Profesor logoped şi consilier şcolar Mîti Ioana Floarea - Colegiul Naţional ”George Coşbic” Năsăud

ACTIVITĂŢILE DE
PROFILAXIE
A TULBURĂRILOR DE VORBIRE
LA PREŞCOLARI
 Profesor logoped şi consilier şcolar Mîti Ioana Floarea - Colegiul Naţional ”George Coşbic” Năsăud

Motto:
“Jocurile şi jucăriile specifice vârstei copilului sunt rampa de lansare intelectuală a
acestuia.”

Observaţia sistematică şi de aproape a copiilor este cea care ne permite 8

să intervenim la timp şi eficient în dezvoltarea copilului care traversează
diferite probleme legate de evoluţia sa.
Perioada de achiziţie în domeniul limbajului se întinde de la zero la
patru ani, uneori şi mai mult. E cunoscut faptul că în această perioadă,
copilul trece prin aşa zisa „mică adolescenţă”, deseori conflictuală, dar
inerentă în construirea personalităţii sale. Ea coincide cu perioada ante-
preşcolară, care trebuie parcursă alături de părinţi şi împreună cu ei. Acum,
se impune cu necesitate educaţia timpurie, deoarece copilul dispune o
capacitate mentală, emoţională şi, respectiv socială pe care se poate construi
ceea ce aşteptăm de la copilul care uneori e adorabil, alteori-nu. Educaţia
timpurie este cea care oferă alternative practice, atât pentru părinţi, cât şi
pentru cadrele didactice.
Conform principiilor educaţiei timpurii copilul trebuie lăsat,
impulsionat „să facă singur”, ceea ce doreşte-când este posibil, are nevoie de
o relativă libertate în explorările sale , dar totodată şi de protecţie faţă de
eventualele pericole.
Atât în cazul limbajului, cât şi în cazul celorlalte paliere ale evoluţiei
umane, care se supun legilor generale ale dezvoltării şi maturizării fizice şi
psihice, se pot prevede apariţia unor condiţii favorabile instalării tulburărilor
de vorbire, şi nu numai, fapt ce determină pe cadrul didactic împreună cu
părintele să intervină în apariţia şi manifestarea acestor factori sau chiar în
modificarea lor. Terapeutul şi părintele pot realiza astfel echipa ideală în
profilaxia logopedică, respectând principiile logopedice, precum cel al
intervenţiei timpurii şi cel al parteneriatului în intervenţia terapeutică, şi care
asigură eficienţa demersurilor terapeutice, deoarece la vârste mici
automatismele psiholingvistice nu sunt bine consolidate şi pot fi uşor
înlocuite cu deprinderi corecte de vorbire.
În aceste cazuri observaţiile părinţilor şi a cadrelor didactice trebuie să
se axeze pe o serie de repere precum: apariţia şi manifestarea unor tulburări
de echilibru şi a motricităţii,tulburări ale cunoaşterii schemei corporale
proprii – în special după vârsta de trei ani, ritmul în sfera emisiei şi recepţiei
verbale, tulburări generale în sfera perceptivă a comunicării orale, tulburări
ale atenţiei verbale, anumite particularităţi anatomo-fiziologice la nivelul
 Profesor logoped şi consilier şcolar Mîti Ioana Floarea - Colegiul Naţional ”George Coşbic” Năsăud

