l ă regula.
Şi părerea m e a n i c i n u v ă interesează.
CEZAR (Irinei) : T e r o g foarte mult nu S E R G I U ( r e v i n e c u sticle) : S i n i b u c u r o s că
a c c e p t a a ş a c e v a . . . T e r o g să m ă î n ţ e l e g i şi toţi o i u b i m p e I r i n a . . . ( E i ) E ş t i , într-adevăr,
p c m i n e . m i s-a o f e r i t o ş a n s ă î n v a r ă s ă fermecătoare !
intru I a f a c u l t a t e , n u p o t să-i d a u c u p i ­ I R I N A : V a i , d e ce-mi spuneţi aşa, n u sînt
c i o r u l î E vorba d e c a r i e r a m e a , s ă m - a d u n o fată f r u m o a s ă .
şi e u d e p e d r u m u r i . P e n t r u o g r e ş e a l ă t r e ­ O L I V I U : R a d a , I r i n a . cşli f o a r t e f r u m o a s ă .
b u i e să p l ă t e s c t o a t ă v i a ţ a ? A m să m ă d e s ­ Ani să-ţi p u n m e l o d i a care-ţi p l a c e ţie...
păgubesc a l t f e l , c i n d o i p u t e a . . . S a u v r e i să M a g n e t o f o n u l cîntă : „Floricele de p o r u m b ' " ) .
i n t r u l a p u ş c ă r i e ? T e r o g să m ă i e r ţ i , a m I R I N A : A m î n r e g i s t r a i - o d u p ă ce m i - a i c u m ­
fost beat. i d i o t . . părat floricele de p o r u m b în piaţa de vechi­
E C A T E R I N A : Dobitoc... Iese.) turi... N-am m a i mîneat floricele de p o r u m b
C E Z A R : D o b i t o c ! ( I r i n e i ) A i şi t u d e m n i ­ de c i n d e r a m m i c ă .
t a t e , n u p o ţ i a c c e p t a a ş a c e v a , să n e l u ă m
S E R G I U : H a i d u p ă v i n . . . ( I e s e . O l i v i u nu-1
d o a r r a . . . I r i n a , ce v r e i , î n a l t e ţări p o a t e
u r m e a z ă , c i iese p e u ş a ce d ă afară.)
nu se p e d e p s e ş t e asta c u închisoarea. Şi
C E Z A R : Ce-ai s i m ţ i t l a s p i l a l ? l a r t ă - m ă că
maică-ta. p e n i b i l , mi-a cerut bani... N-am
te î n t r e b , d a r c e v a t o t t r e b u i e să t e î n t r e b .
bani... N - a m b a n i p e n t r u aşa c e v a ! I r i n a .
S p ă l ă t u r i l e l a s t o m a c s i n t î n g r o z i t o a r e , şi e u
te r o g . . .
n i - a i n î m b ă t a t o d a t ă d e - a m c r e z u t c ă m o r şi
I R I N A : A t u n c i o să n e c ă s ă t o r i m f ă r ă b a n i .
m-au s p ă l a t n i ş t e b a b e c u a p ă c a l d ă ş i c u
Cezar...
balegă, c u u n f u r t u n . . . E i , d a , n u răspunzi,
C E Z A R : D a r n u te iubesc, n u - m i place
şi e u v r e a u să t e d i s t r e z . D a , eşti s o b r ă , t u
mutra ta...
a i s u f e r i i . Ş i e u nu-ţi r e s p e c t s u f e r i n ţ a .
I R I N A : O să-li p l a c ă , C e z a r .
I R I N A : N u valorează n i m i c suferinţa m e a
C E Z A R : Eşti îngrozitoare î
şi n i c i r e s p e c t u l c e nu-1 a i f a ţ ă d e m i n e . E i ,
I R I N A : D e g e a b a m ă j i g n e ş t i , C e z a r , n-o s ă
d a . n-a f o s l u ş o r . . .
renunţ la t i n e .
CEZAR : I r i n a , p e n t r u D u m n e z e u , trezeşte-te. C E Z A R : D a r ţi-a p l ă c u t să t e p e r p e l e ş t i ,
IRINA : C e z a r , t u eşti s i n g u r a m e a s a l v a r e . altfel nu-ncercai porcăriile alea d e tablete...
CEZAR : N-ai n i c i u n p i c d e d e m n i t a t e . N u , t u n - a i f ă c u t a s t a c a să m ă ş a n t a j e z i să
IRINA : Fiindcă te i u b e s c , Cezar... (Intră n e c ă s ă t o r i m , t u a i v r u t s ă s u f e r i , să m o r i . . .
F. -a t e r i na.) ( E a î l p r i v e ş t e . ) S a u n - a i ş t i u t ce f a c i , ţ i s-a
C E Z A R : A f o s t o g r e ş e a l ă , d e ce v r e i t o a t ă î n t u n e c a t m i n t e a şi... D e ştiai p r e c i s , o r i n u
v i a ţ a să n e c h i n u i m ? l e l u a i , o r i l u a i m a i m u l t e . A.şa, s u f e r i . . . Ş i
E C A T E R I N A : E a n u te-a f o r ţ a t l a n i m i c , n u p l i n g i . şi m ă p r i v e ş t i c a p e u n F n i b r i c d e ­
ea n-a g r e ş i t !... g e n e r a t . . . (Rîde.) Nu-ţi pasă d e suferinţa t a .
CEZAR ( I r i n e i ) : N u te p i t i c i m cred? atît căci n u d a i d o i l e i p e t r u p u l t ă u p i n g ă r i l d e
d c l a ş ă . . . î m i v i n e să u r l u . u n l i m b r i c d e g e n e r a t ! (Sec.) î l d i s p r e ţ u i e ş t i
I R I N A : T u m ă u m i l e ş t i , şi t o t t u t e s u ­ c ă s-a l ă s a t i n b r a ţ e l e u n u i f o t b a l i s t f ă r ă m a ­
peri... Cezar, dă-mi m i n a . . . t e r i e cenuşie în b i l ă . S u f e r i n ţ a îţi face b i n e .
C E Z A R (îi d ă d o u ă p a l m e ) : S ă t e i a d r a c u ! v ă d că te b u c u r i ! T e pedepseşti s i n g u r ă . Ş i
E C A T E R I N A : C e z a r ! (Se a p r o p i e d e e l î n ­ m a i ce ? (Surîzînd.) T e iniţiezi î n m o a r t e
cet. E l stă î n l e m n i t . î l s ă r u t ă p e f r u n t e . ) s u f e r i n d , te-ai i n i ţ i a l , o c u n o ş t i , a i simţit-o
C e z a r , b ă i a t u l e , a ţ i î n c e p u t să v ă - n ţ e J e g e ţ i . d e a p r o a p e , şi d e c i e ş t i c u m u l t m a i s u n e -
( L u i S e r g i u . ) V i n o c u m i n e i n p i v n i ţ ă s-adu­ rioară decît m i n e , u n l i m b r i c care scuipă
c e m v i n , i n seara asta f a c e m l o g o d n a . ( I c c p e o r i c e şi n u s i m t e n i m i c ! N u e î n s t a r e
urmată de Sergiu.) să s i m t ă n i m i c ! S u f e r i n ţ a t a a r e o r a ţ i u n e ,
C E Z A R : Mie-ma plac femeile... te iniţiezi şi...
I R I N A : Foarte bine.
I R I N A : Du-te Ia a n t r e n a m e n t , a i d u n i i n i c ă
C E Z A R : Cînd sînt c u ele v r e a u să m ă s ă ­ m e c i şi e p ă c a t să-ţi p i e r z i c o n d i ţ i a fizică
r u t e , să... s p u n î n d p r o s t i i şi l r ă g i n d d i n ţ i g a r ă . . .
I R I N A : Foarte bine. C E Z A R : D u - l e La m î n ă s t t r e , a d i c ă . E i , n u
C E Z A R : î m i p l a c e să f i u i u b i t , aşa că i u - m ă d u c l a s t a d i o n . N u ştiu n i m i c , sînt u n
beşte-mă.
t î m p i t , d a r s t a u a i c i , n u mi-e frică d e t i n e .
IRINA : N u te indispune cîluşi de puţin Şi n-am n c i u n f e l d c remuşcări.
:

faptul că eşti neobrăzat ? I R I N A : M a i b i n e ai alerga pe stadion, să-ţi

CEZAR : Deloc. îmi face chiar plăcere. Eu menţii muşchii i n condiţie bună...
sînt fotbalist... (Rîde.) Ca să cîştigi. trebuie C E Z A R : A l t f e l n i a m nici u n rost ? N i c i n u
să ataci, şi cine atacă e neobrăzat... De-ar v r e a u . U i t e ce p i c i o r a m , şi ce p i e p t î D e
avea obraz ar sta d r a c u l u i cuminte şi-ar bărbat ! Eu nu-mi dispreţuiesc picioarele
dormi pe el, dar mie-mi place să d o r m pe c a r e - m i d a u o p l i n e şi n i c i n u v r e a u să m i
altcineva, lingă obrazul altcuiva. Ie r e t e z s a u să b e a u c a î n m e l o d r a m e p i l u l e
I R I N A : Poate-o să d o r m i pe u i gunoi.
-
să c r ă p . . . N u v r e a u oa t i n e s ă - m i e l i b e r e z
CEZAR : Vă consideraţi u n gunoi, doamnă ? sfiutul cuget, s p i r i t u l , sufletul de t r u p u l înti­
OLIVIII (intră) : I r i n a . bine că te p o t ţine n a t , h e , (rîde) he... C e a i v r u t t u să d e ­
m o n s t r e z i ? Că l u m e a e fără dragoste, de e u
de mîini. ( I i ia mîinile într-ale sale.) Dacă
n u te-am i u b i t c u adevărat... H e , h e . l u m e a
nu te făceai sănătoasă, eu nu mai aveam
e m o a r t ă , d e i u b i r e a e m o a r t ă . Trezeşte-te.
n i c i u n r o s t să t r ă i e s c . . .

www.cimec.ro 77
a u c n i m e n i c r i m i n a l d a c ă t u eşti n e b u n ă . I R I N A : Binc-ar f i . . . Şi b i n e - a r f i şi d e n-ar
I R I N A : îmi face m a r c plăcere cînd mă afla n i m i c .
insulţi, continuă. S E R G I U : Ce să a f l e ?
C E Z A R : Cc-or f i î n s e m n a t s i n u c i d e r e a t a ? IRINA : Nimic.
Că l u m e a e m o a r t ă , e u , s o c i e t a t e a , h e . h e . . . S E R G I U : Că-i speli cămăşile pe ascuns ?
U n coteţ, o c o c i n ă d e p o r c i , şi n u trebuie O să sc b u c u r e . ( I n t r ă S a b i n a , mergînd ne­
salvată ! Fis ! O n o a r e a c u i salvată sigur, cu m e r s u l d i n t o t d e a u n a al orbilor.)
IRINA (rîdc) : A c u m încep să t • iubesc : I R I N A : Vrei ceva, bunico ?
eşti u n b u f o n g e n i a l . M ă i n s u l ţ i ca să m ă S A R I N A : V r e a u să l e - n t r e b u n d e e s t e p i s i c a 1'
trezeşti d i n v i s u l m e u p r o s t , s ă m ă aduci IRINA : A murit, ţi-am mai spus.
c u p i c i o a r e l e p e p ă m i n l . . . Ca să t e i u l > c s c , S A B I N A : Cea a l b ă .
aşa c u m eşti. G u r a l i v , d a r c u t r u p f r u m o s , IRINA u p r o p i i m l u - s c d e ea : .Şi cea ailiă
sincer. Acum cinci ani.
C E Z A R : î n t r - a d e v ă r n-ai m a i c u n o s c u t alţi S A B I N A : Ş t i u . T e - n t r e b d o a r ca să a v e m
bărbaţi înaintea m e a ? şi n o i d e s p r e c e v o r b i .
I R I N A : E ş t i şi g e l o s , i u b i t i d e ? I R I N A : V a i . dar noi v o r b i m despre orice.
CEZAR : Răspunde. S A R I N A : Vezi cum mă minţi ? N u vorbim
I R I N A : B ă r b a ţ i ? Ce, m a s c u l i ? (Rîde.) E ş t i decît d e s p r e p i s i c i . A d i c ă d e s p r e t r e b u r i n e ­
i n d i s c r e t şi i n d i s c r e ţ i a e m a n i a impotenţilor. serioase.
A neputincioşilor... I R I N A : L - a i c u n o s c u t p e p r i e t e n u l l u i Ce­
C E Z A R : A i c u n o s c u t sau n u ? zar ? D o m n u l Sergiu...
I R I N A : E i . bine. u l t i m a oară a m avut un S A B I N A : M ă t r a g i d e m i n e c ă , să ş t i u c ă c
i u b i t atît d e f r u m o s că-mi scăpa p r i n t r e d e ­ a i c i şi să n u s p u n v r e o b o a c ă n ă . D o m n u l e
gete ca u n peşte. (Intră N i c h i f o r . ) Sergiu. d u m n e a t a ai pisici ?
C E Z A R : D a , şi p e u r i n ă , t u — şi v o i , t o a t ă SERGIU : Nu.
f a m i l i a m ă acuzaţi pe m i n e de toate decepţi­ SARINA (plecînd în camera ei) : Atunci
ile voastre. c u i n p ă r ă - ţ i . C a s - a v e m d e s p r e ce v o r b i .
I R I N A : T e - n ş e l i , i u b i t u l e , n-ai n i c i o v i n ă . I R I N A : E c a u n c o p i l c a r e î n v a ţ ă să p ă ­
E u m ă s i m t r e s p o n s a b i l ă , oa să z i c a ş a , d e şească. I n tinereţe a f o s t f r u m o a s ă c a o p ă ­
t o a t e d e c e p ţ i i l e m e l e . Ş i u n a d i n t r e e l e eşti puşă. (Tare, către S a b i n a ) Bunică, c u m ai
t u . peştele m e u d r a g . (Iese. I n t r ă S e r g i u , c u fost cînd erai de vîrsta m e a ?
sticle.) S A B I N A : I n t i n e r e ţ e a m f o s t f r u m o a s ă ca
S E R G I U : Ce g r o z a v e e r a u o r e l e n o a s t r e d e o p ă p u ş ă . A c u m a m - a m o o c î r j a t şi m i s-au
geografie. m i c ş o r a t m î i n i l e şi p i c i o a r e l e şi c a p u l mi
N I C H I F O R : N u m^ai întrebat n i m i c despre s-a-mpuţinat... D o a m n e , ce e b ă l r î n c ţ c a , a j u n g i
I n g c h o r g . (Iese Cezar.) o m î n ă dc carne b ă t r î n ă . A r ă t ca o m a i m u ţ ă
S E R G I U : Ş t i u c-a m u r i t î n t r - u n a c c i d e n t d e b ă t r î n ă ? D a c ă n-orăt, o s-arăt. Simt c-o
motocicletă. n - a j u n g cît o p ă p u ş ă d e c i r p e c î n d o să m o r ,
NICHIFOR : Avea un maieu cu o moto­ uitc-alita. I r i n o , să n u te joci atunci cu
cicletă p e p i e p t . . . m i n e de-a p ă p u ş i l e , c-o să u i t c ă s i n t m o a r t ă î
S E R G I U : E r a teribilă, c o n d u c e a g r o z a v m o ­ I R I N A : N-o să m o r i n i c i o d a t ă .
tocicleta... V o i a s-ajungem a m î n d o i la R o m a S A B L N A : B a n c u r i d e f a t ă m a r e , o să m o r ,
pe m o t o c i c l e t ă şi să l u ă m o creangă de d o a r n-o să s t a u t o t t i m p u l d e v o r b ă cu
măslin... O dragoste de liceist. t i n e d e s p r e p i s i c i . (Iese.)
N I C H I F O R : Taică-său a v e a u n a t e l i e r m e ­ S E R G I U : A r c u m o r , sînteţi o f a m i l i e veselă.
c a n i c î n t r - u n t i r g d i n . . . A f o s t şi p r i n R ă r ă - OLIVIU ( i n t r ă d e a f a r ă şi-i p u n e I r i n e i î n
gan, la vinătoare de d r o p i i . braţe c i t e v a pacheţele. Ea nu mai spală
S E R G I U : V o i a s ă v e d e m şi V e z u v i u l . . . E r a p e n t r u u n t i m p r u f e l e d i n l i g h e a n . ) : Ţi-am
î n n e b u n i t ă c ă l a v a a c e e a n e b u n ă şi d i s t r u g ă ­ c u m p ă r a t u n c o s t u n i d e b a l e f o r m i d a b i l şi-un
t o a r e , şi s t r ă l u c i t o a r e , şi i z b u c n i n d în î n ă l ţ i m i colac d e s a l v a r e f o r m i d a b i l . M î i n e mergem
n e s t ă p i n i t ă , regească, d a , c u m îi p l ă c e a e i l a r î u s ă - n v e ţ i o d a t ă să n u m a i î n o ţ i c a
să s p u n ă . . . a c u m a , l a v a e u n foarte bun t o p o r u l . Ţ i s i m c u m p ă r a t ş i u n ceas c u c u c .
bălegar... (Rîde.) E b u n p e n t r u îngrăşat gră­ (Sergiu intră în baie.)
d i n i l e , să c r e a s c ă v a r z a şi g u l i i l e şi c e a p a . . . I R I N A : C h i a r v a fi a l m e u ?
N I C H I F O R : Ingeborg... O L I V I U : T o t ce este a l m e u v a f i c î n d v a
al t ă u , i n c l u s i v p e n d u l a . ( R î z î n d . ) Ţi-am m a i
SERGIU : Avea un nume de pasăre şî-a
s p u s , şi-o să-ţi m a i s p u n . d a r să r ă i n î n ă î n t r e
m u r i t stupid. A alunecat, era polci, mergea
n o i : t o t ce-o să e î ş t i g , o să f i e a l t ă u .
prea tare ?
I R I N A : . . . i n c l u s i v cc-o să c î ş l i g i la loto-
N I C H I F O R : N u ş t i u . A s t a e r a casa e i , m i - a
pronosport, n-am u i t a t g l u m a .
v i n d u t - o m i e , taică-său.
O L I V I U (o s ă r u t ă p e f r u n t e ) : C i n e a r e m e ­
S E R G I U : E l m o i trăieşte ? m o r i e , t r e b u i e s ă r u t a t p e f r u n t e , s ă a i şi t u
NICHIFOR : Cine nu trăieşte, e mort. m e m o r i e . (Reintră Sergiu.) D u m n e a t a a i me­
(A inirat la el, văzînd-o pe Irina.) morie ?
IRINA (vine cu nişte cămăşi într-un li­ S E R G I U : Artiştii n-au m e m o r i e , numai tîm-
ghean) : A m să-i spăl tatei cămăşile. E me­ piţii a u m e m o r i e .
reu morocănos, oare o f i fost vreodată altfel ? I R I N A : A i scăpat, de a v e a i , te s ă r u t a şi pe
S E R G I U : Poate aşa e firea I u i . dumneata pe frunte.

