Curriculum vitae
Dinișoae Cristina, Anul I, Mentorat
Nr.
Crt.
I. Date generale
1 Numele și prenumele
2 Facultatea absolvită
3 Experiența în învățământ
4 Prezența curs
5 Activitate seminar, tema susținută
în direct pe 16.11.2021
6 Rezultate anterioare (note)
Dinișoae Cristina
Psihologie și Științele educației, Universitatea
din București - 2013; Facultatea de Istorie, Spiru
Haret - 2001
11 ani
07.04.2022; 08.04.2022; 09.04.2022;
28.04.2022; 29.04.2022; 12.05.2022,
13.04.2022; 14.04.2022; 18.05.2022
Proiectul educational: Pui de românaș
Anul I – Fundamentele pedagogiei – 8
Teoria și metodologia curricumului – 8
Psihologia educației – 10
Anul II – Teoria și metodologia instruirii – 9
Teoria și metodologia evaluării – 8
 Anul III – Didactica limbii și literaturii române -
10
7 Realizări Participare la Concursul La cireșe - Locul II,
interpretare, anul 2018
La cireșe – Locul I, interpretare, anul 2021
Participare la Proiectul Erasmus – Together
for an inclusive education, 2020-prezent
Simpozion gradinita online – 2021, prezentare

eseu “Învățarea online în grădiniță”

II Lucrări scrise Proiect: Pui de românaș

Mini-CV – Dinișoae Cristina
Mini-eseu Teoria Curricumului

Teoria curricumului

Am ales să scriu despre acest subiect, deoarece a fost intens dezbătut de-a lungul istoriei educației, din punct de vedere pedagogic și la
nivel de politică a educației. Această teorie a curricumuluia luat naștere nu dintr-o data, ci treptat, influențată de schimbările sociale și
istorice, la care si-au adus contribuția mari pedagogi ai lumii, confirmată ca știință pedagogică, alături de Teoria general a educației –
Fundamentele pedagogiei și Teoria general a instruirii – Didactica generală. Studiul specific al Teoriei generale a curricumului are ca
obiect proiectul pedagogic care promovează centrarea pe cunoștințele dobândite, pe elev sau aupra societății.

“Un popor fără cultură este ușor de manipulat”, spunea Kant. Un popor fără educație nu este cu adevărat liber, în sensul în care
libertatea înseamnă și dezvoltarea creativității, a geniului uman în orice domeniu de activitate, de la cel antreprenorial, la cel artistic.

Societatea postmodernă, în care educația a cunoscut o dezvoltare fărp precedent, a permis crearea unui context educational favorabil
formării și dezvoltării personalității umane, context la care a contribuit și cristalizarea acestei științe pedagogice, Teoria general a
curricumului.

Termenul de curriculum datează din secolele XVI-XVII, la Universitățile din Leida – Olanda și Glasgow – Scoția, referindu-se la
cursul urmat de fiecare student pe mai mulți ani. În secolul XIX, regăsim termenul în “Raportul Yale”- 1828, definind nivelul relației
dintre materiile de studio și capacitățile psihice ale studenților, model ce recomanda proiectarea conținuturilor învățământului în
funcție de patru căi de cunoaștere. Imi vine în minte, un fel de specializări de azi, pe profiluri: mate-info, folologie, etc

O contribuție evidentă a avut-o John Dewey, “Crezul meu pedagogic”- 1897, în care educația este concepută ca o ”reconstrucție
continuă, pedagogică și socială a experienței” ( Dewey, 1992) Următorii pedagogi care își aduc contribuția sunt Franklin Bobbit și
Werret Charters. Bobbit, în cartea sa The Curruculum – 1918, relevă importanța obiectivelor definite ca aptitudini, necesare integrarii
în viața social, dobândite atât forma, cât și informal. Charters, în cartea Curriculum Construction – 1923, propune un model de
proiectare în idea unui consens social, în care obiectele de studio se încrucișează și se întrepătrund.