capului şi în special la nivelul aparatului fono-articulator, prezenţa

unor sechele ale afecţiunilor nervoase, situate în sfera centrală a SNC sau
componentelor periferice de care depinde buna funcţionare a organelor fono-
articulatorii, etc.
Consider că un părinte responsabil şi un terapeut pe măsură ar fi
recomandabil să investigheze toţi potenţialii „indicatori” implicaţi în 8
prevenirea tulburărilor de limbaj. Aceştia constituie sursa primară în
intervenţia recuperatorie. Deoarece „limbajul rezultă dintr-o condiţionare
care se înscrie în structurile achiziţionate prealabil”, şi orice tulburare a
limbajului se va înscrie în schema domeniilor investigate şi supuse
intervenţiei recuperatorii, consider oportună amintirea modelului piramidal
al limbajului, amintind că în terapia acestuia ne putem raporta la „zona
proximei dezvoltări”.
Jocul constituie tipul de activitate dominantă la vârstele la care putem
vorbi de prevenirea tulburărilor de limbaj, ceea ce ne determină să-l folosim
acasă, cât şi la grădiniţă. J. Chateau considera "jocul un proces şi o cale de
modelare" şi “cea mai bună introducere în arta de a munci". De
asemenea psihologul L.S. Vâgotski afirma că activitatea de joc este
formativă în deplinul înţeles al cuvântului atunci când cerinţele formulate
(prin reguli, sarcini sau subiect) sunt cu puţin peste posibilităţile copilului,
date de nivelul de dezvoltare atins de acesta. Vizarea "zonei proximei
dezvoltări" face ca sarcinile de joc să constituie un stimulent pentru
dezvoltarea psihofizică a copilului şi psiholigvistică. În acest sens consider
că în cadrul ludoterapiei poezia ritmată şi povestirile terapeutice acoperă o
arie diversă şi extinsă în activităţile profilactice, putând sta la îndemâna
educatorilor ,părinţilor, terapeuţilor, etc.
Poezia pentru copii prin “muzicalitatea versurilor, ineditul
asociaţiilor lexicale, îi captează pe copii”, ceea ce oferă activităţilor
logopedice o şansă în plus în apariţia rezultatelor care constituie totodată şi
motivaţia de care e nevoie în acest gen de activităţi. Pe lângă caracterul ei
corectiv-formativ, putem vorbi şi de susţinerea ei în consolidarea proceselor
mnezice, dat fiind faptul că la vârste mici reproducerea unor scurte
poezioare dă satisfacţii şi celor mici şi celor mari.
Mai jos prezint modalitatea de care m-am folosit în procesul
profilactic al tulburărilor de limbaj şi o parte din jocurile utilizate .
Întocmirea acestei “planificări” a urmărit aspecte precum:
○ dezvoltarea motricităţii generale;
○ educarea ritmului în mişcare, respiraţie şi vorbire;
○ exersarea sunetelor limbii materne;
○ educarea auzului fonematic;
 Profesor logoped şi consilier şcolar Mîti Ioana Floarea - Colegiul Naţional ”George Coşbic” Năsăud

○ educarea gesticii şi mimicii;

○ psihoterapie-socioterapie ( şi pentru copiii cu mutism selectiv).

TEMA ACTIVITĂŢII DE MATERIAL OBSERVAŢII

BUGET PROFILAXIE LOGOPEDICĂ DIDACTIC 8
TIMP
(orientativ)
I.DEZVOLTAREA MOTRICITĂŢII GENERALE: ex. Se vor efectua
- exerciţii fizice în care sunt solicitate copiilor diverse mişcări, poezii relaiv lent,fără
prin jocuri de mişcare, în mod deosebit mişc. de flexie şi mingi,jucării încordare, iar în
extensie, răsucire şi rotire a capului, gâtului, membrelor. funcţie de nivelul
copiilor , dăm
notă exerciţiilor.

DEZVOLTAREA MOTRICITĂŢII FONOARTICULATORII:

O -pentru reeducarea disabilităţilor în contracţia şi relaxarea Exerciţiile joc se
C muşchilor şi în scopul dezv. unei motricităţi fine a ap. fono- vor exersa cu toţi
T articulator care să permită articularea corectă a sunetelor limbii copii deodată cum
O se vor exersa sub formă de joc exerciţiile: pot apoi se aduce
M a) vibrarea surdă a buzelor; -imagini cu cai în faţă 1-2 copii
B b) vibrarea sonoră a buzelor; -imag. maşina care execută
R c)vibrarea limbii între buze;(numai la gr. mijlocie) corect
I d)întinderea şi ţuguierea buzelor fără emisie sonoră şi cu emitera
E alternativă a vocalelor „i-u”;
e)imitarea căscatului:”u-o-a”;
f)umflarea şi baterea obrajilor , umflarea alternativă a acestora; -broscuţa “Unde e
g)sugera obrajilor între măsele (buzele fiind ţuguiate) -iepuraşul bomboana?"
i)cu gura larg deschisă scoatem şi introducem limba în gură rar, -pisica
ritmic,corect,limba se retrage până în fundul gurii şi se pronunţă
„chh-chh” Sub pai e un scai/
j)limba se întoarce pe cerul gurii, cât mai în spate apoi se De iau paiul, cade
împinge încet până la ieşirea ei în afară (limba moale şi lată) scaiul.
k)cu gura deschisă, limba ieşită între dinţi, se mişcă lateral ritmic
l) Limba adunată în formă de jgheab-şanţ, astfel adunată din Am un ou pe
părţi şi strânsă cu buzele permite trecerea jetului de aer rece; platou/Chiar
m)limba în formă de cupă, realizând o adâncitură; acum ţi-l fac
n)limba lată şi îngustă; cadou/Dacă vrei
o)desprinderea limbii de cerul gurii (plescăitul); ţi-l faci şodou.
p)pentru mişcarea vălului palatin se execută strănutul, fluieratul;
*a se vedea exercitiile recomandate „LOGOPEDIE”- Maria Am un pumn de
Anca bombonele/ Ia şi
tu acum din ele,/
II. EDUCAREA RITMULUI INSPIR – EXPIR Două,trei câte
a)ex. joc cu bătăi ritmice din palme, pe măsuţă/genunchi asociate vrei,/Ş-apoi multă
apă bei./Vrei sau
 Profesor logoped şi consilier şcolar Mîti Ioana Floarea - Colegiul Naţional ”George Coşbic” Năsăud

