LĂUZIA FIZIOLOGICĂ

LĂUZIA FIZIOLOGICĂ

Lăuzia=perioada de timp în care are loc

retrocedarea modificărilor generale şi locale
induse de starea de gestaţie, cu revenirea la
starea morfofiziologica premergătoare acesteia.
 debuteaza imediat dupa perioada a IV-a a
nasterii;
 se întinde pe o perioada de 6-8 saptamâni;
 se termina când revenirea organismului permite
reluarea unui nou ciclu gestational .
Involuţia modificărilor locale şi
sistemice
1. Lăuziaseimediată:
realizează cuprinde
în trei etape:
primele 24 ore
după naştere mai puţin primele 4 ore
postpartum care reprezintă perioada a IV-a
a naşterii.
2. Lăuzia propriu zisă: (secundară) cuprinde
zilele 2-12 după naştere.
3. Lăuzia tardivă: (îndepărtată) între 13 zile
şi 6 - 8 săptămâni.
 1. Lăuzia imediată
Este caracterizata prin:
- o stare de oboseala,
- somnolenta,
- transpiratii profuze, determinate de efortul
cerut de travaliu.
- bradicardie,
- poliurie,

 Adeseori apare o hipertermie usoara si un frison

fiziologic, determinate de efortul fizic si de
modificarile metabolice impuse de travaliu.
 Supravegherea acestei perioade trebuie sa aiba în
primul rând în vedere scurgerile uterine si
eventualele tulburari de mictiune (posibil, retentia
de urina data de traumatismul uretro-vezical). În
aceasta perioada pot aparea accidente majore,
eclampsii, hematoame vaginale etc.
 2. Lăuzia propriu zisă:

 este dominata de involutia rapida a uterului;

 devine organ pelvin în 10-12 zile;
 in aceasta perioada pot aparea ascensiuni
termice, care au la baza fenomenele de instalare a
lactatiei;
 se constata o scadere ponderala accentuata;
 o revenire treptata la normal a diurezei;
 aparitia colicilor uterine (dureri lombo-
abdominale), mai ales la multipare;
 tranzitul intestinal se reia normal dupa 2-3 zile;
 in aceasta etapa pot aparea mai frecvent infectiile
puerperale si accidentele trombo-embolice.
 3. Lăuzia tardivă

• organismul sufera modificari lente

progresive, revenind la starea
premergatoare aparitiei sarcinii.
• potenţialele stări patologice de gravitate
extremă deoarece ele reprezintă complicaţii
tardive, adesea insidioase ale infecţiilor
debutate în faza anterioară.
 Modificările anatomice şi
fiziologice din lăuzie

Involuţia organelor genitale are la

bază o serie de modificări histologice:
 autoliza proteinelor intracelulare care
determină scăderea dimensională şi nu a
numărului de celule;
 diminuarea vascularizatiei care se
realizează prin scăderea calibrului şi
obliterare secundară proceselor de
endarterităşi hialinizare;
 scăderea şi dispariţia edemului.
 Modificările metabolice

Modificările metabolice prezente în timpul

sarcinii persistă şi în timpul lăuziei, şi
regresează complet după 3 luni(patologice dacă
persistă mai mult de 3 luni de la naştere.).
Astfel, în lăuzie putem avea:
- hiperlipidemie;
- alterarea toleranţei la glucoza;
- hipercoagulabilitate;
- modificări ale funcţiei cardiace şi ale TA;
- modificări ale funcţiei renale.
 Modificările locale
(genitale) în lăuzie

A. Modificările organelor genitale externe

 Vulva
- în primele zile postpartum dispar edemele şi
varicele vulvare,
- reapare tonicitatea cu refacerea orificiului vulvar,
dar
- persistă un grad de beanţă a vulvei.
 Vaginul
- revine treptat la dimensiunile iniţiale,
- fisurile vaginale se cicatrizează.
- la nivelul orificiului vulvar, himenul se
cicatrizează rezultand carunculii mirtiformi,
caracteristici femeilor multipare.
- deseori se remarca un colpocel anterior
- din punct de vedere microscopic, în primele 10 zile
de lăuzie are loc o regresie a epiteliului vaginului

 Perineul -la nivelul acestuia se produce refacerea

şi cicatrizarea leziunilor traumatice din timpul
naşterii (rupturi spontane sau epiziotomii).

