LUCRAREA PRACTICĂ №4

2. BAZA TEHNICĂ PRODUCTIVĂ A ÎNTREPRINDERII

2.1 CALCULUL TEHNOLOGIC AL ÎNTREPRINDERII DE TRANSPORT AUTO
Bibliografie: 1. A.Corpocean, I. Rotaru. Proiectarea tehnologică a întreprinderilor auto. U.T.M., 2010

2.1.1 Date iniţiale pentru proiectare:

Tabelul 2.1 – Date iniţiale (Anexa 1)
Parcursul mediu Categoria Parcursul automobilului de Numărul zilelor
Tipul sau modelul Numărul de zilnic al unui condiţiilor de la începutul exploatării, anuale de lucru
automobilului automobile automobil, exploatare ale partea din parcursul normat ale automobilelor
АL lmz ,km automobilelor de amortizare
ZL

Clasa automobilului Capacitatea,t Dimensiuni de gabarit

Tipul MT (pentru autoturisme și (pentru lungimea, m lăţimea, m
autobuze) autocamioane)

2.1.2 Calculul coeficientului de pregătire tehnică a autovehiculelor

Coeficientului de pregătire tehnică αт a autovehiculelor se determină cu relaţia:
αт = 1/[1+(lmz ∙d ∙ k2 ∙ k4*/1000)], (αт≤1) (2.1)
unde lmz – parcursul mediu zilnic al unui automobil, km;
d – normativul zilelor de staţionare a automobilului la RT şi RC, zile/1000 km ([1]tab.4.1);
k2 – coeficientul de corectare în dependenţă de modificaţia MT ([1]tab.4.2);
k4 – coeficientul de corectare în dependenţă de parcursul automobilului de la începutul
exploatării ([1]tab. 4.3).
αт = 1/[1+(200 ∙0,35 ∙ 1 ∙ 1,3/1000)] = 0,917
2.1.3 Calculul parcursului anual al parcului de automobile ∑La , km
∑La = lmz ∙ ZL ∙ АL ∙ αт , (2.2)
unde ZL – numărul zilelor anuale de lucru ale automobilelor;
АL – numărul de autovehicule deservite la întreprindere.
∑La = 200∙255∙105∙0,917 = 4910535
2.1.4 Corectarea periodicităţilor reviziei tehnice a automobilelor
Periodicitatea RT de tip respectiv (RT1 - L1, RT2 - L2), km:
L1 = L1n ∙ k1 ∙ k3 , (2.3)
L2 = L2n ∙ k1 ∙ k3 , (2.4)
unde L1 , L2 – normativele periodicităţilor RT de tip respectiv, km ([1]tab. 4.4);
n n

k1 – coeficientul de corectare în dependenţă de categoria condiţiilor de exploatare ([1]tab. 4.5);

k3 – coeficientul de corectare în dependenţă de condiţiile climaterice de exploatare ([1]tab. 4.6)
L1 = 4000∙0,8∙1 = 3200
L2 = 16000∙0,8∙1 = 12800
2.1.5 Calculul programului anual de producţie a reviziei tehnice a automobilelor
Determinarea numărului de RT de tip respectiv Nci într-un ciclu de deservire:
Numărul de RT-2:
Nc2 = 1 (2.5)
Numărul de RT-1:
Nc1= (L2/L1) - 1 (2.6)
Nc1=(12800/3200) – 1 = 3
Determinarea numărului de cicluri nc de deservire pentru parcursul anual al parcului de
automobile ∑La
nc = ∑La/L2 , (2.7)
unde Ln – periodicitatea ultimului tip de deservire dintr-un ciclu.
nc = 4910535/12800 = 383,636 = 384
1
 Determinarea programului anual de revizie tehnică de tip respectiv ∑Nai

Rezultatul calculului se rotunjește până la un număr întreg!

Revizia tehnică de gradul 2:
∑Na2 = Nc2∙ nc (2.8)
∑Na2 =
Revizia tehnică de gradul 1:
∑Na1 = Nc1∙ nc (2.9)
∑Na1 =
Programul anual de revizie sezonieră, automobile:
∑Na RS = 2 ∙ АL (2.10)
∑Na RS =
Determinarea programului anual de revizie zilnică
∑NаRZ = ∑La /lmz (2.11)
∑NаRZ =4910535/200 = 24552,675 = 24553

