Constelaţii şi stele în astronomia populară

românească
Tradiții și semnificații
Oamenii au fost întotdeauna fascinaţi de cer şi de miliardele de stele care sclipesc în nopţile senine,
transmiţând mesaje din lumea divină şi din lumea de dincolo.

În astronomia populară românească, stelele au fost întotdeauna surse de informaţii pentru comunitate.
Fie că anunţau dezlegarea la brânză după zilele de post, fie întăreau credinţa în existenţa lui Dumnezeu
sau ilustrau componenta creştină a poporului român, stelele şi constelaţiile au făcut parte integrantă din
viaţa satului românesc.

Constelaţia Cassiopeia era văzută în comunitatea tradiţională ca fiind un scaun divin, fapt pentru care a
fost botezată Scaunul lui Dumnezeu. În zilele senine de iarnă, constelaţia Cassiopeia se poate vedea pe
cer sub forma unui scaun, iar de aici şi până la a primi denumirea de Scaunul lui Dumnezeu nu a mai fost
decât un pas, căci ţăranul român, în rugăciunile sale, a ridicat mereu ochii spre cer, convins fiind că
Dumnezeu sălășluiește printre stele.

Dar lumea satului românesc avea o legătura tainică şi profundă atât cu teluricul, cât şi cu divinitatea, iar
steaua Vega a fost asimilată ciobanului, în timp ce cele patru stele care formează un paralelipiped nu
puteau fi decât oile acestuia, oieritul fiind una dintre cele mai vechi ocupaţii de pe aceste meleaguri. Aşa
a ajuns constelaţia Lyra să fie denumită Ciobanul cu oile în astronomia populară. Se ştia foarte bine că
odată cu apariţia Ciobanului pe cer, ziua de post de încheia şi oamenii primeau dezlegare la brânză.

Steaua Polară, cea mai strălucitoare stea din constelaţia Ursa Minor, a primit denumirea populară de
Candela Cerului.

În tradiţia populară românească Carului Mic şi Carului Mare li s-au atribuit roluri extrem de precise. Se
spunea că împăratul Traian a cărat prizonierii daci la Roma cu Carul Mare, în timp ce căpeteniile acestora
au fost duşi cu Carul Mic.

În constelaţia Lebedei sau Cygnus, ţăranii români au văzut cel mai important simbol al creştinismului –
Crucea. Această constelaţie căreia ţăranii români i-au atribuit putere divină se poate observa foarte
bine pe perioada verii.
Constelaţia Lira
Este cunoscută și ca Oierul sau Ciobanul-cu-oile. Steaua sa principală, Vega (α Lyr), constituind unul din
colțurile asterismului Triunghiului de Vară, este una dintre cele mai luminoase stele de pe cerul înstelat.
Începând din nord, constelația Lira se învecinează cu Dragonul, Hercule, Vulpea și Lebăda.

Lira este vizibilă din emisfera nordică, din primăvară până în toamnă, aflându-se vara la zenit în zonele
temperate. Din emisfera sudică este văzută foarte jos pe cerul nordic în timpul lunilor de iarnă.