Cel care fundamentează elaborarea curricumului la nivel de concept pedagogic este Ralph W. Tyler. Acesta fixează componentele de
bază ale curricumului ca model rational de proiectare a activității de instruire, model amplu utilizat în anii 1960-1970, cu rezultate și
positive, dar și negative.
În concluzie, Curriculum este definit astăzi, “la nivel de concept pedagogic fundamental, prin valorificarea a trei criterii: sfera de
referință a curricumului, fucția general a curricumului și structura de bază a curricumului”. (Cristea, 2020)

Societatea umană este într-o continua schimbare iar pedagogii au adaptat mereu educația la aceste transformări, însă neajunsul este că
progresul societăților este din ce în ce mai alert.

Incertitudinea statutului pedagogiei este supus discuțiilor în ultimii ani, din perspectiva paradigmelor care s-au afirmat în perioada
premodernă și modernă și anume:

 paradigma magiocentristă (centrarea educației pe professor),

 paradigma psihocentristă (centrarea educației doar pe cerințele psihologice ale elevulu),
 paradigma sociocentristă (centrarea educației doar pe cerințele societății)
 paradigma tehnocentristă ( centrarea educației doar pe obiectivele concrete ale educației, realizare pe termen scurt, fără a fi
correlate la competențele specific și generale)

Așadar, specialiștii ne propun o nouă viziune care trece peste barierele istorice, o rezolvare centrată pe finalitățile educației, proiectate
din punct de vedere atât psihologic, definindu-se în termeni de competențe generale și specifice, cât și social, exprimându-se în termeni
de conținuturi de bază, cu alte cuvinte rezolvă contradicția dintre volumul mare de informații educaționale și utilitatea lor redusă în
plan metodologic și practic, validate de societate la diferite intervale de timp.

Paradigma curricumului se concentrează asupra finalităților educației, respectiv idealul educației, scopurile generale, strategice ale
educației și asupra procesului educativ, respectiv obiectivele generale, specifice, concrete. ( Cristea, 2015)
Astfel că, era necesară o „delimitare clară între științele educației” Astfel că, era necesară o „delimitare clară între științele educației
autentice și peseudoeducațiile educației”. (Pânișoară, Manolescu, 2019)

Aceasta soluție este avansată de paradigma Curricumului. Ce înseamnă paradigmă? Paradigma este un mod de abordare a teoriei
științifice și practice, diferit de cel afirmat în perioada modernă, construit pe contradicția dintre paradigma psihocentristă și cea
sociocentristă.

Paradigma curricumului postulează cele două teorii generale, a educației și a instruirii, la stadiul pedagogiei postmoderne, respectiv,
după anul 1950, având ca țintă atât fudamentarea normativității generale și stabilitate, cât și teoria curricumului, ca știință pedagogică
fundamentală, al cărei “obiect de studiu este proiectarea educației și a instruirii, la toate nivelurile sistemului și ale procesului de
învățământ”. (Cristea, 2015)

Teoria curricumului analizează și definește:

1. conceptul de curriculum – ca model de proiectare

2. fundamentele curricumului: generale – etimologice, istorice, filozofice,sociologice, psihologice, politice

specifice – finalitățile educației

3. domeniile curricumului – resurse, zone de referință, tipologii

4. produsele curricumului – fundamentale, operaționale, auxiliare și conexe
5. procesul de proiectare a curricumului – organizarea resurselor pedagogice, respectiv implementarea planificarii
6. cercetarea pedagogică
7. schimbarea curricumului – perfecționarea uzuală, realizată prin reforma învățământului, care se realizează prin cercetare
pedagogică fundamentală
La nivelul întregului sistemului de învățământ se relevă următoarele principii ale teoriei generale a curricumului:

 principiul stabilității proiectelor curriculare dintre obiective și conținuturi de bază

 principiul flexibilității proiectului curricular, în sensulde adaptare la cerințele sociale
 principiul corespondenței pedagogice dintre obiective –conținuturi-metodologie-evaluare; predare-învățare-evaluare
 principiul deschiderii oricărui proiect în context pedagogic deschis
 principiul individualizării instruirii, valorificând formelor de organizare
 principiul integrării a evaluării în orice proiect curicular, cu funcție de autoreglare

Teoria generală a curricumului definește mai multe concepte pedagogice fundamentale. Primul ar fi Curriculum, definit în sens larg, ca
un mod nou de abordare a pedagogiei, a teoriei generale a educației și a instruirii, iar în sens restrâns ca „un proiect educativ ”
(D’Hainaut, 1981)