2.1.6 Corectarea normativelor manoperelor RT şi RC a automobilelor

Manopera RZ, om∙ h:
tRZ = tnRZ ∙ k2 , (2.12)
Manopera RT de tip respectiv, om∙ h:
tRT1 = tnRT1 ∙ k2 ∙ k5 , (2.13)
tRT2 = t RT2 ∙ k2 ∙ k5 ,
n
(2.14)
Manopera specifică RC , om∙ h/ 1000 km:
tRC = tnRC ∙ k1 ∙ k2∙ k3 ∙ k4∙ k5 ∙ k6 , (2.15)
unde t RZ , t RTi , t RC – normativele manoperelor RZ, RTi şi RC respectiv ([1]tab. 4.7 şi 4.8);
n n n

k1 – coeficientul de corectare în dependenţă de categoria de exploatare ([1]tab. 4.5);

k2 – coeficientul de corectare în dependenţă de modificaţia MT ([1]tab. 4.2);
k3 – coeficientul de corectare în dependenţă de condiţiile climaterice ([1]tab. 4.6);
k4 - coeficientul de corectare în dependenţă de parcursul automobilelor de la începutul
exploatării ([1]tab. 4.3);
k5 - coeficientul de corectare în dependenţă de numărul automobilelor deservite ([1]tab. 4.9);
k6 - coeficientul de corectare în dependenţă de modul de păstrare a MT ([1]notă 2 la tab. 4.9).
tRZ = 0,5 ∙1 = 0,5
tRT1 =
tRT2 =
tRC =

2.1.7 Calculul volumelor anuale de lucru de RT şi RC a automobilelor

Volumul anual de lucru a RZ, om∙ h:
∑ТRZ = tRZ∙ ∑NaRZ , (2.15)
Volumul anual de lucru a RT de tip respectiv, om∙ h:
∑Т RT1 = t RT1 ∙ ∑Na1 , (2.16)
∑Т RT2 = t RT2 ∙ ∑N 2 + 0,2 ∙ t RT2∙ ∑N RS
a a
(2.17)
Volumul de lucru total anual a RC, om∙ h:
∑ТRC = tRC∙ ∑La /1000, (2.18)
Rezultatul calculului se rotunjește până la un număr întreg!
∑ТRZ = 0,5∙24553 = 12276,5 = 12277
∑Т RT1 =
∑Т RT2 =
∑ТRC =

2
 Tabelul 2.2 – Repartizarea volumelor de lucru anuale pe tipuri şi între sectoarele de producţie
(а1, а2, а3 … an, [1]tab. 4.11)
Denumirea Lucrările efectuate Formula de calcul Calculul,om∙h
subdiviziunii (rezultatul – rotunjit până la un
număr întreg)
Zonă de RZ spălarea automobilului, ТSZ = а1 ∙∑ТRZ /100 ТSZ = 10 ∙12277 /100=1228
(revizie zilnică) a curăţarea automobilului, ТCZ = а2 ∙∑ТRZ /100 ТCZ = 20 ∙12277/100=2455
automobilelor
Total RZ ТRZ= ТSZ+ТCZ ТRZ= 1228+2455=3683
Zonă de revizie RT -1: ТRT1 = а5 ∙∑ТRT1/100
tehnică a lucrările de strângere, de
automobilelor reglare, de ungere
RТ -2: ТRT2 = а6 ∙∑ТRT2/100
lucrările de strângere, de
reglare, de ungere
Total RT ТRT = ТRT1 + ТRT2
Zonă de reparaţie lucrările de reglare şi de ТRC = а7 ∙∑ТRC/100
curentă a demontare - montare
automobilelor
Zonă de diagnosticarea generală Тg1 = а8 ∙∑ТRT1 /100
diagnosticare a D1 la RT-1
automobilelor diagnosticarea generală Тgr = а9 ∙∑ТRC /100
D1 la RC
Total D1 ТD1= Тg1 + Тgr
diagnosticarea profundă D2 Тp2 = а10 ∙∑ТRT2 /100
la RT -2
diagnosticarea profundă Трr =а11 ∙∑ТRC/100
D2 la RC
Total D2 ТD2= Тp2 + Трr
Total zonă de ТD = ТD1+ TD2
diagnosticare
Sector de lucrările de sudare Тsp=а13 ∙∑ТRC /100
reparaţie curentă a efectuate nemijlocit pe
caroseriilor automobil (la posturi)
metalice ale lucrările de tinichigerie Тtp = а14 ∙∑ТRC /100
automobilelor (rihtuire) efectuate
nemijlocit pe automobil
(la posturi)
lucrările de sudare Тss = а15 ∙∑ТRC /100
efectuate la locurile de
muncă staţionare
lucrările de tinichigerie Тts = а16 ∙∑ТRC /100
efectuate la locurile de
muncă staţionare
Total reparaţia Тst = Тsp + Тtp + Тss +
caroseriilor Тts
Sector de vopsire lucrările de vopsire Тv = а17 ∙∑ТRC /100
Sector de agregate lucrările de agregate Та = а18 ∙∑ТRC/100
Sector de lucrările de lăcătuşărie şi Тlm = а19 ∙∑ТRC/100
lăcătuşărie şi de de prelucrare mecanică
prelucrare
mecanică
Sector lucrările electrotehnice Тel = а20 ∙∑ТRC/100
electrotehnic
Sector de lucrările de întreţinere a Таc = а21 ∙∑ТRC/100
acumulatoare acumulatoarelor
Sector de lucrările de întreţinere Тiа = а22 ∙∑ТRC/100
3
întreţinere a instalaţiei de alimentare
instalaţiei de cu combustibil
alimentare
Sector de lucrările de demontare- Тdm =а23 ∙∑ТRC/100
anvelope montare a anvelopelor
lucrările de vulcanizare Тvl = а24 ∙∑ТRC/100
Total sector anvelope Тan = Тdm + Тvl
Sector de lucrările de Тafa = (а25 +
arcuri – fierărie și arcuri - fierărie și de а26)∙∑ТRC/100
arămărie arămărie
Sector de tapiţerie lucrările de tapiţerie Тtp = а27 ∙∑ТRC/100
şi de armatură lucrările de armatură Таr = а28 ∙∑ТRC /100
Total sector de tapiţerie şi Тtar = Тtp + Таr
de armatură

