RIGA CRYPTO SI LAPONA ENIGELDe Ion Barbu

 Ion barbu, unul dintre cei trei mari reprezentanţi ai modernismului poetic
interbelic, alături de Tudor Arghezi şi de Lucian Blaga, este şi creatorul
unui univers filozofic original, care stă la baza liricii sale.
 
Adept al lirismului pur,acesta opteaza pentru o poezie cu limbaj
ambiguu, respinge “poezia lenesa. Opera lui se incadreazain modernism
prin apelul la simboluri ce stimuleaza intelectul. Se inscrie in modernism
prinincifrarea limbajului, inoiri prozodice, modificarea topicii
: Modernismul este un curent literar din perioada interbelică care apare ca o
reacție împotriva realismului, temele acestor opere fiind întrebările existențiale
ale omului modern,

 
 Modernistii s-au preocupat pentru marile problem ale cunoasterii,
implicand conexiuniintre riligie, filozofie, stiinta, etc.Limbajul
valorificat operei literare cuprinde termini arhaici si argotici. Figura
de stilpredominant este metafora.

Poezia Riga crypto si lapona enigel de ion barbu a aparut in perioada

interbelica,a fost publicata in anul 1924 si mai apoi inclusa in volumul joc second
in 1930
Este o poezie modernistă deoarece preia acea povestire epică în proză dar
păstrează însușirile liricului, fiind deci o creație epico-lirică. De
asemenea, balada
evidențiază asemanarea cu Luceafărul lui Eminescu un Luceafăr Întors deoarece,
în
ambele creații, este prezentată drama nepotrivirii dintre două lumi care
încearcă să
comunice.
În balada ” Riga Crypto si lapona Enigel”, viziunea despre lume propune o
modalitate diferită de cunoaștere a lumii. Se identifică două planuri, unul narativ și
unul
simbolic.
În planul narativ este prezentat craiul Crypto ce domnea peste bureți și care s-a
îndrăgostit de o ființă a nordului întunecat ce aspira spre lumină, lapona Enigel.
Planul simbolic conține o serie de elemente simbolice care
demonstrează
caracterul alegoric al istorisirii, compusă din secvențe epice, de baladă

Opera, din punct de vedere morfologic, are ca titlu 2 substantive comune si

2 substantive proprii. Denotativ, cuprinde referiri la un rang social, o etnie si
doua personaje literare.
In sens conotativ, titlul este o enumeratie cu ajutorul careia sunt surprinsi
protagnonistii unei povesti de iubire imposibil de implinit. Riga Crypto, fiinta
inevoluata, simbol material al lumii vegetale, doreste sa-si depaseasca
existenta mediocra prin intermediul nuntii, iar fiinta alaturi de care vrea sa-
si continue soarta este Lapona Enigel.

Riga Crypto si lapona Enigel are ca tema calea simbolica spre atingerea

idealului si depasirea cinditiei. Subtema este reprezentata de iubire,
povestirea cadru surprinzand o iubire implinita, iar povestirea pr-zisa o
iubire imposibila ce are ca tinta depasirea conditiei.
Textul este structurat pe două părţi reunite după tehnica povestirii în ramă.
Partea întâi, considerată ramă a povestirii, are şi rolul de incipit
şi sugerează câteva detalii spaţio-temporale, substantivul ,,menestrel’’ făcând
trimitere la
un Ev Mediu european. Este conturată o atmosferă lumească, de nuntă,
momentul
surprins fiind cel al spartului nunţii, în cămară, când îndemnat de nuntaşi,
menestrelul
zice despre o poveste de dragoste tristă, dintre lapona Enigel şi Crypto, regele
ciupercă.
În a doua parte, este prezentat regatul craiului Crypto, o lume ascunsă, un ţinut
al întunericului, simbolizând lipsa cunoaşterii. Este surprins, de asemenea,
portretul
regelui, o fire ciudată, închisă, un neînţeles, ocărât de supuşi că nu aduce nimic
frumos pe
lume, că nu îşi împlineşte menirea: Şi răi ghioci şi toporaşi /Din gropi ieşeau, să-l
ocărască, / Sterp îl făceau, şi nărăvaş, /Că nu voia să înflorească. În continuare, este
conturat portretul laponei, care se remarcă prin gingăşie, puritate Laponă mică,
liniştită/
Cu piei, pe nume Enigel.
În drumul său, ea
poposeşte la Crypto, mirele poienii, ca să se odihnească şi să-şi adape renii.
Întâlnirea celor două fiinţe care provin din lumi diferite,
are loc în vis

Prima dată, regele îi oferă fetei fragi, simbol al iubirii,

, pentru a o determina să-i rămână alături, însă este refuzat.

A doua oară, Crypto îşi oferă întreaga fiinţă Dacă pleci să culegi,/ Începi, rogu-te,
cu mine, iar în final, / întreaga sa împărăţie, somnul fraged şi răcoarea. Există o
anumită
gradaţie în refuzul fetei: la început, verbul la indicativ mă duc sugerează hotărârea
de a-şi
urma calea

Finalul este trist deoarece Riga Crypto ,refuzat de fata,se transforma intr-o

ciuperca otravitoare, obligat sa nunteasca cu ipostaze degradate ale
propriului regn, incercarea fiintei inferioare de a-si depasi limtele este
pedepsita .
Personajele poemului alegoric sunt prezentate în antiteză, pentru că reprezintă
două lumi opuse. Cea care trăieşte adevărata dramă este Enigel prin zbuciumul
sufletesc,
prin tentaţiile pe care le încearcă, dar cărora le rezistă urmându-şi chemarea.
Motivele poetice ce scot în evidență sensul baladei sunt soarele și fântâna. Pentru
riga Crypto soarele reprezintă moarte, fapt ce explică transformarea
acestuia într-o
ciupercă otrăvitoare, iar pentru lapona Enigel soarele reprezintă viața
Din punct de vedere prozodic, strofele sunt alcătuite din grupaje de patru versuri
dar această alcătuire nu este respectată până la final, rima este variabilă.