Anexa I

I. Arhivele
1. Noţiuni generale: istoric, legislaţie

Bibliografie:

1. Legea Arhivelor Naţionale - în: M.O. al României VIII, nr. 71 din 9

aprilie 1996 cap. I-II art. 1-6; cap. V, art. 23-25
2. Instrucţiuni privind activitatea de arhivă în: Broşura: Actele normative
privind arhivele, Zalău, 1996, cap. I art. 1-5, p. 2-3, 13-14; vezi anexa
3. Dicţionar al ştiinţelor speciale ale istoriei, Bucureşti 1982, p 32 – 46
4. Legea Arhivelor. Proiect act normative - 2010
5. Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor
Naţionale mr. 16/1996. Proiect Act normative

Noţiuni generale

Arhivele Naţionale ale României - instituţia de stat specializată în

preluarea, păstrarea şi valorificarea documentelor care au caracter istorico-
documentar. Are o vechime de 179 de ani (1 mai 1831 Bucureşti- 1 ian.1832
Iaşi) şi funcţionează în baza legislaţiei privitoare la arhive:
Art. 4 din Legea Arhivelor Naţionale stipulează, în capitolul I -
Dispoziţii generale - răspunderea ce revine persoanelor fizice şi juridice,
creatoare şi deţinătoare de documente care fac parte din FAN, pentru
evidenţa, inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea
documentelor. Potrivit acestui articol creatorii de documente sunt obligaţi
să înregistreze să inventarieze, să selecţioneze, să păstreze şi să folosească
toate documentele intrate, ieşite ori întocmite pentru uz intern.

Legea Arhivelor Naţionale sau Legea 16/1996:

- instituţia arhivelor este organizată pe principiul administrativ-teritorial,

Direcţiei Arhivelor Naţionale, unitate bugetară din cadrul Ministerului
Administraţiei şi Internelor, cu sediul în Bucureşti, fiindu-i subordonate
direcţiile judeţene din fiecare judeţ, inclusiv Direcţia municipiului Bucureşti.

- prin Legea Arhivelor Naţionale adoptată de Parlamentul României ca

Legea nr. 16/1996 şi publicată în Monitorul Oficial al României, VIII, nr. 71
din 9 aprilie 1996, modificată şi completată prin Legea nr. 3 – M. Of. Nr.

1
473/3.07.2002, completată şi modificată prin O. U. G. 39/2006 – M. Of. Nr.
486 din 5.06.2006, aprobată cu modificările stabilite de Legea 474/2006 –
M. Of. 1016/21.12. 2006 Arhivele Naţionale prin compartimentele de
specialitate şi direcţiile judeţene îşi exercită atribuţiile de administrare,
supraveghere şi protecţie a Fondului Arhivistic Naţional respectiv
controlează şi îndrumă activitatea de organizare, conservare şi folosire a
arhivelor la toate unităţile, regiile autonome, instituţii, societăţi comerciale,
cu alte cuvinte acordă asistenţă de specialitate şi asigură desfăşurarea unitară
a operaţiunilor arhivistice la nivelul tuturor creatorilor şi deţinătorilor de
arhivă după cum urmează:

a) elaborează, în conformitate cu Legea Arhivelor Naţionale, norme şi

metodologii de lucru pentru desfăşurarea activităţii arhivistice inclusiv
pentru clasificarea şi includerea în Fondul Arhivistic Naţional a
documenelor oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memorii,
manuscrise, planuri, schiţe, matrice sigilare înregistrări foto, video şi
informatice, cu valoare istorică. Principalele norme emise sunt: Instrucţiuni
privind activitatea de arhivă la creatorii şi deţinătorii de documente;
Regulament privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de atestare a
personalului de arhivă, Normativ privind depozitul de arhivă.

b) controlează aplicarea prevederilor legislaţiei în vigoare pe linia muncii

de arhivă şi stabileşte măsurile ce se impun potrivit legii;

c) preia de la creatorii şi deţinătorii de arhivă documentele care fac parte

din Fondul Arhivistic Naţional (FAN)

d) asigură, prin Facultatea de Arhivistică şi Şcoala Naţională de

Perfecţionare Arhivistică, pregătirea personalului necesar desfăşurării
activităţilor arhivistice
e) asigură aplicarea prevederilor legislaţiei în vigoare în realizarea
protecţiei documentelor care fac parte din FAN, respectiv în apărarea
secretului de stat, paza şi conservarea acestor documente
Persoanele fizice şi juridice, creatoare şi deţinătoare de documente răspund
de evidenţa, inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor
în condiţiile prevederilor Legii Arhivelor Naţionale

f) persoanele juridice creatoare şi deţinătoare de documente, au obligaţia de

a înfiinţa compartimente de arhivă, organizate în funcţie de complexitatea şi

2
cantitatea arhivelor pe care le crează şi le deţin, sau să numească prin decizie
internă responsabilul cu munca de arhivă.