2.1.8 Calculul numărului necesar de muncitori productivi

Numărul nominal de muncitori productivi Рn:
Рn= Тsec /Fn , (2.19)
Numărul efectiv de muncitori productivi Рe:
Рe= Тsec /Fe , (2.20)
unde Тsec - volumul anual de lucru în sectorul respectiv, om∙ h (calculele anterioare - tab. 2.2);
Fn - fondul nominal anual al timpului de lucru, h ([1]tab. 4.12);
Fe - fondul efectiv anual al timpului de lucru, h ([1]tab. 4.12).
Calculul numărului necesar de muncitori productivi se efectuează separat pentru fiecare
sector de producţie în formă de tabelă:
Tabelul 2.3 – Calculul numărului de muncitori productivi
Denumirea sectorului Volumul Fondul anual al timpului de Numărul de Numărul de
anual de lucru, h muncitori calculat muncitori primit
lucru, (rotunjit până la un
om∙ h număr întreg)
(tab.1.2) nominal Fn efectiv Fe nominal efectiv nominal efectiv
Zonă de revizie zilnică a
automobilelor 3683 2070 1820 1,779 2,024 2 2
Zonă de revizie tehnică:
RT1 2070 1820
RT2 2070 1820
Zonă de reparaţie curentă a
automobilelor 2070 1820
Zonă de diagnosticare a
automobilelor 2070 1820
Sector de reparaţie curentă
a caroseriilor metalice ale 2070 1820
automobilelor
Sector de vopsire 1830 1610
Sector de agregate 2070 1820
Sector de lăcătuşărie şi de
prelucrare mecanică 2070 1820
Sector electrotehnic 2070 1820
Sector de acumulatoare 2070 1820
Sector de întreţinere 2070 1820
instalaţiei de alimentare
Sector de anvelope 2070 1820
Sector de arcuri-fierărie și 2070 1820
arămărie
Sector de tapiţerie şi de 2070 1820
armatură
Total numărul de muncitori productivi la întreprindere∑Pp ∑Рpn= ∑Рpe=
2.1.9 Calculul numărului necesar de muncitori auxiliari și personalului administrativ
4
 Numărul de muncitori auxiliari ∑Рaux se determină în funcţie de numărul total efectiv de
muncitori productivi ∑Рpe :
Tabelul 2.4 – Calculul numărului de muncitori auxiliari
Normativul numărul de Numărul de muncitori auxiliari
Numărul efectiv de muncitori productivi muncitori auxiliari,
∑Ppe % din numărul total de muncitori calculat primit (rotunjit până la
(vezi calculele anterioare - tabelul 2.3) productivi ([1]tab.4.13) un număr întreg)

Numărul de personal administrativ al serviciului tehnic ∑Padm alcătuiește 15% din numărul
total de muncitori productivi ∑Ppe și auxiliari ∑Paux
∑Padm = 0,15·(∑Ppe+∑Paux) (2.21)

∑Padm =
Total numărul de lucrători:
∑P = ∑Ppe + ∑Paux + ∑Padm (2.22)
∑P =

2.1.10 Calculul numărului de posturi pentru RT şi RC a automobilelor

Numărul necesar de posturi se calculează separat pentru fiecare sector, unde sunt efectuate
lucrările la posturi.
Numărul necesar de posturi ХSZ pentru spălarea mecanizată a automobilelor în zonă de RZ se
determină cu relaţia:
ХSZ = ∑NRZ /(Fp∙ Аm), (2.23)
unde ∑NRZ - programul anual de RZ (formula 1.14);
Fp – fondul nominal anual al timpului de lucru al postului, h ([1]tab. 4.15);
Аm – productivitatea pe oră a utilajului de spălat, automobile/h:
(Аm = 12...15 pentru autocamioane; Аm =15...20 pentru autobuze;Аm = 20...25 pentru autoturisme).