78 www.cimec.ro
O L I V I I : Plec, sint l u a t i n b a l o n . (Urcă l a u n n o r o c o s . I r i n a este o fată s p l e n d i d ă şi
ci în cameră.) j u r pe...
S E R G I U : Ş i ăsta e a m u / a u t . p r o f e s o r u l de CEZAR (rîzînd) : J u r ă pe măseaua ta de
pescuit subacvatic. (Priveşte costumul de minte.
baie.) E m e r e u aşa, c u p e n d u l e , c u cuci ? S E R G I U : J u r p e m ă s e a u a m e a d e m i n t e că
I R I N A : D e c i n d a r e v e n i t , a ş a e, a m u z a n t . d a c ă n u eşti c a v a l e r te b a t . . . l a p r o p r i u , c u
S E R G I U : De unde s-a î n t o r s p r o f e s o n d ? p u m n i i ! I r i n a , să a i î n c r e d e r e î n n a ş u l t ă u . . .
I R I N A : N i m e n i n u ştie d e u n d e , d a r t o a t ă M i - a r p l a c e să f a c u n f i l m c u t i n e . . .
l u m e a ştie că d e l a p u ş c ă r i e . E C A T E R I N A : P o a t e n-are t a l e n t .
S E R G I U : Vesel, d a r cam cărunt. E inte­ C E Z A R : P e n t r u f i l m n u t r e b u i e să a i t a l e n t ,
ligent ? t r e b u i e să ş t i i d o a r să t e m i ş t i şi s ă d a i
H U N A : N u ş t i u , c i n d îl v ă d aşa d e s i m ­ d i n coate.
patic, mă p i e r d , Tineori m i se m o a i e g e ­ SERGIU (vesel) : J u r pe m ă s e a u a m e a de
n u n c h i i , o r i i l p r i v e s c ea o caraghioasă, fără m i n t e c ă d e se v a a t i n g e c i n e v a m ă c a r c-o
să-1 m a i a s c u l t . C r e d că e i n t e l i g e n t . f l o a r e d e I r i n a a m să-i f r î n g g i t u l !
S E R G I U : S i g u r este, n u o r i c e p r o s t e î n N I C H I F O R : D a c ă - i f r i n g i g i t u l , a i p u t e a să-1
s t a r e să d e l a p i d e z e , p e n t r u a s t a t r e b u i e un omori.
s p i r i t l u m i n a t . E g a l a n t o n , i i p l a c e să f a c ă S E R G I U : T o a t e z i l e l e să v ă fie grozave !
a l t o r a c a d o u r i , să se s i m t ă e i f e r i c i ţ i . . . C r e z i 'Ciocneşte cu Irina, apoi cu Cezar. L u i )
eă h a n i i p e c u c u l ă s t a n u i-a ş t e r p e l i t d e U r e a z ă - i şi t u . . .
undeva ? C r e d c-a v i n d u t t o a t ă f a b r i c a d e CEZAR (Irinei) : L a mulţi a n i !
g h e a ţ ă p e n t r u u n c o s t u m de b a i e . Z ă u că-mi E C A T E R I N A : Sărutaţi-vă...
p l a c e , e o f i g u r ă , m i m a i să n u - 1 m a i p r i n d ă I R I N A : Altă dată.
p o l i ţ i a şi să-i facă i a r v r e o f i g u r ă . C E Z A R (Irinei) : G n d vrei tu... luni, marţi,
I U I N A : A c u m d o u ă s ă p t ă m i n i nc-a p l i m b a t m i e r c u r i . . . I n ce z i v r e i l u . A m să-ţi f a c
p e m i n e şi p e m a m a c u m o t o c i c l e t a l u i c u t o a t e z i l e l e g r o z a v e . ( C i o c n e ş t e c u ea.) C a r e
a t a ş p i u ă la P o i a n a B r a ş o v , a m b ă u t b e r e . . . z i l e î ţ i p l a c ţie c e l m a i m u l t ?
a f o s t g r o z a v ... ( î n c e p e să s p e l e d i n n o u r u f e . ) I R I N A : Z i l e l e care n u sînt î n c a l e n d a r .
D o a m n e , aş v r e a să n u f i e a ş a ! E s t e i m p o ­ ECATERINA (rîzînd) : E o glumă bună...
s i b i l să f i e a ş a ! da, destul de bună.
SERGIU : Cum ? OLIVIU (intră, Irinei, ciocnind) : In sănă­
IRINA (pleacă c u l i g h e a n u l , să-şi ascundă tatea voastră...
emoţia ce-o s u g r u m ă ) : N i c i c u m . . . (A ieşit. I R I N A (prinzîndu-1 î n braţe) : T u eşti p r i e ­
Se a u d e N i c h i f o r u r l î n d . A p a r e d i n c a m e r a t e n u l care m ă iubeşte cel m a i m u l t . . . ( A p r o a p e
l u i , răvăşit, ţipînd). s u g r u m a t ă ) N u v r e a u să m o r . (Desprinzin-
S E R G I U : Ce-ai p ă ţ i t ? du-se d e el.) S ă n u m ă l a ş i , a j u t ă - m ă , a n i
N I C H I F O R : D o a m n a bătrînă şi ştirbă şi nevoie...
g r a s ă c a r e m-a o m o r î t a l a l t ă i e r i v r e a să mă
ECATERINA (Irinei) : Lasă, dragă, toţi o să
s c u i p e într-o closetă.
le ajutăm... o să fie bine, o să uiţi.
S E R G I U : A i visat.
I R I N A : Amintirile astea le poţi uita ?
N I C H I F O R : N - a m v i s a t , sînt m o r t de-alaltă-
ieri, nu se v e d e c-am u n g h i i l e v i n e t e şi ECATERINA (fermă) : E i , n u mai da, dragă,
lungi ? şi tu atîla importanţă la toate fleacurile...
S E R G I U : N i c h i f o r e , c u m i n e n u fă p e ţîcni- Gindeşte-lc la viaţă, nu... Ce e moartea ?
t u l . te ştiu d i n şcoală... A t u n c i îi d u c e a i d e Ei, nimic, e doar o umbră. A i să aî copii...
n a s pe p r o f e s o r i , n u e r a i n e b u n . . . N I C H I F O R : Noroc ! Noroc !
N I C H I F O R : A c u m a t u e ş t i n e b u n şi v r e i să IRINA (lui Oliviu, calmă) : Toţi au ochii
m ă d u c i d c n a s p e m i n e c ă eşti s ă n ă t o s . N-o
aţintiţi spre mine, liniştea lor depinde acum
să-ţi m e a r g ă . ( I n t r ă M i r c e a d u e î n d - o d e b r a ţ
de mine, victoria lor, bucuria lor. Salva­
pe I r i n a . Ia d o u ă p a h a r e de pe masă.)
rea l o r .
MIRCEA (ciocneşte c u I r i n a ) : I n s ă n ă t a t e a
ta ! M ă b u c u r . . . C i n d v a , p o a t e n u p e s t e m u l t N I C H I F O R : Noroc ! Noroc ! N u m-aud ni­ e

t i m p a m să-ţi s p u n o t a i n ă . . . m e n i . S t r i g c a p s a l m i s t u l şi n u - m i r ă s p u n d e
I R I N A : Dc bine ? n i m e n i şi e u n ^ a m o d i h n ă cu paharul în
mină...
MIBCEA : De ce crezi că nu dc bine ? (Ii
I R I N A ( l u i O l i v i u ) : D a r de-aş f i m u r i t n-ar
oferă.) Cerceii m a m e i m e l e . . . Ş i ea a a v u t un
m a i f i î n d r ă z n i t n i m e n i să-şi b a t ă j o c de-o
secret. (Ecatcrina vine încărcată din pivniţă.)
f a t ă , să m u r d ă r e a s c ă . . .
IRINA : O să m i - 1 s p u i ?
N I C H I F O R : N o r o c ! N o r o c ! C i n d v r e a u să-i
MIRCEA : Nu ştiu... (Rîde.) Să ai noroc !
c o n v i n g p e s p e c t a t o r i să ţ i n ă c u . . C i o c a n u l " ,
(Pleacă Ia el.)
strig î n t r i b u n e ca p s a l m i s t u l : „Viaţa mea
ECATERINA turnînd vin în pahare : Să se iroseşte î n d u r e r e d e n u ţ i n e ţ i c u „ C i o ­
bem pentru sănătatea fiilor noştri ! (îl ser­ c a n u l " şi a n i i m e i î n s u s p i n e se d u c d e n u
veşte pe Cezar care a revenit.) Naşide, urea- ţineţi c u „ C i o c a n u l " . D i n c a u z a ticăloşiei m e l e
ză-le roade bogate, veselie... că n-am ţinut o singură d u m i n i c ă c u „Cio­
SERGIU (închinînd) : Ce să spun ? Să fie c a n u l " p u t e r e a m e a sc d ă r ă p ă n ă şi o a s e l e
fericiţi ! îmi pare foarte bine că totul s-a m e l e se m a c i n ă " . Ş i d e f r i c a p s a l m i l o r , t r i ­
terminat cu bine... Altfel... Cezar, zău, eşti b u n e l e strigă. (Strigă) „ H a i , C i o c a n u l " !

www.cimec.ro 79
ECATERINA ( l u i C e z a r ) : F i i şi t u m a i g a ­ că n u m a i n e b u n i i s p u n t o a t ă z i u a e x a c t ce
lanton... g îndese,
C E Z A R ( I r i n e i ) : V r e i să n e p l i m b ă m p u ţ i n ? NICHIFOR: Noroc! Noroc! (Nichifor urcă
I R I N A : într-adevăr vrei să n e p l i m b ă m ? la e l , u r m a t dc Sergiu.)
C E Z A R : A c u m a o să m ă b ă n u î e ş l i c ă orice-ţi E C A T E R I N A : A s i a c f e r i c i r i ' , să f i i n e b u n ?
s p u n n u - i a d e v ă r a t . . . V r e a u să n e p l i m b ă m . . . C r e z i c ă v r e a c i n e v a să f i e n e b u n c a N i c h i f o r
I R I N A : Foarte b i n e , aş v r e a aşa să f i e , ca să f i o f e r i c i t ? A s t a e f e r i c i r e : t o a t ă z i u a ,
Lără n i c i u n vicleşug... „Hai, Ciocanul ! ? M

E C A T E R I N A : E i , şi l u , n-o s ă m a i fie ( N i c h i f o r şi S e r g i u - i n t r ă în camera lui Ni­

n i c i u n v i c l e ş u g c a să l e c o n v i n g ă d o c e v a . chifor.)
o să-ţi s p u n ă . . . O L I V I U : Să b e m p e n t r u sănătate ! L a mulţi
I R I N A ( l u i C e z a r i : I n t r e m i n e şi l i n e să n u ani !
m a i existe docil adevăr... E C A T E R I N A : Fericire !
E C A T E R I N A : D a , dragă, bineînţeles... O L I V I U : A m să p l e c o v r e m e d c - a i c i , am
I R I N A : S i - n l r o m i n e şi v o i . . . n e v o i e de-o s l u j b ă m a i b u n ă .
NICHIFOR : „Hai, Ciocanul !" (Dă noroc.) E C A T E R I N A (îl p r i n d e î n b r a ţ e ) : O s ă ră­
Le s p u n : de n u strigaţi „ H a i , C i o c a n u l " p i ­ n i i i . te p l ă t e s c e u .
c ă m i n R , a d i c ă m u r i m şi n u v o m m a i a v e a O C I N I I ' : Ş i ce să f a c a i c i ? (Intră do afară
f o t b a l şi d u m i n i c i l e v o r f i m o a r t e şi d u m i ­ I r i n a să-şi i a b a l o n z a i d u l . )
nicile m o a r t o sint... n i m i c , haos, in m o a r t e E C A T E R I N A : N i m i c . S ă m ă ţii p e m i n e î n
toate reintră în h a o s , aşa că... „ H a i Cio­ braţe.
canul" ! O L I V I U : Asia e n i m i c ?
I R I N A (ieşind, u r m a t ă de Cezar) : I n t r e n o i ECATERINA (veselii) : I n orice caz e m a i
să n u f i e d e c î t a d e v ă r , m a m ă , n u g l u m e s c . puţin d e c î t să p u p i î n . . . u n şef... (Sc s ă ­
E C A T E R I N A : Sigur, dragă, nici o minciună, r u t ă . Irina iese încei a f a r ă ) .
n i c i a t i l a ! ( î n c h i d e u ş a î n u r n i » l o r . ) Uf, O L I V I U : A i a u z i i c e v a ?... A i n t r a t c i n e v a ?
si t i n e r i i ă ş t i a , n u şl i u să s p u n ă d e c î t v o r b e ECATERINA : Nimeni. Vîntul a bătut fe­
umflate... reastra... Trebuie s-o închidem... (Veselă).
S E R G I U : E v i r s t a c i n d e i c r e d î n ce s p u n . . . Intr-o dimineaţă a intrat o pasăre în ca­
E C A T E R I N A : D a r eu n u cred ? Cred, dar m e r ă . Şi-atita s-a z b ă t u t pînă a nimerit
n i c i c h i a r a ş a . că f ă r ă cîte-o m i n c i u n ă c a r e iarăşi f e r e a s t r a deschisă... ( I l sărută.) Dragul
să-ţi f a c ă p l ă c e r e , n i m i c n - a r e haz ! Altfel m e u , b i n e că I r i n a t r ă i e ş t e , v o m f i t o ţ i f e r i ­
viaţa e îngrozitoare ! D o a r n u sîntem n e b u n i . ciţi...

CORTINA

www.cimec.ro
 PARTEA A ll-A
NICHIFOR (vine de afară u r m a t de Cezar) : SERGIU : Dumneata eşti bunica... cum eşti
Vin fost in paradis ! A m fost în raiul pe care nimeni ?
voi l-aţi pierdui ! S A B I N A : S i n t ca şi cum n-aş mai fi. Unde
SABINA : El c cu mintea tot timpul în rai. este I r i n a ?
NICHIFOR : Am văzut luminile raiului, am S E R G I U : A... a fugit în alt oraş.
ascultat muzica raiului... SABINA : Ştiam c-o să plece. Dormeam în
S A B I N A : L a ce e r a c i n t a l ă ? aceeaşi cameră şi noaptea o auzeam plingînd
CEZAR : La fanfară. sub pătură.
SABINA : Ştiam c-ai fosl la puşcărie, nu in S E R G I U : De ce nu i-aţi spus părinţilor ei ?
r a i . A c o l o | > c n t r u ce-ai f o s t ? SABINA : Dc cind am orbit nu mă mai
N I C H I F O R : L a puşcărie ? ascultă nimeni, sint prea bătrînă şi bătrînii
CEZAR : Ca să m e d i t e z e . bat cîmpii. Dumneata eşti u n om bun...
NICHIFOR : Pentru c-am furat. (Ca trezit.) S E R G I U : S î n t şi e u c a oricare...
Acolo lotuşi n-am fost, dar dacă mă stră­ SABINA : Ba nu, ai vrut să f i i naşul ei.
duiesc... şi eşti... T r e b u i e să ai grijă de ea. Am să-ţi
CEZAR : Oliviu a fost acolo, tata, el, a fost spun un secret. Irina scria într-un caiet...
dincolo, i n paradis. II ţinea sub saltea. De cînd am bănuit c-o
S A B I N A : D a r ce c a u ţ i t u aici, dac-ai fost în să fugă. l-am luat la mine. (îl scoate din
paradis ? sîn : e u n carneţel.) Sînt gîndurile ei, ca ale
C E Z A R : Ca să ne mînluiască pe noi. oricărei fetişcane. Eu nu pot să citesc.
SABINA : Mai bine răniÎJIcai acolo. păstrează-1 poate că altcineva l-ar a r u n c a în
CEZAR : Porcul paşte iarbă verde. f o c d e l-ar c i t i . ( I i dă caietul şi i e s e î n timp
NICHIFOR : Nu porcul, calul paşte iarbă ce Mircea vine în pijama din camera lui.)
verde. SERGIU (lui Mircea) : Fata dumitale a fost
CEZAR : N-are i m p o r t a n ţ ă un v e r b : paşte ! găsită pe linia ferată şi dumneata stai în
N-au altele, mult mai grozave nici o impor­ pijama şi nu spui o vorbă ! (Apare Oliviu
tanţă, dar un biet verb păşunist î Mai bine de afară.)
rămineai în rai la fabricarea luminii... Căci M I R C E A : Ce să spun ? Ştiu că Irina...
de-acolo n e v i n e l u m i n a sfintă a înţelepciunii. SERGIU : Un tată nu crezi că are şi alte
(Cezar e furios. Către Nichifor care s-a aşe­ datorii faţă de copilul său decît să spună
zat fluierînd la masă şi dezleagă cuvinte în­ nişte v o r b e goale ?
crucişate.) Nu mai dezlega cuvinte încruci- M I R C E A : N-am nimic ce să spun, Irina de
şate.sînt o calamitate, ca ştiinţa, tabla în­ mică a fost legată de maică-sa, ea o pieptă­
mulţirii, pescuitul submarin... Da, dezleagă, na, îi spunea poveşti... li spuneam şi eu,
şi raiul e un joc de cuvinte încrucişate : d a r d e n u n e s-a a p r o p i a t d o a r d e c î ţ i v a ani...
r, a, i ! Acolo totul e perfect, omul e om, SERGIU : De tată e normal să se apropie
nu-1 poţi transforma în porc, în obiect, în mai tîrziu un copil, dar atunci e l este totul,
animal. în nimic. Dar rămîi în raiul tău. el e calea în viaţă, el dă legea, el e Dum­
fii fericit acolo, să nu cumva să-ţi vină nezeu, adevărul... Şi cum ai arătat dumneata
minţile Ia cap ! Raiul e starea de nebunie în ochii ei, dacă ea n-a ştiut să treacă peste
a omului ! Uitaţi-vă Ia el ! (Nichifor rîde.) u n m o m e n t greu ?
E fericit ! MIRCEA : Eu mergeam vara cu ea l a mare.
NICHIFOR (strigă, ca o descoperire) : Vîntu- S E R G I U : Atifca e destul ? Dumneata în fie­
rile nu mai vor să bată ! Vinturile nu mai care zi trebuia să f i i în ochii ei m a i marele
vor să bată ! (Intră la e l , urmat de Cezar. acestei case, n u doar tatăl de c a r n e şi sînge,
De afară intră nervos Sergiu.) ci omul care reprezenta puterea bărbătească
S E R G I U : N u e n i m e n i acasă ? a lumii, dacă vrei, statul, siguranţa că ea se
SABINA (e la fereastră, privind în gol, află la adăpost de orice, demnitatea !
ascunsă de un ficus) : Nimeni. M I R C E A : Cred c-am avut multe defecte.

