Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
După ce-a venit alt vin și-am închinat iar, într-o vreme a rămas
capitanul Isac de la Balabanești puțintel mâhnit, și, cuprinzând pe comisul
Ionita de umar, a oftat ș-a zis, uitându-se spre pâcla munților, la asfintit:
- Săracă țară Moldoveneasca! Erai mai frumoasă în tinerețele mele! Pe
urma s-a întors spre Ancuța, tulburat, îngânând cel din urma viers al
lautarilor[...]. Iar noi am rămas tăcuți, căci am înteles că mazâlul vrea să ne
spuie întâmplarea lui de demult.
- Domnilor și fraților, a vorbit căpitanul Isac de la Bălabanești, -
ascultati ce mi s-a întâmplat pe-aceste meleaguri, când eram tânar. De-
atuncea au trecut ani peste douazeci ți cinci. Catastihul acelor vremuri a
început să mi se încurce. Eram un om buiac și ticaloș. Calul meu sta hojma
cu șaua pe dânsul și bătrânii mei nu-mi vedeau obrazul cu saptamânile.