ХSZ =24553/(2070∙15) = 0,791

Numărul necesar de posturi Хi pentru spălarea manuală și curăţarea în zonă de RZ a

automobilelor, pentru zonă de RT, zonă de D, zonă de RC, pentru sectoarele de RC a caroseriilor şi
de vopsire a automobilelor se determină cu relaţia:

Хi = Тi ∙ φ / (Fp∙ Рm∙ η), (2.24)

unde Тi – volumul anual de lucru la posturile respective, om∙ h (din tab. 2.2);
φ – coeficientul de rezervare al posturilor respective ([1]tab. 4.16);
Fp – fondul nominal anual al timpului de lucru al postului respectiv, h ([1]tab. 4.15);
Рm – numărul mediu de muncitori care lucrează simultan la un post ([1]tab. 4.17, 4.18);
η - coeficientul de utilizare al timpului de lucru al postului respectiv ([1]tab. 4.19).

Calculul numărului necesar de posturi se efectuează separat pentru fiecare sector de

producţie în formă de tabelă:

5
 Tabelul 2.5 – Calculul numărului de posturi
Denumirea postului Volumul anual de φ Fp Рm η Numărul respectiv
lucru la posturile de posturi Хi
respective calculat primit
(tab.1.2)
Zonă de RZ:
spălarea mecanizată Formula 2.23 0,791 1*
spălarea manuală 1228 1,5 2070 1 0,90 0,989 -*
curăţarea 2455 1,5 2070 2 0,98 0,908 1
Total zonă de RZ 2
RT1
RT2
Zonă de diagnosticare
Zonă de RC
RC a caroseriilor metalice Тsp+Тtp =
Sector de vopsire
*primim numai una din două variante
2.1.11 Calculul suprafeţelor încăperilor de producţie
Suprafaţa încăperii de producţie Sp, m2 pentru efectuarea lucrărilor la posturi (zonă de RZ,
zonă de RT, zonă de RC a automobilelor, zonă de diagnosticare, sector de reparaţie a caroseriilor,
sector de vopsire) se determină cu relaţia:
Sp = fa ∙ Хi ∙ Kd, (2.25)
unde fa – suprafaţa de gabarit a automobilului, m2 ;
Хi – numărul de posturi în încăperea respectivă (calculele anterioare - tabelul 2.5);
Kd – coeficientul de densitate a amplasării posturilor (Kd = 6...7)

Tabelul 2.6 – Calculul suprafeţelor încăperilor de producţie pentru efectuarea lucrărilor la posturi
Suprafaţa de Numărul de Coeficientul de Suprafaţa
Denumirea sectorului gabarit a posturi în densitate încăperii, m2
automobilului, m2 sector amplasării (rotunjit până la
posturilor Kd un număr întreg)
Zonă de revizie zilnică a automobilelor 2 6,5 365
Zonă de revizie tehnică a automobilelor:
RT -1
RT -2 11,2*2,5=28,00
Total RT
Zonă de reparaţie curentă a
automobilelor
Zonă de diagnosticare a automobilelor
Sector de reparaţie curentă a caroseriilor
metalice ale automobilelor
Sector de vopsire

Suprafaţa încăperii de producţie Ss, m2 pentru efectuarea lucrărilor în sectoarele fără posturi se
determină în funcţie de numărul nominal de muncitori într-un schimb mai încărcat:
Ss = f1 + f2 ∙ (Pn – 1) (2.26)

Calculul suprafeţelor încăperilor de producţie Ss, m2 pentru efectuarea lucrărilor în sectoarele

fără posturi se efectuează separat pentru fiecare sector de producţie în formă de tabelă:

Tabelul 2.7 – Calculul suprafeţelor încăperilor de producţie pentru efectuarea lucrărilor în

6
 sectoarele fără posturi
Numărul Suprafaţa Suprafaţa
nominal de specifică specifică Suprafaţa
Denumirea sectoarelor muncitori pentru primul pentru fiecare încăperii
într-un schimb muncitor următorul Ss , m 2
mai încărcat f 1, m 2
muncitor f2, m2
Electrotehnic 14 5
De acumulatoare 36 10
Întreţinerea sistemului de alimentare cu 36 5
combustibil
De anvelope 18 +18 = 36 10
De lăcătuşărie şi de prelucrare mecanică 54 8
De arcuri-fierărie și arămărie 27+18 = 45 15
De reparaţie curentă a caroseriilor metalice ale
automobilelor (lucrările la locurile de muncă 1 27+18 = 45 10 45
staționare)
De agregate 54 12
De tapiţerie și armatură 27 + 14 = 41 10

2.1.12 Calculul suprafeţelor depozitelor

Suprafeţele depozitelor Sd, m2 , se determină cu relaţia:
Sd = fd ∙ Kс1 ∙ Kс2 ∙ Kс3 ∙ Kс4 ∙ Kс5 ∙ АL, (2.27)
unde fd – suprafaţa specifică a depozitului respectiv, m2/1 automobil ([1]tab. 4.22);
Kc – coeficienţi de corectare în dependenţă de:
Kс1– parcursul mediu zilnic al automobilelor ([1]tab. 4.23);
Kс2 – numărul de automobile ([1]tab. 4.24);
Kс3 – tipul mijloacelor de transport ([1]tab. 4.25);
Kс4 – înălţimea depozitării ([1]tab. 4.26);
Kс5 – categoria condiţiilor de exploatare ([1]tab. 4.27).
Tabelul 2.8 – Calculul suprafeţelor depozitelor
fd , Suprafaţa
Denumirea depozitului depozitului
m /1 Кс1 Кс2 Кс3 Кс4 Кс5 АL
2

automobil Sd, м2
Depozit de piese de schimb
Depozit de materiale de exploatare
Depozit de agregate
Depozit de lubrifianţi
Depozit de vopsele
Depozit de instrumente
Depozit de metale
Depozit de anvelope