 Inelul himenal -la acest nivel se produc rupturi

profunde în timpul naşterii, care prin cicatrizare vor
duce la formarea canaliculilor mirtiform.
 B. Modificările organelor
genitale interne

Modificarile uterului.

Se produc fenomene de regresie în ceea ce priveşte:

 volumul,
 geutatea,
 consistenţa,
 structura,
 poziţia
 funcţia acestuia.
 Modificări macroscopice

Revenirea la dimensiunile iniţiale ale uterului

poartă denumirea de involuţie uterină.
• se verifică prin raportarea înălţimii fundului uterin
faţă de cicatricea ombilicală.
• după naştere găsim fundul uterin la
nivelul ombilicului,
• scăderea acesteia se va face cu 1-1,5 cm/zi,
astfel încât după ziua a 12-a uterul devine
organ pelvian.
• la 5-6 săptămâni revine la forma şi
volumul iniţial.
 Falsă subinvoluţie uterină, în special în condiţiile unei
vezici urinare pline care elevează uterul.
Subinvoluţia uterină în anumite situaţii :
fiziologice:
patologie
-naşteri cu feţi macrosomi, - resturi placentare
-gemelară, - infecţii uterine
-hidramnios, (endometrite),
-naşterile prin operaţie cezariană -asocierea sarcinii
cu
fibrom uterin.
Concomitent cu volumul scade şi greutatea uterului: de
la 1000 gr. după naştere,la 500 gr. prin ziua 7-a, 300 gr. în
ziua 14-a ca la sfârşitul lăuziei să cântărească 60-100 gr.
 Modificări microscopice

Involuţia miometrului se produce prin :

- resorbţia edemului interstiţial
- metaplazia conjunctivă a unora din fibrele musculare
- o diminuare marcată a vascularizaţiei miometriale cu
reducerea calibrului vaselor şi dispariţia sinusurilor
sangvine.

După naştere, prin eliminarea caducei,

endometrul este reprezentat doar de stratul profund
(bazal) şi parţial de stratul spongios.
 Pornind de la acest stadiu, endometrul
suferă mai
multe modificări pe parcursul lăuziei:

* Faza de regresie - în primele 4-5 zile de lăuzie, în

care se completează eliminarea celulelor din stratul
superficial al endometrului.
* Faza de cicatrizare - până în ziua a 25-a în această
perioadă are loc reepitelizarea cavităţii uterine, fără
determinism hormonal.
* Faza de proiiferare - zilele 26-45 în care se reface
endometrul sub influenţa stimulului estrogenic.
* Faza de reiuare a ciciului menstruai- între zilele
42-48 în condiţiile lipsei alăptării.
 Colul uterin
După naştere, colul uterin este şters şi dilatat
de 10 cm, fiind moale, edemaţiat cu mici rupturi
la nivelul orificiului extern.
Refacerea colului uterin parcurge mai multe
etape:
- canalul cervical se constituie imediat şi revine la lungimea
normală după 4 - 5 zile;
- orificiul intern se reface după 5-6 zile;
-orificiul extern se reface după 10 zile
schimbându-şi însă forma din circular
(la nulipare) în fantă transversală
(la femeia care a născut pe cale vaginală).
Canalul cervical rămâne deschis, permiţând
pătrunderea unui deget, în primele 2-3 zile, asigurând în
acest fel drenajul lohiilor. După 14 zile el este practic
închis.
Functia ovariana

• primele cicluri sunt anovulatorii la femeile

care alăptează.
• ovulatia apare chiar din ziua 27-a dupa
nastere,
• durata medie de aparitie fiind însa 70-75 de
zile la femeile care nu alapteaza
• la cele care alapteaza, durata medie de
aparitie a ovulatiei este de 190 de zile
• reluarea menstruaţiei se face la 45 de zile
până la 3-5 luni de la naştere.
• Durata ciclurilor anovulatorii depinde de:
- frecventa alaptatului la sân,
- de durata fiecarui supt si
- de proportia de alimentatie suplimentara.
Parametrele si planseul pelvi-
perineal.

