URGENŢA

ÎN OTORINOLARINGOLIE
Conf. univ. dr. Eusebiu Sencu, clinica ORL,
IMCP SCR, 2008
 URGENŢE ÎN
OTORINOLARINGOLIE

 Patologia inflamatorie bacteriană.

 Hemoragile.
 Urgenţa sensoroneurală.
 Traumatisme.
 Corpuri străine.
 Combustiile
 PATOLOGIA INFECŢIOASĂ
INFLAMATORIE

 Otodinia şi otalgia.
 Obstrucţia nazală.
 Odinofagia
 Odinodisfagia.
 Disfonia.
 HEMORAGIA

 Epistaxis anterior şi posterior.

 Bucoragia.
 Otoragia.
 EPISTAXIS

 Hemoragia nazală, +/- 10% din populaţie

suferă de acest simptom.
 În majoritatea cazurilor este un episod banal
limitat.
 Deseori poate fi un semn de patologie
subdiacentă mai gravă.
 CLASIFICARE
 Epistaxis anterior: procedee generale pentru
plexul de Kiesselbach ( oprire prin fixare
anterioară a aripei nazale de sept).
 Epistaxis posterior: leziuni asociate de vase
mai însemnate, generalmente fiind mai
severe, caracterizindu-se printr-o hemoragie
importantă.
 EPISTAXIS
CAUZE LOCALE: CAUZE SISTEMICE:
 Idiopatice.  Medicamentoase (abuz de
 Microtraumatisme (zgârieturi a descongestante, corticosteroizi,
foselor nazale) anticoagulante sau
 Răceală. antiagregante).
 Rinite.  Boli infecţioase (gripa,
scarlatina, fiebra tifoidă).
 Factori ambientali (uscăciune,  Boli cardiovasculare(HTA,
umeditate înaltă, alte) arteroscleroza).
 Corpi străini.  Boli hematologice (coagulopatii,
 Tumori (neoplazice, polip leucemii, anemia aplastică)
sângeros,  Boli endocrine
fibroangiome,angiofibromul (diabet,feocromocitoma).
juvenil).
 Boli renale (nefrite, IRC).
 Diverse.
ALGORITMUL DE TRATAMENT
ANAMNEZA ŞI EXPLORAREA CLINICĂ:
 Calmante pentru pacienţi.
 Capul pacientului trebuie inclinat anterior si
niţel în jos.
 Examinara foselor nazale şi a oro- şi
rinofaringelui pentru localizarea punctului
de sângerare şi determinarea tipului de
epistaxis.
 Evaluarea hemodinamică.
 EPISTAXIS
Metode de diagnostic la medicul de familie:
 Evaluara necesităţii de restituire a volumului de
lichid intravenos.
 Este necesar: hemoleicograma, durata de
coagulare a sângelui până la spitalizare..
 Compresie digitală externă de la 5 până la 10
minute a foselor nazale, se poate utiliza un tifon
înbibat cu H2O2 şi vasoconstrictor topic.
 Reevaluare peste 15 minute.
 Tratamenent
TAMPONAMENT ANTERIOR: TAMPONAMIENT POSTERIOR:
 Tifon îmbibat cu vaselina  În caz de epistaxis
sau cu unguent care abundent se va efectua
conţine antibiotic, plasat în tamponament posterior,
urmat de un tamponament
cavitatea nazală. anterior bilateral.
 Sau se poate aplica  Spitalizare.
merocel.
 Demeşarea peste 2 zile,
anticoagulante de la 4
până la 7 zile.
 EPISTAXIS

 Administrarea analgeticilor în
asociaţie cu antibiotice.
 HEMORRAGIA

 Bucoragia.
 Otoragia.
URGENŢA SENSORONEURALĂ

 Vertij.
 Neuropatia de facial.
 Surditate brusc instalată.
 Algia craniofacială.
 TRAUMATISME

 Fractura piramidei nazale.

 Traumatisme otice.
 FRACTURA PIRAMIDEI NAZALE

 Mas frecuentes en cara, etiología mas

frecuente las caídas, tomar en cuenta
posibilidad de maltrato.
 La radiografía tiene un 50 % de error
aproximado, menos confiable aun en niños
 El examen nasal es mas difícil.
 FRACTURA PIRAMIDEI NAZALE

 Se diferenţiază :
1. Fractura nazo- facială, semne orbitare,
hemoragia conjuntivală, edem palpebral,
tumefacţie din alte zone, bucoragie în caz de
epistaxis intens.
2. Fractura sau contuzie nazală, algie, edem al
zonei nazale , crepitaţie, epistaxis neînsemnat.
La copii mai frecvent: fracturi, hematom septal
sau luxaţie de cartilaj septal.
 TRATAMENT
 În caz de epistaxis tamponament uni sau
bilateral, antialgice, no dejar antibióticos a
menos que se tapone, derivar a ORL para
reducción si fuera necesario, esta se realiza
en el primer día de producido, si no es
posible se espera hacerlo a partir del 5°día,
con anestesia general.
 COMPLICAŢII