2.1.13 Calculul suprafeţelor încăperilor tehnice

Tabelul 2.9 – Valorile suprafeţelor încăperilor tehnice
Denumirea încăperii Suprafaţa încăperii, m2
recomandată primită
De compresor 15...20
De ventilator 20...30
De transformator 15...25

2.1.14 Calculul suprafeţelor încăperilor de uz social

Suprafaţa încăperilor de uz social Sus, m2 se determină cu relaţia:
Sus = fm ∙ ∑ Р /ρ, (2.28)
unde fm – normă sanitară pentru un lucrător, m2/lucrător;
∑ Р – numărul total de lucrători la întreprindere;
ρ – numărul specific de lucrători la o unitate de inventar sau la un m2 de suprafaţă.
Tabelul 2.10 – Calculul suprafeţelor încăperilor de uz social

7
 Denumirea încăperii fm, m2/muncitor ρ ∑Р Suprafaţa încăperii
[1] [1] de uz social Sus ,
m2
De garderob 0,40 1
Lavoar 0,80 15...20
De duş 2,00 3...5
Veceu 2,50 30
Fumuar 0,03 1 (min 8 m2)

Suprafața încăperilor administrative ale serviciului tehnic poate fi determinat cu relația:

∑Sadm = 7∙∑Padm (7 m2 pentru un lucrător administrativ).
∑Sadm =

ANEXA 1 - Datele iniţiale pentru LP

Tabelul 2.11 – Variantele sarcinilor individuale gr. ITA 191

Numărul variantei Tipul Clasa (capacitatea) Lungimea automobilului Lăţimea
automobilului automobilului AL , m automobilului ВL, m

1 autocamion mare 8,050 2,550

2 autocamion foarte mare 5,790 2,550
3 autocamion foarte mare 5,790 2,550
4 autoturism medie 4,760 1,820
5 autoturism medie 4,960 1,846
6 autoturism foarte mică 3,720 1,680
7 autobuz mare 11,400 2,500
8 autoturism foarte mică 4,090 1,560
9 autobuz foarte mică 4,940 2,210
10 autobuz mică 6,600 2,378
11 autobuz medie 7,150 2,440
12 autocamion mare 8,050 2,550
13 autobuz mare 10,540 2,500
14 autoturism mică 4,166 1,620
15 autoturism mică 4,250 1,550
16 autobuz mare 11,450 2,500
17 autocamion mică 6,400 2,380
18 autobuz mare 11,400 2,500
19 autocamion medie 6,870 2,500
20 autocamion medie 7,400 2,650
21 autocamion mare 8,530 2,500
22 autobasculantă foarte mică 5,550 2,400
23 autobasculantă medie 6,650 2,500
24 autobasculantă mare 8,190 2,650
25 autobasculantă medie 7,200 2,550
26 autoturism foarte mică 3,566 1,520
27 autobuz mare 11,100 2,550

Numărul de Parcursul Categoria Parcursul Numărul

Numărul variantei automobile mediu zilnic al condiţiilor de automobilului zilelor
deservite la ÎTA unui exploatare de la începutul lucrătoare
automobil, km exploatării pe an
1 150 345 III 0,6∙LRK 305
2 90 450 II 0,5∙LRK 357
3 110 480 II 0,45∙LRK 305
4 124 265 III 1,05∙LRK - 365
5 153 290 III 0,85∙LRK 365
6 224 272 III 0,5∙LRK 365

8
 7 120 400 III 0,76∙LRK 365
8 212 242 III 0,6∙LRK 365
9 193 228 III 0,7∙LRK 365
10 105 232 III 0,73∙LRK 365
11 122 258 III 0,45∙LRK 365
12 115 420 III 0,81∙LRK 305
13 217 181 IV 0,68∙LRK 255
14 176 175 III 0,9∙LRK 255
15 250 250 III 0,67∙LRK 365
16 228 218 III 1,0∙LRK 305
17 241 189 IV 0,8∙LRK 255
18 95 490 III 0,55∙LRK 365
19 232 226 II 1,1∙LRK 305
20 202 207 III 0,97∙LRK 305
21 155 282 III 0,77∙LRK 365
22 132 288 III 0,49∙LRK 365
23 171 292 II 0,88∙LRK 305
24 207 191 IV 0,69∙LRK 305
25 166 208 III 0,99∙LRK 305
26 118 380 II 0,35∙LRK 305
27 134 295 III 0,85∙LRK - 365