Un control genital facut la sfârsitul lehuziei

arata o mobilitate exagerata a uterului.
Uneori, în urma rupturilor tesuturilor în
parametre cu modificari vasculare locale (varice),
se produc :
- deplasari uterine (retroversie uterina) sau
- sindromul Allen-Masters (mobilitate exagerata
uterina, retroversia uterului, dureri locale etc.).
 Modificări generale

• pe parcursul lăuziei au loc modificări

importante, în sens invers faţă de cele din
sarcină, ajungâdu-se după 6 săptămâni la
parametrii morfologici şi funcţionali
preexistente sarcinii.
Peretele abdominal
• diastaza drepţilor abdominali are un caracter
tranzitoriu şi se poate corecta prin gimnastică
medicală.
• vergeturile apărute în sarcină devin albe,
sidefii.
• Sistemul nervos. Dupa nastere, femeia
este calma, liniatita. În urmatoarele zile poate
fi prezenta o labilitate psihoafectiva (plânge
usor, are stare depresiva).
• Tesutul cutaneo-mucos. Pigmentarea de la
nivelul fetei, regiunii mamare si liniei albe se
reduce, vergeturile se decoloreaza si devin
sidefii.
• Sistemul muscular îsi recapata treptat
tonusul si elasticitatea.
• Sistemul articular. Dispare treptat imbibitia
dureroasa de la nivelul articulatiilor bazinului,
relaxarea simfizelor, constatata dupa nastere..
• Modificări hormonale

Steroizii placentari scad după delivrenţă;

FSH şi LH revin la valorile dinaintea sarcinii;
Estrogenii cresc din prima săptămană la
femeile care nu alăptează şi după 2 săptămani
la cele care alăptează;
Progesteronul se menţine la valori scăzute
pană aproape de reluarea ciclului;
Prolactina scade imediat după naştere şi
are valori normale după 4-6 săptămani, pentru
femeile care nu alăptează.
 III. MODIFICĂRILE ORGANELOR
ŞI SISTEMELOR

1. Cardiovasculare
a) volum sanguin crescut imediat postpartum datorita:
-resorbţiei edemelor
-dispariţiei şuntului arterio-venos placentar
-pătrunderii in circulaţie a sangelui din compartimentul
uterin
Se stabilizează după 7 zile
b) TA şi pulsul revin la normal in 2-3 zile
c) debitul cardiac şi PVC cresc in primele ore si scad la
normal in 14 zile
 2. Respiratorii
a) diafragmul coboară imediat postpartum
(ascensionat cu 4 cm la termen)
b) hiperventilaţia scade in 2-3 zile (scade progesteronul)
3. Urinare
a) poliurie in primele 2-3 zile
b) dispariţia hipotoniei ureterale in 6 săptămani;
c) capacitatea vezicală crescută şi insensibilitatea la
presiune dispar in 2-3 zile;
d) urina lehuzei contine, în special la cele care alapteaza,
lactoza si peptone;
e) glicozuria (valori mici) poate fi crescuta în prima
saptamâna
 4. Digestive
• în general apetitul este bun,
• senzaţia de sete este mai accentuată
• datorită persistenţei vagotoniei este posibilă prezenţa
constipaţiei
• frecvent apare o criză hemoroidală în primele zile
postpartum.
5. Hematologice
• Hb si Ht pot sa scada in functie de pierderile de sânge
de la nastere, dar se instalează concomitent şi o
hemoconcentraţie relativă;
• Leucocitoza, (granulocitoza cu limfopenia)se
normalizează pe parcursul primei săptămâni
• fibrinogenul e crescut 10-12 zile, apoi scade lent;
• VSH-ul crescut revine la normal in 3-4 saptamani.
 ATITUDINEA ÎN
LĂUZIE
Parametrii urmariti indeosebi in lauzia imediata si
propriu-zisa sunt următorii:
-TA, puls, urmărite in special in lăuzia imediată. Pulsul
poate fi uşor bradicardic in primele 2 zile.
-diureza este crescuta în primele zile: 2-3 litri/zi.
-Hb;
-temperatura, , poate avea două ascensiuni fiziologice
(ambele de cel mult 24 de ore şi t<38)
a) ziua 1 după cezariană (resorbţia cataboliţilor din plagă)
b) ziua 3 prin declanşarea secreţiei lactate (“furia laptelui”)
-lohii: cantitate, aspect, culoare, miros;
Lohiile sunt scurgeri vaginale ce apar dupa nastere.
• evoluţia aspectului normal:
- zilele 2-3 – lohia rubra
- zilele 4-5 – lohia fusca
- zilele 6-15 - lohia flava
- după ziua 15 – lohia alba
• persistenţa lohiilor serosanghinolente peste 8-10 zile semnalează un aspect patologic,
fie resturi placentare in
cavitatea uterină, fie o involuţie deficientă a patului placentar.
• mirosul lohiilor este fad, asemănător sangelui proaspăt.
• modificarea culorii (maronie), mirosului
(lohii fetide): infecţie pueriperală.
• cantitatea la început este de 50 g/zi,
apoi scade la 15-20 g/zi. Eliminarea masiva
este în primele 3-4 zile.

