SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)

SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (Attitudes and Beliefs Scale-II) (ABS-II)

Copyright © Daniel David (pentru versiunea în limba română)

INTRODUCERE. PARADIGMA RAğIONAL – EMOTIVĂ ùI COMPORTAMENTALĂ

Între formele de terapie cognitiv-comportamentală (CBT), terapia raĠional-emotivă úi
comportamentală (REBT) ocupă un loc privilegiat, atât datorită rădăcinilor istorice care o plasează la
originea celei mai influente abordări terapeutice cunoscute până în prezent - CBT- cât úi din perspectiva
solidei sale ancorări în practică. În opinia întemeietorului său, Dr. Albert Ellis, relaĠia dintre REBT úi CBT
este una de incluziune; astfel, forma generală de REBT se suprapune peste ceea ce astăzi numim CBT,
pe lângă aceasta mai existând úi aúa numitul REBT “elegant”, având ca finalitate modificarea perspectivei
filozofice asupra vieĠii úi, deci, flexibilizarea personalităĠii pacientului/clientului (Ellis, apud Weinrach,
1996). În 1955, Albert Ellis elabora o metodă terapeutică pe care o numeúte “raĠională”, datorită
accentului pus pe identificarea úi modificarea trăsăturilor iraĠionale úi ilogice ale gândirii clienĠilor săi. Deúi
accentul cade pe componenta cognitivă, încă de la început Ellis adopta un ”eclecticism” metodologic,
folosind o gamă largă de tehnici emotive úi comportamentale, care s-a diversificat úi îmbogăĠit în timp.
Această caracteristică duce, în 1970, la schimbarea denumirii din terapie raĠională (RT) în terapie raĠional-
emotivă (RET). Ulterior, în 1993, la insistenĠele psihologilor interesaĠi de dezvoltarea úi eficientizarea
tehnicii, numele acesteia va deveni “terapia raĠional-emotivă úi comportamentală (REBT)”, reflectând
paleta largă de tehnici utilizate în reducerea distresului pacienĠilor (Ellis & Dryden, 1997; Weinrach, 1996).
Se poate spune deci, că de-a lungul a mai bine de trei decenii REBT a cunoscut o evoluĠie
ascendentă, rezultat al optimizării úi perfecĠionării constante prin efortul mai multor generaĠii de practicieni
úi cercetători (DiGiuseppe, 1996).
În general, terapia cognitiv-comportamentală consideră problemele psihologice ca fiind răspunsuri
dezadaptative învăĠate, susĠinute de cogniĠii disfuncĠionale. În consecinĠă, se accentuează necesitatea
identificării úi modificării cogniĠiilor dezadaptative úi înlocuirea comportamentelor disfuncĠionale (Ellis &
Dryden, 1997).
Conform teoriei avansate de Albert Ellis (pentru detalii vezi Ellis & Dryden, 1997), la baza
tulburărilor emoĠionale stă tendinĠa individului de a face evaluări absolutiste úi rigide ale evenimentelor
percepute. Aceste evaluări iau adesea forma lingvistica a lui “trebuie cu necesitate”, “este obligatoriu”,
“este absolut necesar”, (demandigness – DEM -). Din aceste cogniĠii absolutiste centrale derivă apoi un
nucleu de credinĠe iraĠionale (IB):
x convingeri catastrofice (un eveniment care a avut loc deúi “nu trebuia să aibă loc” este evaluat ca
fiind mai mult de 100% negativ), (awfulizing –AWF -);
x toleranĠa scăzută la frustrare (o persoana crede că nu poate fi deloc fericită dacă apare ceva ce
“nu trebuia să apară în nici un caz”), (low frustration tolerance – LFT -);