ANEXA2 – Normativele de proiectare tehnologică:

(A.Corpocean, I. Rotaru. Proiectarea tehnologică a întreprinderilor auto. U.T.M., 2010)

9
 Tabelul 4.1 – Normativele staţionării autovehiculelor la RT şi RC
Normativul zilelor de staţionare a
Tipul mijloacelor de transport
automobilului la RT şi RC, zile/1000km, max.
Autoturisme
de clasă foarte mică (cilindreea până 1,2 l ) 0,1
de clasă mică (cilindreea peste1,2 până 1,8 l ) 0,18
de clasă medie (cilindreea peste1,8 până 3,5 l ) 0,22
Autobuze
de clasă foarte mică (lungimea până 5,0 m) 0,2
de clasă mică (lungimea peste 6,0 până 7,5 m) 0,25
de clasă medie (lungimea peste 8,0 până 9,5 m) 0,3
de clasă mare (lungimea peste 10,5 până 12,0 m) 0,35
de clasă foarte mare (lungimea peste 12,0 m) 0,45
Autocamioane
de capacitate foarte mică ( de la 0,5 până 1,0 tone) 0,25
de capacitate mică ( peste 1,0 până 3,0 tone ) 0,30
de capacitate medie ( peste 3,0 până 5,0 tone ) 0.35
de capacitate mare:
peste 5,0 până 6,0 tone 0,38
peste 6,0 până 8,0 tone 0,43
de capacitate foarte mare
peste 8,0 până 10,0 tone 0,48
peste 10,0 până 16,0 tone 0,53

Tabelul 4.2 – Normativele coeficientului de corectare k2

Coeficient de corectare, k2
Modificarea mijloacelor de transport
Manopera RZ, RT şi RC Durata staţionării la RT şi RC
Automobil - furgon 1,2 1,1
Autofrigorifică 1,3 1,2
Autocisternă 1,2 1,1
Autobasculantă 1,15 1,1
Autotractor 1,1 1,0
Automobil special 1,4 1,2
Ambulanţa 1,1 1,0
Automobil cu remorcă 1,15 1,1
Automobil de bază* 1,0 1,0
*Automobilele de bază sunt: autocamioane ( cu excepția
prezentate în tabelă), autobuze și autoturisme
Tabelul 4.3 – Normativele coeficienţilor de corectare k4* şi k4
Parcursul automobilului de la Automobile
începutul exploatării, partea din autoturisme autobuze autocamioane
parcursul normat de amortizare k4 k *
k4 k4 *
k4 k4*
4
Până 0,25 0,7 0,7 0,5 0,7 0,4 0,7
Peste 0,25 până 0,50 0,7 0,7 0,8 0,7 0,7 0,7
Peste 0,50 până 0,75 1 1 1 1 1 1
Peste 0,75 până 1,00 1,4 1,3 1,3 1,3 1,2 1,2
Peste 1,00 până 1,25 1,5 1,4 1,4 1,4 1,3 1,3
Peste 1,25 până 1,50 1,6 1,4 1,5 1,4 1,4 1,3
Peste 1,50 până 1,75 2,0 1,4 1,8 1,4 1,6 1,3
Peste 1,75 până 2,00 2,2 1,4 2,1 1,4 1,9 1,3

Tabelul 4.4 – Normativele periodicităţilor RT a autovehiculelor

Periodicitatea reviziei tehnice, km
Tipuri de automobile
RT-1 RT-2
10
 Autoturisme 5000 20000
Autobuze 5000 20000
Autocamioane 4000 16000

Tabelul 4.5 – Normativele coeficientului de corectare k1

Categoria condiţiilor de exploatare Coeficient de corectare, k1
periodicitatea RT manopera RC
I 1,0 1,0
II 0,9 1,1
III 0,8 1,2
IV 0,7 1,4
V 0,6 1,5

Tabelul 4.6 – Normativele coeficientului de corectare k3

Coeficient de corectare, k3
Clima conform GOST 16350-80
Periodicitatea RT Manopera RC
Moderat caldă 1,0 0,9

Tabelul 4.7 – Normativele manoperelor RT şi RC a automobilelor

Normativele manoperelor
RC, om∙ h la
Tipul mijloacelor de transport RT, om∙ h/automobil
1000 km parcurs
RZ RT-1 RT-2 RC
Autoturisme
de clasă foarte mică 0,15 1,9 7,5 1,5
de clasă mică 0,2 2,6 10,5 1,8
de clasă medie 0,25 3,4 13,5 2,1
Autobuze
de clasă foarte mică 0,25 4,5 18,0 2,8
de clasă mică 0,3 6,0 24,0 3,0
de clasă medie 0,4 7,5 30,0 3,3
de clasă mare 0,5 9,0 36,0 4,2
de clasă foarte mare 0,8 18,0 72,0 6,2
Autocamioane
de capacitate foarte mică 0,2 1,8 7,2 1,55
de capacitate mică 0,3 3,0 12,0 2,0
de capacitate medie 0,3 3,6 14,4 3,0
de capacitate mare
peste 5,0 până 6,0 t 0,3 3,6 14,4 3,4
peste 6,0 până 8,0 t 0,35 5,7 21,6 5,0
de capacitate foarte mare
peste 8,0 până 10,0 t 0,4 7,5 24,0 5,5
peste 10,0 până 16,0 t 0,5 7,8 31,2 6,1