Al doilea concept definit este cel de Fundamentele curricumului, generale și specific pedagogice, respectiv finalitățile educației, atât
macrostructurale – unde vorbim de idealul educației , cât și microstructurale, respective obiectivele generale, specific și operaționale,
ce se află “la baza la baza oricărui proiect curricular, construit la nivel de sistem și de process de învățământ”. (Pânișoară, Manolescu,
2019)

Conținuturile generale ale educației raportate la contextul istoric și epistemologic al paradigmei curricumului, sunt definite ca:

 valori pedagogice generale, stabilite social, oglindite psihologic ca cerințe individuale, general-umane, transpuse teleologic prin
intermediul unor obiective generale, proiectate la nivel de educație: morală, intelectuală, tehnologică, estetică, psihofizică
 având o funcție centrală, structurată pe valori sociale și psihologice
 exploatarea tuturor conținuturilor și formelor generale ale educației, din punct de vedere al viziunii educației pe tot parcursul
vieții
Altfel spus, conținuturile generale ale educației trebuie „construite pe baza valorilor pedagogice generale determinate social și
psihologic”. (Cristea, 2017)

Din punct de vedere al paradigmei curricumului, activitatea de proiectare pedagogică a conținuturilor necesită trei funcții manageriale:

1. Organizarea resurselor pedagogice informaționale reclamate de structurarea documentelor curriculare și aici avem planul de
învățământ, programe și manual școlare, auxiliare didactice, utilizate la întreg nivelul sistemului de învățământ
2. Planificarea documentelor curriculare, necesare dobândirii competențelor generale și specific din cuprinsul planului de
învățământ și al programelor școlare
3. Realizarea documentelor curriculare, în fucție de resursele pedagogice disponibile, care ”permit dezvoltarea lor în raport de
situația pedagogică identificată sau construită”. (Cristea, 2018)
Bibliografie:

1. Dewey, J., (1992). Fundamente pentru o știință a educației, Editura Didactica si Pedagogica, p. 52

2. Cristea, S., (2015). Sinteze de pedagogie general, DPH, p. 240
3. Cristea, S., (2015). Sinteze de pedagogie general, DPH, p. 738
4. Pânișoară, O. I., Manolescu, M., (coord.). Pedagogia învățământului primar și preșcolar, Editura Polirom, vol. 1, cap. 2 (Cristea
Sorin), p. 55-59
5. Cristea, S., (2015). Sinteze de pedagogie general, DPH, p. 707
6. D’Hainaut, L. (coord.) (1981). Programe de învățământ și educația permanentă, București, Editura didactică și pedagogică
7. Pânișoară, O. I., Manolescu, M., (coord.). Pedagogia învățământului primar și preșcolar, Editura Polirom, vol. 1, cap. 2 (Cristea
Sorin), p. 53-54
8. Cristea, S., (2017). Conținuturile și formele generale ale educației, DPH, vol. 4, p. 19
9. Cristea, S., (2018). Conținuturile instruirii procesului de învățământ, DPH, vol. 9, p. 63-64
Unitatea de învățământ Gradinita Nr.283
Grupa: Mijlocie 1
Nume prenume cadru didactic: Dinișoae Cristina
Funcția didactica: profesor învățământ preșcolar
Data: 25.02.2022

PROIECT DE LECȚIE DE TIP PREȘCOLAR

Tema anuală: “Cum este,a fost și va fi aici, pe Pamant?”
Proiect tematic: ”Arca lui Noe”
Domeniul de activitate: DOMENIUL LIMBA SI COMUNICARE
Categoria de activitate: Educarea limbajului
Tema activităţii: Povestea ” Elefănțelul curios”
Mijloc de realizare: povestea educatoarei
Tipul activității: transmitere și însușire de noi cunoștințe

Scop:
 Dezvoltarea limbajului prin îmbogăţirea vocabularului cu noi cuvinte şi expresii;
 Stimularea creativității în munca de explorare a poveștii propuse

