LP 1: EXERCITII

1. Descrieți importanța cunoașterii regulilor de protecție a muncii în

unitațile de creștere a animalelor;
Este foarte important să se cunoască regulile de protecție a muncii în
unitățile de creștere a animalelor pentru ca angajatorul să evite eventualele
accidentări, îmbolnăviri și riscuri la care este supus în momentul desfașurării
activității.

2. Nominalizați etapele de realizare a instructajului de protecție a muncii;

Etapele de realizare a instructajului de protecția muncii sunt: instructaj
introductiv general, instructaj la locul de munca și instructaj periodic.

3. Descrieți, la alegere, regulile de protecția muncii caracteristice unei

anumite specii de animale;
Pentru lucrul cu ovinele se cunosc următoarele reguli de protecție a muncii:
1. purtarea de halate și echipamente speciale este obligatorie,
2. asigurarea unui climat corespunzător atât pentru animal cât și pentru
angajator,
3. interzicerea venirii în stare de ebrietate,
4. iluminarea corespunzătoare a spațiului de lucru,
5. efectuarea controlului medical periodic al angajaților,
6. e necesara o abordare și o contenție a animalelor specifică acestora,
7. interzicerea accesului persoanelor străine și s copiilor în adăposturile
animaliere.
LP 2:

1. Descrieti importanta cunoasterii măsurilor de biosecuritate din

fermele de animale;
Cunoașterea măsurilor de biosecuritate e importantă pentru a se evita
introducerea și răspândirea agenților patogeni ce duc la apariția bolilor
transmisibile.

2. Definiti Abordarea si Contentia;

Efectuarea unei anamneze cât mai complete și detaliate, punându-se un
accent deosebit, în acest caz, pe caracterul animalului, tipul de sistem nervos,
comportamentul în prezența unor persoane străine, comportamentul față de
îngrijitor și față de celelalte animale, prezența unor vicii de comportament.
Scopul e apropierea examinatorului de animal. Se execută întotdeauna în
prezența proprietarului sau a îngrijitorului, de obicei pe partea stângă sau pe cea
pe care animalul e antrenat să răspundă la comanda ,,primește”. Dacă la
apropiere și avertizare animalul se neliniștește, ciulește urechile și încearcă să
lovească, examinatorul trebuie să fie foarte atent. Contactul cu animalul se
realizează în dreptul regiunii spetei, examinatorul atingând cu mâna gâtul,
grebănul, după care se palpează spinarea, șalele, păstrându-se contactul cu
aniamlul până la atingerea regiunii care trebuie examinată. Apropierea de animal
trebuie să se realizeze lateral și posterior în dreptul regiunii flancului sau ultimei
coaste, cu mare atenție la mișcările capului, deoarece anumite animale pot
prezenta o serie de deviații de comportament și există pericolul ca acesta să
muște. Acceptarea de către animal se realizează atunci când acesta devine atent
și face loc examinatoruluiîn boxă sau între stănoage.
Contentia la cabaline are ca scop stăpânirea animalului în scopul evitării
oricaror accidente ce pot să apară în momentul examinării acestora și în mod
particular la această specie în timpul operațiunii de potcovire.
3. Enumerati instrumentarul de contentie utilizat la taurine si cabaline;
Contenția cabalinelor se face utilizând următorul instrumentar: Iavasa,
Speculum bucal Hausmann, Speculum bucal tip Gunther, Speculum bucal tip
Wedge, Speculum bucal tip Comet, Speculum bucal tip Scoupe.
Contenția taurinelor: bară contenție muls,aplicator inele, clește contenție.

LP 3:

1.Descrieți metodele naturale de identificare utilizate la animale;

Metodele naturale sunt: vârsta și culoarea robei animalului.

2.Enumerați avantajele individualizării animalelor prin metoda tatuării;

Avantajele individulalizării prin metoda tatuării sunt următoarele: se

realizează la o vârstă tânără, este ieftină, greu imitabilă, nu produce deprecierea
exteriorului, se menține pe toată viața animalului.

3.Descrieți individualizarea animalelor prin metoda crotalierii;

Crotalierea reprezintă aplicarea pe urechea animalelor a unor crotalii

(mijloace de identificare a animalelor, confecționate din material plastic care
poartă înregistrat prin imprimare numărul unic de identificare al animalului)
formate din două ramuri paralele prinse între ele cu ajutorul unui nit. Crotaliile se
aplică cu un clește special, care realizează perforarea pavilionului urechii și
nituirea crotaliei, operație ce are loc după o prealabilă dezinfecție a acesteia.
4.Descrieți individualizarea animalelor cu ajutorul dispozitivelor electronice.
Dispozitivul electronic de identificare se numește transponder și e un
dispozitiv pasiv, numai pentru citire, care nu conține o sursă internă de energie
electrică. Codul de identificare poate fi citit numai atunci când transponderul e
activat de către semnalul transmis de citator. Transponderul reacționează la acest
semnal prin emiterea unei telegrame cu informații, în care figurează codul de
identificare al animalului.

LP 4:

1.Enumerați defectele ce pot apărea la,,regiunea gâtului” la cabaline;

Defectele sunt următoarele: gât de cerb, gât prea vertical, gât prea
orizontal, gât de lebădă, gât rotat, gât subțire, gât scurt.

2.Descrieți importanța crupei și cerințele unei regiuni a crupei corecte,la

cabaline;

Crupa adăpostește o parte din organele sexuale femele și din punct de

vedere mecanic reprezintă cel mai puternic punct de forță al corpului,
condiționând forța și viteza de deplasare a animalului.

O regiune corectă a crupei trebuie să fie lungă şi largă pentru orice tip de
cal pentru a asigura puncte mari de inserţie pentru musculatură,simplă,rotunda
pentru caii de călărie şi tracţiune uşoară şi dublă pentru caii de tracţiune grea şi
semigrea,să aibă o musculatură proporţională ca masa cu rasa;
3.Caracterizați defectele,,piept ascuțit și,,piept strâmt”și implicațiile lor asupra
aptitudinilor productive ale cabalinelor;

Defectele piept ascuțit și piept strâmt sunt malformații ce apar la cabaline

încă din timpul nașterii, acestea îngreunându-le munca, forța de tracțiune,
oferindu-le totodată și un aspect neplăcut cabalinelor. Aceste defecte sunt vizibile
prin faptul că mușchii pectorali cât și pieptul prezintă deformări, sunt slab
dezvoltați, nu sunt situați la nivelul umerilor, ceea ce afectează propulsia corpului.

4.Enumerați regiunile membrului toracal și caracterizați,,regiunea copitei”;

Regiunile membrului toracal: regiunea greabănului, regiunea spinării și a

șalelor, regiunea crupei, regiunea abdomenului, regiunea toracelui, regiunea
flancului, regiunea pieptului.
Regiunea copitei trebuie să aibă o mărime proporţională cu dezvoltarea de
ansamblu a animalului, să nu prezinte umflături, crăpături, peretele de corn să fie
neted, uniform, lucios, dens, pigmentat

5.Enumerați regiunile membrului pelvin și caracterizați,,regiunea jaretului”;

Regiunile membrului pelvin sunt: gambă, copită, coapsă, jaret, fluier,
chișiță, coroană, gleznă.
Regiunea jaretului trebuie să fie bine dezvoltat în lungime,lărgime şi
grosime,cu unghiul tarso metatarsian de 140-160o (funcţie de
specializare),uscat ,bine dezvoltat, puternic, curat şi țesut conjunctiv slab
dezvoltat. Ca defecte prezintă jaret gâtuit, subţire, drept, jareţi apropiaţi, jareţi
depărtaţi.