Tabelul 4.8 – Normativele coeficientului de corectare k5

Numărul de automobile Coeficientul k5 de Numărul de automobile Coeficientul k5 de
deservite la întreprindere corectare a manoperelor deservite la întreprindere corectare a manoperelor
RT şi RC RT şi RC
până 25 1,55 150 – 200 1,05
25 – 50 1,35 200 – 300 1,00
50 – 100 1,19 300 – 400 0,90
100 – 150 1,10 400 – 500 0,89
Notă: 1 – manopera RZ nu se corectează cu coeficientul k5.
11
 2 – coeficientul de corectare k6 în dependenţă de modul de păstrare a automobilelor:
păstrarea afară - 1,0; păstrarea în încăpere - 0,9.

Tabelul 4.11 – Repartizarea procentuală a lucrărilor de RT şi RC a automobilelor

Raportul procentual pe tipuri de lucrări

Autocamioane
Autoturisme

semiremorci
Remorci şi
Autobuze
Tipurile lucrărilor de RT şi RC

RZ
De spălare (а1) 15 10 9 30
De curăţare (а2) 25 20 14 10
De alimentare 12 11 14 -
De control-diagnosticare 13 12 16 15
De reparaţie 35 47 47 45
RT-1
De diagnosticare D-1(a8) 15 8 10 4
De strângere, de reglare, de ungere (а5) 85 92 90 96
RT-2
De diagnosticare D-2 (а10) 12 7 10 2
De strângere, de reglare, de ungere (а6) 88 93 90 98
RC
Lucrările la posturi:
De diagnosticare D-1 (а9) 1 1 1 2
De diagnosticare D-2 (а11) 1 1 1 1
De reglare şi de demontare-montare (а7) 33 27 35 30
De sudare (а13): 4 5 4 15
De tinichigerie (а14) 2 2 3 10
De vopsire (а17) 8 8 6 7
Total la posturi 49 44 50 65
Lucrările în sectoare:
De agregate (а18 ) 16 17 18 -
De lăcătuşărie şi de prelucrare mecanică (а19) 10 8 10 13
Electrotehnice (а20) 6 7 5 3
De acumulatoare (а21) 2 2 2 -
Întreţinerea sistemului de alimentare (а22) 3 3 4 -
Demontarea - montarea anvelopelor (а23) 1 2 1 1
De vulcanizare (а24) 1 1 1 2
De arcuri-fierărie (а25) 2 3 3 10
De arămărie (а26) 2 2 2 2
De sudare (а15) 2 2 1 2
De tinichigerie (а16) 2 2 1 1
De armatură (а28) 2 3 1 1
De tapiţerie (а27) 2 3 1 -
Total în sectoare 51 56 50 35
Total în întreprindere 100 100 100 100

Tabelul 4.13 – Normativele numărului de muncitori auxiliari

12
 Numărul efectiv total de muncitori Normativul cantităţii muncitorilor auxiliari, % din
productivi numărul total de muncitori productivi
până 50 inclusiv 30
peste 50 până 60 29
peste 60 până 70 28
peste 70 până 80 27
peste 80 până 100 26
peste 100 până 120 25
peste 120 până 150 24
peste 150 până 180 23
Tabelul 4.15 – Fondul nominal anual Fp al timpului de lucru al utilajelor (posturilor)
Fondul nominal anual al timpului de lucru în dependenţă de numărul de
Numărul zilelor schimburi, h.
lucrătoare anuale
1 schimb 1,5 schimburi 2 schimburi 3 schimburi
255 2070 3105 4140 -
305 2070 3105 4140 6210
357 2420 3630 4840 7260
365 2480 3720 4960 7440
Tabelul 4.16 – Valorile coeficientului φ de rezervare a posturilor
Coeficientul de rezervare al posturilor φ, în dependenţă de
numărul de automobile deservite la întreprindere:
peste 100 peste 300
Tipurile posturilor de lucru până 100
până 300 până 500
şi numărului de schimburi:
1 2÷3 1 2÷3 1 2÷3
RZ 1,8 1,4 1,5 1,25 1,35 1,18
RT, diagnosticarea 1,4 1,2 1,25 1,13 1,17 1,09
Zonă de RC, sector vopsire 1,8 1,4 1,5 1,25 1,35 1,18
RC a caroseriei 1,4 1,2 1,25 1,13 1,17 1,09