-
-involutia uterina (1,5-2 cm/zi); După naştere
fundul
uterin – la ombilic sau 2 cm sub ombilic;
- Ziua a 6-a - la . distanţei ombilic-simfiză;
- Ziua a 12-a – la nivelul simfizei pubiene;
- După ziua 12 - organ pelvin;
- 6-8 săptămani - aspect normal.
-instalarea lactatiei;
-prima mictiune in primele 4 ore postpartum;
-tranzit reluat la 48 ore postpartum;
-cicatrizarea plagii perineale;
-igiena locala plaga perineala (regiunea vulvo-vaginala va fi
spalata cu o solutie antiseptica o data sau de doua ori pe
zi (cloramina  2 la mie, permanganat de potasiu 1  la
patru mii, rivanol etc.) si a sanilor;
-mobilizarea precoce scade incidenta accidentelor
tromboembolice; activeaza circulatia generala si în special
pe cea a membrelor inferioare, ajuta la restabilirea
tonicitatii si functiei intestinale, a vezicii urinare,
favorizeaza involutia uterului, eliminarea lohiilor si
revenirea la normal a musculaturii abdominale.
-dieta hipercalorica hiperproteica la femeia care alapteaza.
-activitatea sexuala e permisa dupa terminarea lauziei.
 Contraceptia este indicată sub următoarele forme:
 Lauzele care alapteaza:
- nu folosesc contraceptive orale combinate(COC);
- DIU la 6-8 saptamani postpartum;
- sterilizare chirurgicala la 48 ore sau la distanta;
- metode de bariera;
- pilule cu continut de progesteron (POP) sau progesteron
retard din a treia săptămână postpartum.
 La lauzele care nu alapteaza:
-COC la 3 saptamani postpartum;
-DIU la 6-8 saptamani postpartum;
- sterilizare chirurgicala.
 LACTAŢIA
I. PROCESE BIOLOGICE
1. Sanul este pregătit pentru alăptare din săptămana 16
2. Există 3 etape: mamogeneza, lactogeneza,
galactopoieza
Mamogeneza
-dezvoltarea glandelor mamare (canale galactofore + acini
glandulari) pe parcursul sarcinii;
a) intrauterin
- ţesutul adipos e factorul local necesar
- la 18-19 săpt. apar ductele oarbe, care se transformă in
canale pană la naştere, cand pote fi prezentă o mică
secreţie lactată
b) la pubertate, sub influenţa estrogenilor şi STH etc., se
ramifică ductele
c) după prima menstruaţie intervin progesteronul şi prolactina şi
se dezvoltă lobului, cu apariţi acinilor
d) in sarcină, sub acţiunea progesteronului, PRL, HER şi hPL, se
diferenţiază epiteliul alveolar, creşte parenchimul mamar,
creşte vascularizaţia
Lactogeneza
= presupune si consta efectiv în fabricarea/depozitarea laptelui
matern de catre celule epiteliale alveolo-acinoase dupa
nastere. Lactogeneza se declanseaza, asadar, dupa parturitie.
a) două faze: la mijlocul sarcinii şi după naştere
b) in sarcină, fiecare san creşte cu 400 g
c) mecanime
-nervos
· baroceptorii uterini eliberează hipofiza anterioară după naşter,
inhibată de distensia uterină
· hipofiza e influenţată şi de receptorii cervici-vaginali la trecerea
fătului
-neuroendocrin
· PRL şi corticoizii declanşează şi menţin lactaţia; aceştia cresc
după naştere
· glucocorticoizii amplifică acţiunea lactogenă a PRL
Galactopoieza
a) reprezintă intreţinerea lactaţiei şi excreţia laptelui
b) mecanisme
-factorul principal e reflexul de supt, care eliberează PRL, ACTH,
STH şi ocitocină; ocitocina contractă celulele mioepiteliale (de
10-20 de ori mai sensibile decat miometrul) şi ejectează laptele
-golirea sanilor stimulează direct secreţia epitelială prin baroceptori