1
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)

x deprecierea úi evaluarea globală (ex. etichetarea globală a propriei persoane, a celorlalĠi, sau a
vieĠii ca fiind “mizerabile”, dacă lucrurile nu merg aúa cum trebuie), (self-downing and/or global
evaluation – SD/GE -).
Aceste procese se leagă între ele, fiind “feĠe diferite ale aceleiaúi monede” (Ellis & Dryden, 1997).
PredispoziĠia spre patologie este data de patern-urile de gândire absolutistă vis a vis de sine,
ceilalĠi úi viaĠă. Conform acestei teorii, dacă o persoană deĠine un patern de gândire absolutistă, iar viaĠa îi
confirmă aceste aúteptări iraĠionale (caz rar!), atunci persoana trăieúte emoĠii pozitive (deúi în viitor este
vulnerabilă la distres). Dacă, însă, aúteptările persoanei sunt infirmate de condiĠiile de viaĠă (ceea ce este
cu atât mai probabil cu cât persoanele sunt mai iraĠionale), se dezvoltă reacĠii emoĠionale negative
blocante/dezadaptative ca stări depresive, anxietatea, sentimentele de culpa úi/sau agresivitatea. Pe de
alta parte, prezenĠa credinĠelor raĠionale (flexibile), de genul “Mi-as dori ca lucrurile să decurgă astfel, dar
nu e obligatoriu să se întâmple chiar aúa”, chiar în condiĠiile unor condiĠii de viaĠă adverse, generează
emoĠii negative adaptative, stenice.
Aúadar, credinĠele iraĠionale:
- sunt cogniĠii evaluative (adică relevante pentru scopurile individului), cu semnificaĠie personală, de
natură absolutistă, dogmatică;
- generează emoĠii negative dezadaptative;
- sunt iraĠionale deoarece sunt rigide úi blochează atingerea scopurilor.
Corespondentele raĠionale ale lor:
- sunt cogniĠiile evaluative cu semnificaĠie personală, de natură preferenĠială, nonabsolutistă;
- duc la emoĠii pozitive sau negative adaptative;
- sunt raĠionale deoarece sunt flexibile si nu se interpun în calea atingerii scopurilor individului. (Ellis
& Dryden, 1997).
Pe scurt, o credinĠă iraĠională se defineúte prin faptul că este incorectă din punct de vedere logic,
este incongruentă cu realitatea obiectivă úi blochează atingerea scopurilor individului. Prin contrast,
credinĠele raĠionale se bazează pe realitatea empirică, facilitează atingerea scopurilor persoanei úi
respectă principiile logicii (Maultsby apud DiGiuseppe, 1996).
În esenĠă, ideile care fundamentează această teorie, reflectându-se úi în intervenĠia terapeutică,
pot fi sintetizate astfel (Walen, apud Weinrach, 1996):

(1) CogniĠiile sunt cel mai important determinant al emoĠiilor la oameni;

(2) Gândirea disfuncĠională este cauza principală a distresului emoĠional; mare parte din
psihopatologie este rezultatul gândirii disfuncĠionale;
(3) Dacă tulburările emoĠionale sunt cauzate de menĠinerea unor credinĠe iraĠionale, modalitatea
optimă de a înlătura distresul este modificarea acestor credinĠe;
(4) Printre factorii etiologici ai gândirii iraĠionale úi psihopatologiei se numără influenĠe genetice úi
de mediu;

2
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)

(5) REBT pune accent mai ales pe rolul evenimentelor din prezent (mai degrabă decât trecut) în
generarea psihopatologiei, în special deoarece oamenii îúi întreĠin tulburările prin perpetuarea
unui mod disfuncĠional de gândire;
(6) CredinĠele iraĠionale pot fi schimbate, deúi modificarea acestora implică efort úi perseverenĠă
din partea individului.
ABS II evaluează convingerile iraĠionale úi raĠionale descrise în teoria lui Albert Ellis. Scala
a fost concepută de către DiGiuseppe, Leaf, Exner si Robin în 1988 úi este o măsură validă a
constructelor centrale în REBT (DiGiuseppe, Robin, Leaf, & Gormon, 1989).
EficienĠa instrumentului este sporită de faptul că permite calcularea unor scoruri separate pe
diferite tipuri de credinĠe iraĠionale, precum úi estimarea unor valori globale de raĠionalitate / iraĠionalitate.
Mai mult, comparativ cu alte teste clinice, conĠine un număr relativ mic de itemi (72) formulaĠi într-un limbaj
accesibil, fiind uúor de administrat úi cotat; în situaĠiile în care nu este posibilă administrarea integrală,
scala permite selectarea itemilor care evaluează doar un anumit tip de credinĠe iraĠionale, putându-se
calcula un scor individual pentru aceútia.
În concluzie, ABS II este unul dintre cele mai eficiente instrumente de evaluarea a credinĠelor
iraĠionale / raĠionale, disponibile la ora actuala.