Obiective :
o Să rețină titlul poveștii după audierea acesteia;
o Să povestească pe scurt, cu ajutorul siluetelor, respectând ordinea cronologică a evenimentelor principale ale acțiunii;
o Să formuleze întrebări și răspunsuri despre acțiunea petrecută în povestea Elefănțelul curios.
Comportamente:
 Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc în calitate de auditor și vorbitor.
Strategii didactice:
Metode si procedee: a) Povestirea – metoda de bază (Anexa 1)
b) procedee: conversația, explicația, exercițiul;
c) evaluare: problematizarea – Explozia stelară-metodă de învățare care are ca scop stimularea creativității prin
formularea de întrebări de către copii;
Materiale didactice: siluete-personaje ( ANEXA 2), 5 stele mici cu întrebări și o stea mare
Forma de organizare: frontala, pe grupuri
Durata activităţii: 20-25 minute

Bibliografie:
1.“Curriculum pentru Educația Timpurie”, Editura Didactia Publishing House, București, 2019
2. Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani’’, UNICEF, Bucuresti, 2008;
3.“Antologie de texte literare pentru preșcolari’’, Editura Arlequin, București, 2011.
 DESFAȘURAREA ACTIVITĂȚII
STRATEGII DIDACTICE
ETAPELE EVALUARE
Metode și
ACTIVITĂŢII CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC
procedee Materiale didactic
Moment Se asigură condiţiile necesare desfăşurării
organizatoric optime a activităţii:
-aerisirea sălii de grupă
-aranjarea mobilierului în semicerc a
scaunelelor
- pregătirea materialului didactic.
Conversația -deprinderea de a
Captarea atenţiei Se va realiza prin descoperirea unei cutii Explicația Cutie cu siluetele identifica prezența
în care se află siluetele personajelor din personajelor unui element nou,
poveste. curiozitatea
Anunţarea temei Se va anunța tema: Povestea ” Elefănțelul -deprinderea de a
şi a obiectivelor curios” și obiectivele, pe înțelesul copiilor. Explicația asculata în mod
activ a unui mesaj
oral
 Se va prezenta conţinutul povestirii în
ordinea cronologică a derulării faptelor cu Expunerea
accent pe urmatoarele momente (vezi
Desfăşurarea anexa):
activităţii
Un elefănțel care era tare curios, care dorea -deprinderea de a
să afle ce mănâncă crocodilul seara.. Povestirea întelege ca urmare a
Elefantul pleacă să afle răspunsul și se identificarii ideilor
întâlnește cu un leu. Acesta neștiind Explicația
răspunsul la întrebarea elefantului, îl
îndrumă la lac.
Apoi elefantul întâlnește o girafă, care Siluetele personajelor
neștiind sa-i răspundă la întrebarea ce din poveste
mănâncă elefantul seara, îl trimite la lac să
afle.
În drumul său, elefantul întâlnește un
șarpe, care neștiind să-i răspundă, îl trimute
la lac.
Ajuns la lac, elefantul îl vede pe crocodil,
însă neștiind ce animal este, îi pune
întrebarea..
Crocodilul, șiret, îl cheamă mai aproape să-
i spună la ureche, îl înhață pe elefant de
nas.
Elefantului îi vine în ajutor șarpele care îl Explicația -
trage de coadă.
Elefantul scapă de crocodil, însă nasul i se Exercițiul
lungește până la pământ.
Concluzia: de atunci are elefantul trompă,
dar și că uneori curiozitatea nu e un lucru
rău.

Se va urmări ca expunerea poveștii să se

realizeze într-un mod expresiv, nuanțat,
 folosindu-se un ton și o mimică adecvată.
Se vor manui siluetele personajelor din
poveste în funcție de evoluția poveștii.

Se va realiza prin povestirea de către copii

a poveștii pe scurt, cu ajutorul siluetelor și Conversația -deprinderea de a
a educatorei. Explicația comunica unele idei
Asigurarea
feedbak-ului O stea mare, 5 stele
Exercițiul mici, imagine cu
elefantul curios
Folosind metoda Exploziei stelare, se Explicatia Steluțe cu întrebări, -deprinderea de a
Evaluarea alcătuiec 5 grupuri de lucru, un Exercitiul steluțe de diferite vorbi pe rând,
reprezentant al fiecărui grup alege câte o Problematizarea culori pentru copii, stea respectând regulile
stea mică, pe care se află o întrebare Metoda Explozia mare cu imaginea din de exprimare
CINE?, CE?, DE CE? CÂND?, UNDE? stelară poveste corectă în diferite
Copiii lucrează în grup, pentru a formula contexte de
întrebări, cu ajutorul educatoarei, folosid comunicare
adverbele interogative. Ulterior aceștia
prezintă în grupul reunit soluția găsită.
Încheierea Se fac aprecieri verbale asupra participării Conversația
activității copiilor la activitate. Explicația

