POLISEMIA.

SEMANTICA

POLISEMIA

Polisemia este asocierea unui cuvânt cu două sau mai multe semnificații distincte , iar un polisem
este un cuvânt sau o frază cu semnificații multiple. Cuvântul „polisemie” provine din greacă pentru
„multe semne”. Formele adjectivale ale cuvântului includ polisemice sau polisemice.

SEMANTICA. SENS PROPRIU ȘI SENS FIGURAT

În funcție de raportarea strictă la obiect sau la ce trezește obiectul în mintea vorbitorului, sensul

cuvintelor este propriu sau figurat.

Sens propriu este sensul obișnuit, folosit în mod curent și care trezește în mintea vorbitorului
imaginea obișnuită a unui obiect, a unei acțiuni, însușiri.

 roșu la față (Copilul era roșu la față.)

 picior (El  și-a fracturat piciorul.)

Sensul propriu are două aspecte: sensul propriu de bază şi sensul propriu secundar.

Sensul propriu de bază

 Sensul propiu de bază reprezintă ceea ce un cuvânt are specific în sine în orice

context.
 Exemple: braţ (parte a corpului omenesc), picior (parte a corpului
omenesc), gură (cavitate bucală).

Sensul propriu secundar

 Sensul propriu secundar este sensul ce rezultă dintr-o asemănare şi depinde strict

de context.
 Exemple:  braţul balanţei, piciorul podului, gură de canal.

Sens figurat - În contrast cu cel propriu, sensul figurat este un sens mai puțin obișnuit al cuvintelor și
care trezește în mintea vorbitorului altă imagine decât cea obișnuită. Sensul figurat presupune un
transfer semantic realizat printr-o figură de stil, precum: metaforă, metonimie, sinecdocă.

 felurite fețe (Câmpul este copleșit de flori cu felurite fețe.)

 fețe-fețe (La auzul acuzației, omul a făcut fețe-fețe.)

 picior de plai (Pe-un picior de plai / Pe-o gură de rai)

Atunci când sensul figurat este folosit frecvent și generalizat, el poate fi considerat conotativ, deși
figura de stil s-a tocit, iar motivația artistică s-a estompat. Spre exemplu, cuvântul ochi are un sens
obișnuit de „organe ale vederii”, dar are și un sens la fel de obișnuit conotativ „înnăditură a unei
plase”.
Sens denotativ 

-sau comun, obisnuit, non-subiectiv si unic al unui cuvant. Substantivul "vulpe" serefera, de exemplu,
la "mamiferul carnivor salbatic, de marimea unui caine,cu blana roscata ,cucoada lunga si stufoasa",
iar substantivul "rosu" desemneaza "una dintre culorile fundamentale alespectrului luminii, situata la
marginea acestuia dinspre lungimile de unda mari".

Sens conotativ 

-sau sens suplimentar , figurat si multiplu, adeseori subiectiv si variabil,rezultat dincontext, al unui

cuvant, si care se adauga denotatiei. In sens conotativ, "vulpea" reprezinta
viclenie,siretenie,prefacatorie, iar '"rosu" poate insemna comunist,om de stanga; in sec. al XIX-lea,
era siporecla membrilor aripii radicale a partidului liberal, data de adversarii politici.