BERNARD MANIN

PRINCIPIILE GUVERNULUI REPREZENTATIV

Procedeul politic de tragere la sorti nu a fost o singularitate a democratiei ateniene.

Pana la guvernele reprezentative ,majoritatea regimurilor republicane au folosit procedeul de
tragere la sorti,chiar si poporul nostru (e drept limitat) .acest procedeu a fost folosit si de
republicile italiene in Evul Mediu si per. Renasterii.(Venetia si Florenta).de asemenea Statele
Unite la inceput si Franta ,incepand cu anul1792.
Au analizat aceste practici Harington,Montesquieu,Rousseau :tragerea la sorti si
alegerile electorale.Reflectiile asupra uneia sau alteia dintre proceduri au fost analizate de
mintile luminate ale perioadei.
I. ROMA

Nu a fost si nu s-a pretins a fi o democratie.

Polybe a spus : »Roma nu afost o democratie ci un regim de constitutie mixta »
P. a mai spus ca Roma a combinat –monarhia-consuli
-magistrati
-aristrocratia-senat
-democratia-poporul
Cele 3 puteri se limitau si se completau reciproc ,evitand abuzurile puterii.
Operele lui Cicero :Republica,De Legibus,au purtat marca lui Polybe.Ideile lui P. au fost
preluate si de Machiaveli in « Discursuri asupra primei decade de Tite-Live »
Notiunea guvernamantului mixt este astazi de mult uitat.El a stat la baza gandirilor politice
occidentale.Cetatenii romani erau repartizati dupa o ierarhie de clase, cu regularitate
revizuiti dupa un recensamant= republica cenzitara.
Norocul nu era criteriul exclusiv de functionare . Fiecare cetatean avea locul sau in acea
ierarhie.erau criterii militare , morale ,sociale, dar mai ales bogatia avea rolul principal.Pe de
alta parte totusi si cetatenii mai saraci aveau drept de vot ,dar nu chiar ca cei bogati ,ci mai
ales grupul din care fceau parte (nu individual).
Organizare
-comitiile centuriate= subdiviziuni militare si fiscale
-tribunele = subdiviziuni teritoriale.
Avantajul claselor dominante in aceste comitii era net superior,chiar daca clasele inferioare
erau mult mai numeroase.De alta parte magistratii erau de drept rezervati categoriilor
superioare de ordine cenzitara.Trebuiau sa apartina ordinului cavalerilor pentru a exercita
magistratura,iar ca senatori trebuiau sa fie batrani magistrati. Majoritatea magistratilor eau
alesi (cu exceptia regimului de dictatura).Niciunul nu era ales prin tragere la sorti.Deci la
Roma poporul isi alegea magistratii ,dar nu exercita magistratura.
Mobilitatea sociala si politica era posibila intre generatii.Un descendent al unui cetatean
dintr-o categorie inferioara putea sa ajunga magistrat ,doar daca era foarte bogat.Poporul nu
era limitat sa aleaga doar magistrati. Votau de asemenea legile si judecau unele
procese.Marea majoritate a legilor erau votate in comitiile tribune.,in care astazi istoricii vad
originea puterii populare.Trebiue mentionat ca initiativa legislativa o aveau magistratii.
Regimul roman s-a comportat ca o democratie directa ,dar initiativa legislativa nu a fost
niciodata a « primului venit ».
Deaoarece magistratii sunt alesi ,tragerea la sorti intervenea in adunarile poporului .In cadrul
comitiilor centuriate se tragea la sorti centuria care urma sa voteze prima.Aceasta se numea
centurie perogativa.
Comitiile centuriate numarau 193 de centurii repartizate pe 5 clase cenzitare.
Clasele dominante aveau prima clasa formata din –18 centurii de cavaleri
- 80 centurii de fantasini ,in total 98 din
193
Pe de alta parte centuriile nuaveau un numar egal de membri.Centuriile votau in ordine
ierarhica cenzitara.Scrutinul se oprea cand se obtinea majoritatea.Deci clasele inferioare nu
jucau un rol decat in cazul unui dezacord intre categoriile elevate.Poporul avea un cuvant de
spus numai in cazul unui conflict intre clasele superioare.
Sortii interveneau in comitiile tribune.Tragerea la sori era utilizata diferit in functie de
deciziile legislative si juridice.Tragerea la sorti determina ordinea de vot a tribunelor,deci
punctul din care incepea scrutinul.rezultatul votului fiecarei tribune era anuntat la scurt timp
dupa ce fiecare tribuna a terminat sa voteze chiar daca celealte continua sa voteze.
CONCLUZIE Spre deosebire de atenieni ,romanii nu au utilizat tragerea la sorti pentru
egalitate.In republica cenzitara romana ,tragerea la sorti a fost utilizata pentru o intelegere
politica intre clasele dominante si popor.

