Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dispneea
Dispneea
Sub raport pathogenic, biologic si clinic, dispneea reprezinta asadar, de cele mai multe
ori, expresia unei disfunctii respiratorii, a unei tulburari, deficient a functiei
respiratorii in general, a metabolismului gazos din organism si in primul rand a CO2;
dar poate fi uneori, mai rar , expresia unor procese independente de functia
respiratorie, de metabolism gazos, procese care nu altereaza aceste functii si nu prin
ele influenteaza mecanismele respiratiei, ci prin actiuni de alt ordin asupra centrilor
respiratori sau asupra elementelor custiitoracice, respective a aparatului efector al
miscarilor de respiratie.
Dispneea insasi, prin unele caractere propri, poate ajuta mult orientarii diagnosticului,
in unele cazuri (si uneori chiar precizarii acestuia). De aceea este bine sa fie cunoscute
formele de dispnee , care prin anumite particularitati ale lor au o valoare diagnostic.
Dispneea rara, cu accentual pe inspiratie (bradipneea inspiratorie) indica o
obstructive incomplete a cailor respiratorii: mai ales cand este constienta si active si se
insoteste de tiraj (depresiunea gropilor supraclaviculare si a spatilor intercostale, in
inspiratie) si de cornaj (un zgomot inspirator laringian); mai putin intensa aceasta
forma de dispnee apare si in paralizii ale muschilor respiratiei (in mielite polinevrite) .
Dispneea rara, cu accent pe expiratie (bradipneea expiratorie) este
caracteristica pentru astmul bronsic in acces ( in cazul in care respiratia este un plus,
activa si zgomotoasa- suieratoare); mai putin pronuntata, poate sa apara si in
emfizemul pulmonar cu bronsita-bronsiolita cronica.
Dispneea accelerate (polipneea) este forma cea mai comuna, banala a dispneei.
Se intalneste in mai toate afectiunile respiratorii ( pneumopatii acute si cornice),
circulatorii cu rasunet respirator( insuficiente cardiace, arterite pulmonare, infarcte
pulmonare), procese toracodiafragmatice influentand dinamica respiratorie (nevralgii,
meteorism, ascite, inflamatii parietale) , in anemii, toxiinfectii. De aceea nu are o
valoare semiologica speciala.
Dispneea dezordonata, neregulata, anarhica este mai totdeauna de origine
extrarespiratorie si poate fi produsa fie de procese cerebrale (vasculare, encefalize,
neoplazice) de procese patologice cu rasunet sanguine toxic ( intoxicatie cu alcool,
CO, uremie, insuficienta hepatica, toxine microbiene in infectii), de actiuni reflexe sau
psihice, ( dureri vii colici, emotii violente, stari de soc, insolatie, incorsari nervoase,
stari nevrotice); In fine, de procese toracodiafragmatice (mai rar).
O forma particulara, in cazul acestor dispneei dezordonate, o constituie
dispneea nevrotica (care survine mai ales la bolnavi nevrotici, anxiosi, isterici , mai
ales la femei); si are un aspect uneori ciudat, curios: bolnavul acuza incapacitatea de a
respire bine, de a introduce aer sufficient in plamani si face eforturi de a inspira adanc,
apoi dupa cateva astfel de eforturi are respiratie ampla, prelungita, uneori zgomotoasa
si usuratoare ca un oftat; dar aceste fenomene se produc mai ales in repaus si nu in
effort, si nici nu impiedica pe bolnav a face eforturi(nu se insotesc deci de fenomene
de insuficienta respiratorie sau circulatorie), sunt deseori influentate de stare mintala a
pacientului ( fiind accentuate de starile de tensiune emotionala, mai ales de anxietate,
fiind scazute pana la disparitie de distrugerea atentiei), dispar in somn si nu rareori
sunt incadrate de diferite tulburari de tip nevrotic).
O alta forma particulara de dispnee neregulata este asa numita blockpnee:
respiratia se face cu atentie si cu intreruperi; miscarile respiratorii fiind reduse in
amploare, neregulate, inegale, dezordonate, ezitante; oprindu-se deseori la inceputul
sau mijlocul inspiratiei, mai rar a expiratiei. Se intalneste in afectiuni parietotoracice
dureroase (fracture, nevralgii, intercostale, tumori osoase, mialgii vii) apoi in angina
pectorala si in infarctul miocardic.
Exista si dispnei neregulate dar periodice, cu perturbare ritmica (disritmii
respiratorii): sunt patru forme relative caracteristice ca aspect sic a substract. Este bine
sa fie cunoscute pentru valoarea lor semnificativa, diagnostic.
Dispneea Cheyne-stokes consta in ciclul respiratorii in care respiratia se
accelereaza, atinge un maxim, se intrerupe scurt, apoi descreste treptat pana la apnee ,
care dureaza 10-15 secunde dupa care ciclul reincepe. Apare in afectiuni ale sistemului
nervos central care se repercuteaza asupra centrilor respiratori (tumori, hemoragii,
encefalite) si in intoxicatia acestor centri (uremie, insuficienta hepatica toxice exogene
si efectii grave depresoare, staza cerebrala prin insuficienta cardiaca). Poate sa apara si
la batrani (datorita aterosclerozei in centri) si la personae foarte obosite in timpului
somnului profund, la munte (aer rarefiat).