www.cimec.ro 81
 S E R G I U : Se v e d e , a l t f e l ea n u n i m e r e a s u b
tren.
M I R C E A : N-am fost u n tată prea b u n .
S E R G I U : D a c ă e r a i , ea nu-şi p i e r d e a f i r e a ,
c o n ş t i i n ţ a e i n u e r a a t î t d e r ă v ă ş i t ă şi l u m e a
n u părea a l i t de zăpăcită. (Intră Nichifor.
De afară intră E c a t e r i n a , stupefiată.)
S E R G I U : D a r aici nu-i v o r b a de o sinu­
c i d e r e , a i c i c v o r b a d e o c r i m ă . Se a s c u n d e
ceva...
N I C H I F O R : Şi c i n e c r e z i că c v i n o v a t u l ?
S E R G I U : I n orice caz n u sînt e u .
N I C H I F O R : V i n t u r i l c n u m a i v o r să b a t ă !
C o r ă b i i l e se î n n ă m o l e s c şi p i e r ! ( I e s e . )
M I R C E A : N i m e n i n u e vinovat c u nimic...
E C A T E R I N A : A fost o dragoste nenorocită.
S E R G I U : D e ce n-aţi f ă c u t n i m i c pentru
ea ?
E C A T E R I N A : E r a i a i c i , a m f ă c u t t o t ce s-a
p u t u t , chiar a m logodit-o.
M I R C E A : P o a t e că n u t r e b u i a .
E C A T E R I N A : C i n e ş t i e ce t r e b u i a f ă c u t ?
S E R G I U : L a m i j l o c e o c r i m ă , şi v ă j u r ,
c u m î i j u r ş i I r i n e i , c ă n u m ă l a s p î n ă n-o
descopăr. ( E c a t e r i n a intră l a ea. M i r c e a l a
e l . V r e a să p l e c e ş i O l i v i u . S e r g i u î i p u n e
m î n a pe umăr.) H a i , n u pleca.
OLIVIU : De fapt ar trebui t u să pleci.
S E R G I U : E u n-o să p l e c p î n ă n u d e s c o p ă r
secretul acestei, a d e v ă r u l acestei...
O L I V I U : Secretele descoperite sînt pericu­
loase.
S E R G I U : M ă a m e n i n ţ i ? Casa a s t a , f a m i l i a
a s t a p o a r t ă î n ea m o a r t e a . . .
OLIVIU (ironie retorică) : Precum omul
p o a r t ă i n c e l u l e l e s a l e p r o p r i a sa m o a r t e !
(Alt ton.) A i m a i spus asta.
SERGIU : Unde ?
O L I V I U : Ieri, aici, Ecalerinei. Te repeţi.
S E R G I U : Ţi-a s p u s ea ce i - a m s p u s !
O L I V I U : E o întrebare ?
S E R G R U : E o constatare, o ceititudine.
O L I V H J : N u e b i n e să a i p r e a m u l t e c e r t i ­
t u d i n i , s-ar p u t e a să n u f i e n i c i u n a a d e ­
vărată.
S E R G I U : Faci pe nepăsătorul, pe rebelul, pe
e x t r a v a g a n t u l . . . Ş i t u ş i . . . D a r a i c i se a s c u n d e
i m c a d a v r u ! V o i v ă clădiţi fericirea pe T U I
c a d a v r u . E între v o i o legătură periculoasă...
O L I V I U : I n t r e c a r e n o i ? î m i p l a c e că a i
c o n ş t i i n ţ ă şi p e n t r u n o i . şi p e n t r u a l ţ i i t u
eşti c o n ş t i i n ţ a n o a s t r ă p i e r d u t ă . ( S u r î d e b a t ­
jocoritor.) T u eşti conştiinţa l u m i i . . . Dacă
ştii t o t u l , ce m a i v r e i ?
S E R G I U : A d e v ă r u l v o s t r u c a l t u l decît ade­
vărul. Moartea Irinei c u n adevăr cu două
. . . a d e v ă r u r i , s a u d u b l u , n u ş t i u c u m să s p u n . . .
u n a p a r e şi a l t a e s t e . D a r c e p r o p u n e ţ i v o i ,
p r i n legăturile voastre, a dus la m o a r t e a ei...
Fericirea voastră, l u m e a voastră e o l u m e
plină de m o a r t e .
O L I V I U : D e u n d e se p o a t e t r a g e c o n c l u z i a
că e u c u . . . sîntem nişte o a m e n i m o r ţ i . ( B a t ­
j o c o r i t o r . ) N i ş t e c a d a v r e v i i . . . (Sec) S a u o să
n e s p u i şi-o să n e î m p u ş t e c i n e v a ? ( C u r i o s )
C h i a r , se c o n d a m n ă l a m o a r t e p e n t r u o v i n ă
ca a noastră ?
82 www.cimec.ro
S E R G I U : Iţi baţi joc dc m i n e ?
O L I V I U : D a c ă m o a r t e a I r i n e i a r e d o u ă feţe,
dacă e d u b l ă , he, he... dacă a c u m a adevărul
m o r ţ i i e i e d u b l u , n u ? a l u n e i . . . A t u n c i şi
v i a ţ a l a a r p u t e a f i d u b l ă , a r p u i c a a v e a şi
ea d o u ă f e ţ e . . . C e l p u ţ i n , n u ? D a c ă c e v a
a c u m a e d u b l u , î n s e a m n ă că şi i e r i a f o s t
d u b l u . Ş i v i c e v e r s a . D u m n e a t a eşti u n a r t i s t ,
un maestru al dublului...
S E R G I U : T e î n t r e b î n c ă o d a t ă : iţi b a ţ i joc
d e m i n e ? Ca să m ă e n e r v e z şi să p l e c ? N-o
să a b a n d o n e z . . . V i a ţ a I r i n e i este...
OLIVIU (întrerupîndud) : ...Moartea Irinei.
( P e a l t t o n . ) D u - t c a c a s ă . N-o să-ţi reu­
şească n i m i c .
S E R G I U : 0 să găsesc a d e v ă r u l a c e s t e i . . .
O L I V I U : Să faci d i n t r - u n fals u n adevăr,
e ceva. Să faci d i n falsitate o artă, e ceva,
n u e l u c r u u ş o r , şi o ş t i i b i n e , a i f ă c u t a l i -
lea f i l m e p l i n e d c artă... I n orice coz, n u e
l a î n d e m î n a o r i c u i . T u eşti u n a r t i s l , S e r g i u
Patraulea.
S E R G I U : Aşa cred.
O L I V I U : M i n ţ i c u arlă, încît m ă f a c i să
c r e d că s p u i a d e v ă r u l . ( A l b ) D a r a f l ă : î n
c l i p a c î n d a i să s p u i a d e v ă r u l , a m să t e
u c i d . I ţ i i n t e r z i c să m a i s p u i a d e v ă r u l .
SERGIU (surîzînd n e c o n v i n s ) : Mulţumesc...
D a r t u şi E c a t e r i n a . . .
O L I V I U ( ţ i p ă ) : I ţ i i n l e r z i c să s p u i a d e v ă r u l .
( C a l m ) F i i n d c ă de-1 s p u i , n u m a i eşti un
o m cinstit...
S E R G I U (ca să s c a p e ) : D e s i g u r . . .
OLIVIU (prccizînd) : N u mai eşti cinstit
faţă de tine, care întotdeauna n u s p u i ade­
vărul.
S E R G I U (treacă d e l a el) : D a .
O L I V I U : Ş i î h g u r a c ă r u i a m i n c i u n a e ca
la ea acasă.
S E R G I U : Da.
O L I V I U : M-am obişnuit atît de m u l t cu
m i n c i u n i l e t a l e încît cred că sînt a d e v ă r u r i
a d e v ă r a t e . A ş a c ă t e i m p l o r — să n u c u m v a
să t e t r a n s f o r m i şi să î n c e p i să s p u i a d e ­
vărul.
S E R G I U ( c o n v i n s c-a a f l a t ce t r e b u i e , şi î n
a l t ă p a r t e t r e b u i a s p u s ce ş t i a , ca să nu-1
întărite) : N i c i o grijă.
O L I V I U : E ş t i u n i n s i n t e l i g e n t , şi n u m a i
o a m e n i i inteligenţi m i n t atît de strălucit î n ­
cît sînt l u a ţ i î n s e r i o s .
S E R G I U : N u m a i ei.
O L I V I U : Cei c a r e s p u n a d e v ă r u l sînt nişte
spirite vulgare. L a u r m a u r m e i : nu-i nici u n
m e r i t să s p u i a d e v ă r u l . E o b a n a l i t a t e . O r i ­
cine poale spune adevărul. Banalitate. Oa­
m e n i b a n a l i . T u n u eşti u n o m b a n a l .
S E R G I U : Sper. (Intră Cezar. S e r g i u capătă
v o c e . ) : I r i n a a v r u t să s c h i m b e c c - i a i c i î n
c a s ă . a v r u t să i n t e r v i n ă î n l u m e a a s t a , s-o
s c h i m b e , m o a r t e a e i e g r o z a v ă şi a r c şi a c e s t
r o l s t r a t e g i c , să s p a r g ă b u b a . . . N u m a i ea ş t i a
ce p ă c a t e şi c e b l e s t e m e s î n t p e c a p u l p ă ­
r i n ţ i l o r e i şi a l v o s t r u , şi a vrut să l e
şteargă şi să v ă t r e z e a s c ă , să l e a n u l e z e .
Ş i c a să n u u c i d ă a l t c i n e v a p e a l t v i n o v a t . . .
C E Z A R : A i c i n i m e n i n-ar f i o m o r î t p e n i ­
meni...
S E R G I U : C r e z i ? C r e z i că E c a t e r i n a n u este C E Z A R : E r a m a i b i n e dacă i n t r a m l a în­
i n s t a r e s ă se r ă z b u n e ? I n t i i te-a d a t i n chisoare.
judecată... (Intră Ecaterina.) O L I V I U : A t u n c i d e ce t e - a i r u g a t d e ea să
C E Z A R : N u m-a d a t . a f o s t u n şantaj... te i e r t e ? D e ce-ai p l î n s l a p i c i o a r e l e e i c a
Toată nenorocirea a căzut pe c a p u l meu... u n caraghios ?
E C A T E R I N A : P e n t r u tine e o nenorocire ? C E Z A R : N u p u t e a m b ă n u i ce-o s ă se î n -
C ă eşti l i b e r ? N - a i f ă c u t n i c i o z i d e p u ş c ă ­ limplc... (Bea.) M o a r t e a are c e v a b u n in
r i e ! E p e c a p u l t ă u n e n o r o c i r e a , n u pe-al ea ? R ă m i n î n d aici, mjurindu-mă, sulerind,
ei. pc-al a l t o r a ? (Intră î n bucătărie.) se b ă t e a pentru viaţa ci, da dovadă de
O L I V I U : D c ce n - a i v r u t d e b u n ă v o i e s ă v i a ţ i i e i , aşa... retrăgindu-te... î n l i n i ş t e , aşa
v ă luaţi ? D o a r a n i dc zile aţi l o c u i t aici... n u - m i p o a t e d a m i e l e c ţ i i d e c u m să t r ă ­
C E Z A R : M i - a f o s t frică să m ă căsătoresc iesc. Ş i n i c i v o i să n u - m i d a ţ i .
c u c a . A m c r e z u t c ă m i se c e r e p r e a m u l t . . . S E R G I U : E i e c a r c o m a r c acest d r e p t , acest
şi m i - a f o s t f r i c ă să m ă oblig şi să f i u d r e p t a l s ă u l a l i n i ş t e , d e l i n i ş t e . . . C i n d eşti
cum n u eram... tînăr m a i a i c u r a j u l ăsta de a te r e t r a g e
S E R G I U : E a n-a m a i g ă s i t n i c i o s c ă p a r e , i n linişte.
a v e a s e n t i m e n t u l că n u m a i a r e ce a ş t e p t a , C E Z A R : N u e u n curaj, e o prostie.
«le l a n i m e n i nimic... Ş i n-a a c c e p t a t să S E R G I U : Şi prostia e u n curaj... T u de
trăiască i n m i n c i u n ă , căci este o minciună ce n - a i a v u t m ă c a r c u r a j u l s ă p l ă t e ş t i o u
a i c i , p e c a r e o s-o a f l u , şi-o i n j u s t i ţ i e , şi-o... închisoarea ?
O L I V I U : Ea a g r e ş i t , n-a avut răbdare, C E Z A R : M a i b i n e p l ă t e a m , p e u r m ă aş f i
s i n g u r u l c i p ă c a t este nerăbdarea... a v u t d r e p t u l să i a u t o t u l d e l a î n c e p u t , t o t
S E R G I U : A c c e p t î n d să trăiască î n s u f e r i n ţ ă j o c i d ă s t a de-a... D a r o v i s e z c u m î m i p u n e
şi-n n e r e g u l a d e - a i c i , p e c a r e e u o n u m e s c m i n a p e u m ă r î n b i s e r i c ă şi se r o a g ă p e n ­
injustiţie, ca p e r p e t u a , ăsta e c u v î n t u l , t o t t r u m i n e . Se î n c h i n ă p e n t r u m i n e , a s t a m ă
ce e r a a i c i , relaţiile astea t u l b u r i de-aici, î n s p ă i m î n t ă şi m ă trezeşte d i n s o m n !
vinovăţia... O L I V I U : N u te cred.
C E Z A R : A v r u t să n e p e d e p s e a s c ă ? S E R G I U : E u î l c r e d , şi e u a m a v u t o d a t ă
S E R G D J : A v r u t să se p e d e p s e a s c ă p e e a . . . asemenea vise... ( L u i Cezar.) C r e d că noi
Ş i p e a l ţ i i . C a să sc t e r m i n e o d a t ă s o m n u l sîntem p r i e t e n i de foarte m u l t timp.
ă s t a ! S-a c o m p o r t a t c a u n e r o u . CEZAR : Anul ăsta ne-am c u n o s c u t .
C E Z A R : D a r eroii m o r pe cîmpul de hlptă ; S E R G I U : S i n t c m prieteni dinainte de a ne
î n a f a r a t a b l e i d e ş a h u n g e s t ca a l e i e s t e cunoaşte. (Intră Ecaterina.)
i m act de n e b u n i e ! C E Z A R : Crezi ?
O L I V I U : N u era nebună. S E R G I U : S î n t s i g u r : u r î m aceiaşi o a m e n i .
C E Z A R : D a r n u există e r o i f ă r ă l u p t e , să CEZAR (ţipînd) : E u m ă urăsc pe mine.
nu-mi împuie m i e capul c u tot felul de aiu­ E C A T E R I N A : A i şi p e n t r u c e . T u n u i u ­
reli... N u c n i c i u n eroism aici, n u m ă i m ­ beşti decît f o t b a l u l .
presionează c u gargară. CEZAR : Da, dar v o i ştiţi cît cântăreşte
SERGIU : Nu s t r i g a şi n u te căuta prin f o t b a l u l p e n t r u m i n e , el e şansa m e a , viaţa
b u z u n a r e d u p ă h i p e r m a n g a n a t , u n a s t r i g i şi m e a , D u m n e z e u l m e u , el î m i a d u c e parale,
a l La g i n d e ş t i , d i n d o u ă lucruri făcute de­ el î m i aduce prieteni, fotografii în ziare,
o d a t ă , u n u l e m i n c i n o s . N u te u i t a u r î t la c r o n i c i î n z i a r e că n u sînt u n n i m i c , spe­
m i n e . f i i n d c ă t o t v a t r e b u i să s p u i a d e v ă r u l . ranţe p e n t r u l o t u l naţional, speranţe !
C E Z A R : Ce a d e v ă r ? E C A T E R I N A : A t u n c i n u m a i b e a , să n u - ţ i
S E R G I U : Ce s-a m a i i n t i m p l a t î n t r e t i n e p i e r z i condiţia fizică.
şi c a şi n o i n u ş t i m . C E Z A R : N i m e n i n u m ă crede, n i m e n i nu
CEZAR (scoale d i n b u z u n a r o sticlă d e c o ­ v r e a să m ă - n ţ e l e a g ă ? C r e d e ţ i c ă e u n u s u ­
n i a c . Î ş i t o a r n ă î n t r - u n p a h a r şi b e a ) : Ş t i ţ i . . . făr, n u m a i v o i ( l u i O l i v i u ) , n u m a i t u , (Eca-
( C a l m . ) A m visat-o astă n o a p t e . D e zeci d c terinei) numai tu ?
ori m-am t r e z i i , de zeci de o r i a m mai E C A T E R I N A : E n o r m a l să c h i ţ c ă i şi să b e i ,
visat-o. Sîntem la cununie. S c h i m b a m ine­ să se v a d ă c ă s u f e r i ! C h i a r s p u i : l u m e ,
l e l e , e\i o m î n g î i . . . s u f ă r ! A r t r e b u i să-ţi r u p i şi p ă r u l d i n c a p
O L I V I U : A i g r i j ă d e ea... D a r de-ar trăi urlînd, ar f i m a i convingător p e n t r u cine n u
a i f i î n s t a r e să n-o j i g n e ş t i ? N - a i f i , a ş a t e ş t i e . B e a s ă r m a n u l b ă i a t c a s ă u i t e , să
c-o v i s e z i d e p o m a n ă . D e ce b e i ? C a să u i t e t o t , că a l t f e l î n n e b u n e ş t e d e d u r e r e . G a r ­
u i ţ i . Ce să u i ţ i ? V i s e l e ? D a r e l e s î n t m i n ­ g a r ă . A t î t a a i î n v ă ţ a t şi t u d e ba t a i c ă - t ă u :
cinoase, t u niciodată n-ai voit ce visezi u r l ă : . . v i a ţ a m e a se i r o s e ş t e î n d u r e r e şi
a c u m a , n i c i o d a t ă n - a i v i s a t ce v i s e z i . . . B e i a n i i m e i i n s u s p i n e . D i n c a u z a ticăloşiei m e l e
c a să n e f a c i p e n o i să c r e d e m c ă suferi. p u t e r e a m e a se d ă r ă p ă n ă şi o a s e l e m e l e se
M a i b i n e a i v i s a c u m i-ai r u p t b l u z a . . . m a c i n ă " (Sec.) M i - e s c î r b ă d e p s a l m i ş t i i f o t ­
C E Z A R : N u m ă credeţi. balişti. (Cezar iese afară într-o t ă c e r e de
S E R G I U : E u te c r e d . mormînt.)
OLIVTU : E u nu.- S E R G I U : Ce v r e ţ i să f a c e ţ i d i n e l ? S ă n u - 1
C E Z A R : N u m-a v r u t . i e r t a ţ i n i c i o d a t ă , să-şi i a şi e l z i l e l e ?
O L I V I U : N u te-a p u t u t m i n ţ i c ă t e v r e a E C A T E R I N A : N - a i f r i c ă , se d u c e a c u m l a
d e b ă r b a t . D - a i a s-a... F i i n d c ă t u . . . N u m a i v r e o f u f ă . S ă u i t e . Ş t i e e l să u i t e : b î n d ,
bea ! m i n e î n d şi...