PREZENTAREA SCALEI ABS II

Scala ABS II cuprinde 72 de itemi (de la 5-76) dispuúi într-o matrice (4x3x2) alcătuită din trei
factori:
(1) primul factor se referă “procese cognitive” úi are patru nivele, reprezentând patru
procese de gândire iraĠională:
- imperativul “trebuie” (DEM)
- deprecierea úi evaluarea globală (SD/GE)
- toleranĠă scăzută la frustrare (LFT)
- gândirea catastrofică (AWF);
(2) cel de-al doilea factor se numeúte “arii de conĠinut” (content / context) úi are trei nivele sau
teme majore, reprezentând convingeri legate de aprobare, realizare úi confort;
(3) cel de-al treilea factor se numeúte “mod de frazare” (irrationality / rationality) úi are două
nivele, reprezentând modul de formulare a itemilor: iraĠional / raĠional.
Fiecare item este rezultanta celor 3 factori menĠionaĠi anterior. De exemplu, itemul 6: “Daca oameni
importanĠi pentru mine nu mă plac, înseamnă că sunt o persoană lipsită de valoare” este:
- frazat iraĠional (IR);
- are un conĠinut care se refera la aprobare;
- vizează procesul cognitiv de autoevaluare (SD/GE).
PosibilităĠile de răspuns ale subiecĠilor vizează atitudinea lor faĠă de conĠinutul itemilor, pe o scală în 5
trepte:

3
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)

A – puternic împotriva
B – parĠial împotriva
C – neutru
D – parĠial de acord
E – puternic de acord
Cotarea se face pentru 36 dintre itemi direct úi pentru 36 invers (vezi anexa 3)
Cotare directă: A=0, B=1, C=2, D=3, E=4
Cotare inversă: A=4, B=3, C=2, D=1, E=0
Altfel spus, itemii cotaĠi direct sunt cei formulaĠi iraĠional, pe când cei cotaĠi invers sunt formulaĠi
raĠional. Rezultă ca un scor global (Total) mic înseamnă credinĠe iraĠionale puĠine, iar un scor mare
credinĠe iraĠionale multe. Deci, scorul global arată nivelul de cogniĠii iraĠionale pe care le utilizează o
persoană. În platforma CAS, cotarea se face automat.
Scorurile se pot calcula úi separat, pentru iraĠionalitate úi raĠionalitate. În plus, se pot calcula
diferite scoruri rezultate din combinaĠii pe scale úi subscale.
Scorul pentru fiecare subscală se realizează prin însumarea scorurilor itemilor care o compun.
Numărul minim de puncte ce poate fi realizat este zero (adică la toĠi itemii direcĠi = frazaĠi iraĠional s-a
răspuns cu “puternic împotrivă” úi la toĠi itemii inverúi = frazaĠi raĠional s-a răspuns cu “puternic de acord”).
Numărul maxim de puncte, cota maximă de iraĠionalitate este 288 (72 itemi x 4 puncte).
Utilizând doar factorul “procese cognitive” (ca úi factor de varianĠă), rezultă 4 subscale:
DEM – 18 itemi (9 direcĠi úi 9 inverúi);
SD/GE – 18 itemi (9 direcĠi úi 9 inverúi);
LFT – 18 itemi (9 direcĠi úi 9 inverúi);
AWF - 18 itemi (9 direcĠi úi 9 inverúi).
Aúadar, scorurile luate în discuĠie în această lucrare ca úi măsură a credinĠelor subiecĠilor sunt:
(1) Total (măsură a iraĠionalităĠii);
(2) IB (credinĠe iraĠionale);
(3) RB (credinĠe raĠionale);
(4) DEM (imperativul “trebuie”);
(5) SD/GE (autodeprecierea/evaluarea globală)
(6) LFT (toleranĠa scăzută la frustrare);
(7) AWF (gândirea catastrofică).

INVESTIGAREA INDICATORILOR PSIHOMETRICI

Totalul subiecĠilor cuprinúi în studiul de stabilirea a indicatorilor psihometrici sunt în număr de
381, dintre care: 369 de persoane sunt elevi de liceu, studenĠi si angajaĠi cu studii medii si superioare din
diferite întreprinderi (muncitori, informaticieni, secretare, funcĠionari), iar 12 persoane sunt pacienĠi ai
spitalelor de psihiatrie din Cluj-Napoca.

