Caz- confidențialitate medic-pacient

O tânără în vârstă de 16 de ani, diagnosticată cu tulburare schizoafectivă

de tip depresiv, se prezintă la medicul psihiatru, cu o dispoziție apatică. Îl
informează pe acesta de faptul ca suferă de ideații suicidale de aproximativ 4
săptămâni, și a avut o tentativă de suicid, nenumărate momente de autovătămare
corporală gravă și chiar tentative de a-și vătăma corporal colegii de clasă.
Medicul îi recomandă pacientei internarea, cel puțin temporară, într-un spital de
psihiatrie pentru a o menține pe aceasta în siguranță. În ciuda eforturilor
medicului de a o convinge, aceasta refuză vehement.

Din punct de vedere moral, medicul ar putea să păstreze secretul

profesional, în special într-un context atât de delicat cum este sănătatea mintală
și să încerce să o ajute pe cât poate în cadrul ședințelor de psihoterapie.

Din punct de vedere legal, medicul trebuie să transmită reprezentanților

pacientei și autorităților situația, deoarece pacienta reprezintă un pericol atât
pentru ea, cât și pentru cei din jur. În acest caz, medicul, în colaborare cu
reprezentanții pacientei, vor putea coordona internarea nevoluntară a acesteia
într-un spital psihiatric.
Caz- consimțământ informat

Un bărbat în vărstă de 36 de ani se prezintă la medic cu disfagie, dispnee,

senzație de sufocare și disfonie. Acesta este diagnosticat cu gușă nodulară cu
hipertiroidie. Medicul sugerează lobectomia, o intervenție chirurgicală prin care
este extirpat doar un lob tiroidian, cel ce prezintă nodulul, pentru a putea păstra
o parte sau chiar intreaga funcție a tiroidei. Pacientul își schimba complet
dispoziția, refuzând vehement intervenția chirurgicală, acuzând medicul că ar
vrea să-i îndepărteze întreaga glandă pentru a-l îmbolnăvi, susținând că el nu are
încredere în cadrele medicale. De menționat este faptul că pacientul suferă de
tulburare de personalitate paranoidă.

Din punct de vedere moral, medicul nu ar putea obliga pacientul să se

opereze dacă acesta nu își dorește acest lucru, pentru a nu-i încălca autonomia.

Din punct de vedere legal, dat fiind faptul ca bărbatul suferă de o

afecțiune psihiatrică ce îi afectează capacitatea decizională, fiind încadrat în
categoria persoanelor vulnerabile, medicul va lua legătura cu o persoană surogat,
ce este îndreptățită sa decidă pentru acesta.
Caz- eutanasiere

Un bărbat în vârstă de 68 de ani ce suferă de sifilis terțiar, cu manifestări

precum febră, durere, ulcere cutanate care nu se vindecă, anemie, dureri
articulare și paralizie datorită afectării coordonării musculare cere medicului
eutanasierea, din dorința de a înceta suferința și din cauza fricii unor altor
complicații precum afectarea sistemului nervos, ce poate conduce la pierderea
funcției mentale. Acesta își dorește să își încheie viața într-un moment în care
încă este lucid și își poate lua la revedere de la cei apropiați.

Din punct de vedere moral, medicul ar putea accepta cererea pacientului,

întrucât sifilisul terțiar nu mai poate fi tratat, iar manifestările sale sunt
ireversibile, cauzând suferință continuă pacientului și familiei sale.

Din punct de vedere legal, medicul nu poate accepta această cerere,

deoarece în România eutanasierea/sinuciderea asistată este ilegală.