www.cimec.ro 83
S E R G I U : Ţ o a l ă greşeala l u i . . .
E C A T E R I N A : Mîrşăvia l u i .
S E R G I U : ... p o a l e f i i e r l a l ă . a n u l a t ă d e d u ­
rerea l u i , d e o m e n i a l u i . . . N u vedeţi că n u
p o a t e s t a s i n g u r ? C ă se t e m e d e s i n g u r ă t a t e ?
N u v e d e ţ i c ă se c h i n u i e ?
E C A T E R I N A : Ş i b e a c a să u i l e .
S E R G I U : E u n t i p d u r , care a crezut o
v r e m e eă poate f u g i d e s u f l e t u l l u i . . .
O L I V I U : A h , ce c i o r b ă grasă, oa-n f i l m e l e
i n d i e n e î (Intră l ael.)
SERGIU (see) : D e c e ţi-ai b ă l u l joc de
Irina
E C A T E R I N A : N u i-am făcut n i c i u n r ă u .
A v e a t o t ee-i t r e b u i a , c a s ă , c ă l d u r ă , m i n c a r e .
h a i n e , scoală, c i o r a p i . . .
S E R G I U : P e e a n-o i n t e r e s a , î n ţ e l e g e , să
a i b ă c i o r a p i şi î u î n c a r e şi f u s t e , e a v o i a să
f i e c u m v o i a e a să f i e !
E C A T E R I N A : E u n - a m a v u t chiloţi p î n ă l a
şaisprezece a n i c î n d a n i v e n i t l a oraş. (Intră
Mircea).
M I R C E A : D a r n i c i nu-ţi t r e b u i a . (Iese.)
E C A T E R I N A : Dobitoc bătrîn ! I-am d a t I r i ­
n e i t o t ce n - a m a v u i e u ş i t o t c e - a m p u t u t
să-i c u m p ă r . . .
S E R G I U : E a n u voia boarfe, lucruri, ciorapi,
b u n u r i m a t e r i a l o !... Ş i n u m a i d e a s t e a t c - a i
interesat, să aibă b o a r f e .
E C A T E R I N A : C e p u t e a m să-i d a u a l t c e v a ?
( I n t r ă M i r c e a . ) Ce ?
M I R C E A : U n e x e m p l u : c u m să t r ă i a s c ă .
E C A T E R I N A : T u eşti b u n d e d a t d e e x e m ­
plu ?
M I R C E A : D o a m n e fereşte, e u n u . e u s i n t
u n l a ş . . . .Asta m i - e şi m e s e r i a , s ă n u m ă r e -
v o l l cind b a g i n c r e m a t o r i u a n i m a l e l e pe care
v e t e r i n a r i i a u făcut experienţe... D e l a m i n e
n - a v e a ce să î n v e ţ e , e u î i m a i d ă d e a m c î t c - u n
pol p e n t r u prăjituri, d a r alte bunuri...
S E R G I U : I V ca o interesau altfel de b u n u r i ,
cele m o r a l e !
M I R C E A : E u c u m o r a l a î n t o t d e a u n a a m stat
prost. ( 0 arată p e E c a t e r i n a . ) E a a stat b i n e
c u m o r a l a . (Iese.)
S E R G I U : O fală la v i r s l a ei — optişpc, s a u
ciţi ? — e o f i i n ţ ă f r a g i l ă . . . E o v i r s t ă n e n o ­
rocită, căci e f o a r t e v u l n e r a b i l ă . D o v a d a e
acolo... rece.
ECATERINA : Eu sînt bătrînă. eu n u m a i
sint vulnerabilă...
S E R G I U : N u eşti n i c i o d a t ă a t î t d e b ă t r î n ă
c a să n u m a i p o ţ i f i l o v i t ă d e n i m i c .
E C A T E R I N A : E u c r e d c ă e a a g r e ş i i . . . s-a
p r i p i t . . i n l u m e n u toate sint aşa c u m p a r .
S E R G I U : E a v o i a să f i e t o a t e c u m a r a t ă
că s i n t . N o i cei m a i bătrîni m e r e u le d ă m
s f a t u r i p r o a s t e , să m a i a ş t e p t e , să m a i î n ţ e ­
leagă că...
E C A T E R I N A : N o i bătrînii avem cu n o iex-
|>ericiiţa... t r e c u t u l . . .
S E R G I U : E i . tinerii, au viitorul.
E C 1 T E R I N A : E a n-o s ă m a i a i b ă nimic.
S E R G I U : Şi nu d i n vina ei. N u crezi
aveai o datorie m a i mare faţă d e oa ? Faţă
de l u m e ?
84 www.cimec.ro
E C A T E R I N A : P o a t e , n u ştiu... N u ştiu c i n e
a r c o d a t o r i e m a i m a r c faţă d e l u m e , n o i
cei b ă l r i n i . s a u c e i t i n e r i ? ! E u z i c să p l e c i
i u d r u m u l d u m i t a l e şi să-ţi v e z i d c t r e b u r i l e
d ui n i t a l e .
S E R G I U : I - a m j u r a t I r i n e i c-o să a f l u t o t
adevărul...
E C A T E R I N A : I-ai j u r a t cind era moartă, Ia
c ă p ă t î i , c a u n . . . z ă u , c a u n c a r a g h i o s . Ce
adevăr vrei ?
MIRCEA (intră) : I n casa asta e u n g u i n n ,
t r e b u i e a r u n c a t p e fereastră...
S E R G I U : T r e b u i a î n v i n s , c a să n u m a i f i e ,
şi p e n t r u a s t a t r e b u i e c u n o s c u t . E u î n c ă nu-1
ş t i u . d a r s i m t că a m această d a t o r i e să...
D e g e a b a m ă d a i a f a r ă , de p l e c , e l r ă n i i n e . . .
Ş i dacă-1 t o l e r e z şi n u u r l u nu Înseamnă
că-1 d i s t r u g , î n s e a m n ă că-1 s t i m u l e z .
E C A T E R I N A : N-ai n i c i un drept să a f l i
c e v a . . . N u e ş t i n e a m c u n o i , nu eşti d e l a
procuratură... Ş i n u m a i bunătatea noastră n u
le-a d a t p e u ş ă a f a r ă . V r e i să l e d ă m c u
forţa p e u ş ă afară ?
S E R G I U : N-o să m ă d a ţ i , ca să n u s p u n
ce c r e d l a p r o c u r a t u r a .
M I R C E A : M ă r t u r i a d u m i t a l e z ă u că n u face
d o i b a n i . . . Ş i n u ţi-aş r e c o m a n d a să s t a i a i c i
c i n d n-o să t e m a i s u p o r t ă m , a i p u t e a s ă
p ă l e ş t i c e v a . . . Ş i n-ai a v e a n i c i u n m a r t o r c-ai
f o s t a i c i . (Iese)
S E R G I U : M ă ameninţi ?
E C A T E R I N A : N u le l u a după ameninţările
l u i , e n e b u n : m i c m i - a spus că m ă loacă
într-o n o a p t e c u t o p o r u l şi m - a r u n c ă i n cre­
m a t o r i u l d o v i t o . S e l a u d ă , n-are c u r a j n i c i
să-ţi d e a d o u ă p a l m e .
S E R G I U : Sint prieten cu Nichifor, n u m ă
puteţi d a a f a r ă d i n casă, m a i ales că e casa
lui.
E C A T E R I N A : N u s - a - n l i n i p l a l d o c i l ce s-a-
n t i m p l a t . D c ce v r o i să m a i a f l i şi a l t c e v a '.'
S E R G I U : î m i p l a c e să ş t i u c u m v a a r ă t a
viitorul...
E C A T E R I N A : A l c u i , a l n o l ţ r u ? N u te c r e ­
d e a m şi v r ă j i t o r . . . N u m a i e i p r e v ă d v i i t o r u l .
S E R G I U : E i . s i matematicienii, şi s o c i o l o g i i ,
şi p o l i t i c i e n i i , şi a r t i ş t i i . . .
E C A T E R I N A : A m uilat c ă eşli artist.
S E R G I U : N u sînt decît m a t e m a t i c i a n . . . ( M a i
potolit.) Cel puţin tabla înmulţirii o ştiu
bine... Mie-mi plac lucrurile sigure, toată
v i a ţ a a n i v r u t să f i u s i g u r d e ce f a c . . . N u
m-am b a z a i p e p ă r e r i , pe sentimente, e l e
sînt înşelătoare. tulburi. s e n t i m e n t e l e sînt
idioale !
E C A T E R I N A : D e ce ţ i p i ?
S E R G I U : C a să î n ţ e l e g i c ă n u p e n t r u v o i
v r e a u să a f l u a d e v ă r u l , c i p e n t r u m i n e , î n
p r i m u l rînd p e n t r u m i n e î A m n e v o i e d o cer­
titudine !
E C A T E R I N A : N u tc-nţeleg.
S E R G I U : V r e a u să ş t i u . . . * ( S e p o t o l e ş t e v ă -
zîndu-1 i n l r î n d p e C e z a r . ) M a t e m a t i c a î ţ i d ă
că siguranţă, sentimentele sini nesigure... N u m a i
o sumă poate spune u n adevăr. D e la v o i
loţi v o i a f l a ce s-a-nlîmplal c u I r i n a .
C E Z A R : N u m a i m a ş i n i l e electronice s i n t s i ­ E C A T E R I N A : Si pe muie.
g u r e de ce fac , n u m a i ele ş t i u e x a c t t a b l a
-
S E R G I U : P e toţi. ( R ă u . ) P e n t r u I r i n a , c e a
î n m u l ţ i r i i . D a r ele s i n t nişte roboţi. (Eoate- m a i grozavă v a l o a r e a vieţii e r a l i b e r t a t e a
rinei)Undc p u n l u m i n ă r i l e ? ( E c a t e r i n a îi e i de-a f a c e e x a c t c c c r e d e a , d c - a v ă s p u n e
a r a t ă : că pe m a s ă se p u n . j E l e a u n i ş t e c e r ­ vouă cine sinteţi, d c a n u p u n e i n t r e ea şi
t i t u d i n i de roboţi. v o i decît a d e v ă r u l , n i c i o m i n c i u n ă , n i c i u n
S E R G I U : T o ţ i v-aţi u n i t î m p o t r i v a m e a . o c h i închis... (Iese Cezar.) P e n t r u a s t a m i - a
C E Z A R : M a i bine aprinde o luminare pen­ p l ă c u i (Mim g î m l c a , p e n t r u asta i-am p r o m i s . . .
t r u I r i n a . . . ( I i oferă u n a . ) V i a ţ a n u e logică, Şi m ă v o i ţine d e c u v î n t . T o t u l p e n l r u ea
t u m i - a i s p u s a s t a i e r i . a i u i t a t ? E a n u ştie era libertatea... (Ecaterinei.) I a r p e n t r u tine
m a t e m a t i c ă . P o f t i m şi c h i b r i t . . . E a n u ştie este să a i s c a r a p a t u l c a l d , c i o r b ă l a m a s ă . . .
să n u r ă s a r ă c a i a r b a p e r u i n e l e u n e i c a s e (a i n t r a t M i r c c a ) d e fasole...
dărăpănate... A p r i n d e l u m i n a r e a ! T u , care M I R C E A : D e peşte, c i îi p l a c e peştele.
eşti u n a r t i s t . . . ( s u r î d e ) v r e i să f i i s c l a v u l S E R G I U : P e n t r u v o i s u p r e m a . . . d a , c să
u n o r f o r m u l e . Ţ i e î n s u t i sclav, c u m p o a t e fiţi f e r i c i ţ i ! A ş a , c u c i o r b ă d e p e ş t e , f ă r ă
ar zice Shakespeare... N u . n u mi-ai spus asta. c e r t u r i , f ă r ă să v ă b a t e ţ i c u c e i earc-şi b a l
d a r m i - a i f i putut-O s p u n e , iţi p l a c r e p l i c i l e j o c d e v o i . . . C o n t a b i l a a i a şefă c a r e t e p u n e
sforăitoare... R e g i n ă , e g a t a m a s a ! — zise să m u n c e ş t i î n l o c u l e i ! Asta e valoarea,
regele. ( A p r i n d e l u m i n a r e a ş i i-o p u n e l u i ciorba, iubirea... (Intră Oliviu.)
Sergiu în mînă.) A m i n . (Intră p a t r u inşi c u M I R C E A : Şi meciurile de fotbal d u m i n i c a
sicriul Irinei. îl d u c în camera e i . urmaţi de la televizor... l i plac...
(lezar. E C A T E R I N A : T a c i d i n g u r ă ! (Iese, u r m a t ă
E C A T E R I N A : Cu I r i n a a fost c u m a fost, de Mircea.)
D u m n e z e u s-o i e r t e , e-aşa e v i a ţ i i , c u m e, S E R G I U : M ă c a r recunoaşte !
p a r c ă c i n e ştie c u m c... E t î m p i t ă c î t e o d a t ă , O L I V I U : Ce c r e z i d u m n e a t a c ă t r e b u i e să
c u m e şi v i a ţ a m e a . p r o a s t ă , c a f o c u l ă s t a d e recunosc e u ? T e crezi u n sfint ?
l u m i n a r e ce a r d e i u n e ş t i r e , b l e a g a ca a n i i S E R G I U : N u sînt a i c i să-mi p u i l u m t r e -
l u i M i r c e a , e t r e c ă t o a r e c a a p a a s t a ce c u r g e b ă r i , a n i v e n i t să-imi d a i t u r ă s p u n s u r i .
pe l a fereastră, z ă p ă c i t ă ca z ă p ă c i t u l d e Ce­ O L I V I U : R ă s p u n s u r i l e m e l e le-ar p u t e a f a c e
z a r , u ş o a r ă c a f l o r i l e astea a d u s e d e O l i v i u să r e g r e ţ i c ă m i - a i p u s î n t r e b ă r i . M a i b i n e
şi c a a c r u l ce l e î n c o n j o a r ă şi l e ţ i n e , m u r ­ taci.
d a r ă şi f r u m o a s ă c a ţ ă r i n a a s t a ce n e ţ i n e , e S E R G I U :'" T e î n t r e b , c a s ă v o r b e ş t i , n u c a
timpită. domnule S e r g i u . şi o c u r s ă , se să t a c i . V r e a u s ă a f l u a d e v ă r u l , o r i c i t a r f i
s c l i i m b ă , n u stă-n t r e i a c e şi d o i n ă s t u r e i , el de îngrozitor, d e c r u d , de dăunător, p e n ­
i n d o i o r i d o i . . . (Cei p a t r u inşi ies d i n casă. l r u asta m ă l u p t . . . Şi ea a v r u t acelaşi l u c r u ,
A l t t o n . ) D o i şi c u d o i f a c p a t r u : c e v r e i necesitatea adevărului t r e b u i e să s t e a l a
d e l a m i n e ? D e ce m ă b a ţ i l a c a p ? Ce v r e i baza...
să-ţi d a u ? M î i n i l e a s t e a , c a r n e a a s t a ? Ţ i O L I V I U : L a baza temeliei fundamentale...
le d a u . d a r să p l e c i . A m să t e m i n g i i , a m T e p r e t i n z i a r t i s t , d e ce n u v o r b e ş t i o m e ­
să-ţi c i u t . . . n e ş t e ? Cc v r e i să a f l i ?
S E R G I U : Fala e dincolo ! S E R G I U : N u te simţi v i n o v a t d e m o a r t e a
E C A T E R I N A : A m să v i n c î n d m ă c h e m i . Irinei ?
S E R G I U : A r t r e b u i să... O L I V I U : D a c ă ţi-aş s p u n e că d a , a i f i m u l ­
E C A T E R I N A : S ă ce ? ţumit ?
S E R G I U : Să-ţi f i e r u ş i n e . . . S E R G I U : N u m a i c u atît, n u .
E C A T E R I N A : D e ce ? M a t e m a t i c i i d u m i t a l e O L I V I U : A m i m p r e s i a că e u i-am p u s f u n i a
n u - i p l a c e a s t a ? A t u n c i p u p o - n b o t şi l i n ­ la c i t .
ge-te p e b o t d e . . . S E R G I U : Iţi baţi joc de m i n e ? •
S E R G I U : I n clipa asta îţi arde... O L I V I U : N-am b ă n u i t că e atît de firavă
E C V T E R I N A : C r e z i c ă eşti a t î t d e g r o z a v şi c ă v a f a c e o a s e m e n e a n e g h i o b i e . . .
să m o a r ă c i n e v a d u p ă l i n e ? (Sec) C r e d e a m S E R G I U : Neghiobie ?
că a s t a v r e i . O L I V I U : T i m p e n i e ! D a r f a p t u l că e u n-am
b ă n u i t asta. n u m ă scuză.
S E R G I U : î n s e a m n ă c-a.m m u t r ă d e t i m p i t ? S E R G I U : M a i î n c e r c a s e o d a t ă , p u t e a i să
E C V T E R I N A : D a , p e n t r u c ă n u ş t i u ce v r e i . bănuieşti.
D e m ă v o i a i p e m i n e , te m a i înţelegeam... OLIVIU : Alunei fusese un accident... A m
U n b ă r b a t îşi m a i p o a l e p i e r d e m i n ţ i l e . . . Ţi-aş stat apoi de vorbă c u ea, a m fost sigur că
f i p r o m i s o r i c e , c a să p l e c i î n c l i p a a s t a
totul c in regulă.... N-am crezut că e alîl
d e - a i c i ! Ce v r e i ? ( S e r g i u r î d e . I n t r ă C e z a r )
de uşor să m o r i cînd eşti tînăr...
D e ce r i z i ?
S E R G I U : Cînd n-ai sufletul bătrin.
C E Z A R : Se a m u z ă de propria sa g e n i a l i t a t e . OLIVIU : Exact, cînd n-ai s u f l e t u l bătrin.
SERGIU (rîzînd î n c e t ) : Ce să f a c , s î n t genial. Asta e o boală incurabilă, bălrincţea.
E C A T E R I N A : Adică eşti nebun ! S E R G I U : Ne mănîncă scleroza.
CEZAR : Dacă-ţi dai seama că eşti nebun, OLIVIU : Exact. Celulele noastre se sclero­
nu eşti nebun. ( L u i Sergiu.) Cum îţi d a i zează, se î n t ă r e s c , c a b e t o n u l şi n e sugrumă,
seama că eşli g e n i a l , p r i \ i n d u - l e i n o g l i n d ă ? ne îneercuiesc şi n e fac prizonierii l o r , de
S E R G I U : N u . Privindu-te pe tine. fapt ne fac p r o p r i i i noşlri p r i z o n i e r i . . . E l e în-

www.cimec.ro 85
ţ o p r n e s c s c l e r o z a t e şi n e î n c a r c e r e a z ă c n t o a t e
murdăriile n o a s t r e şi o b i ş n u i n ţ e l e n o a s t r e şi
noi n u m a i putem iubi. sufletul e ramolit,
n u m a i p u t e m f u g i d i n p r o p r i a noastră carne
tare ra b e t o n u l . . .
S E R G I U : R ă s p u n d e la întrebări.
O L I V I U : A s t a şi f a c . D e ş i n u sînt obligat.
T î n ă r , m o r i uşor. c i n d l e s c l e r o z e z i , te o b i ş ­
nuieşti c u g u n o i u l .
S E R G I U : M ă c a r recunoaşte sincer.
O L I V I U : A m r e c u n o s c u t s i n c e r : e u am o m o -
rît-o. ( I n t r ă E c a t e r i n a . )
S E R G I U : N u , n u , o a a v r u t să m o a r ă . D u p ă
ee s-a l o g o d i i , v o r b a v i n o l o g o d i t , a m a i i n ­
t e r v e n i t c e v a c a r e a s c h i m b a t - o . . . Ce-a h o -
tărît-o p e ea a l t f e l ?
E C A T E R I N A : A m u r i t pentru n o i .
S E R G I U : Ce e s i g u r e c ă n u v o i a să m o a r ă
o r i să p l ă t e a s c ă c i n e v a d i n c a u z a e i . D a r
c i n e . si ce ?
E C A T E R I N A : P o a t e Cezar... E l o visează.
S E R G I U : N u n u m a i C e z a r . Ş i n i c i visele
n u s î n t a d e v ă r a t e . D a c ă ce v ă d e u şi ce a u d .
n u e a d e v ă r u l a d e v ă r a t , v i s e l e d c c e să f i e
adevărate ?
E C A T E R I N A : A trădat-o u n iubit...
O L I V I U : N i c i m ă c a r n u 1-a i u b i t .
E C A T E R I N A : A t r ă d a t - o , d a r e a 1-a i e r t a t .
A fost m ă r i n i m o a s ă . (Intră Cezar.) A t r e c u t
p e s t e o r i c e j i g n i r e şi t r ă d a r e şi 1-a l u a t d e
l o g o d n i c . 1-a i u b i t d i n n o u .
O L I V I U : D a r trădarea i-a î n n e g r i i inima,
a oinorît î n ea credinţa î n dragoste... I n orice
d r a g o s t e , si-aici a greşit ea. d a r o poţi c o n ­
damna p e n t r u o greşeală cînd p e n t r u gre­
şeala asta e a a p l ă t i t o u c a p u l ? ( I n t r ă N i ­
chifor.)
C E Z A R : N-a m a i a v u t tăria să s p e r e . să...
p o a t e să v i s e z e . . .
ECATERINA : Numai zăluzii visează în
vînt...
N I C H I F O R : Ce-aveţi c u v î n t u l ?
SERGIU : A înţeles că e zadarnic să visezi
în vînt...
N I C H I F O R : V i n t u r i l e n u m a i b a t , aţi dat
d e d r a c u . M e r g e ţ i l a f o t b a l şi v ă m î n t u i ţ i .
S E R G I U > V ă j u r că v o i găsi v i n o v a t u l .
N I C H I F O R : B ă t r î n e c a b o t i n , he. he b ă t r î n e
cîine, z a d a r n i c e sînt v i s e l e s t e r p e , v i n o l a
m e c i D u m i n i c ă , joacă . . U n i v e r s i t a t e a " C l u j c u
..Ciocanul". Iţi m a i aminteşti c u m ne ziceam
în şcoală : bătrîne cîine ! E r a m a m î n d o i nişte
c i i n i b ă t r î n i . d c - a t u n c i ? C r e d că n e l ă u d a m ,
h o . h e . . . H a m , h a m . h a m . ( P l e a c ă î n oraş.)
SERGIU (învins) : Ceva e p u t r e d î n D a n e ­
m a r c a , a r z i c e b ă t r î n u l c î i n e Shakespeare !
C E Z A R : R ă t r i n a pasăre Shakespeare a r zice
nşa. z b u r î n d î n c o l o şi încoace... N u t e m a i
frăinînla i n u t i l , n i c i o pasăre n u zice n i m i c ,
căci f i e c a r e p a s ă r e p e l i m b a ei p i e r e . T r e ­
b u i e să m a i c u m p ă r ă m l u m i n ă r i şi să c o ­
mandăm crucea, nu-ţi m a i pierde timpul
de p o m a n ă ca o pasăre ce z b o a r ă încolo
şi-ncoace d e p o m a n ă .
CEZAR ((ipînd) : N u e u i-am d a t l u m i n a i
|>e g i l !
SERGIU (pipăie carneţelul I r i n e i ) : N u , n u .
S i g u r . n u . E a hotărit că. v e z i , c o m p r o m i s u l
n u e pe m ă s u r a c i . . . A l i t . (Intră i n baie.)
C E Z A R : M ă d u c să c u m p ă r l u m i n ă r i .
E C A T E R I N A : N-o să-ţi a j u t e l a n i m i c . A i
j u r a i fals.
CEZAR (ieşind) : Toţi c o i c a r e trăiesc d i n
j u r ă m i n t e false ca m i n e n-au v o i e s-aprindă
l u m î n ă r i '.' D a r e u n u l e a p r i n d c a să f i u
i e r t a t d e c e v a , e u v r e a u să f i ţ i i e r t a ţ i v o i
c a r e n-aţi j u r a t niciodată fals. (Ecaterinei)
P e n t r u d u m n e a t a Ie a d u c , c a r e eşti o s f i n l ă
şi n - a i m i n ţ i t - o n i c i o d a t ă oa m i n e p e I r i n a .
(Ies,..)
O L I V I U : Cinc-şi m a i b a l e j o c d e mama I r i ­
n e i o să a i b ă de-a f a c e c u m i n e .
SERGIU ( d i n baie) : E n o r m a l s-o a p e r i ,
d a c ă n-o a p ă r ă n i m e n i .
O L I V I U : S-o l a ş i î n p a c e şi l u , a u z i ?
S E R G I U : A u d şi î n ţ e l e g f o a r t e b i n e . (Vine
d i n baie.)
O L I V I U : Ecaterina a f ă c u t t o t ce-a p u l u l
ca să a i b ă o p i i n e l a m a s ă . . .
S E R G I U : E c a t e r i n a ? N u ştiam că v ă t u ­
tuiţi... D a . . . D a , ştiu, condiţii m a t e r i a l e b u n e
p e n t r u o elevă l a şcoala d e d a c t i l o g r a f e . N u .
I r i n a n u s-a p l i n s d e c o n d i ţ i i m a t e r i a l e ! E a
n-a p r o t e s t a t că e I a ş c o a l a d c d a c t i l o g r a f e ,
c ă a r e d o a r c î t e v a r o c h i i , că n u e l i b e r ă să
f a c ă eo v r e a . să m e a r g ă n u d e v r e a , o r i u n d e ,
l a o r i c e ş c o a l ă , n-a p r o t e s t a t c ă e o c u p a t ă c u
l u c r u r i pe care n u le v r e a , n u , n u , ca a
protestat împotriva u n u i rău m u l t m a i îngro­
z i t o r decît orice c o t r o p i r e a noastră d c l u c r u r i
şi d e fiinţe p e c a r e Ie u r î m , ea a p r o t e s t a t
împotriva u n u i r ă u care vizează o m u l însuşi,
esenţa s a .
O L I V I U : N u înţeleg.
S E R G I U : S-o l u ă m pe îndelete. E c a t e r i n a ,
p o t să-ţi s p u n a ş a , s î n t n a ş u l I r i n e i . m a i s i n t .
am d r e p t u l să-ţi s p u n a ş a şi să î n t r e b o r i c e . . .
S i să t e r o g o r i c e .
E C A T E R I N A : Roagă-mă.
S E R G I U : Deocamdată t e r o g s ă n e Iaşi
s i n g u r i . ( E c a t e r i n a iese.) N u î n ţ e l e g i , a d i c ă .
R i n e . N i c i c u n u î n ţ e l e g c u m s-a î n d r ă g o s t i t
Irina de tine.
OLIVIU ( a t e n t ) : C r e z i c ă s-a î n d r ă g o s t i i ?
S E R G I U : S î n t s i g u r . M ă s u r p r i n d e şi p a s i ­
u n e a m a m e i e i faţă d o d u m n e a t a .
O L I V I U : V ă s u r p r i n d e orice. (Ironic.) Sint
urît ?
S E R G I U : E ş t i n i c i c u m . D a r p o a l e că ă s t a
este e r o u l m o d e r n . A m să ţ i n c o n t î n v i i t o ­
rul m e u f i l m să d i s t r i b u i . î n r o l u l junelui
p r i m u n i n s oare n u s p u n e n i m i c — dacă
o a m e n i l o r Ie p l a c e i n c o l o r u l , dă-le a p ă c h i o a ­
ră ! ( A l t t o n ) O r i c u m , a i a v u t u n r o l d e D o n
J u a n d c m a h a l a : şi m a m a şi f i i c a . . . ( O l i v i u
n u reacţionează n i c i c u m . ) N u l e înfurii ?
O L I V I U : Pe cine ?
SERGIU : Pe mine. că-ţi spun adevărul.

S E R G T U : N u m a i păsările a u t i m p d e pier­ O I J V I U : Dumneata cunoşti adevărul ?

d u i . . . ' C n i r o n i e . ) Ele-şi p i e r d t i m p u l d e p o ­
1
SERGTU : Niciodată nu afirm — şi în fil­
mană... T u n u . m e l e m e l e — decît adevărul.