ANEXA 1

Elefanțelul curios
de Rudyard Kipling
adaptare de Nina Cassian
readaptare pentru grupa mijlocie, Dinișoae Cristina
 Astăzi, în mod special, vă voi spune povestea unui curios elefănțel care punea întrebări fel de fel și care era
cârn.
Elefănțelul punea întrebări cât era ziua de lungă:
- De ce e luna rotundă?
- Unde se duc muștele când pleacă de acasă?
- Când plouă mai tare, dimineața sau seara?
Într-o zi călduroasă de vară, elefănțelul se trezește cu o nouă întrebare:
- Ce manâncă crocodilul seara?
Merse la matușa sa, Girafa și o întrebă:
- Doamnă Girafă, ce manâncă crocodilul seara?
- Nu știu, răspunse Girafa. Mergi și întreabă-l pe unghiul tău Leul.
Merse la Leu și și îl întrebă:
- Domnule Leu, ce manâncă crocodilul seara?
- Nu știu, răspunse Leul, mergi și întreabă-l pe el, pe crocodil.
- Dar unde stă?
- Departe e un fluviu mare de tot. Acolo înoată crocodili cu coadă și bot și dinți ascuțiți de tot.
- Și ce manâncă crocodilul seara?
- Asta ai s-o afli singur. Ar trebui să te pregătești de drum. Ia-ți o sacoșă cu mâncare, îl sfătuiește Leul. Și-
acum, elefănțelule, la revedere!
- La revedere, domnule Leu!
- Pe drum să te porți frumos, să nu arunci hârtii pe jos! – mai zise Leul și se îndepărtă.
A pornit Elefănțelul la drum, a urcat și a coborât munți, a mers până I s-a făcut foame. Se oprește să mănânce,
apoi aruncă hârtiile pe jos și pleacă mai departe. Dar ce îl sfătuise Leul? Pe drumuri să te porți frumos, să nu arunci
hârtii pe jos. Așa că, se întoarse din drum, adună hârtiile de pe jos și le aruncă la coșul de gunoi.
Porni la drum și ajunse la ee al mare de tot. Acolo întâlnește un șarpe.
- Bună seara! Acesta este Fluviul Mare de Tot?
- Tu nu știi să citești? - îi răspunde șarpele supărat că a fost trezit.
Elefănțelul se uită pe pancartă și citește: Fluviul Mare de Tot.
- Domnule Șarpe, ce mănâncă crocodilul seara? – însă șarpele se încoloci la loc să doarmă.
Elefănțelul observă o insuliță verzuie aproape de malul apei. Cu mare grijă, puse piciorul ee a și crocodilul, căci el
era insulița, scoate capul din apă.
- A, bună ziua…Scuzați-mă, nu știți unde pot găsi un crocodil? Îi spuse Elefănțelul puțin speriat. Vreau să aflu
ce mănâncă seara.
- Ia vino mai aproape! Crocodilul sunt eu!
- Da? Spuneți-mi, va rog, ce mâncați seara?
- Azi am să mănânc un Elefănțel curios, care cu siguranță e și gustos. Și haț…crocodilul îl prinde de nas pe
Elefănțel.
La țipetele acestuia, îi are în ajutor Șarpele. Crocodilul îl trăgea de nas, șarpele de coadă și de la atâta tras,
Elefănțelului I se întinse nasul. Crocodilul îi dădu drumul și se scufundă în apă.
Atunci, Elefănțelul începu să plângă.
- De ce plângi? Îl întrebă Șarpele.
- Nasul meu e urât foc, vreau să se facă mic la loc, scânci Elefănțelul.
- În locul tău, m-aș bucura, îi spuse Șarpele. Multe poți să faci cu trompa ta. Vei putea culege fructe de pe cele
mai înalte crengi, vei putea să stropești cu apă, să-ți saluți prietenii.
- Aveți dreptate, chiar nu e rău să ai o trompă! Curiozitatea mea nu e, deci, o faptă rea! Vă mulțumesc din
suflet pentru ajutorul dat!
De atunci, toți elefanții au în loc de nas, o trompă.