Legea Arhivelor – Titlul proiectului de act normativ

În România, se spune în expunerea de motive pentru emiterea actului

normativ, instituţia abilitată să coordoneze la nivel naţional această activitate
în domeniul arhivistic este instituţia Arhivelor Naţionale. Legea 16/1996, cu
modificările şi completările ulterioare a reprezentat un progres pe calea
modernizării funcţionale, pe principii democratice, a activităţii de protejare a
arhivelor româneşti, în sensul reglementării statutului juridic al arhivelor
provenind de la fostele întreprinderi şi instituţii socialiste, creării unui cadru
juridic incipient pentru constituirea şi gestionarea arhivelor private şi, într-o
mai mică măsură, asigurării unui acces echitabil la informaţie.

Transformările socio-economice petrecute în societatea românească în

perioada 1997-2009, contextul creat de necesitatea integrării practicii
arhivistice româneşti în cadrul general al practicii arhivistice din Uniunea
Europeană precum şi interesul pentru lărgirea accesului la informaţie au
determinat perimarea actualului cadrul legislativ de funcţionare a sistemului
arhivistic impunându-se, în consecinţă, adoptarea unui nou cadru de
reglementare a tuturor activităţilor şi practicilor arhivistice din România
deoarece Legea nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare :
- nu permite elaborarea unor norme şi metodologii moderne de lucru
pentru organizarea şidesfăşurarea întregii activităţi arhivistice
- nu constituie baza juridică şi instrumentul eficient prin care Arhivele
Naţionale ale României să poată prelua de la creatorii şi deţinătorii de
arhive documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional
- nu garantează proprietatea privată asupra arhivelor
- nu oferă soluţii adecvate pentru recrutarea unui personal de
specialitate competent în domeniul arhivelor şi pentru atestarea şi
perfecţionarea personalului de specialitate din instituţiile deţinătoare
de arhive publice
Dintre schimbările preconizate de proiectul de lege mai importante sunt cele
referitoare la proprietatea asupra arhivelor care sunt considerate ca un bun
proprietatea asupra acestuia urmând să se supună atât prezentei legi, în
sensul protejării, dar şi legilor civile, în general. În continuare Arhivele
Naţionale au un rol de reglementare, consultanţă şi control al activităţii de
creare şi gestionare a arhivelor publice.

3
În condiţiile legii şi în numele Statului Român, Arhivele Naţionale preiau
arhivele de la creatori, asigurând custodia proprietăţii publice în domeniul
arhivistic.

Din punctul de vedere al practicii profesionale proiectul de lege marchează

consacrarea unei mai mari libertăţi metodologice la nivelul creatorilor de
arhive. Este lăsată în sarcina acestora alegerea celor mai potrivite practici
pentru crearea şi gestionarea documentelor proprii, Arhivele Naţionale
supraveghind, în cazul organizaţiilor publice, întocmirea şi respectarea
procedurilor care consacră aceste practici.

În scopul evitării unui monopol instituţional şi pentru elaborarea unei politici

arhivistice coerente pe plan naţional, prioectul de lege propune înfiinţarea
Consiliului Naţional al Arhivelor, compus din reprezentanţi ai principalelor
ministere sau structuri administrative creatoare de arhive. Acest Consiliu are
rolul de a elabora Strategia Naţională în domeniul arhivistic. Potrivit art. 42
Consiliul Naţional al Arhivelor funcţionează pe lângă Ministerul Internelor
şi Reformei Administrative având în componenţă cîte un reprezentant de la
MIRA, Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Educaţiei, Ministerul
Economiei şi Finanţelor, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe,
Ministerul Justiţiei

Ordonanţa de urgenţă preconizează modificări şi completări la Legea

Arhivelor Naţionale prin care urmează să se impună reglementarea sferei
operatorilor economici şi persoanelor competente să elibereze cetăţenilor
actele necesare reconstituirii drepturilor prevăzute de lege, precum şi
activităţile de preluare, evidenţă, prelucrare, păstrare, conservare şi utilizare
a documentelor cu valoare practică în cazul desfiinţării, în condiţiile legii, a
unui creator de documente, persoană juridică, fără ca activitatea acestuia să
fie continuată.

Art. 18 – Operatorii economici pot presta servicii de păstrare, conservare,

restaurare, legătorie, prelucrare arhivistică şi utilizare a documentelor cu
valoare practică pe care le deţin numai după obţinerea autorizaţiei de
funcţionare din partea Arhivelor Naţionale.

20.05.2010 Dordea Ioan