Tabelul 4.17 – Valorile numărului mediu Рm de muncitori care lucrează simultan la un post
pentru autobuze şi autoturisme
Numărul mediu de muncitori Рm care lucrează simultan la un post
Tipurile mijloacelor de transport
Autobuze
Autoturisme

Tipurile posturilor de lucru

de clasă
de clasă de clasă de clasă de clasă
foarte
foarte mică mică medie mare
mare
Posturile RZ:
lucrările de curăţare 2 1 2 2 2 3
lucrările de spălare 1 1 1 1 1 1
Posturile RC:
lucrările în zonă de RC 1 1 1 1,5 1,5 1,5
lucrările de RC a caroseriei 1 1 1,5 1,5 2 2
lucrările de vopsire 1,5 1,5 2 2 2,5 2,5
Posturile de diagnosticare 1 1 2 2 2 2
Posturile RT 2 2 2 2,5 3 3

13
 Tabelul 4.18 – Valorile numărului mediu Рm de muncitori care lucrează simultan la un post
pentru autocamioane
Numărul mediu de muncitori Рm care lucrează
simultan la un post
Tipurile mijloacelor de transport
Autocamioane

semiremorci
Tipurile posturilor de lucru

mică şi medie

Remorci şi
de capacitate

de capacitate

de capacitate

de capacitate
foarte mare
foarte mică

mare
Posturile RZ:
lucrările de curăţare 1 2 2 2 1
lucrările de spălare 1 1 1 1 1
Posturile RC:
lucrările în zonă de RC 1 1 1,5 1,5 1
lucrările de RC a caroseriei 1 1,5 1,5 1,5 1
lucrările de vopsire 1,5 2 2 2 1
Posturile de diagnosticare 1 2 2 2 1
Posturile RT 2 2 2,5 3 1

Tabelul 4.19 – Valorile coeficientului  de utilizare al timpului de lucru al postului

Coeficientul η de utilizare al timpului de
lucru al postului,în dependenţă de
Tipurile posturilor de lucru
numărul de schimburi
1 schimb 2 schimburi 3 schimburi
Posturile RZ:
lucrările de curăţare 0,98 0,97 0,96
lucrările de spălare 0,90 0,88 0,87
Posturile RT 0,98 0,97 0,96
Posturile de diagnosticare 0,90 0,88 0,87
Posturile RC ( zonă de RC a automobilelor și RC a caroseriei) 0,98 0,97 0,96
Posturile de vopsire 0,90 0,88 0,87

Tabelul 4.22 – Normativele suprafeţelor specifice fd ale depozitelor

Suprafaţa specifică a depozitului la
Denumirea depozitului 1 unitate de mijloace de transport, m2
autoturisme autobuze autocamioane
Piese de schimb 0,20 0,44 0,40
Materiale de exploatare 0,20 0,44 0,40
Agregate şi ansambluri 0,15 0,30 0,25
Materiale lubrifiante 0,15 0,18 0,16
Vopsele 0,04 0,06 0,05
Instrumente 0,01 0,015 0,015
Metale 0,02 0,03 0,025
Anvelope 0,16 0,26 0,24

Tabelul 4.23 – Valorile coeficientului de corectare Kс1

Parcursul mediu zilnic al Coeficient de Parcursul mediu zilnic al Coeficient de
automobilului, km corectare, Kс1 automobilului, km corectare, Kс1
100 0,8 250 1,0
150 0,85 300 1,15
200 0,9 350 1,25

14
 Tabelul 4.24 – Valorile coeficientului de corectare Kс2
Numărul mijloacelor de transport Coeficient de corectare, Kс2
până 50 1,4
peste 50 până 100 1,2
peste 100 până 150 1,15
peste 150 până 200 1,1
peste 200 până 300 1,0
peste 300 0,95

Tabelul 4.25 – Valorile coeficientului de corectare Kс3

Tipul mijloacelor de transport Coeficient de corectare Kс3
Autoturisme:
de clasă foarte mică 0,6
de clasă mică 0,7
de clasă medie 1,0
Autobuze:
de clasă foarte mică 0,4
de clasă mică 0,6
de clasă medie 0,8
de clasă mare 1,0
de clasă foarte mare 1,4
Autocamioane:
de capacitate foarte mică 0,5
de capacitate mică 0,6
de capacitate medie 0,8
de capacitate mare:
peste 5,0 până 6,0 t 1,0
peste 6,0 până 8,0 t 1,2
de capacitate foarte mare:
peste 8,0 până 10 t 1,3
peste 10,0 până 16,0 t 1,5

Tabelul 4.26 – Valorile coeficientului de corectare Kс4

Înălţimea depozitării, m Coeficient de corectare, Kс4
3,0 1,6
3,6 1,35
4,2 1,15

4,8 1,0
5,4 0,9
6,0 0,8

Tabelul 4.27 – Valorile coeficientului de corectare Kс5

Coeficient de corectare,
Categoria condiţiilor de exploatare ale automobilelor
Kс5
I 1,0
II 1,05
III 1,1
IV 1,15
V 1,2

15