Săptămâna Nebunilor

Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei din Calendarul creștin ortodox era numită în Calendarul popular
și Săptămâna Nebunilor.
După un important sezon de nunți început imediat după Bobotează și încheiat la Lăsatul Secului de Paști,
românii mai acordau o săptămână căsătoriei celor cu șanse mai mici la selecția maritală: handicapați,
văduvi, fete cu copii din flori și alții. Cete de bărbați se îmbrăcau în Săptămâna Brânzei cu haine femeiești
și mergeau prin șezători unde luau fetele și nevestele la joc, improvizând, spre buna dispoziție a celor
prezenți, diferite dansuri. Ziua cutreierau satul pentru a face alte nerozii, nebunii și glume. O nuntă parodie
a acestor nefericiți se desfășura în ziua Lăsatului Secului de Clisă prin satele bănățene. După ce se mascau
în mireasă, mire, popă, dascăl, nași, nuntași de rând porneau pe ulițele satului cu govia (mireasa) și mirele
în frunte. Pe drum țucau (sărutau) fetele și nevestele tinere, se repezeau după copii, speriindu-i. Cununia
se desfășura la un pom în care se anina un clopot. De la pomul cununiei cortegiul se îndrepta spre râu,
unde însurățeii se spălau pe mâini cu apă turnată dintr-o vadră. Mascații mergeau apoi pe la casele
oamenilor unde erau cinstiți cu rachiu, ca la ospețele adevărate.
Ion Ghinoiu – Calendarul țăranului român. Zile și mituri (Univers Enciclopedic Gold, 2019)