Anexa 2
Siluete-jucării, utilizate în cadrul povestirii, confecționate de Dinișoae Cristina.
 Evidențierea contribuției personale la realizarea proiectului
În elaborarea acestui proiect de lecție de tip preșcolar, am dorit o abordare modernă, preocupându-mă de crearea de ocazii de învăţare
pentru copii. Am considerat că mediul educaţional trebuie să permită dezvoltarea liberă a copilului, să fie astfel pregătit încât să
permită copiilor o explorare activă şi interacţiuni variate cu materialele, cu ceilalţi copii şi cu adultul. În ceea ce priveşte strategiile
didactice de predare-învăţare-evaluare accentul a fost pus pe metodele activ-participative, pe joc şi pe evaluare văzută ca progres al
copilului în raport cu el însuşi. Metoda aplicată cu succes în învăţare la preşcolarii grupei mijlocii, este metoda „Explozia stelară”.
 „Explozia stelară” este o metodă de stimulare a creativităţii în munca de explorare a unui subiect, care conduce investigaţia copiilor în
cinci direcţii precise, determinate de întrebări. Abordarea investigaţiei se iniţiază în centrul conceptului şi se „împrăştie” în afară, spre
obţinerea de idei conexe. Munca se desfăşoară într-o atmosferă de relaxare a copiilor.
Această metodă presupune formularea de întrebări şi realizarea de conexiuni între ideile descoperite pe această cale de copii, în grup –
prin interacţiune, şi individual, pentru rezolvarea unei probleme.

Avantaje:

Am reținut următoarele: este una dintre cele mai relaxante și mai plăcute metode didactice, este ușor de aplicat oricărui colectiv de
copii, indiferent de vârsta acestora, deși am avut mereu această prejudecată că cele mai multe metode activ-participative sunt destinate
elevilor de clase mai mari, dezvoltă spiritul de cooperare și competiție – nu am terminat activitatea până când nu au formulat toți
participanții întrebări, era întrecere care să zică mai repede întrebarea, spontaneitatea a fost un factor care m-a surprins, având în vedere
că era prima dată când am aplicat această metodă, copiii au înțeles repede cerința și au formulat întrebări într-un mod creativ, și
individual și în grup, colaborând. Pe scurt, este o metodă puternic stimulatoare de creativitate și colaborare, pune accent pe stimularea
fiecărui participant la discuție.
Dezvantaje:
Aplicarea acestei metode solicită timp în pregătirea textului de studiat, a poveștii, diversitatea de idei și confecționarea materialului
didactic, lipsa implicării unora dintre preșcolari.

Concluzii:

Prin aplicarea la clasă a metodelor interactive de grup, copiii îşi exercită capacitatea de a selecta informaţii, de a comunica idei şi
deprind comportamente de învăţare necesare în viaţa de şcolar şi de adult. Metodele interactive de grup acţionează asupra modului de
gândire şi de manifestare a copilului. Aplicarea lor trebuie făcută sub forma unui joc cu reguli. Prezentate astfel, ele atrag copiii în
activitate, spre învăţare activă, spre cooperare, îi determină să se consulte în grup pentru luarea deciziilor şi prevenirea și aplanarea
conflictelor, totodată cere angajare în acţiune din partea cadrelor didactice, descoperirea unor noi valori, responsabilitate didactică.

Recomand utilizarea metodei în ciclul primar și preșcolar din urmatoarele considerente: explozia stelara/ starbursting este o metoda
activă de învățare al carei scop este implicarea tuturor copiilor/elevilor în actul educațional, prin elaborarea numeroaselor întrebări,
dezvoltându-le astfel capacitatea interogativă și realizand totodata cât mai multe conexiuni între concepte. Organizată în grup, explozia
stelară facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebari, asa cum brainstormingul dezvoltă
construcția de idei pe idei.

Bibliografie:

1. Cerghit, Ioan, 2006, Metode de învățămant, Iași: Editura Polirom

2. Oprea, Crenguța, Lăcrămioara, 2009, Strategii didactice interactive, București: Editura Didactică și Pedagogică