4
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)

Un număr de 350 de persoane, 167 de bărbaĠi úi 183 de femei, cu vârste cuprinse între 16 úi 49
de ani (m=20,11) au format lotul utilizat în estimarea consistenĠei interne a scalei. ToĠi subiecĠii au fost
voluntari, grupul fiind eterogen din punct de vedere ocupaĠional si al nivelului educaĠional (cuprinzând de
la elevi de liceu la persoane cu studii postuniversitare). Aceútia au completat ABS II, în grup úi fără limită
de timp. SubiecĠii au primit instrucĠiunea de a răspunde cât mai sincer la afirmaĠiile prezentate în
chestionar, specificându-se că nu există răspunsuri bune sau rele. Testarea s-a făcut în varianta hârtie -
creion.
Dintre cele 350 de persoane, 104 au completat si Inventarul de Depresie Beck (BDI), varianta
scurtă (13 itemi). Testul a fost administrat în aceeaúi manieră, imediat după completarea ABS II.
Alte 19 persoane, cu vârste cuprinse între 17 si 51 de ani au completat ABS II, precum si BDI,
varianta lungă (21itemi). Testele au fost administrate individual, fără limită de timp, în varianta hârtie -
creion, întâi ABS II iar apoi BDI.
Aceste 19 persoane au fost astfel selectate încât să aibă un scor scăzut la BDI (9 sau mai mic),
conform standardelor recomandate pentru ”formarea” unui lot nondepresiv (Solomon, Haaga, Brody, Kirk
& Friedman, 1998).
Un alt grup de 12 persoane a fost format din pacienĠi ai spitalelor de psihiatrie din Cluj-Napoca (ex. Clinica
de Ergoterapie), diagnosticaĠi cu depresie (episod depresiv major sau reacĠii depresive cu simptome
specifice episodului depresiv major). SubiecĠii au completat ABS II precum si BDI, varianta lungă
(21itemi). Testele au fost administrate individual, fără limită de timp, în varianta hârtie-creion, întâi ABS II
iar apoi BDI. ToĠi subiecĠii au înregistrat un scor de 16 sau mai mare la BDI, ceea ce indică prezenĠa
depresiei de nivel clinic. Deci, s-a lucrat cu un lot normal, neselecĠionat (N=350 persoane) la care s-a
adăugat un lot cu depresie cu scoruri foarte scăzute la BDI (N=19 persoane) úi un lot clinic, cu scor mare
la BDI (N=12 persoane).

REZULTATE
Rezultatele obĠinute pe populaĠia nonclinică (N=350) arată că:
(1) Nu se constată diferenĠe semnificative în funcĠie de vârstă sau sex;

Tabelul 1. ComparaĠii pe scale, în funcĠie de vârstă úi sex (N=350).

Scala Scala ComparaĠii în funcĠie de
Vârstă (adulĠi/adolescenĠi) Sex (M/F)
DEM t=-.89 / p=0.36 t=.07 / p=0.93
SD/GE t=-.68 / p=0.49 t=1.17 /p=0.23
AWF t=-1.67/p=0.09 t=.68 / p=0.49
LFT t=.48 / p=0.63 t=-1.55/p=0.12

5
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)

(2) Scorurile la cele patru subscale ale testului (DEM, LFT, SD, AWF) corelează (corelaĠie liniara)
puternic între ele (toate valorile p<0.01) si cu scorul total, constituind o nouă dovadă în sprijinul ideii
conform căreia toate credinĠele iraĠionale sunt relaĠionate din punct de vedere psihologic (DiGiuseppe et
al., 1989);

Tabelul 2. CorelaĠiile între scorurile subscalelor si scorul total (N=350).

AWF DEM SD LFT Total
AWF 1.000
DEM .492 1.000
SD .547 .277 1.000
LFT .606 .559 .417 1.000
Total .824 .701 .723 .812 1.000
Toate corelaĠiile sunt semnificative la p<.01.