86 www.cimec.ro
OLIVIU (cade pe u n s c a u n , într-un sughiţ P o ţ i s ă p l e c i , d a c ă n u - ţ i f a c e p l ă c e r e s-asculţi..
isteric de plîns) : I r i n a e r a s i n g u r u l scop al E a c h i a r e c o n ş t i e n t ă c ă şi d e o r b e ş t i , e
vieţii inele. i n u t i l , a m i n t i r i l e s i n t m a i t a r i . (Citeşte) „Ei
S E R G I U : Pungaş dc doi franci, curtezan îmi rămiii in amintire, îmbrăţişaţi. Mama
dc m a i d a n , t e l e g i d e fustiţele puştoaicelor poate face asta ? Şi u n c h i u l . . . " într-adevăr,
şi l e s c o ţ i d i n m i n ţ i c u b o m b o a n e şi b i l e t e u n c h i u l . . . (citeşte) „ . . . u n c h i u l O l i v i u c a r e î m i
l a f i l m . . . Ş i cu s u s p i n e . . . A , şi c u m a i l u a t - o c u m p ă r a f l o r i c e l e d e p o r u m b . . . D a , să creadă
d e m î i n i şi c u m a i s f o r ă i t p e n ă r i : „ I r i n a , l o ţ i c ă a f o s t u n a c c i d e n t şi n u m a i m a m a şi
d a c ă n u te v i n d e c a i , e u n u m a i a v e a r o s t u n c h i u l să ş t i e c e a f o s t . P o a t e a ş a v o r î n ­
să t r ă i e s c ! " Ş i a s t a n e g i c-ai s p u s ? T e - a m ţ e l e g e , şi m a m a se v a î n t o a r c e l a t a t a " . F a t a
auzit eu. a a l e s m o a r t e a p e n t r u a-i d e s p ă r ţ i p e . . . ( O l i ­
O L I V I U : E r a a d e v ă r a t ce s p u n e a m . v i u urcă scările s p r e c a m e r a l u i . ) A s t a a r f i
S E R G I U : T e cred... J o c i tare, sincer, dar unul dintre motive... (Intră Ecaterina.) In
m i te p r e f a c i . D i n păcate, ăsta e a d e v ă r u l . c a z u l a c e s t a ce c r e z i : e v o r b a d e s i n u c i d e r e
E x p e r i e n ţ a m e a d e v i a ţ ă — şi d e f i l m — s a u d e c r i m ă ? ( O l i v i u a ieşit.) E limpede,
î m i s p u n e că a c u m , m ă c a r în această c l i p ă , Irina...
n u m a i m i n ţ i . Ş i c u cît a d e v ă r u l e m a i a d e ­ E C A T E R I N A : S-a g î n d i l . . .
v ă r a t , c u a t î t a eşti m a i o d i o s ! SERGIU (întrerupînd-o) : N u , n u ştiu dacă
OLIVIU (ca t r e z i t ) : C ă r e c u n o s c c ă ţ i n l a î n u l t i m a c l i p ă s-a m a i g î n d i t . . . S e h o t ă r î s e
Irina ? o d a t ă să t r ă i a s c ă , a p o i a a v u t u n ş o c , î n ţ e -
S E R G I U : Şi p e n t r u asta. Ş i m a i ales p e n t r u legind nişte l u c r u r i oribile...
c-ai a d u s - o p î n ă n i c i . . . T e - a i u b i t . . . E C A T E R I N A : Şi l u c r u r i l e astea o r i b i l e au
O L I V I U (ca m o r t ) : N - a m ş t i u t c ă m-a i u b i t . împins-o l a m o a r t e .
S E R G I U : Ţi-ai b ă t u t j o c d e e a . . . i - a i c u m p ă ­ S E R G I U : S-a r ă z g î n d i t d e c î t e v a o r i . . . L - a
r a t f l o r i c e l e d e p o r u m b şi v-aţi p l i m b a t p e iertat şi pe Cezar. D a r a fost dintr-odată
bicicletă p e l î n g ă lac seara... L a f i l m aţi fost izbită d e ceva...
împreună ? E C A T E R I N A : C a r e i-a s p u s c ă e n e c e s a r s ă . . .
O L I V I U : Da. B i n e , naşule, b i n e dragă, naşule... 0 ilumi­
S E R G I U : Ş i n u ţi-e r u ş i n e ? n a r e c a l a M a g l a v i t i-a s p u s c ă j e r t f a e i e
n e c e s a r ă . . . D a r v i i t o r u l v a d o v e d i c ă s-a î n ­
OLIVIU : Nu. Eu am iubit-o ca pe o... Şi
şelat.
nici ea nu cred că m-a iubit altfel, decît
S E R G I U : A şi d o v e d i t . T u i e i t o t u l î n n e s e ­
ca pe un... pe un prieten, oa pe un unchi,
r i o s , î n r i s . A m să-ţi c i t e s c c e v a d c c a r e n-o
SERGIU : Rine, unchiule, asta n-o crezi, că
să m a i r î z i .
te-a iubit mai mult ca pe un prieten. Per­
E C A T E R I N A : C u ce d r e p t m ă u r ă ş t i ?
fect. Şi nici tu n-ai iubit-o decît ca pe o S E R G I U : Eşti palidă, începi să bănuieşti
prietenă. Perfect. Dar cu Ecaterina nu mai c e s-a î n t î m p l a t . . . E a a m o ş t e n i t a t î t a m u r d ă ­
poţi tăgădui. Unchiul Oliviu era prietenul rie, naşterea e i , viaţa ei e r a u întinate, sor­
familiei, schemă clasică de triunghi în toate gintea ei...
filmele proaste. E C A T E R I N A : Vorbeşte m a i pe şleau.
O L I V I U : Ce v r e i s ă s p u i ? S E R G I U : N u oricine poale suporta necinstea
SERGIU : Nu vreau să spun nimic, decît să mamei sale. O r i înnebuneşti, o r i . . .
citesc cîleva rînduri din jurnalul Irinei. E C A T E R I N A : L a vîrsta e i v i a ţ a e deschisă.
S E R G I U : Ţi-a p o v e s t i t v r e o d a t ă t a i n e l e e i ?
O L I V I U : Avea un jurnal ?
E C A T E R I N A : E r a o fire închisă.
SERGIU : Ca orice adolescentă. I lia ascuns
S E R G I U : D a r n i c i n-ai încercat, recunoaşte,
bunica sau poate a uitat de el, de nu 1-a
era p r e a p u ş t o a i c ă , n u i-ai d a t n i c i o i m p o r ­
ars... Eşti curios ce scrie în el ?
tanţă.
OLIVIU : Nu.
E C A T E R I N A : M ă ocolea, e r a retrasă.
S E R G I U : A t u n c i a m să c i t e s c p e n t r u m i n e . S E R G I U : C ă u t a u n o m c ă r u i a să-i s p u n ă c e
(Citeşte) „Va f i linişte acolo, sul) pămînt. g î n d e a şi să n-o î n ş e l e , e r a p l i n ă d e s p a i m e .
Ca î n f u n d u l o c e a n e l o r , u n d e se a u d e ş o a p t a P o a t e n u m a i t a i c ă - s ă u a r f i p u t u t s-o î n ţ e ­
p e ş t i l o r . C a î n î n a l t u l c e r u l u i , u n d e se a u d leagă, d a r sînt l u c r u r i p e c a r e o fată n u l e
c u m c î n l ă stelele c a r e c a d . Ca î n m i e z u l p i e ­ discută c u tatăl c i . N u s u p o r t a n i c i u n f e l
t r e l o r u n d e sc a u d d o a r a t o m i i alergîndu-se d e prostituţie, n i c i m ă c a r cea g l u m e a ţ ă şi
î n n e ş t i r e " . A i p u t e a s p u n e că e u ş o r r o m a n ­ v e s e l ă . . . S p a i m e l e , c a să s c a p e d e e l e , a u
tică p ă r e r e a asta... l i p l a c m e t a f o r e l e , ca l a dus-o s u b t r e n . C i n e v a d i n f a m i l i a voastră
toţi t i n e r i i . (Citeşte) „ C u i să-i p o v e s t e s c c c t r e b u i a s-o a j u t e . Poate, totuşi, tatăl ei.
ş t i u ? F r u n z e l o r ? C a i e t e l o r ? U m b r e l o r ?" D a r Mircea.
realitatea n u e o poveste de povestit f r u n ­ E C A T E R I N A : Cine ?
z e l o r . (Citeşte) . . P o a l e t a t a a r f i b i n e să n u S E R G I U : M i r c e a . soţul tău.
afle niciodată. Poate b u n i c a a orbit fiindcă
E C A T E R I N A : E l nu o d i n familia mea. N o i
a v ă z u t ce a m v ă z u t şi e u . P o a t e a r f i b i n e
d o i sîntem nişte inşi s i n g u r a t i c i oare ne-am
s ă i m i s c o t ş i c u o c h i i " . E , f ă r ă să se g î n -
întîlnit întâmplător. Niciodată n-am format
d e a s c ă e a . o i d e e v e c h e : să-şi s c o a t ă ochii
să n u m a i v a d ă n i m i c . I n g e n e r a l trebuie o familie.
să şi-i s c o a t ă c e i c a r e a u f ă c u t c e v a c e n u S E R G I U : B i n e că r e c u n o ş t i .
mai trebuie văzut. Ei nu şi-i m a i scot. ECATERINA : Nu recunosc nimic.

