Haralambie, patron al ciumei

Haralambie, sfântul mucenic prăznuit de Biserica ortodoxă în ziua de 10 februarie, este apărător împotriva
bolilor. El ar ţine bolile legate în lanţ, în special ciuma, pentru a le slobozi când oamenii îi nesocotesc ziua.
Ca personaj profan, Haralambie ar fi fost păstor, motiv pentru care a fost ales patron al animalelor
domestice. El apără oamenii şi vitele de îmbolnăvire, dar şi de fiarele pădurii. Pentru a-i câştiga
bunăvoinţa, se efectuau, de la zonă la zonă, diferite obiceiuri: se ajuna, se împărţeau pomeni, se stropeau
vitele şi pomii fructiferi cu agheasmă, se făceau farmece şi vrăji, erau interzise activităţile casnice legate
de prelucrarea lânii şi pieilor de animale etc. (Bucovina, Maramureş, Moldova, Muntenia).

Tradiții de Sfântul Haralambie:

Se spune că în vremea când Dumnezeu împărțea pravila fiecărui sfânt, Haralambie a întârziat. Ca să nu-l
lase să plece cu mâna goală, Dumnezeu i-a dat o cățea legată la gât cu un lanț de aur. Sf. Haralambie ținea
Ciuma legată de lanț și o slobozea numai când oamenii își pierdeau credința; atunci ciuma decima
populația. Fiindcă tămăduia oamenii și animalele fără plată, lumea l-a făcut sfânt pe Haralambie, patron
al ciumei, prăznuit în 10 februarie.
Sfântul Haralambieeste văzut în tradiția populară românească ca făcător de minuni, apărător de boli, dar
mai ales de ciumă. Tradiția spune că de Sfântul Haralambie, oamenii cer preotului să facă agheasma la
biserică, care apoi este băută pentru sănătate. Aceasta se mai folosește la stropitul gospodăriilor, a vitelor
și a pomilor.
Tot la biserică oamenii obișnuiesc să ducă în această zi colivă și colaci, pentru a le sfinți preotul. Colacii și
coliva se dau persoanelor bolnave. Tot din coliva sfințită se ung pomii la tulpini, ca să nu se usuce în timpul
verii. Se fac turte și se împart pe la vecini.
Se fac pomeni pentru cei care au avut o moarte grea.
Orice om care ține ziua de Sfântul Haralambieprin post și nelucrare, va fi sănătos tot timpul anului.
Cine ține această sărbătoare are parte de cai buni și sănătoși, nu le șchiopătează vitele și nu le mănâncă
lupii.
Se ține pentru câmp, ca sa nu distrugă gândacii și viermii recolta.
Dacă plouă în ziua de Haralambie, va mai ploua încă patruzeci de zile la rând.
În Transilvania, oamenii duc în această zi la biserică, mălai, grăunțe și sare. După ce sunt binecuvântate de
către preot, le dau ca hrană animalelor din gospodărie, pentru a fi sănătoase tot anul. Se păstrează însă o
parte din această hrană a vitelor, ca leac pentru eventuale boli ale acestora.