REPUBLICILE ITALIENE

Primele comune italiene care s-au constituit in sec.XI si XII au folosit tragerea la sorti pentru
alegerea magistratilor.
S-au folosit 3 procedee asemanatoare :
- alegeri indirecte
- desemnare magistratilor sau membrilor consiliului, demisionari
- tragerea la sorti, « alegerea prin soarta »
Florenta 
- au utilizat tragerea la sorti pentru selectionarea diferitilor magistrati sau chiar membrii
din Signoria.
Putem schita 2 perioade republicane
I .intre 1328 –1434 –primul sistem republican.In 1328 s-au adoptat reforme =
sistem institutional republican pana la ajungerea la putere a fam, Medicis in 1434. Din 1434
Medicis au mentinut aparent structura republicana ,dar controlau guvernamantul gratie
clientelei lor si a unor subterfugii politice. De aceea acest regim nu este considerat
republican.
II repulica si-a revenit cu revolutia dela 1494 si s-a mentinut pana in 1512.
Medicis au revenit la putere si au dominat din nou timp de 15 ani.
Ultima oara republica a reinviat in 1527 pana in 1530 ,cand a disparut definitiv pentru a face
loc unei forme de guvernamant ereditara.
Se poate spune ca intre 1492-1512 si 1527-1530= al II lea sistem republican.
In I si al II lea sistem= selectia magistratilor se facea in urma unui scrutiny de aprobare
(squittinio) cand se tragea la sorti in mod aarbitrar numele magistratilor (dintr-un
sac).scrutinul de aprobare era secret.Ei erau audiati de squittinio ,numele gata alese de
nominatori.Era o modalitate de preselectie. Pe de alta parte in per. republicane ,multe
dispozitii garantau rotatia sarcinilor.
In sec. XIV accesul la magistratura era controlat de aristrocratie (Ottimati)
Cetatenii care nu erau din aristrocratie puteau urca scara sociala ,doar daca aveau sustinere
si doar daca erau propusi de catre bogatasi la tragere la sorti

Venetia
- au folosit tragerea la sorti ,dar altfel :au facut un sistem de desemnare a mag
istratilor , recomandat de Harington pentru republica ideala Oceania.
 - Sortii nu intervin in acest sistem decat pentru a selectiona membrii care propun
candidatii Marelui Consiliu(nominatori).Acest comitet a fost desemnat dupa o
procedura care combina tragerea la sorti cu alegerea .
Nominatorii venetieni propuneau mai multe nume pentru fiecare sarcina a puterii.
Numele propuse erau imediat supuse la vot in Marele Consiliu..Pentru fiecare
magistratura era candidatul care a obtinut cele mai multe voturi.Membrii Marelui
Consiliu nu intelegeau decat o mica parte a populatiei.Erau membrii prin
ereditate ,descendentii celor care au admis reforma din 1297.

TEORIA POLITICA A ALEGERILOR SI A TRAGERILOR LA SORTI SE. XVII SI

XVIII

HARINGTON
-Faptul ca senatul sau Consiliu a fost ales prin tragere la sorti a privat Atena de binefacerile
naturale si necesare ale unei aristrocratii.Respinge folosirea tragerii la sorti in numirea in
functii publice:”Oamenii lasati liberi ii recunosc spontan pe cei mai buni dintre ei”

MONTESQUIEU

-Sufragiul prin sorti este natura democratiei,sufragiul prin alegeri este natura aristrocratiei.
Sortii lasa fiecarui cetatean speranta rezonabila ca isi serveste patria.El sustine ca tragerea la
sorti este defectuoasa prin ea insasi ,putand ajunge oamenii incompetenti la putere.
Pe de alta parte alegerile nu dau nimanui o sansa rezonabila de a promova.

ROUSEAU

La fel spune ca tragerea la sorti este a democratiei si alegerile ale artistrocratiei.

Sunt 2 procedee de selectionare a guvernantilor = in cartea Contractul social

Dupa R. Democratia= poporul este suveran ,guvernamantul in democratie = poprul face

legile si le executa.Tragerea la sorti are inconvenientul intr-o democratie ca norocul are cel
mai important cuvant.
Pe de alta parte in artistrocratie „printul „ alege „printul”,iar guvernamantul se conserva prin
el insusi ,daca voturile sunt bine asezate..Intr-o artistocratie regulile electorale trebuie tinute
in miinile suveranului. El trebuie sa stabileasca prin legi forma de alegere a magistratilor ,
pentru ca alfel nu se poate evita caderea intr-o aristocratie ereditara.
Pe de alta parte aristocratie este un regim excelent pentru ca diferentele dintre cetateni sa se
adanceasca.

Principiul de distinctie

Fondatorii guvernelor reprezentative erau dispusi sa accepte ca la repartizarea functiilor

publice nu au fost cea mai justa interpretare in ceea ce priveste consimtamantul liber si egal
al cetatenilor.Conditia sociala a alegatorilor era diferita in tarile cu regim reprezentativ;
dreptul la vot era de ex. foarte restrans in Anglia ,fata de Statele Unite sau Franta
revolutionara.,dar la fiecare nivel fixat ,dand acces la electorat, se urmarea obtinerea
alegatorilor cu un statut ridicat.
Guvernul reprezentativ a fost instituit cu credinta ca cetatenii alesi sunt cetateni distinsi ,
deosebiti de cei care ii aleg.Acesta se numeste principiul distinctiei..

