ANGINA PECTORALA

Reprezinta durerea localizata retrosternal sau in regiunea precordiala, in extremitatile superioare fiind
expresia clinica a cardiopatiei ischemice( angina = durere; pectoris = piept).

Mecanismul de declansare il reprezinta de cele mai multe ori emotiile, efortul, caracteristic fiind disparitia
Spontana la repaus sau adm. de nitroglicerina sublingual sau 2 pufuri de nitroglicerina.
Disconfortul este datorat crizelor paroxistice dureroase cu o durata de 3-15 min.sau senzatie de constrictie
toracica, localizata de obicei retrosternal cu iradiere in umarul stg, bratul si antebratul stg sau la baza
gatului.
Etiologie( cauze) determinante:
- ateroscleroza coronariana care determina micsorarea fluxului coronarian ingustarea lumenului
arterial;
- mecanismul fiziologic este perturbat prin cresterea nevoilor de O2 ale miocardului in prezenta
unei stenoze sau tromboze coronariene;
- cardiopatiile valvulare , cardiopatia hipertrofica obstructiva sunt cauze determinante pentru angina
pectorala;
- alte cauze: arteritele coronariene, afectiuni inflamatorii( artrita reumatoida, lupus eritematos,
periarterita nodoasa);
Cauze favorizante:
- diabetul zaharat;
- HTA, cresterea concetratiei colesterolului seric;
- Litiza biliara, colecistita cr. litiazica, ulcer gastro-duodenal, hernie diafragmatica;
- Hipotensoare majore, extracte tiroidiene, vasodilatatoare periferice;

Clasificare:
a. angina pectorala de efort ( angina cr. stabila);
b. angina instabila;
c. angina varianta( Prinzmetal);
d. angina microvasculara
caracteristic pentru toate formele sunt episoadele de ischemie miocardica insotite de atacuri
paroxistice de durere si disfunctie miocardica;
Manifestari:
Durerea anginoasa – este principalul simptom si se caracterizeaza prin: sediul durerii, iradierea
intensitatea, durata si circumstantele de aparitie si disparitie;
a. sediul: regiunea retrosternala medie sau inferioara mai rar precordial sau epigastric;
pacientul indica sediul durerii cu intreaga palma sau ambele, cea indicata cu un singur deget
nefiind de origine coronariana;
b. iradierea: difera de la pac. la pac. obisnuit fiind in umarul stg, brat si antebrat stg. pe fata interna
pana la ultimele doua degete.
Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului iar in jos pana la
nivelul ombilicului;
c. intensitate si durata: disconfortul cauzat de durerea anginoasa este intens, sever, cu o durata de 3-
15 minute, majoritatea pac. acuza accesul de 3-5 min, cu debut gradat,un maximun de intensitate
medie si disparitie spontana sau dupa incetarea efortului/adm. de nitroglicerina sublingual sau puf-
uri cu nitroglicerina;
atunci cand durata depaseste 20-30 de minute trebuie suspectat un infarct de miocard acut;
accesul dureros dureaza de fapt cat tine efortul iar intre crize pacientii nu au acuze;
Caracterul afectiv : pacientii percep durerea anginoasa ca o senzatie de intepatura, gheara, junghi,
arsura retrosternala profunda , constrictie toracica ;
Atunci cand caracterul durerii este de senzatie de sufocare, sugrumare poate fi confundata cu
dispneea
 Circumstantele de aparitie :
- efectuarea de efort fizic( mers in pas accelerat, urcat pe trepte, purtat greutati) ;
- factori psihoemotionali : anxietate, emotii negative sau pozitive, frica ;
- expunere la frig, inhalarea de aer rece, contactul cu mediul rece, vreme umeda si calda, altitudini
inalte;
- mese copioase( digestia laborioasa determina cresterea debitului cardiac);
- hipoglicemiile prin injectarea de insulina si foamea impusa;
- efortul de defecare sau mictiune la pac. Constipati sau cu adenom de prostata ;
- fumatul , efortul sexual ;

Circumstantele de disparitie :
- accesul anginos insotit de palpitatii, transpiratii, lipotimie, eructatii poate surveni dupa incetarea
efortului ;
- repausul la pat( este indicat la pacientii cu crize anginoase frecvente) ;
- adm. de nitroglicerina ;