-stimulul psihic vizual şi auditiv creşte secreţia de ocitocină prin
mecanism nervos
II. COMPOZIŢIA BIOCHIMICĂ A LAPTELUI UMAN
Variază in funcţie de etapă, momentul zilei, faza
alăptării, dietă şi factori individuali.
1. Etape postpartum
a) colostrul (in cadrul stadiului I al lactogenezei)
-apare in primele 5-8 zile de lactatie
-este o secretie apoasa, bogata in imunoglobuline
-este galben (beta-caroten), vascos
-proteine crescute, lipide scăzute
-favorizează dezvoltarea L. acidophilus in tractul digestiv
b) laptele intermediar (in cadrul stadiului II al
lactogenezei)
-zilele 7-14
-Ig, vitaminele liposolubile şi proteinele scad
-lactoza, lipidele, vitaminele hidrosolubile şi caloriile cresc
c) laptele matur (in cadrul stadiului II al lactogenezei)
 Laptele conţine şi hormoni, factori de creştere, enzime, factori
antiinflamatori şi antiinfecţioşi, inlocuirea sintetică fiind practic imposibilă
NECESARUL ALIMENTAR IN LACTATIE
1. Calorii
a) aport suplimentar de 500 cal/zi
b) minimum 1800 cal/zi pentru compoziţia adecvată a laptelui
2. Proteine: 65 g/zi
3. Lipide: 70-80 g/zi
4. Carbohidraţi: 300-400 g/zi
5. Vitamine şi minerale
6. Calciul şi fosforul pot fi mobilizate şi din oasele materne. Iodul poate
preveni unele cazuri de cretinism neonatal
7. Alte recomandări: dacă mama nu consumă lapte, este necesar un
supliment zilnic de 1200 mg de calciu, 400 UI de vitamină D şi 4 μg de
vitamină B12
CICLUL LACTAŢIEI
Cuprinde 3 faze:
· de golire – 8 minute;
· refractară 3 ore;
· de umplere 20-30 minute.
STIMULAREA SECREŢIEI LACTATE
· punerea frecventă la san – eliberează prolactină;
· golirea completă a sanilor;
· administrarea de Oxitocină 2f/zi;
· mamele anxioase: clorpromazin 1f – sedarea pacientelorcu
descărcarea de prolactină;
· consum raţional de ceai sau cafea (teofilină);
· acupunctură in zilele 3-4 post partum;
· droguri (aspirina, acetilcolina) modifică PIF şi cresc prolactina.
Ablactarea poate fi luata in considerare în
urmatoarele situatii:
· infecţiile sanului tratate chirurgical;
· plastii mamare cu autotransplantarea mamelonului;
· mame purtătoare de agenţi virali transmisibili prin
lapte:
- citomegalovirus;
- herpes simplex;
- hepatita B;
- HIV.
· boli materne grave (boli infecţioase, TBC pulmonar
evolutiv, cardiopatii decompensate, nefropatii,
psihoze);
· administrare de medicamente care trec in lapte
• ombilicarea completa a mamelonului, infectii
cutanate mamare grave;
• fat mort ante-partum si post-partum;
METODE DE ABLACTARE
a. metode nefarmacologice (eventual combinate cu
analgezice-antiinflamatorii):
· evitarea suptului
· bandaj compresiv
· comprese reci,
• restricţie de lichide
b. agonişti ai dopaminei: bromcriptină au Lysorit
• in primele 5 zile: 9 mg/zi;
• in urmatoarele 5 zile: 9 mg/zi;
• ca doza de întretinere: 3 mg/zi.
c. tratament hormonal
• Hormonii: estrogeni – Etinilestradiol…50 gama
• 3 x 3 tb/zi – ziua 1-2
• 3 x 2 tb/zi – ziua 3-4
• 3 x 1 tb/zi – ziua 5-6
• benzonat de estradiol: 5 mg/zi;
• valevonat de estradiol: 8 mg/zi;
• ablacton i.m., în primele 24 de ore dupa nastere;
• pilule anticonceptionale estroprogestative.
Unii autori sustin ca, în anumite doze, hormonii estrogeni
cresc lactatia, iar în doze mari o scad.
d. diuretice uşoare: nefrix, furosemid