sau nu cu pronunţie ritmică de silabe sau versuri; nu vrei?

b)ex. ritmice de suflat în diverse jucărioare;
d)exersarea respiraţiei pe pronunţia continuă a sunetelor sonante,
în special :”n-m”;
e)exersarea respiraţiei verbale pe versuri.

D
E 8
C
E
M III.EXERSAREA SUNETELOR LIMBII MATERNE
B
R A – VOCALELE 4 broaşte şi-un
I a)prin imitaţia onomatopeelor: brotac/ Stau la
E - la dentist: aaa-aaaa; sfadă: oac-oac-
- trenul: uuu-uuu, etc - poezii oac!
b)exersarea ritmică a vocalelor;
c)pronunţia combinaţiilor de vocale prin exersarea în diftongi:
au! tai!,oac-oac, etc Pic,pic,pic,ploaia
d) pronunţia combinaţiilor de vocale în lanţ: vine/Vine pe
auauau aiaiai aoaoao aeaeae furiş, pe acoperiş/
eieieie eueueu eoeoe eaeaea Printre rămurele,
iaiaia iaiaia ioioio iuiuiu,etc printre floricele/
Ba o simt şi eu pe
B – CONSOANELE năsucul meu!
„ P - B„ Obiecte Toba bate:bum-
- SALUTĂM: PA-PA; bum-bum/Spatele
- Cade plooaia: pic – pic; Tridimensionale e drept acum.
- Puşca: pac-pac;
- Ciocanele:poca-poc;
- Pupăza:pu-pu;
- Puii:piu-piu;
- Toba:bum-bum;
- Clopotele:bing-bang;etc
- Alingăm oiţele: brrr, brrr!
„T-D” Tic-tac, tic-tac/
- Maşina: Tiit, tiit! Niciodată eu nu
- Salutăm: tai-tai! tac!
- Găina: cot-cot-dac!
- Cocoşul: cu-cu-rigu!
- Ciocănitoarea: toc-toc!
- Ceasul: tic-tac,
- Tractorul: du-du-du!
„M-N”
- Pisica: miau-miau-miau,
- Vaca:mu-mu-mu,
 Profesor logoped şi consilier şcolar Mîti Ioana Floarea - Colegiul Naţional ”George Coşbic” Năsăud