 Hematom septal, cu o posibilă infectare

(abces septal), cu o posibilă necrotizare de
cartilajiu septal, şi ca consecinţă,
deformarea piramidei nazale.
 TRAUMATISM OTIC
 Produs în urma căderii, cauza poate fi un
accident cerebral, o posibilă maltratare,alte
cauze.
Se diferenţiază cu traumatisme de alt impact
ca politraumatismul, fractura osului
temporal, agitaţie cerebrală.
 Semne majore: tulburări de conştiinţă,
otoragie, licvoree, neuropatie de facial,
nistagmus, modificări de pupilă.
 TRAUMATISM OTIC
 Contusión del pabellón, prevenir formación
de hematoma con compresión, drenaje en
el caso de producido.
 Perforación traumática, contusiones o
laceraciones del CAE, nunca instilar gotas
de ningún tipo, no mojar oído, no dejar
antibióticos, analgesia.
 CORPI STRĂINI
 Otici.
 Nazali.
 Faringieni.
 Laringieni.
 Esofagieni.
 Traheali
 Bronhici.
 CORPI STRĂINI OTICI
 Frecvent până la vârsta de 4 ani.
 Autointroduşi, 1/3 al CAE.
 Puede intentarse su extracción mediante
lavado de oídos.
 No intentar extraerlos sin instrumental
adecuado, con mala visión, por personal no
preparado.
 Insectele se imobilizează cu pic. de
vaselină .
 CORPI STRĂINI NASALI
 Generalmente en niños pequeños,
unilaterales.
 Rinoree purulentă de mal olor, unilaterală.
 No intentar extraer con instrumental
inadecuado, cu risc de a fi transformat în de
laringe sau bronhic.
 Rinolit, localizat în fosa nasală, în general
organice.
 CORPI STRĂINI ESOFAGIENI
 Mai frecvent la copii şi oameni în etate.
 Disfagie, odinofagie cu sialoree, senzaţie de corp
străin, algie retrosternală.
 În antecedente (corp străin) în 50% cazuri.
 1/3 superioră de esofag, nivel cricofaringeu..
 Monede, os de peşte, bol alimentar (carne), os de
găină.
 Complicaţii pot fi minore sau majore.
 Extragere prin esofagoscopie rigidă sau prin fibra
optică flexibilă.
 CORPI STRĂINI AI CĂILOR
AERIENE
 O cauză majoră de moarte în ORL, 87%
între 0 şi 13 ani.
 76% cu sindrom de penetraţie.
 46% se extrae los primeros 7 días.
 Organice: maní, poroto, nuez.
 Anorganice: plásticos (juguetes, tapas de
lápiz), metalice (tornillos, brohe, clipse).
 CORPI STRĂINI DE LARINGE
SINDROM DE PENETRAŢIE
 Episodio fugaz desencadenado por 2 reflejos.
1. Bloqueo laríngeo: por espasmo laríngeo, crisis
de asfixia con angustia, tiraje, cornaje y cianosis,
pudiendo llegar a asfixia total y muerte.
2. Tos expulsiva, con eliminación del C.E, o paso
de este e traquea o bronquios, raro que quede
en laringe, si es así el síndrome continua, el niño
evita moverse, hablar, llorar o cambiar de
posición. La rx. frontal y lateral de cuello solo
sirve si el C.E. es radiopaco.
MANOPERE NECESARE
MANOPERE NEMIJLOCITE
 CORPI STRĂNI TRAHEALI
 Si se adhiere a la traquea, presenta tos
quintosa coqueluchoídea, sin disfonía, si es
móvil variara de signos laríngeos (tos
perruna, estridor inspiratorio, disfonía) a
bronquiales (tos y sibilancias).
 “Papirotazo”, ruido producido por C.E. al
golpear la glotis.
 Radiología útil en C.E. radiopaco, a veces
se ve aerograma traqueal.
 CORPII STRĂINI BRONHICI
 Mai frecvent în bronhul drept.
 Sibilancias, respiraţie dificilă, atelectazia
este un sindrom de condensación.
 Inicio de movimiento inspiratorio en
hemotorax sin C.E., auscultativ
estereofónica para confirmat.
 Ruido de apertura en bronquio compromisă.
 CORPII STRĂINI BRONHICI
 Examenul radiologic este esenţial,
deplasarea mediastinului este semn
patognomic.
 Metode de extracţie sunt prin laringoscopie
ori broncoscopie rigidă sau flexibilă, la copii
se realizază sub anestezie generală.