ANGLIA
-accesul la Camera Comunelor a fost rezervat cercurilor sociale instarite . Prima revolutie a
deschis usi in jocurile politice .Inainte de revolutie,selectia parlamentarilor se facea din inalta
societate,pe linie ierarhica . Cu revolutia , disputele in alegeri s-au inmultit pentru ca elitele
locale s-au divizat din considerente politice si religioase.Astfel procedeul era alegerile ,dar
candidatii se alegeau tot din randul elitelor.

FRANTA
-Adunarea Constituanta a stabilit un drept de vot , incomparabil cel mai comentat. Astazi
pare destul de ingradit. Trebuia sa platesti o contributie directa egala cu valoarea a 3 zile de
lucru ,pentru a fi cetatean activ. Pe de alta parte femeile,servitorii ,vagabonzii nu aveau drept
de vot. =cetateni pasivi.
Corpul electoral definit in 1789 avea in jur de 44000000 cetateni.El era ingradit si de varsta.
Deci ,in Franta ,raporturile din guvernul reprezentativ a nascut „puterea numarului”.
In 1789 Ad. Constituanta a decis ca pot fi alesi in Adunarea Nationala doar acei care
indeplineau o dubla conditie: aveau o proprietate funciara si de a plati un impozit :”marc
d”argent”

STATELE UNITE

Mai mult ca in Franta sau Anglia ,combinatia dintre principiul dinstinctiei si cara terul
popular al regimului reprezentativ a luat o forma exemplara . Constitutia di Philadelphia are
o forma apropiata de Franta.Au optat pentru cea mai deschisa solutie Alegatorii din fiecare
stat trebuiau sa satisfaca conditii cerute alegatorilor din Camera cea mai numeroasa din
parlamentul statului,referindu-se numai la alegerile Camerei reprezentantilor.In sfarsit dupa
Constitutia adoptata in 1787 ,senatorii trebuiau alesi de parlamentele diferitelor state.,iar
presedintele trebuia ales de un colegiu special de alegatori ,nominalizati de parlamentele
statelor.
Constitituantii din Philadelphia stiau evident foarte bine ca dreptul la vot era supus la unele
conditii in state.Decizia finala luata de Conventie trebuia totusi inlocuita in contextul sau.Ea
era de fapt cea mai deschisa (dupa cum spunea James Wilson) posibilitatilor discutate la
Philadelphia.Era ,in sfarsit,printre delegati,un curent favorabil de a fixa in constitutia
federala o conditie de proprietate pentru alegerile din Congres.O astfel de conditie ar reduce
intelegerea corpurilor electorale in cateva state,ca Pensylvania ,unde era in vigoare decat o
cenzura fiscala si aceea destul de mica.
Morris cerea ,de ex,o conditie de proprietate care ar avea rezervat un drept de vot federal
decat proprietarilor de pamant.Spunea ca cei ce nu aveau pamant erau vulnerabili la coruptie
si deveneau instrumente in miinile celor bogati.El a obtinut pentru acesta aprobarea lui
Madison,care considera proprietarii de pamant cei mai siguri aparatori ai libertatii
republicane.Deci Madison era de acord pentru introducerea conditiei de proprietate funciara.
Dar in acelasi timp el credea in opozitia populara .Pana la urma ,a sustinut o conditie de
proprietate ,dar nu necesar proprietate funciara.

Debutul american din 1787 are o importanta capitala pentru intelegerea guvernului
reprezentativ.Acest privilegiu era pentru o mare parte ,pozitia cea mai aparata de anti-
federalisti.Ei au formulat o conceptie posibila si puternica a reprezentarii. Au acceptat fara
rezerva necesitatea diferentei functionale dintre guvernanti si guvernati Ei au sperat ca
guvernul reprezentativ va fi un guvern popular,iar reprezentantii vor deveni pe cat posibil
ca alegatorii lor ,impartind aceleasi conditii de viata si sa fie apropiati de ei.Acest concept al
reprezentrii a fost definitiv combatut in 1787.Debutul ratificarii arata un guvern
reprezentativ cu reprezentanti complet diferit de reprezentati ,situandu-se pe o scara inalta
de bogatie si talent.Regimul nu era nici republican nici popular,pentru ca reprezentantii erau
alesi,mai ales ca alegerile repetate faveau ca reprezentantii sa nu mai raspunda de actele lor in
fata poporului.
Pe de alta parte problemele constitutionale ale reprezentarii au demonstrat o puternica
mobilitate .Istoria lumii occidentale a putut fi vazuta sub un anumit unghi ca o extensie
progresiva a principiului diviziunii muncii.Idealul asemanarii dintre clasele de jos si
superioare este modalitatea cea mai mobilizatoare de reconciliere a diviziunii muncii si
democratiei
In al treilea rand ,in America s-a inteles foarte repede ca superioritatea alesilor in raport cu
alegatorii putea in majoritatea cazurilor sa fie obtinuta prin simplul joc al procedurii
electorale ,fara nici o conditie legala de eligibilitate.