- Raţa: mac-mac,
- Mielul:mee-mee,
- Salvarea: nino-nino,
„L”
- raţa: lipa-lipa,
- curcanul:glu-glu-glu,
- răspunsul la telefon: alo-alo! 8
Broasca este
lângă lac/ Şi tot
„ C-G-H” cântă: oac-oac-
- cucul:cu-cu, oac!-Andrei Mîti
- raţa:mac-mac,
- ceasul: tic-tac, Tic-tac, tic-tac/
- broasca:oac-oac, Niciodată eu nu
- ploaia :pic-pic, Jucării muzicale tac!
- gâsca:ga-ga,
- clopotele:bing-bang, A sunat un
- clopoţelul:cling-cling, clopoţel/Vântul a
- porcul:groh-groh, trecut prin el:
- săltatul:hopa-hopa, cling-cling!
- căţelul:ham-ham,
- măgăruţul:i-ha, i-ha,
Sem.II. - oaia:be-he-he,
„F-V”
F - vaietul:vai-vai!
E - Avionul:vvv-vvv,
B - Crivţul: vvjj-vvjj,
R - Oftatul: offf-off!
U - Colacul ce s-a spart: ffsss-ffss,
A
R „S-Z-Ţ” Sss în jos ţi-n sus/
I - gânsacul supărat: s-s-s-s, Vai papucii nu-
E - se desumflă roata:fsss-fsss, sss şi nu-sss!
- şarpele prin iarbă:sss-sss,
- papucii în zăpada îngheţată:scârţ-scarţ, Zum-zum-zum
- albina: bzz-bzzz; zzzum-zzzum, prin pomi mereu/
- căpriţa: ţa-ţa-ţa, Muzica lui
- foarfeca:ţac-ţac, Dumnezeu.
- şoarecele:chiţ-chiţ,
- iepuraşul: ţup-ţup,
„Ş-J-Č/Ğ”
- legănăm păpuşa:ş-ş--ş-ş,
- coasa în iarbă: fşş-fşşş,
M - vântul lin: şşş-şşş,
A - aspiratorul:djjj-djjj,
I
 Profesor logoped şi consilier şcolar Mîti Ioana Floarea - Colegiul Naţional ”George Coşbic” Năsăud

- crivăţul: vjjj-vjjj,
- ciocanele:cioca-boca!
- ciocănitoarea: cioc-cioc!
- Strănutul. Hapciu,
- Ciripitul păsărelelor:cip-cirip, Mrr! e supărat
„R” Azor/ ursul
- mârâitul căţelului: mrrr! mormăie uşor: 8
- Ursul: morrr-morr! morr-morr/ Sfrr-
- Tropăitul calului:tropa-trop, bunica toarce
- Căruţa: hodoronca-tronca! lână,/ Rrr - pisica
- Ceasul: trrr-trrr! o îngână.
- Ghemul: durra-durra,
- Bucuria: urrra!
- Fusul: sfrrr-sfrrr.

Printre jocurile care le-am utilizat cu preşcolarii din grupa mică se află:

⌘ AL CUI GLAS ESTE?

Scopul jocului este de îmbunătăţii acuitatea auditivă, de a relaţiona în
funcţie de simpatiile create.
Obiectivele vizate în cadrul acestui joc sunt :
să pronunţe corect numele colegilor de grupă;
să distingă vocile colegilor;
să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul dativ şi
genitiv.
Regula jocului : Terapeutul cere unui copil sa răspundă la întrebarea „Al cui
glas este?/ Al cui glas l-ai auzit în timp ce aveai ochii închişi?”.Copilul va
alege colegul care consideră că i-a rostit numele.
Desfăşurarea jocului:
Copii sunt aşezaţi în semicerc cu ochii închişi. Profesorul se plimbă
printre ei atingând uşor unul dintre copii, căruia îi va arăta după ce a deschis
ochii un alt copil, acesta fiind chemat cu ton normal sau voce şoptită. Cel
strigat va trebui să precizeze a cui glas l-a auzit. Poate fi recompensat în caz
de reuşită cu faptul că el să fi următorul care va rosti numele altui coleg.
Variante: - Vocile pot fi înregistrate audio;
- Înregistrările sa fie făcute din poveştile cunoscute.
 Profesor logoped şi consilier şcolar Mîti Ioana Floarea - Colegiul Naţional ”George Coşbic” Năsăud

⌘ CU CE NE JUCĂM ŞI CE RECITĂM?
Scopul jocului este de a exersa pronunţarea unor sunete integrate în
onomatopee şi de a consolida formarea deprinderii de a se exprima corect în
propoziţii.
8
Obiectivele vizate în cadrul acestui joc sunt :
1. să pronunţe corect onomatopeele;
2. să se exprime în propoziţii corect formulate gramatical;
să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie.
Regula jocului : Terapeutul cere unui copil sa răspundă la întrebarea „ Cu ce
ne jucăm?”.
Copilul va alege o jucărie. Copii denumesc în cor jucăria, apoi vor mima
acţiunea de a se juca sau vor recita o scurtă poezioară memorată legată de
obiectul ales de copil.

Desfăşurarea jocului:
Copii sunt aşezaţi în semicerc , având în faţa lor jucăriile. La
întrebarea profesorului „Cu ce ne jucăm?” un copil numit va veni, va alege o
jucărie şi o va denumi. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o
propoziţie completă. Toţi copii vor repeta denumirea jucăriei , vor rosti
onomatopeele legate de ea, şi vor recita poezioara.

