La 24 ianuarie 2023 se împlinesc 164 de ani de la Unirea

Principatelor Române sau Unirea Mică.

Acest eveniment este
considerat a fi primul pas
important pe calea înfăptuirii
statului național unitar român ,
după ce la 5 ianuarie 1859 ,
Alexandru Ioan Cuza a fost
ales în unanimitate domn al
Moldovei , iar la 24 ianuarie
este ales și domn al Țării
Românești. Ţelul comun de
unire a românilor într-un
singur stat a fost atins la 1
decembrie 1918, când a avut
loc Unirea Transilvaniei,
Banatului, Crişanei şi
Maramureşului cu România.
 Premise
Unirea celor două Principate a fost un
proces care a început în 1848, bazat
pe puternica apropiere culturală și
economică între cele două țări. În 1848
s-a realizat uniunea vamală între
Moldova și Țara Românească în timpul
domniilor lui Mihail Sturdza , respectiv
Gheorghe Bibescu.
 Situația s-a schimbat în urma războiului
Crimeei din anii 1853-1856 , când Rusia a fost
învinsă de Marile Puteri.
Deznodământul războiului Crimeei a dus la
un context european favorabil realizării unirii.
După război , în 1856 , la Congresul de Pace
de la Paris , Marile Puteri au decis constituirea
unor Adunări Ad-hoc care să consulte populația
privind Unirea.
 În Țara Românească , Adunarea Ad-hoc a
fost majoritar pentru Unire , dar în Moldova
situația s-a complicat datorită amestecului
otomanilor care erau interesați să blocheze
Unirea.
 Astfel, caimacamul
( reprezentantul Porții) Nicolae
Vogoride a falsificat listele
electorale ale Adunării pentru a
obține un vot negativ.
Intrigile sale au fost
dezvăluite însă Marilor Puteri
și în urma presiunilor lor,
otomanii au fost nevoiți să
accepte decizia pentru Unire și
a Adunării din Moldova. Nicolae Vogoride
 Luând act de decizia majorității populației din cele două țări române
privind Unirea, în perioada 10/ 22 mai – 7/ 19 august 1858 Marile Puteri au
organizat Conferinţa de la Paris , desfăşurată cu participarea
reprezentanţilor celor 7 puteri garante.
La 7/ 19 august 1858 a fost adoptată Convenţia de la Paris ce stabilea
Statutul Internaţional al Principatelor şi organizarea internă a acestora:
-Unirea celor două principate sub numele de „ Principatele Unite ale
Moldovei şi Valahiei ”
-Cele două state urmau să fie conduse separat de doi domni , două guverne ,
două adunări legiuitoare
- Erau înfiinţate la Focşani o Comisie centrală pentru elaborarea legilor
comune celor 2 ţări şi o Înaltă Curte de Casaţie
- Desfiinţarea Regulamentelor Organice
- Alcătuirea de adunări elective pe baza votului censitar care să aleagă domnii
principatelor
 Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza
În Moldova , la Iași, a fost ales în
unanimitate , la 5 ianuarie 1858 ,
liderul unionist Alexandru Ioan Cuza,
reprezentantul " Partidei Naționale".
Întrucât în textul convenției nu se
stipula că domnii aleși în cele două
Principate să fie persoane separate ,
conducătorii luptei naționaliste au
decis alesul Moldovei să fie desemnat
și în Țara Românească.
Într-o ședință de secretă a
Adunării , deputatul
Vasile Boerescu a propus
la 24 ianuarie 1858
alegerea lui Alexandru
Ioan Cuza, aceasta fiind
acceptată în unanimitate.
Astfel s-a făcut primul
pas către definitivarea
Unirii Principatelor
Române.

Vasile Boerescu
 Recunoașterea internațională a Unirii
Situația creată în cele
două Principate a
fost dezbătută în
cadrul Conferinței
Internaționale
deschise la Paris
între 26 martie/7
martie 1859- 25
august / 6
septembrie 1859.
 Franța , Rusia , Anglia, Prusia și Sardinia au
recunoscut dubla alegere.
Imperiile austriac și otoman s-au arătat inițial
nemulțumite , prima fiind neliniștită de perspectiva
consolidării statului român , cealaltă urmărind unele
avantaje materiale.
La 4/ 16 decembrie 1861 , Poarta Otomană emitea
Firmanul prin care era de acord cu Domnia unită însă
doar în timpul domniei lui Cuza.
 Urmări
După recunoașterea internațională a Unirii ,
a urmat unificarea guvernelor și a
Camerelor celor două Principate.
La 22 ianuarie 1862 s-a format primul
guvern unic al Principatelor Unite , condus
de conservatorul Barbu Catargiu și o
singură Adunare Legiuitoare , iar la 24
ianuarie 1862 își deschidea lucrările
Parlamentul Unic , în care Alexandru Ioan
Cuza proclama Unirea definitivă a
Principatelor , sub numele de România, iar
orașul București devenea capitala noului
stat.
Barbu Catargiu
Ziua de 24 ianuarie a fost declarată zi de sărbătoare legală în urma
unei propuneri legislative semnată de 106 parlamentari , aparținând
mai multor partide politice , care a fost avizată favorabil la 18
martie 2014 de către Comisia pentru Cultură a Senatului.
În expunerea de motive se arată că ” 24 ianuarie semnifică, practic,
ziua de naștere a Statului Naţional Modern Român şi trebuie ca
românii să nu uite acest lucru. (...) Recunoaşterea ca sărbătoare
legală este un gest simbolic care conferă acestei sărbători statutul
bine meritat, deoarece există un adevăr istoric de netăgăduit:
România s-a născut la Iaşi!".
 Senatorii au adoptat un amendament, potrivit căruia ziua
de sărbătoare legală este nelucrătoare.

Proiectul de lege a fost adoptat de către Senat la 2 iunie

2014 şi , ulterior, de către Plenul Camerei Deputaţilor , la 3
decembrie 2014, iar la 16 decembrie 2014, preşedintele Traian
Băsescu a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru
declararea zilei de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor
Române - ca zi de Sărbătoare Naţională.
„Hora Unirii”-
cunoscutul cântec pe
versurile poeziei cu
acelaşi nume scrisă de
Vasile Alecsandri şi
publicată pentru întâia
dată, la Iaşi, în numărul
51 al revistei „Steaua
Dunării”, însoţeşte de
atunci marele
eveniment.