Examinari complementare
Au ca obiectiv stabilirea ischemiei miocardice, a mecanismelor ce determina accesele ischemice ,
precum si evolutia bolii si efectul tratamentului aplicat.
Examinarile constau in:
a. examinari neinvazive:
o ECG de repaus;
o ECG de efort
o ECHO- cardiografia bidimensionala , Doppler, transefofagiana, echografia de stres,
echografia intravasculara;
o Expl.izotopice: scintigrama de perfuzie miocardica cu taliu-201 efectuata la efort;
o CT a emisiilor de fotoni;
o Ex. biologice:
 enzimele miocardice cu repetare dupa 6 si 12 ore(TGO, CK-creatininfosfokinaza,
MB-mioglobina plasmatice;
 Analiza gazelor sanguine- cu restrictie ptr. punctia arteriala;
 VSH, glicemia, colesterolemia
o Ex. rad. standard
b. examinari invazive:
o cateterismul cardiac
o coronarografie selectiva cu subst. de contrast
Problemele pac.
1. Disconfort- datorita durerii
2. Alterarea circulatiei - scaderea debitului cardiac
3. Anxietate
4. Limitarea miscarilor
5. Deficit de autoingrijire
6. Risc la complicatii

Obiective:
1. Combaterea /diminuarea durerii
2. prevenirea evolutiei severe prin limitarea ischemiei miocardice
3. combaterea anxietatii
4. Asigurarea repausului psihic si fizic
5. Asigurarea igienei
6. prevenirea complicatiilor

Interventii:
1. repaus obligatoriu la pat cu interzicerea oricarui efort fizic
2. adm. de nitroglicerina sublingual sau adm. de puf-uri de spray de nitroglicerina;
3. monitorizarea FV cu mentinerea de control ptr. Puls si TA;
 4. ECG cu repetare dupa cel putin 6 ore
5. abord venos in caz de evolutie nefavorabila cu perfuzie de nitroglicerina 1-2 fiola de 10 mg in
500 ml Nacl sau Glucoza 5% 500 ml cu fluxul perfuziei de 1-6 ml/l
6. adm. de O2 pe sonda nazala cu debit de 2-4l/min;
7. la rec. medicului tratam. antianginos si antiischemic reprezentate de nitrati, beta-blocante
simpatice, blocante ale canalelor de calciu(antagonistii de Ca);
- nitrati: nitroglicerina tablete(sublingual cu efect in 1-3 min),unguent 2% ,fiole in perfuzie;
- beta-blocante:reduc nevoile de O2 ale miocardului si cresc partial fluxul sanguin: propanolol,
atenolol, metoprolol,etc.dozele fiind seclectate individual si selectiv.
- Blocantele de Ca – duc la relaxarea cel.musculare vasculare, scaderea contractilitatii miocardice si
a conducerii in nodul atrio-ventricular:nifedipina, diltiazem, verapamil;
8. trasfer la terapie intensiva daca simptomatologia nu s-a remis;
9. la indicatie tratament de revascularizare – indicat la pac. care sub tratament medical complex
prezinta simptomatologie severa care pune in pericol viata, acestea constau in : by-pass
coronarian, angioplastie coronariana, aterectomie coronariana, angioplastie cu laser, stent-uri
intracoronare(proteze).
10. Ed. pac. cu privire la:
a. recunoasterea naturii afectiunii sale si a factorilor care o pot agrava;
b. A factorilor de risc ai aterosclerozei ptr. corectarea acesteia( renuntarea la fumat,
suprimarea consumului de cafea si alcool, scaderea greutatii corporale in limite
normale prin regim dietetic cu aport caloric scazut;
modificarea deprinderilor alimentare constituie un factor important in tratamentul general
al anginei avand drept scop: scaderea valorilor crescute ale TA, a indecelui ponderal, a
colesterolului;
c. Modificarea stilului de viata si activitate profesionala cu evitarea stresului ;
d. Efectuarea exercitiilor cu caracter regulat ptr. a obtine progrese sub raport metabolic si
capacitate de efort;

Angina instabila = reprezinta o forma de angina speciala, caracteristic pentru ea fiind aparitia si
reaparitia anginei de efort precedand frecvent IMA si lipsa de eficacitate a tratamentului cu nitroglicerina.
Manifestarile anginei instabile depind de tipul si tabloul clinic al fiecarui pacient
 Encefalopatia hipertensiva

Reprezinta sindromul clinic caracterizat prin manifestari, semne si simptome neurologice cu

caracter acut si tranzitoriu determinat de o criza hipertensiva in care TA diastolica brusca si
masiva depaseste 130 mmHg.
Valorile TAmaxime atinge 220 iar minima atinge 130 mmHg.