În cadrul activităţilor la grupa mijlocie am folosit următoarele jocuri:

⌘ DE-A MAGAZINUL
Scopul jocului este de a cunoaşte şi exprima corect obiecte din mediul
copilului.
Obiectivele vizate în cadrul acestui joc sunt :
să pronunţe corect cuvintele ce desemnează obiectele indicate;
să se exprime în propoziţii corect formulate gramatical;
să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie.
Regula jocului : Terapeutul cere unui copil sa răspundă la întrebarea „ Ce
cumpărăm?”.
Copilul va alege jucării sau obiecte tridimensionale . Copii denumesc în cor
obiectul, vor recita o scurtă poezioară memorată legată de obiectul ales de
copil.
 Profesor logoped şi consilier şcolar Mîti Ioana Floarea - Colegiul Naţional ”George Coşbic” Năsăud

⌘ ÎNDREAPTĂ GREŞALA
Scopul jocului este de a exersa pronunţarea unor sunete integrate în
onomatopee şi de a sesiza erorile făcute de alţii/terapeut.
Obiectivele vizate în cadrul acestui joc sunt :
să pronunţe corect cuvintele;
să se exprime în propoziţii corect formulate gramatical; 8
să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie.
Regula jocului : Terapeutul cere unui copil sa răspundă la întrebarea „Unde
am greşit?”în timp ce arată copiilor un obiect/ animal şi rosteşte două
variante, încercând să denumească obiectul.
Copilul desemnat va spune varianta considerată de el corectă.
Variante: - Pot fi rostite onomatopee
- Vocile unui copil poate fi înregistrate audio şi să recunoască a
ui este;

⌘ HAI SĂ ÎMPERECHEM
Scopul jocului este de a exersa pronunţarea unor sunete integrate în
onomatopee şi de a consolida cunoştinţele legate de familiile de animale.
Obiectivele vizate în cadrul acestui joc sunt :
să pronunţe corect onomatopeele;
să se exprime în propoziţii corect formulate gramatical;
să facă analogiile necesare între animale.
Regula jocului : Terapeutul cere unui copil sa răspundă la întrebarea „ Care
îi este perechea?”, arătând copiilor un jeton pe care e ilustrat un animal
cunoscut de genul feminin.
Copilul va alege, dintre mai multe jetoane pe cel care ilustrează perechea de
genul masculin.
Variantă: - perechea poate fi puiuţul animalului ilustrat
Alături de poezii scurte ritmate, povestiri şi jocuri terapeutice am
folosit şi ghicitorile care am urmărit să conţină şi onomatopee.

BIBLIOGRAFIE:
 Profesor logoped şi consilier şcolar Mîti Ioana Floarea - Colegiul Naţional ”George Coşbic” Năsăud

Anca, M. (2002). Logopedie. Cluj-Napoca: PUC

Moldovan, I. (2006). Corectarea tulburărilor limbajului oral. Cluj-Napoca:
PUC
Boşcaiu, E. ( 1973). Prevenirea şi corectarea tulburărilor de vorbire în
grădiniţe. EDP, Bucureşti 8
Gherguţ, A.(2005). Sinteze de psihopedagogie specială. Editura Polirom,
Iaşi
Oberlander, J.R.(2001). Ghid practic pentru creşterea copilului. Editura
Niculescu. Bucureşti
Dumitreana, M. (2005). Jocuri şi jucării pentru preşcolari. Editura
Compania, Bucureşti
Dumitreana, M. (1999). Educarea limbajului în învăţământul preşcolar.
Vol.I. Editura Compania, Bucureşti
Dumitreana, M. (2001). Educarea limbajului în învăţământul preşcolar.
Vol.II, Editura Compania, Bucureşti
* * * Revista Învăţământului Preşcolar.(2006) Nr. 1-2, 3-4. Bucureşti.
* * * Didactica, nr.2, 2006 Univ. „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
Faber, A., Mazlish, E. (2002). Comunicarea eficientă cu copiii - acasă şi la
şcoală. Editura Curtea Veche, Bucureşti
Champmen, G., Champbell, R. (2001). Cele cinci limbaje de iubire ale
copiilor. Editura Cartea Veche, Bucureşti
Waters, V. (2003). Poveşti raţionale pentru copii – recomandări pentru
părinţi şi educatori. Editura ASCR, Cluj-Napoca