A8a

Fraza . Subordonarea .Elipsa

Relațiile de subordonare din frază se realizează prin joncțiune, marcată prin conjuncții

subordonatoare sau alte părți de vorbire cu rol de elemente de relație. Conjuncțiile subordonatoare apar doar
în frază, spre deosebire de cele coordonatoare care pot să apară atât în frază, cât și în propoziție.

Locuțiunile conjuncționale subordonatoare pot lega numai propoziții secundare de regentele lor. De

exemplu: cum că, precum că, până când, până să, până ce, în timp ce, cât timp, ori de câte ori, după cum, ca
și cum, fără să, pe măsură ce, pentru că, din cauză că, din moment ce, odată ce, pentru ca să, în caz că, cu
toate că, măcar să, chiar dacă etc.
Propozițiile subordonate pot fi introduse și prin:

 pronume și adjective pronominale relative (care, cine, ce, ceea ce) și nehotărâte (cineva, careva,
altcineva,altcareva fiecare,oricare, oricine, orice ), care îndeplinesc funcție sintactică în propoziția pe
care o introduc: Pomii1/ care cresc lângă fereastra mea2/ sunt plini de zăpadă.1/
 adverbe relative (unde, când, cum, cât) Merge1/ până unde l-ai trimis.2/

Elipsa reprezintă omisiunea unor secvențe recuperabile din context, ca urmare a faptului că au fost exprimate
anterior.
a). Elipsa verbală reprezintă omiterea completă sau parțială a predicatului exprimat anterior: Eu am fost în
parc și tu, la film. 
b)Elipsa nominală reprezintă omiterea unui substantiv (eventual, însoțit de cuvinte subordonate), recuperabil
din context: Anca are o bluză de bumbac, iar Ioana, de mătase.
Propozițiile fragmentare constituie o formă de elipsă specifică exprimării orale. Există mai multe feluri de
structuri în care apar: când în a doua propoziție se păstrează doar partea diferită, care conține o informație
nouă (Ea desenează frumos, el, nu.), când răspunsul la o întrebare se substituie prin adverbele da, nu sau
reprezintă doar partea de vorbire ce corespunde cuvântului interogativ (— Ce citești?/— Un roman.; — Când
pleci?/— Mâine).

 În scris, elipsele se marchează prin virgulă sau linie de pauză, iar în vorbire, printr-o pauză.