Cauze:
- afectiuni renale( glomerulonefrita, stenoza arterei renale);
- afect. endocrine( feocromocitom, sindromul Conn,hipertiroidie, sindromul Cushing);
- HTA de sarcina;
- HTA esentiala forma maligna;
- HTA de volun in cazul pac. hemodializati;

Patogenia sindromului este confirmata prin mai multe teorii, caracteristic fiind asocierea encefalopatiei
hipertensive acute cu 3 mari modificari hemodinamice:
1. cresterea brusca a presiunii arteriale;
2. scaderea fluxului sanguin cerebral;
3. vasoconstrictia arteriolara cerebrala

Substratul fizio-patologic din encefalopatia hipertensiva este EDEMUL CEREBRAL DIFUZ.

Manifestari(semne si simptome):
- cefalee cu localizare initiala in regiunea occipitala dupa care se generalizeaza,la miscarile bruste
de miscare a capului, dupa efort fizic, tuse, defecatie se accentueaza;
- greturi, varsaturi de tip central ;
- crize convulsive, de obicei generalizate;
- tulb. de vedere care constau in incetosare sau hemianopsie;
- somnolenta, agitatie, confuzie, obnubilare, dezorientare temporo-spatiala, tulb. de memorie;
- pierderea starii de constienta si stare comatoasa sunt caracteristice pentru cazurile grave.

Examinari complementare:

teste de laborator:
- Hb, Ht, ionograma serica si urinara;
- Uree, creatinina, ac. uric
- TGO
- Glicemie, lipide, proteinurie;

teste paraclinice:
- CT cranian;
- Rad. toracica,
- ECG;
- Echocardiaca si abdominala
- Ex. F.O.
Plan de ingrijire:

1. Culegerea de date:
a. Circumstantele de aparitie: probl. cunoscute cardiace, cunoscut hipertensiv, intreruperea
tratam. ptr. HTA, eforturi fizice f. mari, boli renale sau endocrine, expunerea prelungita la
soare, stres intens, etc.

2. Problemele pac.
a. Circulatie inadecvata- manif. prin cresterea valorilor tensionale la.....
b. Disconfort dat de cefalee
c. Comunicare inadecvata la nivel senzorial vizual;
d. Eliminare inadecvata – manifestata de greturi si varsaturi;
e. Alterarea starii de constienta- manifestata prin confuzie, obnubilare, somnolenta;
f. Necordonarea miscarilor
g. Deficit de autoingrijire
h. Alimentatie inadecvata prin deficit
i. Alterarea somnului
j. Vulnerabilitate la pericole
k. Risc la complicatii ( AVC)

3. Obiective:
a. Reducerea valorilor tensionale
b. Asigurarea starii de bine fizic si psihic
c. Pac. sa comunice
d. Diminuarea greturilor si varsaturilor
e. Pac. sa fie orientat temporo-spatial
f. Pac. Sa-si poata coordona miscarile
g. Pac. sa prezinte teg. si mucoase curate ingrijite
h. Pac. sa fie alim. cf. necesitatilor
i. Asig. Somnului calitativ si cantitativ necesar pac.
j. Asig. Sigurantei pac.
k. Prevenirea complicatiilor

Interventii:
- asigurarea repausului absolut la pat, atat pentru formele usoare cat si pentru cele grave ;
- supravegherea stricata si monitorizarea FV.
- Controlul valorilor TA la 5-10 min, pe ambele membre superioare;
- In cazul durerilor toracice existente ECG,
- In cazul dispneei prezente pozitionarea pac. in pozitie semisezanda cu membrele inferioare declive
si adm.O2pe sonda nazala 2-6 l/min;
- Diminuarea disconfortului prin limitarea miscarilor involuntare brusce;
- Evalueaza volumul varsaturilor diurezei, traspiratiilor;
- Observarea si notarea comportamentului pac.
- Controlul teg. si al extremitatilor( calde, umede, prezenta edemelor, tremorului);
- Efectuarea toaletei partiale si totale dupa caz;
- Sedarea usoara a pac.
- Protejeaza pac. ptr. a evita traumatismele pana cand inceteaza convulsiile;
- Indeparteaza obiectele traumatizante din jurul pac. indeparteaza protezele si introduce pipa Guedel
ptr. A evita muscarea limbii si a favoriza aspiratia mucozitatilor si secretiilor bucale;
- La rec. medicului asiste recolteaza probe de laborator, pregateste si serveste medicul in vederea
examinarii F.O., punctie lombara.
- Pregateste, controleaza si administreaza medicatia antihipertensiva de urgenta si comunica
eventualele efecte secundare aparute;
- Scaderea TA se face progresiv pana la valori diastolice de 100 mmHG