Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Forta generala a muschiului depinde si de sectiunea lui transversala (un muschi poate ridica
o greutate de 6 kg. pe un cm2 de sectiune).
Este important de remarcat faptul ca tipurile de fibre musculare si subcategoriile lor sunt
solicitate in mod diferite in functie de intensitatea antrenamentului (incarcatura greutatii).
In eforturile de forta de tip maximal (mai ales la forta/viteza) care depasesc 80% din
posibilitatile momentane, participarea fibrelor rapide IIb este preponderenta. La greutatile mici
sunt solicitate numai fibrele de tip I (ST).
O serie de autori (MacDougal 1982, Bischoff 1990, Mikesky 1991) citati de J. Weineck
(1999) remarca fenomenul – controversat de altfel – de multiplicare a fibrelor musculare dupa o
hipertrofie puternica.
Organismul uman este inzestrat cu sisteme (in principal SNC) care contracareaza efectele
stimulilor interni si externi provocand reactia de adaptare si apoi de instalare a homeostaziei.
Variatia stimulilor antrenamentului (a intensitatii si volumului) provoaca noi reactii de adaptare
(SNC, SNP, metabolism) care duc la dezvoltarea si perfectionarea sistemului functional
neuromuscular.
Peste aceste incarcaturi organismul uman apeleaza la rezerve autonome care se obtin prin
antrenament sau medicatie.
Exista situatii in care acesti factori duc – pentru moment – la dezvoltarea unei forte
instantanee care depaseste cu 10-15% forta maximala de moment si care poate duce la
performante peste cele planificate.
Cercetarile indica o eficienta mai mare a contractiilor musculare mai lungi (20-30 secunde)
in defavoarea celor scurte in dezvoltarea fortei maximale.
greutatea ridicata printr-un exercitiu (impinsde la piept din culcat = 100 kg.);