Dispneea Kussmaul consta in o respiratie in patru timpi egali: inspiratia ampla
energica, profunda, zgomotoasa, destinzand toracele la maximum, apoi pauza dupa
care urmeaza o expiratie sacadata, gemand, apoi iar pauza si ciclul se reia. Exista
asadar, pauza nu numai intre expir si inspirul urmator, dar si intre inspir si expir (care
normal sunt grupate fara pauza). Dispneea aceasta apare in stari de acidoza si cu
deosebirea in diabetul acidozic; uneori, rar, in uremie, apoi intoxicatia cu alcool
metilic.
Dispneea Bouchut consta in inversarea tipului inspiratory normal, prin situarea
pauzei respiratorii nu intre expir si inspire ( ca in mod normal) ci intre inspire si expir,
care face sa se cupleze o expiratie scurta cu o inspiratie lunga si fortata care ii
urmeaza.Se produce in bronhopneumoniile infantile si se insoteste de bataile aripilor
nasului.
Dispneea Biot consta in inspiratii ample si zgomotoase, fie simple, isolate( mai
des) grupate dar neregulat, despartite de pause mari si inegale. Apare uneori in
meningite, se produc obisnuit, in stari comaptoase profunde, de orice cauza, indicand
un prognostic precvent, semnaland agonia.
Constienta dispneei cu senzatia lipsei de aer si senzatia nevoiei de a fosrta
active respiratia constituie si ea un element semnificativ cu valoare indicatoare in
privinta substratului acesteia: dispneea constienta si activa semnaleaza ca substratul ei
este dishematozic, ca la baza ei sta o tulburare accentuate a metabolismului gazos, ca
pacientul este in hipercapnie; si cauza acestei suituatii trebuie cautata in domeniul
aparatului respirator, aparatului cardiovascular, al mediastinului sau al componentelor
peretelui thoracic ;(procese traheo-bronho-pulmo-preulare, procese cardio-circulatorii,
mediastinale, parietotoracice si diafragmatice, cu insuficienta pulmo-respiratorie sau
cardiocirculatorie).
O exceptie: constienta este si dispneea nevrotica; pacientul acuza aceeasi
senzatie de lipsa de aer, se plange ca aerul nu patrunde sufficient in plamani, face
eforturi uneori penibile de a inspia adanc si dup ace reuseste in fine o respiratie
profunda, are o expiratie prelungita usuratoare, ca un oftat; dar fenomenul nu este
motivat dishematozic, pacientul este perfect echilibrat respirator si circulator, senzatia
de dificulate respiratorie nu e produsa de effort si nici nu ii impiedica eforturile si totul
se reduce la senzatia in sine si o vaga greutate de a destined toracele si a umple
plamanii cu aer fara semnificatie grava si fara consecinte patologice serioase.
Dispneea nevrotica poate alarma si insela uneori pe pacient si chiar pe medic,
de aceea trebuie cunoscuta pentru a fi identificata.
Circumstantele de producer a dispneei si modalitatile ei de desfasurare pot fi in
unele cazuri, foarte semnificative si pot ajuta serios, orientarii diagnosticului.
Dispneea de efort exprima totdeauna insuficienta hematozei, este totdeauna
expresia unei deficient a procesului metabolic gazos; si are cauza fie in procese
respiratorii ( trahea-bronho-pulmo-pleurale) fie in procese cardiovasculare cu
insuficienta cardiac stanga. Are deci, o importanta valoare semnalizatoare de alarma:
bolnavul este un suferind pulmorespirator sau cardiocirculator sau mediastinal cu
repercusiuni pulmocardiace.in directia aceasta trebuie sa se indrepte investigatiile
pentru precizarea diagnosticului.
Dispneea de decubit, aparand sau exagerandu-se in pozitie culcata a pacientului
denumita si ortopnee (fiindca impune bolnavului pozitia sezanda-ridicata) este legata,
ca si precedent mai ales de insuficienta cordului stang; dar poate sa apara si in
pneumopatii grave cu severa scadere a hematozei (pneumonii si plurezii massive,
pneumothorax sufocant) si chiar in procese extrarespiratorii care jeneaza mult
activitatea si functia respiratorie a plamanilor si poate si constractiile cordului si
circulatia sanguine (meteorism abdominal accentuat, ascites au tumori abdominale
massive, fracture costale care imobilizeaza respiratia, reduc ampliatiile respiratorii,
reduc ventilatia pulmonara). Oricum ar fi produsa, ea are o semnificatie grava de
alarma semnaland o severa deficient a hematozei, o grava defectiune a respiratiei in
general ( a schimburilor gazoase din organism) care deseori are un substrat cardiac.
Dispneea vesperala, care se accentueaza seara, este legata de obicei de o
insuficienta ventriculara stanga sau de o tuberculoza pulmonara.
Dispneea paroxistica, in accese, poate fi expresia unui astm bronsic, a unu astm
cardiac (edem pulmonar acut sau subacut) a unui pseudoastm uremic, mai rareori a
unei stari nevrotice. In primele trei cazuri ea apare mai ales noaptea, in al patrulea
numai ziua, in starea de veghe a bolnavului, incat dispneea paroxistica nocturna
trebuie sa indrepte gandul spre cele trei eventualitati mentionate (semnele associate
dispneei, tabloul clinic conex, este in toate cele trei cazuri, foarte amplu si destul de
characteristic pentru a permite cu usurinta, orientarea spre diagnostic, apoi precizarea
acestuia).
O dispnee acuta accidentala, neasteptata, poate fi produsa de obstructia acuta a
cuilor respiratorii ( corpi strini, crup, laringite sufocante), de o pneumonie acuta grava,
bronhopneumonie, granulie, de un pneumothorax spontan, o embolie pulmonara, edem
pulmonar acut, astm bronsic, o intoxicatie cu aspirina sau CO.
Tratament