www.cimec.ro 87
S E R G I U : E a n u p u i c a s u p o r t a s-o v a d ă p c
m a m a e i p r o s t i t u î n d u - s e f ă r ă jenă î n p r o p r i a
e i casă şi f ă r ă să-i pese c-o v e d e c i n e v a .
( E c a t e r i n a î n c e p e să p l i n g ă f ă r ă l a c r i m i , î n c e t ,
palidă.) Plînsul d u m i t a l e n u face d o i b a n i .
E C A T E R I N \ : Ţ o a l e le r i u l ă r c ş l i dumneata
in bani.
S E R G I U : N u m ă impresionezi cu...
E C A T E R I N A : N i c i n u ţ i n . I^asă-mă-n
şi p l e a c ă d i n c a s a m e a . C c v r e i ?
S E R G I U : Să aflu adevărul.
E C A T E R I N A : Ce a d e v ă r ?
S E R G I U : P o f t i m , a c e s t a . (Ii a r a t ă carnetul
Irinei.) U i t e ce scrie Irina (Citeşte.)
s p ă l a t a/d c ă m ă ş i l e t a l e i . M i r o s e a u a t r a n s ­
piraţie. A m u n c ă . . . "
E C A T E R I N A : I-c m a i s p ă l a d i n c i n d î n c i n d ,
mă ajuta.
SERGIU (citeşte) : „ P o a t e l a f e l c a b u n i c a
t a l a se v a m i c i ş i e l , se v a a d u n a i n s i n e .
v a u i t a să î n c a r c ă , m î i n i l e i i v o r t r e m u r a şi
aşa, t o t m a i m i c , v a d e v e n i o p ă p u ş ă . M ă ­
c a r a ş a îl v o i p ă s t r a c u m i n e t o a t ă v i a ţ a .
T a t ă l m e u e t ă c u t şi p a r e o p ă p u ş ă c u m i n t e ,
cămăşile l u i a u întotdeauna acelaşi miros,
n-au n i c i o d a t ă p a r f u m , ca ale m a n i e i . . . " S i ­
g u r , e v o r b a d e o metaforă, d c speranţă e
vorba. (Ecaterina îl ascultă împietrită, c u
f r u n t e a i n p ă m î n t . S e r g i u citeşte.) „ C e b i n e
a r f i ca m ă c a r l a t a să n u a f l e n i c i o d a t ă n i ­
m i c . . . D u m n e z e u l e , c r e d c ă m a m a a înţeles
de ce sînt aşa d e rece c u e a " .
E C A T E R I N A (rece) : D e c e c i t e ş t i c c n u e r a
s c r i s c ă t r e t i n e ? Ce m u r d a r e ş t i , c a u n ş o ­
b o l a n . (Iese. I n t r ă Mircea.)
S E R G I U : I n m i n t e a e i l u m e a e r a aiurită, t o ­
t u l e r a b u l v e r s a t . . . D a r v i n a n u este a d u m i ­
tale... S o l i a d u m i t a l e . . .
M I R C E A : O. ea c m i d t m a i tînără, m a i
plină de viaţă...
S E R G I U : D e prea m u l t ă viaţă.
M I R C E A : Aşa a fost de c i n d ne-am cunos­
cut. E u trecusem d e treizeci d c a n i , m a i
fusesem căsătorit, ca e r a o copilă...
SERGIU 'înceţi : T e - a î n ş e l a t , o m u l e .
MIRCEA (ca şi c î n d n u l - a r f i a u z i t ) : A m
fost fericiţi... E u a m scăpat d e c i r c i u m i u n d e
m ă î n f u n d a m să s c a p d e c r e a ţ ă v a c i l o r b o l ­
n a v e şi a r s e , şi a c a i l o r . E a g ă t e a g r o z a v şi
se s i m ţ e a c a o d o a m n ă , s t ă p î n ă î n c a s a e i .
c u r a t ă . . . Ş i f ă c e a n i ş t e c l ă t i t e !...
S E R G I U : Te-a înşelat, o m u l e .
M I R C E A (oa t r ă z n i t ) : D a . d u p ă c î ţ i v a a n i . . .
M i - a şi s p u s . D i f e r e n ţ a d e v î r s t ă s-a v ă z u t ,
e u n-o l ă s a m să m e a r g ă n i c ă i e r i s i n g u r ă , a m
î n c e p u t s-o b a t . . . A m d e v e n i t n i ş t e străini
care l o c u i a m î n casa asta m a r e şi... V o i a m
să d i v o r ţ ă m , d a r ea n u şi-a c ă s i t o n o u ă
l o c u i n ţ ă . . . Ş i - a m c o n t i n u a t să s t ă m î m p r e u n ă ,
a l t c e v a n - a v e a m ee f a c e . . . e r a o c ă s ă t o r i e d e
f o r m ă şi z i l e l e e r a u . . .
S E R G I U : Monotone, plicticoase...
M I R C E A : C a m aşa. fără sare...
S E R G I U : Ş i t o t u l p ă r e a c-o să se întîmplo
a ş a I a no>firşit. f ă r ă i u b i r e , fără...
M I R C E A : F ă r ă sare...
88
SERGIU : R i n e , fără sare... Intr-o rutină
monotonă, da. Ca in filmele cu triunghi...
M I R C E A : E u n u m ă d u c niciodată la filme.
S E R G I U : D a r se m a i i n l i m p l ă să v i n ă fil­
m e l e peste o a m e n i , d o a r v i a ţ a o ca i u f i l m e ,
n u ? Şi ?
M I R C E A : M-a înşelat. C u u n f o a r t e b u n
p r i e t e n . D a r a u f o s l d o m n i : Dli-au s p u s .
pace S E R G I U : Cind ?
M I R C E A : î n a i n t e . E a a f o s t c i n s t i t ă , şi e l
într-adevăr u n p r i e t e n c i n s t i t : m i - a u ' s p u s ,
n u ni-au m i n ţ i t .
S E R G I U : Ş i ţi-a p l ă c u t c i n s t e a l o r .
M I R C E A : A n i f o s t s u r p r i n s , şi i n - a d u r u l .
„Am
D a r a ş a e r a să f i e , e u î n l o c să a m g r i j ă d c
E c a t e r i n a şi s-o m a i s c o t i n l u m e , a n i î n c e ­
p u t să s t r i n g b a n i p e n t r u . . . E b î N - a m iubit-o
c u m t r e b u i a , asta c.
S E R G I U : Ţi-a s p u s e a ?
M I R C E A : A m simţii e u . M a i exact a m s i m ­
ţit a s i a c i n d ea e r a c u p r i e t e n u l . . . şi c î n d o u
a m î n c e p u t să v ă d c c f r u m o a s ă e ş i s-o i u ­
besc c u a d e v ă r a t .
S E R G I U : Ş i v-aţi î m p ă c a t .
M I R C E A : D r a g o s t e a asta a e i , cea n o u ă . e r a
g r o z a v ă şi a n i î n ţ e l e s c ă e r a g r o z a v ă f i i n d c ă
E c a t e r i n a găsea i u ea c u r a j u l să n u - i pese
d e n i m i c , v o i a să d i v o r ţ ă m c i t m a i r e p e d e .
I u b e a f i i n d c ă se s i m ţ e a g r o z a v d o l i b e r ă , i n -
ţelegoi ? L i b e r t a t e a e c e v a c a r e . . .
S E R G I U : D a r s p e r a i c-o să-i t r o a c ă . . .
M I R C E A : S p e r a m c-o să f i u şi e u a l t f e l . . .
N - a m m a i f o s l soi r ţ a r c u o a . i n - a i n l ă s a l d u s
d e cc s i m ţ e a m f a ţ ă d e ea a c u m . g l u m e a m . . ,
S E R G I U : I ţ i şi d ă d e a . m i n a .
M I R C E A : I-am zis p e n t r u prima d a l ă să
m e r g e m la m a r e fără bilete d o s i n d i c a l .
S E R G I U : Ş i v-aţi d u s şi v-aţi î m p ă c a t , ea
a fost cucerită d e acest n o u M i r c e a . d r ă g u ţ ,
i u b i t o r de b r i z a m ă r i i , g l u m e ţ . P r i e t e n u l col
b u n a p l e c a i i n a l t oraş, viaţa a i n t r a t în
n o r m a l şi-aţi f o s t f e r i c i ţ i .
MIRCEA :Nu.
S E R G I U : N u d e l a î n c e p u t , d e s i g u r , căci
n-aţi p u t u t u i t a a t î t d e r e p e d e ce se-ntîm-
plase.
MIRCEA : N-a v e n i t la mare. a rămas gra­
vidă cu... Cind să b ă g ă m divorţul, el a fost
arestat pentru...
S E R G I U : E t c , etc.. etc.
M I R C E A : M - a r u g a t s-o l a s i n c a s ă . să n u
p l e c e p e d r u m u r i . R i n e . a m z i s . Şi-aşa s-a-
o l i m p i a ! că I r i n a s-a n ă s c u l c u n u m e l e m e u .
A m f o s t u n o m s l a b , că n-ain l u a t a l t ă Î n t ă ­
r i r e ? P o a t e . A m greşit că n i c i m a i tîrziu
n - a m b ă g a t a c t e oa să t ă g ă d u i e s c c ă c f a t a
m e a ? L a î n c e p u t , m i - a f o s t n u ş t i u c u m să
şliu - şi să a f l e şi l u m e a — c ă I r i n a e
f a t a u n u i p u ş c ă r i a ş . A p o i a m c r e z u t că m ă
împac c u Ecaterina, a m fosl sigur. Irina a
d e v e n i t m a r e . e l e v ă , v o i a să f i e p r o f e s o a r ă
d e i s t o r i e . . . Ce-o să z i c ă ea de-o să a f l e c ă
tatăl e i o a l t u l . Şi actele... Şi l u m e a c u m o
s-o p r i v e a s c ă ? E a n - a v e a n i c i o v i n ă d e t o t
ce s e - n t î m p l a s e .
S E R G I U : Şi E c a t e r i n a ?
www.cimec.ro
M I R C E A : E a 1-a a ş t e p t a t a n i t l e z i l e , in
casa mea, ou c r e d i n ţ ă . . . I r i n a n u ş t i a n i m i c .
C i n d s-a e l i b e r a t , O l i v i u a v e n i t a i c i şi m i - a
c e r u t să d i v o r ţ ă m .
SERGIU : Oliviu ?
M I R G E A : V o i a să-i s p u n ă şi I r i n e i totul.
L e - a m z i s c ă n u c b i n e p e n t r u e a , să m a i
a m i n ă m . N u m a i s p e r a m să m ă î m p a c c u
E c a t e r i n a . d a r f e t i ţ a sc l e g a s e d e m i n e ş i e u
o i u b e a m şi s p e r a m . . . s p e r a m c ă d a c ă E c a t e ­
r i n a şi O l i v i u v o r m a i a v e a u n c o p i l , şi v o r
pleca. I r i n a să r ă m î n ă c u m i n e .
S E R G I U : Ea t a t r e b u i a să a f l e a d e v ă r u l , a v e a
a c e s t d r e p t , oricât d e î n g r o z i t o r a r f i f o s t
p e n t r u ea...
S l I U C E A : N - a m a v u t t ă r i a să-i s p u n .
S E R G I U : D e ş t i a . e r a botul a l t f e l . . . A l t f e l , a
ţ i n u i i n ea o t a i n ă î n g r o z i t o a r e . Citeşte c a ­
i e t u l acesta ! M i l a asta creştinească a d u m i ­
t a l e n-a a j u t a t l a n i m i c . A i v r u t să ierţi
t o t u l , şi ? O l i v i u , c a o r i c e t a t ă . i i c u m p ă r a
f l o r i c e l e d c p o r u m b ! Ş i I r i n a şi-a p i e r d u t
c u m p ă t u l c i n d 1-a v ă z u t c u maică-sa.
NICHIFOR ( v i n e de-afară î m b r ă c a t c u u n
nou costum dc mascotă : pălărie m e l o n , pan­
t a l o n i l a r g i c a n i ş t e prapuri, haină strînsă
p e trup, d c clown) : M ă c u n o a ş t e o l u m c - n -
treagă ! A z i p l e c ă m l a A r a d să î n v i n g e m !
(Mircea i e s e . ) B ă i a t u l c ă l ă t o r e ş t e c u t r e n u l ,
c u v a p o r u l — f ă r ă parale ! P o f t i ţ i , p o f t i ţ i !
Î m i f a c l o c să t r e c . E u s i n i s e n i n u l n o r o i u l u i
şi a l v i c t o r i e i . . . H a i d e , C i o c a n u l ! "
S E R G I U : A i n găsit vinovaţii...
N I C H I F O R (a u r c a t p e s c a r ă , a l u a t s t e a g u l
e c h i p e i şi-1 f l u t u r ă , ţ i p î n d ) : U r a a a ! U r a a a î
S E R G I l : A n i j u r a t I r i n e i să-i găsesc p e v i ­
n o v a ţ i şi ea v a f i r ă z b u n a t ă . . . A fost o
crimă.
N I C H I F O R : S ă n u j u r i să r ă z b u n i n i c i o
c r i m ă ! ( A g i l ă s t e a g u l , ţie s c a r ă , î n s u s şi i n
jos.) A m t ă i a t o g ă i n ă n e a g r ă şi i - a m l u a t
s i n g e l o şi s o a r e l e m i - a s p u s c ă a z i n u i u b e ş t e
a c e a s t ă c a s ă . H a i l a m e c i , n u te-atinge d e
c r i m e , s-ar p u t e a ca l u să I i i c r i m i n a l u l .
(Cîntă d i n t r o m p e t a luată dintr-un c u i de
lingă uşa c a m e r e i sale. I n t r ă Cezar, b e a t . ) E u
p r i v e s c c e r u l şi n u m ă r s t e l e l e ş i v ă d c o m e t e l e
c e v i n s p r e noi şi t o a t e - m i s p u n c ă a n u l
acesta v o m eişliga c a m p i o n a t u l . ( R i d i c ă ' I M I -
nile s p r e c e r şi m o a r e d e r î s ) .
C E Z A R : T a t a este u n f e r i c i t , el peste t o t
este a c a s ă l a e l , ş i î n c î r c i u m i , şi p e s t a d i ­
o a n e , şi in t r e n u r i , e l n u t r ă i e ş t e i z o l a t , e l
e s t e p e s t e t o t ,acasă : c a s a l u i , t e r i t o r i u l l u i ,
g r ă d i n a l u i s i n t t o a t e a l e n e v i n o v ă ţ i e i . A m să
m e r g cu l i n e l a meci, t a t ă . (Ia s t e a g u l şi-1
( I u t u ră I
S E R G I U : N-o să m e r g e ţ i n i c ă i e r i , a m d e s c o ­
perii adevărul despre...
NICHIFOR (îl î n t r e r u p e , l a t r o m p e t ă . A p o i ,
s o b r u ) : A d e v ă r u l este c a p r a m e a .
S E R G I U : D a r s-a i n t i m p l a t c e v a î n g r o z i t o r ,
ar trebui t o ţ i cc-aţi l o c u i t a i c i să s u l ' v i i i
groaznic !
N I C H I F O R : E p r e a tîrziu p e n t r u orice sufe­
rinţă ( D i n goarnă.) M e c i u l v i n e spre noi...
S E R G I U : D a r arai descoperit ucigaşii, n u î n ­
ţelegeţi ? A i c i t r e b u i e f ă c u t ă lumină.
www.cimec.ro
C E Z A R : A d e s c o p e r i t u c i g a ş i i ! T a t ă , liniş-
teşte-te, e l e b i n e f ă c ă t o r u l a c e s t e i case î Să-1
slăvim ! ( N i c h i f o r cîntă d i n goarnă.) U r a a a !
E l este g l o r i a a c e s t u i oraş, a f ă c u t l u m i n ă !
Goarna.; Uraa ! Dc-acum n u v o r m o i f i
c r i m e , oile v o r naşte cite d o i m i e i , el a
descoperit cauza răului, n i c i o iapă n u v a
m a i m u r i s p i n z u r a t ă î n ş t r e a n g , t r e n u r i l e se
v o r d a î n lături c i n d v o r i n t i m i î n calea l o r
f a z a n i şi i e p u r i , c a s e l e v o r a v e a g l a s t r e c u
m u ş c a t e la f e r e s t r e , ucigaşii v o r f i i z g o n i ţ i ,
m u ş t e l e v o r f i s l i r p i t e , c i o r i l e v o r c i n t a ca
privighetorile, uraaa ! (Trompetă.) Trăiască
s a l v a t o r u l p ă s ă r i l o r ce n u v o r m a i f i î m p ă ­
iate. Trompetă.) Uraaa !
S E R G I U : Ş i totuşi vinovaţii v o r plăti ! O a ­
m e n i i n c o n ş t i e n ţ i , pe c a r e n u - i i n t e r e s a decît
propria l o r viaţă — toţi trebuie să p l ă ­
tească !
NICHIFOR (cîntă) : C a p r a m e a s p u n e că
n i c i o pasăre n u e v i n o v a t ă dacă face o c r i m ă
f ă r ă să v r e a . c a p r a m e a z i c e că n i c i o să-
i n î n ţ ă n u e v i n o v a t ă c ă m o a r e î n t î i i n pă-
m i n t c a să jx>ată r o d i , c a p r a m e a z i c e c ă
b a t e m la A r a d c u p a t r u la zero ! (Trompetă,
vesel, u n marş a l victoriei.)
S E R G I U : F a c i p e n e b u m d , c i n ţ i c a să-1 a p e r i
pe Cezar !
C E Z A R : P a r d o n , tatăl i n e u aşa e î n t o t d e a ­
u n a , şi-aşa-1 a c c e p t ă toţi : e l este a p r o a p e
sacru, de neatins ! Să n u tc legi d e e l !
S E R G I U : Delirează !
C E Z A R : E l este a c e l a ş i l u c r u c u d e l i r u l s ă u
c i n t a l , c u g o a r n a sa, c u steagul s ă u , c u p ă ­
lăria sa.
S E R G I U : Toţi n e b u n i i a r t r e b u i să f i e i n ­
ternaţi.
N I C H I F O R : Ţ i - a m m a i s p u s , a r t r e b u i să
le i n t e r n e z i , b ă l r i n c c î i n e .
C E Z A R : N-o să-1 î n c h i d ă , n e b u n i a l a n o i ,
d i n p o p o r , e c o n s i d e r a t ă î n ţ e l e p c i u n e şi a d e ­
văr. S e r g i u a descoperit adevărul ! (Goarnă.)
Să-1 a u z i m p e n e b u n v o r b i n d ! L i n i ş t e l a
g a l e r i e c ă s-a s p a r t o f a r f u r i e !
S E R G I U : Pe m i n e n u m ă i n t i m i d e z i dac-ai
luat-o pe u r i n e l e l u i N i c l u f o r . Eşti v i n o v a t
d e m o a r t e a I r i n e i . le-ai c e r t a t d i n n o u c u e a .
i-ai s p u s d i n n o u i n f a ţ ă c ă v r o i să r ă m i i
l i b e r c a să l e p o ţ i r e a l i z a c a f o t b a l i s t . . . c a . . .
vise ! A r t i s t de... Poate dc circ, c u N i c h i f o r
d e m î n ă . A m a i c i j u r n a l u l e i . A i v r u t să
fii liber de orice, de oricine, de familie, de
ea, d e c o p i l u l e i . c r e a t o r l i b e r , n u îndatorat
n i m ă n u i , f ă r ă . . . Ş i te-ai ş i r e a l i z a t ! A i p u s
Ia t e m e l i a vieţii t a l e , c a r i e r e i t a l e , m o a r t e a
e i . . . D a r d e c e n u te-ai b a z a t p e p i c i o a r e l e
tale, pe talentul tău, pe învăţătura ta ?
M o a r t e a a s t a a e i e s t e o c r i m ă şi eşti v i n o -
v at. Cezar !
C E Z A R : Ţi-ai i r o s i t a t î t a energie c a să d e s ­
c o p e r i ce ? Ucigaşii ?
N I C H I F O R : O, s a l v a t o r i d e . Iasă strigătele
t a l e şi h a i c î t m a i r e p e d e l a A r a d să-ţi r ă ­
coreşti m i n ţ i l e . C a p r a m e a s p u n e că fiul
mou n u e vinovat...
S E R G I U : Ş i e l , şi E c a t e r i n a . şi a m a n t u l e i ,
Oliviu...
 N I C H I F O R : T e zbaţi fără rost... N i c i o lege N I C H I F O R : Şi-o p ă r ă s i r e p l i n ă d c r e a l i s m .
d i n cer sau d i n cerul dc sub n o i , sau a S E R G I U : E a n-a a v u t n i c i o p r e t e n ţ i e , n u
n o a s t r ă , s a u a c o c o r i l o r n o ş t r i n u s p u n e că m i - a s c r i s , n u m-a c ă u t a t .
p e n t r u c c - a u f ă c u t , E c a t e r i n a şi O l i v i u tre­ N I C H I F O R : N u v o i a să t e î m p i e d i c e să v e z i
buie condamnaţi. R o m a călare pe f i l m e .
S E R G I U : T r e b u i e să f i e l e g i scrLsc ! S E R G I U : A m u r i t s t u p i d , n u s-a (ironic)
N I C H I F O R : N i c i s c r i s e , n i c i n e s c r i s e . N u sînt jertfit pentru m i n e călărind o motocicletă.
chiar idiot, c u m m ă crezi t u , d i n cînd în N I C H I F O R : D a r t u a i părăsit-o, actele e i
c i n d . d i n a n î n P a ş t i m a i ş t i u şi e u l e g i l e . . . t o - n c u r e a u . c a t c - n c u r o a . . . C i n e ţi-a c e r u t s-o
S E R G I U : A u împins-o l a sinucidere, a u de­ I a ş i ? D u m n e z e u ? E l n u o e r e o a m e n i , şi-i
t e r m i n a t a c e a s t ă ... ia de arc nevoie de ei ! Ţara ?
N I C I I I E O R : N-au d e t e r m i n a t nimic, n-au Colegii dc la facultate ? 0 biografie c u u n
impins-o la sinucidere... Vezi, v r e a u să to c a z a n de ţuică în oa te p u t e a d a afară d i n
apăr. facultate, dar u n atelier mecanic a l unui
S E R G T U : Pe m i n e ? neamţ t r i m i s în Rărăgan ? N u m a i vedeai
N I C H I F O R : Pe toată l u m e a . Să n u greşim, R o m a călare pe f i l m e .
că n e m ă n î n c ă b a b a şi d i n b u r t a c i d e g e a b a S E R G I U : Cinematografia...
mai s u f e r i m şi r e g r e t ă m şi u r l ă m . . . E în N I C H I F O R : A i c i t r e b u i e să a i n i v e l i d e o l o ­
p i i s t i u ! Ca să-i c o n d a m n i p e C e z a r , p e O l i ­ g i c ! Ş i t u d a r ă r ă m î n e a i c u I n g c b o r g nu-1
viu e t c , e t c ( G o a r n ă . ) T r e b u i e să d o v e d e ş t i mai aveai. Trebuia să r e n u n ţ i l a e a , e r a i
că a e x i s t a t d i n p a r t e a l o r intenţia, ţine zăpăcit de p a t i m a f r u m o s u l u i , dc ecrane... A ,
m i n t e ! (Goarnă.) Intenţia de a o împinge le-ai g î n d i t . o d a t ă aveai datoria să-ţi pui
pe I r i n a la... (Scurt.) 0 asemenea intenţie î n t r - u n f i l m p r o p r i a v i a ţ ă , s-o p u i p e e c r a n e
n-o p o ţ i d o v e d i . şi p e I n g c b o r g . . . I - a i s p u s şi l u i C e z a r . . . „ P a ­
S E R G I U : D a r ea a m u r i t d i n c a u z a l o r . sărea S h a k e s p e a r e " . I n g e b o r g t r ă i e ş t e zidită
N I C H I F O R : P o a t e . . . I > a r p u t e a u e i să b ă ­ î n t i n e , ca e d r a g o s t e a ta d i n ţ i i , ea t r e b u i e
n u i a s c ă ce-o să f a c ă e a ? C-o să f i e a t î t d o să-şi s p u n ă d e p e e c r a n e l e h u n i i v i s u l e i c u
h o t ă r î t ă şi n e i e r t ă t o a r e şi s f î n t ă c a o p a s ă r e ? m o t o c i c l e t a Ia R o m a o a s-aduceţi o c r e a n g ă
S E R G I U : E a m a i încercase o d a t ă , t r e b u i a u de măslin. I n g e b o r g ! L a picioarele ei trebuie
să f i e m a i a t e n ţ i . I a t ă ce s c r i e î n c a i e t u l c i . . . să p l i n g ă t o ţ i c c - a u j i g n i t - o şi e i să i se î n ­
N I C H I F O R : E ş t i s i g u r că ea de-ar trăi ar c h i n e ca u n e i b i s e r i c i — a t î t e r a d e c u r a t ă
f i m u l ţ u m i t ă d e c e f a c i , c ă l e citeşti a l t o r a şi s f î n t ă I n g e b o r g ! D a r p î n ă a c u m a t u î n
j u r n a l u l e i ? N u m a i u n i n s c a r e v r e a să so loc de biserică a i făcut o closclă.
r ă z b u n e c u orice c h i p face aşa c e v a . Vrei S E R G I U : A c u m a t e r e c u n o s c , N i c h i f o r , ce
să f a c i u n r ă u , a s t a a r p u t e a să t e d u c ă l a vrei ?
p r o p r i a ta m o a r t e . (Intră O l i v i u . ) N I C H I F O R : Ca s ă f a c i f i l m u l „Ingeborg",
SERGIU ( v ă z î n d că N i c h i f o r şi-a s c h i m b a i s a u . . . cu a l t t i t l u , t u t r e b u i a să f i s u f e r i t
t o n u l şi v o r b e ş t e d e c i a l t f e l ) : 0 să m ă o m o ­ a t u n c i c î n d v-aţi d e s p ă r ţ i t , d a r t u t e - a i b u c u ­
rî ţi c a să t a c ? r a t c-ai s c ă p a t ! C-ai r ă m a s s i n g u r şi l i b e r !
O L I V I U : A r f i o soluţie. (Deschide trusa E a n-a r ă m a s l i b o r ă . şi s i n g u r ă — şi-a f o s t
d e b ă r b i e r i t şi î n c e p e să d e a c u p ă m ă t u f u l bucuroasă ! a rămas gravidă şi-a a v u t un
pe obraz.) V r e i să-ţi r ă z b u n i p r o p r i a ta copil.
crimă ? S E R G I U : N u mi-a spus n i m i c .
S E R G I U : O să s p u n e ţ i c ă m - a m legat de N I C H I F O R : D e ce să-ţi s p u n ă , să t c - n c u r c e
fată şi-am părăsit-o... şi-apoi m - a m sinucis ? şi m a i r ă u ?
V o i sinleţi de v i n ă . S E R G I U : N u mi-ai spus n i c i t u .
N I C H I F O R : N u o r a a l m e u , să-ţi p o t s p u n e ,
OLIVIU (trăgind c u b r i c i u l pe curea) : L a
şi e a m i - a i n t e r z i s să-ţi s p u n .
asta n i c i n u m - a m g î n d i t — e b u n ă . . .
S E R G I U : Şi d u p ă m o a r t e a e i , c o p i l u l ?
NICHIFOR ( l u i Cezar, dîndu-i steagul şi
N I C H I F O R : L-om dat pînă s-a f ă c u t m a i
trompeţi) : Băiete, du-te în locul meu la
m a r e La u n c ă m i n , a p o i l a u n i n t e r n a t . . .
A r a d . m e c i u l t r e b u i e e î ş t i g a t . . . C î n t ă ! Ş i ieşi !
S E R G I U : E r a d r e p t u l m e u să-mi s p u i . . .
(Cezar a r e o ezitare.) Ieşi, a m s p u s . (Cezar
N I C H I F O R : N-aveai n i c i u n d r e p t , cînd o i
iese.) S t r i g ă „ H a i . C i o c a n u l " ! ( C e z a r s t r i g ă
p ă r ă s i t - o p e ea l - a i p ă r ă s i t şi p e c l .
d e p a r c - a r f i N i c h i f o r . ) O l i v i u , lasă-ne s i n g u r i .
SERGIU : Mai cunoaşte cineva povestea
COIivin intră în baie.)
asta ?
S E R G I U : Cezar e de v i n ă , de la cl a în­
c e p u t t o t . . . Ş i t u eşti d e v i n ă ! N I C H I F O R : N u m a i băiatul t ă u , şi numai
N I C H I F O R : M - a i întrebat ce m a i ştiu d e s p r e dc-un a n . D e cînd l-am t r i m i s pe Cezar la
Inyoborg. tine.

SERGIU : Şi mi-ai spns c-a murit într-un S E R G I U : A m u r l a t î n casa asta. N - a m ştiut

n i c i c î n d I n g e b o r g m u r e a . N-a i n t r a t s i n g u r ă
•accident de motocicletă, c e e a ce ş t i a m şi eu.
c u m o t o c i c l e t a î n ?... R ă s p u n d c - m i .
NICHIFOR : Dar nu ştiai c-a fost gravidă.
N I C H I F O R : N u ş t i u să r ă s p u n d l a toate
SERGIU : Amintirile noastre în general sînt î n t r e b ă r i l e . Cred că n u , e r a o fată curajoasă.
imperfecte.
S E R G I U : A m făcut l u c r u r i îngrozitoare, d a r
N I C H I F O R : Atîta timp cît nu rămîn urme. n u lc-am v r u t , n-am bănuit... M ă c a r t u . p r i e ­
SERGIU : O iubire romantică de liceist. t e n u l m e u , crede-mă.

00 www.cimec.ro
N I C H I F O R : E u n u t e c r e d şi e u n u te i e r t , S E R G I U : A i ucis o fată, t r u p u l ei încă
e u tc-nţclcg. N - a i n i c i o v i n a s a u a i d o a r n u s-a r ă c i t , e i n c a m e r a d e d i n c o l o . . . N u
v i n a c e l u i c a r e v r e a şi s-apucă d c treburi v o r b i de i u b i r e .
înălţătoare, de f i l m e , de biserici, de fotbal... O L I V I U : 0 iubesc pe Ecaterina.
S E R G I U : N u - i acelaşi l u c r u . S E R G I U : E a e o tirfă, o zăpăcită, o ne­
N I C H I F O R : D e u n d e ştii l u ? C i n e face c u hună !
p a s i u n e şi c r e d i n ţ ă c e v a . . . T o a t e f a p t e l e o m u ­ C E Z A R : E g r o z a v să i u b e ş t i o n e b u n ă , î n ­
l u i s î n t î n ă l ţ ă t o a r e de-s f ă c u t e c u d ă r u i r e . s e a m n ă c-o î n ţ e l e g i .
Ş i I n g c b o r g te-a î n ţ e l e s , d e l a e a a m î n v ă ­ N I C H I F O R (intră. L u i Sergiu) : I e r i a m v i n ­
ţ a t şi e u să l e j u d e c . E a n u tc-a c r e z u t u n d u t c i n c i z e c i d e f o t o g r a f i i de-alc t a l e . . . L o z u l
escroc, i n o c h i i e i n u p u t e a f i v i n o v a t Ser­ şi f o t o g r a f i a . î m p o d o b e ş t i casele o a m e n i l o r
g i u , Sergiu care a trecut peslc orice păcat, c u s u r î s u l l ă u f e r i c i t . A m s ă - m i p u n şi e u
p e s t e o r i c e s e n t i m e n t c a să a j u n g ă l a R o m a una deasupra patului.
c u f i l m e . Ş i f o t b a l u l t e p o a t e î n ă l ţ a şi p u r i f i c a CEZAR : E un n i m i c , n-a f ă c u t î n v i a ţ a
d c o r i c e p ă c a t , aşa că nu-1 î n j u r a p e Cezar... I u i n i c i u n f i l m . P u n e l u m i n i l e pe actori,
(Intra Oliviu.) ţine b l o n d e l e în braţe. Şi c î n d lipseşte v r e u n
S E R G I U : C e / a r c u n b ă i a t c u r a j o s şi... aotor de m i n a a d o u a trece e l p r i n scenă
N I C H I F O R : A m să-mi i a u v e c h i u l steag al şi a d u c e v r e o s c r i s o a r e d e l a p o s t ă . . .
. . C i o c a n u l u i " ş i v e c h e a m e a g o a r n ă şi a m să-1 S E R G I U : Minţi...
a j u n g c u a c c e l e r a t u l . (Urcă l a e l î n cameră ; C E Z A R : Şi cînd se-mbată v r e u n cascador
a intrat). î n c a l e c ă e l m i r ţ o a g a şi goneşte...
S E R G I U : Cezar e p l i n de c u r a j ! S E R G I U : Eşti u n mincinos, e u le-am adus
O L I V I U : Şi t u a i fost cînd a i i n t r a t în in lumea filmului.
c i n e m a t o g r a f i e şi i-ai c r e z u t p e toţi c e i d i n a ­ CEZAR : Să iau pumni în scenele de la
i n t e a t a laşi, netalentaţi, v î n d u ţ i p e n t r u p a ­
poliţie cînd actorii trebuie să bată nişte
rale.
tîmpiţi de borfaşi, mersi.
SERGIU : Nu poţi cuceri n i m i c , dacă nu
SERGIU : Toţi aclorii întîi sînt figuranţi.
le baţi d e I a î n c e p u t , d c a i t e a m ă , d e t e
CEZAR : Tu o să mori figurant.
comporţi ca u n învins. E r a m tînăr.
SERGIU : Mă urăşti pentru că te-am găsit
O L I V I U : D a r n u m a i c u încrederea ta în
vinovat de moartea Irinei. Dar, omule, în­
t i n e şi n u m a i b a z î n d u - l c p e c u r a j u l t ă u t o t
n u rezolvi n i m i c , de n^ai talent. ţelege...
S E R G I U : Şi de a i t a l e n t tot n u rezolvi C E Z A R : T u n u eşti v i n o v a t c u n i m i c n i c i ­
n i m i c d e n u se p o a t e . odată ? Te^am chemat aici ca să le iau
O L I V H J : A ş a c r e z i a c u m , d a r d e ce n - a i ochii c u g l o r i a ta... Iată c u cine sînt eu
c r e z u t şi a l u n e i c ă şi a l ţ i i p o t g î n d i a ş a ? p r i e t e n , c u m a r e l e S e r g i u ! Ş i să v a d ă t o ţ i
D e ce-ai f o s t i n t r a n s i g e n t c u a l ţ i i ş i c u t i n e că l o z î n p l i c i s t u l a f o s t coleg d e şcoală c u
a c u m a n u eşti ? t i n e şi-o să m ă a j u ţ i să n u r ă m î n u n t e r c h e a -
SERGIU : A m muncit atîta încît să am b e r c h e a d e f o t b a l i s t . Ş i t u a i î n c e p u t să t e
d r e p t u l s ă n u f u m e z „ C a r p a ţ i " . A m şi e u l a u z i că f a c i u n n o u f i l m „ P a s ă r e a S h a k e ­
d r e p t u l l a v î r s t a m e a să f u m e z „ K e n t " şi ş ă speare"... Te-ai u m f l a t î n p e n e ca u n c u r c a n . . .
beau în loc dc ţuică de turţ — w h i s k y ! Şi-ai u i t a t d e m i n e , a i î n c e p u t să t e l a u z i ,
O L I V I U : Dacă atîta d o a r dorcşli, poţi să să se ştie c i n e e ş t i . . . Ş i că t u e ş t i d r e p t !
ai, tot e inutil ! întîi i-ai v i n d u t p e toţi D - a i a i - a i s p u s I r i n e i c-o s ă a i g r i j ă d e e a !
a i t ă i şi a c u m a t e v i n z i p e t i n e . Ce c a r a g h i o s ! Să-i j u r i i m e i p u ş t o a i c e c-o
S E R G I U : N u - ţ i p e r m i t să v o r b e ş t i a ş a c u să j o a c e r o l u l p r i n c i p a l d i n P a s ă r e a S h a k e ­
m i n e , n o n o r o c i l u l e ! Fac filmele pe care le s p e a r e . . . Ş i t u ş t i a i c ă f i l m u l ă s l a n-o să se
vreau eu. facă n i c i o d a t ă .
O L I V I U : Ş i p e n t r u ce l e f a c i ? ( I n t r ă N i ­ S E R G I U : 0 să se facă !
chifor cu vechiul s t e a g a l „ C i o c a n u l u i " şi C E Z A R : C a să d e v i i c e l e b r u , a r t r e b u i să
cu v e c h e a trompetă.) P e n t r u ce scrie d u m ­ t e m ă n î n c e u n c r o c o d i l , c a s ă ş t i e c i n e v a de
n e a l u i s c e n a r i i şi p e n t r u ce face filme ? t i n e a r t r e b u i să t e t a i e c i n e v a l a g î t !
P e n t r u ţară ? P e n t r u R o m a ? N I C H I F O R : D a r a m vîndut fotografiile l u i
S E R G I U : Să n u t e l e g i d e R o m a . în piaţă !
O L I V I U : P e n t r u Cannes ? P e n l r u conştiinţa
C E Z A R : Toate fotografiile se v i n d , parcă
s a , p e n l r u p a r t i d , p e n t r u p r i e t e n i ? S-a a n ­
ştie c i n e v a d e ce c u m p ă r ă u n m a i m u ţ o i d e
g a j a t să f a c ă a r t ă , f i l m e , d i n d r a g o s t e f a ţ ă
a c t o r d e pe-o c a r i e p o ş t a l ă ? P o a t e c a s-a­
d e o a m e n i ? D c ce ? E i , n u , t ă t i c u l e , d u m ­
jungă şi e l pe-o caTte p o ş t a l ă ! E u n-am
n e a l u i n u p e n t r u ţară, n u p e n t r u p a r t i d , n u
cumpărat ? ( A l t t o n , spre Sergiu.) M i n c i n o ­
p e n t r u c ă aşa-i p o r u n c e ş t e c o n ş t i i n ţ a — n u ,
s u l e . D e ce-ai f ă c u l - o p e I r i n a s ă t e c r e a d ă ?
e l Ie face p e n t r u b a n i !
Ce g a r g a r ă : c ă t r e b u i e s ă t î n j e a s c ă după
CEZAR (vine de afară) : A m pierdut trenul f e r i c i r e , d u p ă a c e l ţel m ă r e ţ şi c a r e r a m i n e
de A r a d . p o s t e r i l ă ţ i i e t c . . e t c ! (Sec) E a c h i a r a c r e z u t
OLIVIU ( l u i S e r g i u ) : Ţ i ^ e u ş o r să v o r b e ş t i , c ă eşti c i n e v a ! U n s f i n t ! U n a p o s t o l ! C a r e
t u n-ai i u b i t niciodată, n-ai f o s t t r i s t şi n-ai d i n t r e apostoli a fost cel m a i celebru ?
a v u t n i c i o d e c e p ţ i e , şi n i c i n-ai a v u t p e n ­ OLIVIU (rîzînd) : I u d a . (Cezar i n t r ă l a el
t r u ce... în cameră.)