(3) În tabelul 3 sunt prezentate comparativ mediile si abaterile standard pentru lotul românesc si
un lot american format din studenĠi (DiGiuseppe et al., 1989). După cum se observă, valorile obĠinute pe
populaĠia de limba română sunt mai mari, însă această diferenĠă ar putea fi explicată de numărul diferit de
subiecĠi din cele două loturi, precum úi de componenta diferită a acestora (studenĠi pentru lotul american,
elevi, studenĠi úi alte categorii de adulĠi pentru lotul românesc);

Tabelul 3. Mediile (m) úi abaterile standard (SD) pentru un lot românesc úi unul american
Scale Lotul românesc (N=350) Lotul american (N=764)
Total m=113.02 (SD=27.683) m=84.88 (SD=36.73)
AWF m=28.95 (SD=8.66) m=21.18 (SD=10.80)
DEM m=32.44 (SD=7.67) m=24.43 (SD=9.90)
SD m=20.06 (SD=9.99) m=12.82 (SD=10.80)
LFT m=31.56 (SD=8.92) m=26.80 (SD=10.80)

(4) Etalonul pentru scorul total, construit în baza datelor obĠinute pe populaĠie nonclinică (N=350) este
prezentat mai jos.
- IraĠionalitate foarte scăzută 0-91
0-54
- IraĠionalitate scăzută 92-107
55-89
- IraĠionalitate medie 108-121
90-124

6
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)

- IraĠionalitate ridicată 125-153

122-127
- IraĠionalitate foarte ridicată 136-288
- peste154

ConsistenĠa internă a scalei. Puterea de discriminare

Studiile psihometrice efectuate pe populaĠie americană indică o consistenĠă internă adecvată utilizării
instrumentului; astfel coeficienĠii alfa pentru cele patru procese úi trei subscale de conĠinut variază între
.92 si .86. Majoritatea subscalelor discriminează între grupurile clinice si cele de control (fără
psihopatologie) (DiGiuseppe et al., 1989).

Fidelitatea test - retest

Studiile pilot anterioare efectuate pe populaĠie românească indică o fidelitate test-retest úi o consistenĠă
internă adecvate: r = .7340 (N=80); alpha Cronbach =.8654 (N=80) (Niculas, 2000).
Datele obĠinute în urma acestui studiului efectuat pe un eúantion de 350 vorbitori de limba română indică
valori comparabile cu cele obĠinute în investigaĠia iniĠială efectuată pe populaĠie americană, adecvate
utilizării în condiĠii bune a scalei.

Tabelul 4. CoeficienĠii alpha Cronbach pentru scalele testului si scorul total (N=350)
Scale Coeficient alpha Număr de itemi
Cronbach
Total .8792 72 itemi
AWF .6795 18 itemi
DEM .6063 18 itemi
SD .7924 18 itemi
LFT .7221 18 itemi

Validitatea discriminativă
Itemii în limba engleză ai scalei au fost concepuĠi, în baza unei definiĠii anterior formulate, de o
echipa de experĠi (terapeuĠi în cadrul Institutului de Terapie RaĠional Emotivă din New York); constructul
de credinĠe iraĠionale úi raĠionale a fost examinat cu succes în numeroase cercetări (Ellis & Dryden, 1997).
Varianta finală a instrumentului conĠine doar acei itemi care au întrunit acordul tuturor experĠilor convocaĠi.
Analiza factorială efectuată asupra scalei relevă existenĠa unui factor general úi a altor trei factori, numiĠi
de autori raĠionalitate, confort úi iraĠionalitate. Studiile de validare efectuate pe populaĠie americană indică
faptul că majoritatea subscalelor discriminează între loturile clinice úi cele de control (fără psihopatologie)
(DiGiuseppe et al., 1989).
În studiul pe populaĠia românească, dintre cele 350 de persoane care au completat scala ABS II,
104 au primit, de asemenea, BDI, varianta scurta (13 itemi). Pe baza rezultatelor la BDI, au fost selectate

7
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)

două grupe extreme (N=15 si N=17), utilizând formula m+_1SD, care au fost ulterior comparate în funcĠie
de scorurile la ABS2. DiferenĠele constatate sunt semnificative la pragul de .004 (t=3.102).

