Ierarhizarea posturilor de lucru în functie de

nivelurile de risc:

Nr. POSTUL DE LUCRU NIVELUL DE RISC

crt. GLOBAL
1 Director 2,61
2 Consilier administratie 2,61
3 Controlor financiar 2,92
4 Economist 2,92
5 Sef Birou Marketing 2,92
6 Contabil 2,92
7 Inginer tehnolog metalurg 3,16
8 Inginer automatist 3,21
9 Inspector SSM 2,92
10 Inspector Resurse Umane 2,92
11 Tehnician aprovizionare 2,47
12 Gestionar 3,56
13 Sofer 3,17
14. Arhivar 1,96
15 Femeie de serviciu 2,9
16 Cercetator stiintific 2,61
17 Sef laborator 2,9
18 Tehnician determinari fizico mecanice 2,97
19 Tehnician asigurarea calitatii 2,83
20 Inginer metalurgie neferoasa 3,23
21 Inginer tehnolog metalurg 3,25
22 Controlor calitate 3,35
23 Sef atelier 3,25
24 Subinginer 3,46
25 Turnator-formator 3,52
26 Topitor aliaje metalice 3,65
27 Lacatus mecanic 3,15
28 Sudor electric 3,35
29 Sablator 3,48
30 Masinist pod rulant 3,29
31 Sef atelier 3,25
32 Forjor 3,78
33 Sef atelier 3,25
34 Termist tratamentist 3,78
35 Sef sectie 3,25
36 Sef atelier 3,25
37 Frezor universal 3,45
38 Reglor masini prelucrat 3,65
39 Lacatus mecanic 3,01
40 Rectificator 3,62
41 Sculer matriter 3,46
42 Strungar universal 3,60
43 Vopsitor 3,35
44 Tehnician automatizari 3,11
45 Sef atelier 3,52
46 Otelar topitor 3,52
47 Operator PC 2,92
48 Fierar betonist 3,24
49 Compresorist 3,42
50 Electrician intretinere si reparatii 3,76
51 Masinist pod rulant 3,29

Din tabel reiese că din totalul de 51 posturi de lucru evaluate, 20 dintre acestea
depasesc nivelul de acceptabilitate de (3,5) acestea încadrându-se în categoria posturilor
de lucru cu nivel de risc mediu (acceptabil).
Situaţia din unitate se reflectă si în nivelul de risc global de securitate pe unitate
(NgA ), determinat astfel:
 51

rp x Nsp
p=1 260,15
NgA = = = 3,29
51 79
rp
p=1

unde:rp-numar lucratori la postul de lucru

Nsp- nivel global de risc al postului de lucru

valoare ce îl încadrează în categoria unităţilor cu nivel de risc mediu 4.

Având în vedere rezultatele evaluării, se poate afirma că lucrarea reprezintă un
instrument necesar şi util pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite, pentru conducerea
agenţilor economici şi pentru personalul cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă, prin Legea protecţiei muncii nr. 319/2006, deoarece permite:
- compararea diverselor posturi de lucru din punct de vedere al
periculozităţii, pe o scală de niveluri de risc de la 1 la 7;
- ierarhizarea riscurilor în cadrul unui post de lucru şi alocarea optimă,
pe această bază, a resurselor financiare;
- identificarea tuturor factorilor de risc (prima etapă a evaluării) şi stabilirea
dimensiunii riscurilor, ceea ce reprezintă o etapă obligatorie pentru elaborarea
normelor şi instrucţiunilor proprii de securitate a muncii;
- elaborarea programului anual de protecţie a muncii, pe baza fişelor de măsuri de
prevenire întocmite în urma evaluării riscurilor;
- constituie o etapă obligatorie pentru implementarea Sistemului de Management al
Securităţii şi Sănătăţii în Muncă.
Pentru activităţile desfăşurate în condiţii normale, factorii de risc sunt deja
cunoscuţi, ei fiind identificaţi şi evaluaţi în prezenta lucrare pentru fiecare post de
lucru în parte. Se poate afirma cã toate posturile de lucru evaluate se înscriu în
categoria celor cu nivel de risc mediu.
 Pe lângă acestea trebuie avute în vedere schimbările interne şi externe previzibile
care pot afecta nivelul de securitate şi sănătate în muncă al unităţii şi care vor necesita
corecţii ale nivelului de risc.
Schimbările interne pot fi: restructurări de personal, reorganizarea
compartimentelor, schimbarea tehnologiilor, achiziţionarea de noi echipamente tehnice
etc., care pot conduce la apariţia de noi riscuri sau la eliminarea unora dintre ei.
Schimbările externe pot fi concretizate prin modificări ale legislaţiei în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă, schimbarea statutului unităţii în raport cu anumite
structuri exterioare (fuziune, integrarea într-un grup de unităţi cu cerinţe proprii
comune privind securitatea şi sănătatea în muncă, intrarea pe o piaţă externă cu
cerinţe suplimentare faţă de legislaţia naţională de securitate şi sănătate în muncă
etc.). În ceea ce priveşte schimbările externe, efectul acestora nu se manifestă în mod
direct ci prin intermediul unor schimbări interne. Schimbările externe determină o
serie de schimbări interne la nivelul unităţii, ca răspuns al acesteia în vederea
adaptării la noua situaţie.