www.cimec.ro 01
 S E R G I U : Termină ! bălegar. (Către b a i e . ) P e n t r u u n i i m o a r t e a c
O L I V I U : I n t r - o z i a m j u r a t să-ţi l a i b e r e ­ p r e ţ u l vieţii, o h o h o ! (Găseşte u n c o i f de-al
gata ! lui Nichifor.) Asta-ţi m a i lipseşte p e c a p .
S E R G I U : Eşti n e b u n ! (Intră i n b a i e c u el.) U n C l o w n . . . M - a i m u r ­
O L I V I U : I n g e b o r g era frumoasă, era mîn- d ă r i t pe c ă m a ş ă . . . (Iese d i n baie.) M o a r t e a
ilră. p e n t r u u n . . . e n i m i c , c sfirşilul u n o r zile
S E R G I U : N - a i v o i e să v o r b e ş t i d e Inge­ care n u însemnează n i m i c . . . M e r e u vorbim,
borg. v o r b i m , d a r n u s p u n e m n i m i c . . . (A i n t r a t la
N I C H I F O R : A r e , e f i u l c i . Şi e f i u l tău. el. Pauză. Continuă m e l o d i a „Floricele de
O L I V I U : E r a f r u m o a s ă şi-avea u n atelier p o r u m b " . Se sfîrşeşte.)
d e r e p a r a t m o t o c i c l e t e şi t u u i . . . SERGIU ( a p a r e d i n b a i e încet, tirindu-se,
S E R G I U : A v e a m alte p r i n c i p i i atunci. b a n d a j a t c u u n p r o s o p la m i n a dreaptă. A r e
O L I V I U : Dar cind tn-ai făcut pe mine pe cap c o i f u l . ) A ş a e r a N i c h i f o r . . . A p ă r e a la
n-aveaî a l t e p r i n c i p i i ? p r i n / . , n o a p t e a , pe fereastră, pe u ş ă , c i u l i n d .
N I C H I F O R : N u e u p r i n c i p i i l e se fac c o p i i i . . . |K? o r i u n d e , ea n e b u n i a , f ă r ă să p u n ă î n t r e ­
O L I V I U : Ş i n i c i n u se c r e s c c u e l e ? D i n e . b ă r i . . . M - a m t ă i a t l a d e g e t şi m - a m s p e r i a t
D a r a t u n c i d e ce te-ai d e s p ă r ţ i t de ea ? ca u n c a r a g h i o s . . . A m l e ş i n a t ? N u o n i m e n i
Avea p ă m î n l , grădină, cai. trăsură, u n tractor, a i c i ? H a l o ! ( D e s c h i d e c i t e v a uşi.) A u p l e c a t
o m o t o c i c l e t ă , o b i e c t e m u l t e şi f e r i c i t e . . . la m e c i ? H a l o ! ( D e s c i n d e o u ş ă . ) N i c i s i ­
SERGIU ( u z a t ) : T o a t e o b i e c t e l e , se d u c , sc c r i u l n u c a i c i ? L-au dus la groapă ? D e
u z e a z ă şi p i e r . f a p t n i c i n u p u t e a să fie: a i c i . e p r e a s t r i m t
O L I V I U : T u a i i n t u i t a s t a , c-o să sc u z e z e ( R e v i n e . ) N i c i n-a f o s t a i c i ? N i m e n i ? M - a u
si-o să d i s p a r ă a c e s t e o b i e c t e . P e r f e c t . A ş a a d u s a i c i c a să j o a c e t e a t r u c u m i n e ? S ă
c u m s-au u z a t şi „ p r i n c i p i i l e " şi visele t a l e m ă s c o a t ă d i n m i n ţ i ? A u z i s c-a m u r i i I r i n a
ca să Să-şi b a t ă j o c d e m i n e ? ( D e s c h i d e
şi-au d i s p ă r u t . T u n u eşti v i n o v a t d e m o a r ­
a l t e uşi.) D a r p o a l e c ă n u m-a a d u s n i m e n i
tea I u i I n g e b o r g ?
a i c i . a m v e n i t e u î n casa asta u n d e . . . I n g c ­
S E R G I U : Oliviu...
b o r g ! Casa a s t a a l a e g o a l ă ! ( M a i c a l m . )
O L I V I U : Să n u m ă îmbrăţişezi că-ţi t a i
D e c i I r i n a n-a m u r i t , n-a murit nimeni,
beregata c u b r i c i u l !
l o t u l Jiu f o s t n i ş t e p ă s ă r i . . . N i ş t e p ă s ă r i i e ş i t e
N I C H I F O R : V i n o l a m e c i . p l e a c ă d i n casa
d i n pălăria m e a . (Surîdc înviorai.) Nişte p ă ­
asta, a i c i n-ai n i c i o s a l v a r e , n u te p o a t e
s ă r i g r o z a v e a u f o s t a i c i . . . şi-au z b u r a t a c u m ,
scăpa n i m e n i de-aici. n-ai n i c i u n ajutor,
g e a m u l e deschis... ( D e s c h i d e uşile eu f r e ­
n i c i u n o m şi n i c i u n D u m n e z e u n u t e v a
n e z i e . Se p i p ă i e . ) N i c i carneţelul... Nu e
scăpa de-aici.
n i m e n i , n i c i b u n i c a , ca care n u pleca nică­
SERGIU ( î n g r o z i t că N i c h i f o r c o n t i n u ă să
ieri, pasărea care n u pleacă nicăieri n^a
v o r b e a s c ă e x a c t ca a c e i n e b u n i ce d e v i n se­
e x i s t a t n i c i c a d e c î t î n . . . N u c n i m e n i ! (Se
rioşi şi d e c i s u m b r i ) : F a t a e m o a r t ă î n c a ­
aude un urnit de motocicletă. Sergiu e
m e r a c i şi v o i m e r g e ţ i I a m e c i . ( I n t r ă C e z a r . ) a t e n t . ) N u c n i m e n i . . . (încet, i n t r ă dc-afară
C E Z A R : E u i l conduc n u m a i pe tata la o f a l ă s u p e r b ă ca u n v i s . P o a r t ă u n ma­
gară. i e u ce a r e p e p i e p t d e s e n a t ă o m o t o c i c l e t ă .
SERGIU ( l u i O l i v i u ) : N u te m a i bărbieri P ă n l a l o n i . ) C i n e eşLi ? ( E a t a c e şi se a p r o ­
atîta ! p i e d e e l . ) Ce-ai î n m i n ă ? ( F a t a î n p a n ­
N I C H I F O R : H a i , bătrîne, n u te m a i zbate t a l o n i s e a m ă n ă l e i t c u I r i n a — înserarea o
ca o pasăre-n c o l i v i e , p e n t r u nimica, hai, face m a i incertă s a u e p u i z a r e a l u i S e r g i u ?)
c o l i v i a se roteşte p e l o c , z i c e c a p r a m e a , h a i , C i n e eşti ? I r i n a ! Trăieşti ! D e c i t o i u l a f o s t
d a c ă n i m e n i n u te s a l v e a z ă , salvează-to s i n ­ un joc... H e , he, h ă , hă... (Apoi nervos.)
g u r , pleacă v a p o r u l spre A r a d . v u i t u r i l e a u C a s ă m ă s c o a l c ţ i d i n m i n ţ i ? ( E a se a p r o ­
î n c e p u t d i n n o u să b a t ă . ( I e s e . ) p i e d e el.) Cc v r e i ? C i n e eşti ? I n g e b o r g !
S E R G I U : Ş i t u d i n n o u să . a i u r e z i . A i r ă m a s l a f e l , n-ai î m b ă l r i n i t . V i i d c l a
O L I V I U : N i c i u n f i l m n u ţi-a i e ş i t şi n i ­ R o m a ? A i o c r e a n g ă d c m ă s l i n , ce a i i n
m i c n u v a r ă m i n e de pe u r m a t a . mînă ? (Fa ţine mîna ascunsă la spate.)
S E R G I U : C r e z i c ă a i d r e p t u l să m ă i n s u l ţ i Nu merita. Ingeborg, n-am fost la... (Ea
l a n e s f i r ş i t ? ( î n c e p e să l o v e a s c ă p e s t e t o t t r a g e în el u n f o c d c r e v o l v e r . ) A m c h e l i t
cu p a l m e l e . Bătîndu-se, intră î n baie.) A m şi n - a m a j u n s l a R o m a . . . ( A l t foc de re­
să t e o m o r i n b ă t a i e . v o l v e r . F>a se r e t r a g e î n c e t şi i e s e p e u ş ă .
L i n i ş t e . S e r g i u stă î n t i n s p e p o d e a . O m o t o ­
C E Z A R : S e r g i u , nu-1 e n e r v a , n - a r c n i c i o cicletă se î n d e p ă r t e a z ă . O s c u r t ă p a u z ă . )
v i n ă d c l e l o v e ş t e şi e l . . . (Se a u d e u n r ă g e t REGIZORUL (vine de lîngă a r l e c h i n u l d i n
c a d e p o r c î n j u n g h i a t . ) S-a a p ă r a t , a f u g i t d r e a p t a ) : S t o p ! N e o p r i m a i c i . s t i m a ţ i tele­
de tine, Sergiu. a fost i n legitimă apărare, s p e c t a t o r i . . . D u p ă c u m ş t i ţ i , v-ain p r e z e n t a t
S e r g i u . . . ( I e s e . P a u z ă l u n g ă . Se a u d e l a u n c i t e v a secvenţe d i n filmul aflat în lucru
a p a r a t de r a d i o d i n v e c i n i — sau cineva ..Pasărea S h a k e s p e a r e " . D e s i g u r , p e n t r u d u m ­
trece eu u n tranzistor pe lîngă casa l o r neavoastră a u m a i rămas citeva semne de
— m e l o d i a ..Floricele de p o r u m b " . ) î n t r e b a r e . . . C o n s i d e r ă m că c b i n e să r ă s p u n ­
OLIVIU (vorbind î n c ă d i n b a i e ) : A s t a e. deţi s i n g u r i l a ele, cel p u ţ i n p î n ă l a a p a ­
bun să c r e a s c ă verzele şi c e a p a ! Apare riţia filmului pe piaţă. S i g u r , sînt multe
p l i n d e sîntre p e m î n e c a d r e a p t ă . î ş i ia h a i n a i e ş i r i şi i n t r ă r i î n s c e n ă , p r e a m u l t e , c e r u t e
n e r v o s şi u r c ă l a e l . ) Ş i u s t u r o i şi m ă r a r .

92 www.cimec.ro
si n e c e r u t c , n e c h e m a t e , f ă r ă r o s t s a u c u u n Ingeborg îşi păstrează vîrsta purităţii şi e l
oarecare rost, unele de c a p u l l o r — asta a r e un ratat chelbos. E ea însă ? O r i altci­
însenina, zice a u t o r u l , d e s e l e n o a s t r e intrări neva ? Este ca, desigur. Ingeborg, c a r e nu-1
si ieşiri i n v i a ţ a c e l o r d e l i n g ă n o i e l e . , e t e . iartă, penlru c ă n-a a j u n s l a R o m a ?... D a r . . .
I n p r i v i n ţ a l u i S e r g i u . E v i n o v a t , şi-a i s p ă ­ Putea ea să aibă un revolver ? Nu. Şi
ş i t v i n a , s-a r a t a t , a m u r i t , a f o s t u c i s ? nici nu-1 p u t e a ucide. înseamnă că e l s-a
Iată o serie d e întrebări. Piesa, d u p ă o p i n i a sinucis. D a r nici el n-avea un revolver la
n o a s t r ă , se p u t e a t e r m i n a c u strigătul d i n el. Sau avea ? Sau doar e vorba de un
baie. Cine striga, tatăl s a u f i u l ? E r a o i n ­ mort moraliceşte ? Viaţa îi dă o lecţie se­
c e r t i t u d i n e , e r a o întrebare frumoasă pusă
veră, viaţa spune c ă a ş a n u se p o a t e trăi :
de i u i d r a m a t u r g , răul se î n c h e i a , conti­
trădindu-i p e alţii ne trădăm pe n o i înşine.
n u a '.' e t c , e l e . D a r a u t o r u l n-a a v u t tăria
Filmul pledează pentru curajul de a f i stă-
să se o p r e a s c ă a i c i . a a p e l a t l a f a n t e z i a sa
pin pe propria ta viaţă. Pină la mixarea
şi a v e n i t a l d o i l e a m o m e n t u n d e se p u t e a
filmului poate multe scene v o r m a i f i scur­
sfirsi piesa : cind Sergiu apare caraghios, tă­
tate, sigur v o r apărea şi a l t e l e care v o r lă­
iat uşor l a u n deget — deci m o a r t e a l u i era
muri şi alte aspecte, deşi, după n o i , totul
acum i m p o s i b i l ă , d e c i c l î n n i c i u n c a z n u
e foarte clar. întrebările ce r ă m î n puse sint
1-a r ă p u s pe Oliviu, şi nici Oliviu pe
e l e t c . e t c E r a u n sfirşit g r i . n e p u t i n ţ a u n u i fireşti, un film ce r e z o l v ă toate întrebările
ratat ieşea î n e v i d e n ţ ă prin mersul l u i de este o carte de bucate. A u t o r u l scenariului,
v i e r m e tîrîtor şi v a i d e c a p u l l u i ! Iarăşi care, desigur, nu este un S h a k e s p e a r e , este
autorul n o s t r u n-a f o s t m u l ţ u m i t . . . C ă c i p u ­ tot atît de sigur însă c ă n-a v r u t să scrie
t e a u r ă m î n e , c u m a u şi r ă m a s , şi cele d o u ă decît cc-a s c r i s . . . L&sindu-l pe fiecare să î n ­
m o m e n t e d e f i n a l d e p î n ă a c u m : d a r ele ţeleagă ce v r e a , Iăsîndu-1 pe regizor şi m o n -
puteau să-1 s u p o r t e şi p e a l t r e i l e a : c a r e lor să a l e a g ă pînă la urmă ce f i n a l v o r d o r i
c tot o întrebare : acţiunea i s-a î n s c e n a t şi care v a arăta şi g r a d u l lor dc înţelegere
lui S e r g i u ? S a u e l p u r şi s i m p l u a trăit şi de curaj, lăsîndu-ne p e n o i să etc, etc.
acest c o ş m a r , această f a z ă d e d e c r e p i t u d i n e ? I n , final, să v ă s p u n distribuţia. I n rolul l u i
Apariţia frumoasei Ingeborg, visul său de Sergiu a jucat... ''Spune ţoale numele.) Vă
tinereţe. Roma sa t r ă d a t ă e o fantasmă. mulţumesc bună seara.