Capacitatea discriminativă
Am efectuat comparaĠii între un lot de persoane cu diagnostic clinic de depresie (N=12) úi un grup
de control, constituit din subiecĠi care nu au avut niciodată un diagnostic psihiatric (N=19). Aceste 19
persoane au fost astfel selectate încât să aibă un scor scăzut la BDI (9 sau mai mic), conform
standardelor recomandate pentru formarea unui lot nondepresiv (Solomon et al., 1998). Rezultatele
obĠinute sunt sintetizate în tabelul 5.

Tabelul 5. ComparaĠii între mediile la ABS II ale unui grup de subiecĠi depresivi (N=12)
si ale unui grup de control (N=19)
Scala t p
Total 6.850 .0001
DEM 4.017 .0004
LFT 3.756 .0008
SD 6.186 .0001
AWF 5.578 .0001
IB 7.165 .0001
RB 3.187 .0034

Deúi grupele de subiecĠi cu care s-a lucrat sunt mici, datele obĠinute constituie un argument în
plus, arătând ca ABS II este un instrument care discriminează între grupe de populaĠie cu nivele diferite
ale simptomatologiei depresive, precum úi între persoane cu depresie clinică úi subiecĠi fără
psihopatologie.
Studiile efectuate pe populaĠie americană indică faptul ca scorurile la ABS II corelează puternic cu
rezultatele obĠinute la alte teste (pentru detalii privind aceste instrumente vezi DiGiuseppe et al., 1989) ca:
forma scurta a BDI (Beck & Beck,1972), the General Health Questionnaire (Goldberg, 1972), the General
Psychological Well Being Scale (DuPue, 1988), The Spielberger Trait Anger Scale úi The Spielberger
Trait Anxiety Scale (DiGiuseppe et al., 1989).
Din datele obtinute pe populatie românească rezultă că majoritatea subscalelor ABS II corelează
cu forma scurta a Inventarului de Depresie Beck (BDI).

8
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)

CONCLUZII
In concluzie, propriet ăĠilepsihometrice adecvate, comparabile cu cele găsite în studii similare
efectuate pe populaĠie americană, permit utilizarea în condiĠii bune a variantei româneúti a ABS II. Totuúi,
recomandăm prudenĠa în extinderea concluziilor la categorii de vârstă úi socio-profesionale
nereprezentate în eúantionul utilizat. Dincolo de validitatea unui instrument, care este un proces continuu,
expertiza clinică a utilizatorului testului îúi are importanĠa ei de netăgăduit. În faza actuală a adaptării
scalei pe populaĠia românească s-a putut oferi etalonul numai pentru scorul global. În perspectivă odată
cu progresul cercetărilor, vor fi oferite úi etaloane pentru fiecare dintre cele 4 subscale.

9
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. DiGiuseppe, R. (1996). The nature of irrational and rational beliefs: Progress in Rational Emotive
Behavior Therapy. Journal of Rational – Emotive & Cognitive Behavior Therapy, 14, 5-28.
2. DiGiuseppe, R., Leaf, R, Exner, T., & Robin, M.V. (1988). The development of a measure of
rational/irrational thinking. Paper presented at the World Congress of Behavior Therapy, Edinburg,
Scotland.
3. DiGiuseppe, R., Robin, M.W., Leaf, R. & Gormon, B. (1989). A discriminative validation and factor
analysis of a measure of rational /irrational beliefs. Paper presented at the World Congress of Cognitive
Therapy, Oxford, UK.
4. Ellis, A. & Dryden, W. (1997). The Practice of Rational Emotive Behavior Therapy.London: Springer
Publis hing Company.
5. Niculas F. (2000). Relatia convingeri irationale – strategii de coping. Lucrare de diploma/License
Dissertation. Oradea State University, Oradea.
6. Solomon A., Haaga, D.A.F., Brody C., Kirk, L., & Friedman, D.G. (1998). Priming irrational beliefs in
recovered - depressed people. Journal of Abnormal Psychology, 107, 440-449.
7. Weinrach, S.G. (1996). Nine experts describe the essence of Rational-Emotive Therapy while standing
on one foot. Journal of Counseling and Development, 74, 626- 632. Primit spre publicare în 15 Martie,
2002 / Received March 15, 2002 Acceptat pentru publicare în 23 Iunie, 2002 / Accepted (final revision)
June 23, 2002

10