Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cap 5 Capitaluri Proprii
Cap 5 Capitaluri Proprii
Ca mărime, se determină:
Total capitaluri proprii = capital social + prime de capital + rezerve din reevaluare +
rezerve + rezultatul reportat + rezultatul exerciţiului financiar
Datorii pe termen lung, (datoriile care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an)
reprezintă resurse financiare străine, furnizate pe termen mediu şi lung, de terţe persoane în
raport cu întreprinderea.
În mod concret, acestea se identifică cu împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, credite
bancare pe termen mediu şi lung, datorii legate de participarea în cadrul întreprinderilor în
participaţie sau asociative, datoriile privind concesiunile şi locaţiile de gestiune, alte datorii şi
împrumuturi, precum şi dobânzile aferente.
Din punct de vedere financiar capitalurile agenţilor economici reprezintă componente ale
pasivului patrimonial, destinate finanţării pe o perioadă mai mare de un an a activului
patrimonial.
I. Capitalul propriu este sursa financiară nerambursabilă concretizată în: aporturi sub formă de
capital social şi prime de capital, rezerve din reevaluare, rezervele, rezultatul exerciţiului
precedent, profitul rămas nerepartizat din anii precedenţi şi subvenţii pentru investiţii.
Capitalul social este sursa proprie permanentă a întreprinderii şi are un caracter avansabil, el
fiind constituit la înfiinţarea întreprinderii prin aportul în natură şi/sau în numerar al
proprietarilor sau asociaţilor.
Capitalul social se împarte în capital subscris nevărsat şi capital subscris vărsat.
Capitalul subscris nevărsat este capitalul pe care proprietarii sau asociaţii sau angajat să-1 pună
la dispoziţia întreprinderii societare. În măsura în care capitalul este eliberat sau capitalizat
efectiv în bani şi/sau în natură, el devine capital subscris vărsat.
Capitalul social este divizat în acţiuni sau părţi sociale, în raport de natura juridică şi economico
- financiară a societăţilor comerciale.
2
A. Creşterea capitalului social se poate realiza prin:
• noi aporturi în natură şi/sau numerar – presupune creşterea surselorfinanciare proprii prin
emisiunea de noi acţiuni, la preţ de emisiune. Dacă preţul de emisiune este mai mare decât
valoarea nominală a vechilor acţiuni, atunci diferenţa o reprezintă prima de emisiune.
Înregistrările contabile sunt similare celor de la constituirea capitalului:
subscrierea noilor acţiuni:
456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul” = % 1011 ”Capital subscris nevărsat”
1041 ”Prime de emisiune”
realizarea aportului:
%= 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”
Clasa 2, Clasa 3
5121 ”Conturi la bănci în lei”
trecerea capitalului subscris aferent creşterii de capital la categoria ”vărsat”:
1011 “Capital subscris nevărsat” = 1012 ”Capital subscris vărsat”
• conversia obligaţiunilor în acţiuni – asigură diminuarea datoriilor pe termen lung rezultate din
emisiunea de obligaţiuni concomitent cu creşterea capitalului social. Este posibilă numai cu
acordul obligatarului de a deveni acţionar în cadrul societăţii debitoare.
161 „Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni” = 1012 “Capital subscris vărsat”
• acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente – numai în cazurile în care nu există altă
modalitate de acoperire:
Primele de capital sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului 104 ”Prime de capital”-
acest cont ţine evidenţa primelor de emisiune, de aport şi fuziune;
Se creditează cu primele determinate cu ocazia emisiunii de noi acţiuni, aportului sau fuziunii, ca
diferenţă între preţul de emisiune, aport sau fuziune mai mare şi valoarea nominală a titlurilor,
mai mică.:
456 ”Decontări cu asociaţii/ acţionarii privind capitalul” = %
1011 ”Capital subscris şi nevărsat”
104 ”Prime de capital”
Se debitează cu utilizarea lor fie pentru majorarea capitalului, fie pentru majorarea rezervelor:
104 ”Prime de capital” = %
1012 ”Capital subscris vărsat”
106 ”Rezerve”
Soldul creditor reprezintă primele de emisiune, fuziune sau de aport la capital, neîncorporate la
capitalul social sau la rezerve.
4
Rezervele reprezintă, în principiu, profituri capitalizate în mod durabil de întreprindere până la
o decizie contrară a organelor autorizate. Ele se constituie din profiturile anuale şi din alte
resurse, cum sunt: rezervele din reevaluare şi primele de capital.
Evidenţa rezervelor se realizează cu ajutorul contului de capital 106 ”Rezerve”, dezvoltat pe
patru sintetice de gradul II:
1061 ”Rezerve legale” ţine evidenţa rezervelor constituite în proporţie de cel puţin 5 % din
profitul contabil anual înainte de impozitare (profitul brut) până la limita când rezerva atinge 20
% din capitalul social - la societăţile comerciale cu capital autohton şi regiile autonome - şi
25% la societăţile comerciale cu participare de capital străin.
Se creditează cu rezervele constituite din profitul brut:
129 ”Repartizarea profitului” = 1061 ”Rezerve legale”
Se debitează cu rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente, sau
destinate majorării capitalul social.
1061 „Rezerve legale” = %
1012 ”Capital subscris vărsat”
117 ”Rezultatul reportat”
Soldul creditor reprezintă rezervele legale constituite şi neutilizate.
1062 „Rezerve pentru acţiuni proprii”
1063 ”Rezerve statutare” ţine evidenţa rezervelor constituite anual din profitul net, în baza
prevederilor din statutul societăţii.
1068 ”Alte rezerve” nu sunt prevăzute de lege sau de statut şi pot fi constituite facultativ pe
seama beneficiilor şi din alte surse (primele legate de capital, rezerve din reevaluare), fiind
destinate acoperirii pierderilor, creşterii capitalului social, acordării de dividende şi în anii de
exerciţiu financiar care se încheie cu pierderi şi alte destinaţii stabilite prin hotărârea generală
a asociaţilor.
5
151 ”Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”= 7812 „Venituri din provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli”
Soldul creditor reprezintă provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli constituite şi neutilizate.