CORTINA

www.cimec.ro
 I n l o c u r i d i f e r i t e şi a v î n d o l e g ă t u r ă u l t i m ă
I n a c e a o b s e s i e u n i c ă şi g e n e r a l ă : r e a l i z a r e a
cocsului românesc. Construită astfel, c i n e m a ­
t o g r a f i c s a u t e l e g e n i c , p i e s a d ă d e a — şi d ă
şi a c u m , î n v e r s i u n e a T V m o n t a t ă d e I o n
Cojar, — o senzaţie d c d e s c h i d e r e , d c a m ­
p l o a r e , senzaţie dinamică şi p o l i c r o m a . în
t e h n i c a l u i L e s a g e , d o a r că a i c i pătrundem
In intimitatea caselor nu prin acoperişuri,
c i p r i n ferestre deschise, un simbol generos al
piesei, p i e r d u t , d i n păcate, în l e l e t r a n s p u n e r e .
Scenele s c u r t e (pe care r e g i z o r u l , a v a n t a j a t
de p r e z e n ţ a c a m e r e l o r de i m a g i n e . le-a
« c u r t a t şi m a i m u l t , r i t m î n d p i e s a c i n e m a t o ­
g r a f i c ) , c u p r i n d „felii d e v i a ţ ă " , p o v e s t i t e c u
u m o r , c u p i t o r e s c l i n g v i s t i c şi, n u o dată,
cu vibraţie d r a m a t i c ă . I o n C o j a r , „rara a v i s "
la t e l e v i z i u n e , a f ă c u t o d i s t r i b u ţ i e , c u u n e l e
excepţii, adecvată textului, realizînd citeva
m o m e n t e de t e n s i u n e c u T o m a Dimitriu,
C o n s t a n t i n D i p l a n şi A d i n a P o p e s c u , c u S i l ­
v i u S t ă n c u l e s c u şi V a l e r i a G a g e a l o v , c u M a r ­
g a r e t a P o g o n a t şi C o r a d o N e g r e a u u . Pentru
rolul tînărului Frenţiu a c h e m a t u n actor de
vîrstă respectabilă, V i c t o r M o l d o v a n , asociin-
du-1 u n e i b u n i c i p r e a t i n e r e , c e e a ce a d a t
P a r c ă p e n t r u a se r ă z b u n a p e n e n u m ă r a t e l e c u p l u l u i , m e m o r a b i l în piesă, u n aer i n c r e d i ­
fi p r e l u n g i t e l e recreaţii d i n t r e c u t , d a r şi bil, în c i u d a e f o r t u l u i v i z i b i l a l actorilor de
pe m î r î i e l i l e , m a i m u l t sau m a i p u ţ i n în­ a dialoga cu haz.
d r e p t ă ţ i t e , a l e c r i t i c i l o r , t e l e v i z i u n e a s-a h o t ă -
rît 6ă n e b o m b a r d e z e c u t e a t r u . S ă p t ă m î n ă •
de s ă p t ă m î n ă , s a u a p r o a p e s ă p t ă m î n ă de săp­
t ă m î n ă , n i se o f e r ă o p r e m i e r ă t e a t r a l ă s a u î n a l t ă s e a r ă , Pescăruşul. A m venit, sau
o r e l u a r e . Ş i i a t ă c ă a m î n c e p u t să n e o r ­ am r ă m a s , l a a c e s t s p e c t a c o l , c u t o a t e gîn-
g a n i z ă m serile, teleserile n o a s t r e cele de t o a t e d u r i l e b u n e , c a l d e şi l u m i n o a s e , c u starea
zilele, d u p ă bătaia de g o n g d i n genericul aceea n e m a i p o m e n i t ă c u care aştepţi l u m e a
e m i s i u n i l o r d e t e a t r u , să r e s p i r ă m î n r i t m u l b l î n d ă , şi f r a g i l ă , şi t r i s t ă , şi n e l i n i ş t i t ă a
teatrului... l u i C e h o v , l u m e a aceea plîngîndu-şi c u o c h i i

*
u s c a ţ i n e f e r i c i r e a şi c o n t c m p l î n d u - ş i prinţr-o
l a c r i m ă v i i t o r u l , a m v e n i t şi a m r ă m a s l a
Pescăruşul — p o a t e n u cea m a i f o r m i d a b i l ă
în ciclul „Oameni ai zilelor noastre" o şi n u c e a m a i c e h o v i a n ă d i n t r e p i e s e l e l u i
n o u ă p r e m i e r ă T V a l u i P a u l E v e r a c : Cînd Cehov — p e n t r u a m a i gusta o dată din
trăieşti mai adevărat, alt titlu pentru cunos­ amărăciunea acelei i m a g i n i depline, u l u i t o a r e
c u t a şi a p r e c i a t a p i e s ă F e r e s t r e deschise, care, a n e p u t i n ţ e i şi d e s t r ă m ă r i i . A m v e n i t şi a m
în u r m ă c u a n i , a î n s e m n a t u n b u n m o m e n t rămas pentru a contempla d i n nou perfec­
al d r a m a t u r g i e i d e a c t u a l i t a t e . N - a m înţeles ţiunea u n u i m a r e artist al p e n u m b r e l o r su­
Insă r a ţ i u n e a „ a c t u a l i z ă r i i " t e x t u l u i p r i n i n ­ fleteşti, p e n t r u a mai înainta u n pas în
troducerea d i n cînd în cînd a u n o r inter­ taina structurilor l u i delicate, p e n t r u a mă
v i u r i a n o s t e p r i n c a r e p e r s o n a j e l e , sînt i n t e ­ c o n v i n g e şi î n t ă r i î n c o n v i n g e r e a c ă n i m e n i
rogate a s u p r a e v e n i m e n t e l o r p e t r e c u t e în tre­ î n a f a r ă d e C e h o v n-a f ă c u t să t r ă i a s c ă p e
cut (artificiu înghiţit r e l a t i v uşor de specta­ scenă atît d e t u l b u r ă t o r s e n t i m e n t u l tragic
tori, mulţumită farmecului inegalabil al l u i al incompatibilităţii d e s t i n e l o r . Ce p o a t e f i
R a d u Beligan, aici în r o l de r e p o r t e r ) , i a r mai a m a r decît acest l a n ţ d e i n a d e c v ă r i s u ­
a c ţ i u n e a p i e s e i d e v i n e , î n î n t r e g i m e a e i , ceea fleteşti, de n e i m p l i n i r i , de ratări d u r e r o a s e :
ce se numeşte „flash back", retrospectie, naiva Maşa iubindu-1 pe „tînărul furios"
a m i n t i r e . D u p ă c u m n-am înţeles n i c i raţiu­ T r e p l e v , c a r e , l a r î n d u - i , este î n d r ă g o s t i t d e
nea schimbării t i t l u l u i . D a r astea sînt, p r o ­ ambiţioasa şi visătoarea Nina Zarecinaia,
b a b i l , secrete de a u t o r sau de regie. Esenţial care, însă, îl iubeşte pe c a b o t i n u l Trigorin,
m i se p a r e f a p t u l b u n şi n e c e s a r , d e a a d u c e i u b i t , c u d i s p e r a r e c r e p u s c u l a r ă , şi d e A r -
la t e l e v i z i u n e p i e s e m a i v e c h i s a u m a i n o i k a d i n a ? I a r l a n ţ u l se r u p e , M a ş a c a p o t e a z ă
ale d r a m a t u r g i e i n o a s t r e , ca o v e r i f i c a r e î n jalnic într-o căsnicie mediocră cu umilul
timp a fondului dramaturgie, verificare la învăţător M e d v c d e n k o , N i n a e părăsită de
c a r e a u r e z i s t a t Citadela sfărîmată, Passaca- T r i g o r i n , i a r T r e p l e v se s i n u c i d e , c ă c i , s p u n e
glia, Ziariştii. C e h o v , într-o l u m e a n e p u t i n ţ e i , n i m i c d i n
c e e a ce e s o r t i t s ă se î m p l i n e a s c ă nu sc
Ferestre deschise e r a o p i e s ă t e l e g e n i c ă şi
împlineşte, i a r o a m e n i i m o r sau r ă m î n să
c î n d se j u c a p e s c e n ă , p r i n m o n t a j u l e i „ p a ­
trăiască (ceea ce e t o t u n f e l d e a muri,
r a l e l " , p r i n acţiunile s i m u l t a n e desfăşurîndu-se

94 www.cimec.ro
uimiţi de această alunecare paralelă de nează, fiindcă aceasta e menirea l u i : să
destine. D a r parcă n i m i c n u se r e a l i z e a z ă , j o a c e ; în sfirşit, V i r g i l O g ă ş a n u , î n Medve-
n i c i dragostea sălbatică a P o l i n e i Andreevna denko, jucînd u n bărbat u m i l n u p r i n con­
p e n t r u d o c t o r u l D o r n , n i c i aspiraţia l u i S o r i n diţia socială sau temperamentală, ci prin
de a scrie literatură, n i c i averea d o c t o r u l u i , dragoste, umilinţa d i n dragoste fiind unul
risipită aiurea, nici literatura l u i Treplev, d i n m a r i l e m o t i v e p a r t i c u l a r e ale l i t e r a t u r i i
neînţeleasă şi n e i u b i t ă , n i c i t a l e n t u l Ninei. l u i Cehov. Dacă, însă, a fost u n a c t o r care
T o t u l fuge d e l a aceşti oameni, aşa cum n u m i - a p l ă c u t , a i c i , n u î n altă p a r t e , acesta
fuge tinereţea A r k a d i n e i , aşa c u m f u g z i ­ e Dan Nuţu, cel m a i b u n „tînăr furios'"
l e l e n e b u n e a l e v e r i i . S a u , p o a t e , se î n t r e a b ă d i n t e a t r u l şi d i n f i l m u l r o m â n e s c , d a r e x ­
Cehov, t o a t e acestea n i c i n-au e x i s t a t , i a r terior, neadevărat, încurcat în gesturi de
atunci pentru ce a u t r ă i t aceşti n o b i l i şi prisos, răsfăţate, î n r o l u l l u i T r e p l e v .
n e f e r i c i ţ i o a m e n i ? Ş i u n n o u l a n ţ se î n ş i r ă , După cum nici gălăgioasa declaraţie de
lanţul întrebărilor fără răspuns. d r a g o s t e , î n s t i l s i c i l i a n , a P o l i n e i către D o r n
Am a ş t e p t a t s p e c t a c o l u l Pescăruşului pen­ nu mi-a plăcut, Doina Tuţescu f i i n d a i c i ,
tru a vedea ce m i s t e r e u m a n e se d e z l e a g ă numai a i c i , străină r o l u l u i . Ceilalţi, V i c t o r
şi ce m i s t e r e n o i se a d a u g ă u n i v e r s u l u i ce- Rcbengiuc, Dan Nasta, Octavian Cotescu,
îiovian. Aşteptare doar în parte răsplătită Mihaela Murgu, Cornel Coman — a u fost
de montarea l u i Petre Sava Băleanu, vajnic la nivelul p r e v i z i b i l a l calităţii l o r acto­
şi d i b a c i c o m b a t a n t a l t e l e v i z i u n i i , a u t o r a l riceşti.
u n o r spectacole d e succes a r t i s t i c r e a l , a c u m D a r de la u n spectacol Cehov n u trebuie
i n h i b a t p a r c ă d e covîrşitoarea şi, d e ce să să c e r e m t o t u l o d a t ă . N u e, s p e r , ultimul
n-o r e c u n o a ş t e m , c o n f u z a p e r s o n a l i t a t e a a¬ Pescăruş p e care-1 v e d e m .
cestui maestru al semitonurilor tragice.
Petre Sava Băleanu a făcut un decupaj
f r u m o s al piesei, a e l i m i n a t pauzele dintre
a c t e , f l u i d i z î n d a c ţ i u n e a şi e x t i n z î n d u - i ca­
d r u l de desfăşurare, p r i n folosirea coridoa­
r e l o r , c u l u a r e l o r şi a l t o r d e p e n d i n ţ e , a i n -
terverlit replici, a eliminat altele, a iniţiat
alternarea perpetuă a sceneloor d i n u l t i m u l
act, m u t î n d aparatul cînd pe c u p l u l Zare-
cinaia-Treplev, cînd pe grupul amplu din
s a l o n , a d i s t r i b u i t a c t o r i b u n i şi f o a r t e b u n i 0 î n e î n t ă t o a r e s u r p r i z ă ne-a f ă c u t r e d a c ţ i a
în r o l u r i l e principale şi m a i p u ţ i n princi­ m a g h i a r ă a t e l e v i z i u n i i care a t r a n s m i s , în
p a l e , d a r a i n t r o d u s î n f i n a l nişte strigăte c a d r u l e m i s i u n i i sale 6 ă p t ă m î n a l e , piesa l u i
i n u t i l e , a b s o l u t i n u t i l e ( i a r î n a r t ă ceea ce D e â k T a m â s Hilarius, cu dialogurile titrate
e i n u t i l , e şi i n e s t e t i c ) , a l e M a ş e i c h e m î n d u - 1 în româneşte.
pe Kostea Treplev, evident Kostea fiind 0 vehementă dezbatere asupra condiţiei
m o r t , chemîndu-1 p r i n casă, p r i n p a r c , p r i n u m a n e , a s u p r a p u t e r i i , a s u p r a t i r a n i e i şi v i o ­
preajma scenei i m p r o v i z a t e pe care a de­ lenţei, c u u n d i a l o g tăios, tranşant, încărcat
butat Zarecinaia, şi t o t a ş a , p î n ă la apa­ de idee, piesa l u i Deâk Tamâs a p r i l e j u i t
riţia t i t l u r i l o r de generic, de parcă superba actorului Kovâcs Gyorgy o creaţie extra­
replică a d o c t o r u l u i D o r n , superbă în sim­ ordinară. Fanatismul lui Hilarius, inuman,
plitatea ei omenească („Ia-o de aici pe trecut d i n c o l o de l i m i t e l e raţiunii — întîm-
I r i n a N i c o l a e v n a . K o n s t a n t i n G a v r i l o v i c i s-a plă-se o r i c e , m o a r ă toţi, ideea să triumfe
î m p u ş c a t " ) , c u c a r e se î n c h e i e p i e s a , a r f i — capătă în interpretarea lui Kovâcs
m a i p u ţ i n d r a m a t i c ă , m a i p u ţ i n teatrală sau Gyorgy p u r i t a t e a i d e i i p l a t o n i c i e n e , d a r şi
m a i p u ţ i n telegenică. neomenescul ei, i a r „sfîntul" care ucide şi
Totul e bine şi frumos, l u c r u l este al s c h i l o d e ş t e î n n u m e l e u n e i a b s t r a c ţ i u n i , care-şi
u n u i profesionist de calitate, d a r spectacolul j e r t f e ş t e p r o p r i a f i i c ă s p r e a-şi n e t e z i dia­
n u a r e a c e l aer c e h o v i a n , a c e a p u l b e r e îne­ l o g u l c u d i v i n i t a t e a , d e v i n e m a s c a t r i s t ă şi
c ă c i o a s ă c a r e î n v ă l u i e o a m e n i i şi l o c u r i l e l u i odioasă a intoleranţei absurde, a dezumani­
Cehov, ironia aceea gravă, unică, ameste­ zării. Pe faţa aceea d e o rară e x p r e s i v i t a t e
c a t ă c u d u i o ş i e şi c o m p ă t i m i r e , d a r c r u d ă , a l u i Kovâcs trec, pe rînd, umbrele orgo­
necruţătoare, i r o n i a căreia n i m e n i d i n t r e n o i l i u l u i , a l e c r u z i m i i , a l e s a r c a s m u l u i şi c h i a r
n - a r v r e a să-i f i e o b i e c t . A c t o r i i a u jucat, ale demenţei. N - a m v ă z u t m u l ţ i a c t o r i care
în general, bine, dar admirabili n-au fost să p o a t ă p u r t a s i m u l t a n şi c u a t î t a d i s t i n c ţ i e
decît : G i n a Patrichi, în Arkadina, fiindcă povara b i n e l u i şi a r ă u l u i , a l u m i n i i şi a
a a v u t i r o n i a a c e e a d e c a r e v o r b i m şi d e î n t u n e r i c u l u i , a u r i i şi a d r a g o s t e i .
care ne t e m e m , a a v u t răutatea jalnică şi Regizorul Petre Bokor, acum un „vete­
obosită a f e m e i i î n s p ă i m î n t a t e de bătrîneţe ; r a n " a l spectacolelor T V , a m i z a t t o t u l sau
Valeria Seciu, în Zarecinaia, fiindcă a i n t u i t aproape l o t u l pe marea personalitate a l u i
jocul personajului, ipocrizia l u i , prefăcîn- Kovâcs ( c h i a r î n secvenţele m u t e , î n care
du-se o gîsculiţă îndrăgostită, pentru a-şi personajul stă n e m i ş c a t şi i se a u d doar
apropia bărbatul celeilalte, d u p ă c u m a i n ­ gîndurile, sau în d i a l o g u r i l e de gînduri, m a i
tuit şi r e v e r s u l a c e s t u i j o c , î n f i n a l , c î n d ales î n acela c u , L a v i n i a , r e m a r c a b i l i n t e r ­
p e r s o n a j u l , ş t i i n d că a p i e r d u t , n u a b a n d o ­ pretată de Szomoszy Kornelia). I-a făcut

www.cimec.ro 95
p r i m - p l a n u r i d r a m a t i c e , i-a f ă c u t g r o p l a n u r i I a t ă o p i e s a d e i n i t i z n n l ă şi a d î n e p ă t r u n s ă
c u t r e m u r ă t o a r e , c ă c i , t e h n i c a t e l e v i z i u n i i ne-o de idee, f o a r t e b i n e interpretată (de reţinut
confirmă, u n actor m a r e joacă întotdeauna şi n u m e l e a l t o r a c t o r i : C o n s t a n t i n Anatol,
c u f i e c a r e m o l e c u l ă a f i i n ţ e i s a l e . (Ceea ee X a g y R o k â ) , u n spectacol de v a l o a r e care
nu înseamnă c ă B o k o r n-a e x a g e r a t m o n - se c u v i n e a f i o r i c î n d repetat.
tînd g r o p l a n u r i u n u l d u p ă a l t u l , într-un f e l
de d e l i r a n a l i t i c . ) Dumitru Solomon

Ofelia — Albescu Ileana — Arhitectură

A M A T O R I I an IV
Nu-i aşa că sună frumos ? Parcă am tran­
scris o poezie. Mai citiţi odată primul vers!
Şi totuşi, acolo sus. in ..Putini" Casei de cul­
Casa de cultura tură am asistat mai întîi nedumerit, apoi

„ G r i g o r e Preoteasa"
profund nemulţumit la un act de nedreptate.
Nedreptate faţă de Shakespeare, nedreptate
faţă de buna credinţă a studenţilor. Bepre-

Teatrul studenţesc
zentaţia. intitulată şiret ..un exerciţiu", insti-
mează toate datele unei sterilităţi regizorale
travestite. Mi-a fost cu neputinţă să desprind

„Podul" după
itlei.
cele
dar măcar
văzute, nu
ce părere
ee concepţie,
are regizorul
nu cc
Că­
tălin Naum — de altfel, absolvent de regie
al IATC — despre Hamlet. despre Shake­

HAMLET speare.
de
mutilat,
piesă
în afara
n-am văzut
se epuizează
unui dispreţ
nimic.
intr-o
profund
Textul,
oră şi citeva
faţă
jalnic
mi­

de Shakespeare nute. Succesiunea scenelor n u are nici o

[

noimă. Se debutează cu montdogul „fiinţă-

nefiinţă". se încheie cu înhumarea Ofclici
urmată imediat de 6 încăerare generală. Cine
Sint cîţiva ani de cînd ..Podul" Casei d e
nu cunoaşte piesa, nu înţelege nimic. De
Cultură „ G r i g o r e P r e o t e a s a " adună şi ferti­
prisos a mai arăta că în asemenea împreju­
lizează talentele studenţilor ,atrăgind atenţia
rări, textul însuşi nu mai prezenta nici o în­
asupra unui fenomen cu semnificaţii adinei.
semnătate. Preocuparea regizorului pare să
Dacă studenţii unui popor fac teatru, e semn
fi fost orientală exclusiv către latura formală
că poporul cunoaşte civilizaţia şi aspiră că­
a exerciţiultii său. Imaginea spectacolului re­
tre cultură. Nevoia de. cultură, aspi­
zultat reprezintă ecoul grav distorsionat al
raţia către spiritualitate a studenţilor
unor experienţe sleite, dc tipul epigonic „Liv-
bucureşteni se traduce în termenii con-
ing" sau „Grotowski", în care instrumentu\-
cieţi ai orelor furate somnului şi dăruite
actor devine violent sau este violentat după
scenei.
fantezia chinuită a regizorului. Preferind ori­
Ideea că se joacă H a m l e t la ..Podul" te zontala animalică verticalei excluşii' umane,
pune pe gînduri. Pe gînduri bune. Shake­ autorul exerciţiului îşi tîrăşte mai tot timpul
speare interpretat de tinerii care sc pregă­ interpreţii pe duşumea, îi izbeşte dc podele.
tesc să înalţe oraşe şi să răscolească mărun­ Toate împunsăturile de spadă pe care le cu­
taiele pămîntului, reprezintă un simbol. noaşte Laerte de cind se joacă piesa, sînt
In orice caz, e nevoie de o serioasă zestre nimic pe lîngă palmele, vreo zece, încasate
de entuziasm, pasiune, dăruire şi inteligenţă de la... Gertrude. Plesneau vinele grumazului
să-ţi angajezi forţele într-o asemenea lăuda­ tristului prinţ dc cît răcnea. 0 sumă de abe­
bilă iniţiativă. Iată de ce, dincolo de rezul­ raţii la nivelul primar al efectelor golite de
tatul la care s-a ajuns, mă simt mai mult sens e tot ce rămîne de pe urma acestui
decît dator să consemnez fără comentarii, de exerciţiu.
altfel inutile, pagina-program difuzată de gra¬
ţioase plasaloare-sludenle în seara premierei : Să distingem net. Buna credinţă a gazdelor,
Claudius— regele Danemarcei — Ene Aurel rîvna şi entuziasmul, pasiunea şi chiar ta­
— facultatea transporturi an. IV lentul interpreţilor studenţi, iniţiativa în sine,
Hamlet — Visu Gheorghe — IATC an. IV iar mai presus de toate, ideea de teatru la
Polonius — Manea Nicolae — facultatea „Podul" nu trebuie să se lase descurajate dc
transporturi an. III acest rezultat cu totul accidental. Dar e ne­
Iloratio — Gh. Drăgulescu — Arte plastice cesar să fie privite circumspect ofertele amă­
an II gitoare şi fără acoperire, e necesar să se redea
Laert — Sergiu Brînzea — şcoala prof. atîtor generoase dăruiri matca adevăratelor
IMEB an. IV valori artistice.
Gertrude — Fil'utcscu Măria Zahara —
Drept, an 1 V. M.
96 www.cimec.ro
 UN CIORAP FIN
Şl ELEGANT
este o incintă re
pentru do,
şi pentru cei ce
va ădmirâ!
Alegeţi ciorăpii
preferă(i! Aveţi
lă dispoziţie o
gămâ lărgă
de modele,

www.cimec.ro
 întreprinderea de produse cosmetice „ M i r a j " Bucureşti
\;1 o f e r ă o n o u ă g a m ă de produse originale româneşti,
destinate î n g r i j i r i i tenului g r a s şi normal :

PELL — A M A R — Dr. lonescu-Câlineşti

H Loliunc ionică p e n l r u leu Cremă eniolienlă p e n l r u ochi

H Emulsie hidralanlă Şampon

M Cremă h i d r a l a n l ă d c zi S p u m a n l de b a i e
I Cremă nutritivă de noapli

Produsele cosmetice PELL*A M AH reprezintă o valorificare originală a

principiilor active din nămolurile saprupclico, eonţimiul substanţe organice,
enzime şi oligo-clementele dc provenienţă vegetală, animală şi m i n e r a l ă , caic
favorizează fenomenele de nutriţie a epidermei şi c r e ş t e r e a capacităţii ener­
getice a celulelor. Reechilibrează hidrofilia ţesutului, redîndu-i supleţea şi
tonici lalea.

P r o d u s e l e se d e s f a c p r i n magazinul d e prezentare „ F a r m e c " — Bucureşti.

Uf f. P . „Informaţia"
| 44 200 |
www.cimec.ro LEI 7