ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLODVEI

FACULTATEA ,,FINANȚE”
DEPARTAMENTUL ,, FINANȚE ȘI ASIGURĂRI”

Olga BONARI

RAPORT
PRIVIND PRACTICA DE PRODUCȚIE ȘI DE LICENȚĂ
În cadrul băncii BC ,,Moldindconbank” S.A.

Autor:
studentă gr.FB192fr
ADMIS la susținere învățământ cu frecvență redusă
Conducătorul practicii din cadrul Olga BONARI
Departamentului Finanțe și asigurări __________________
Aureliu MARGINEANU (semnătura)

„___”___________2022 Conducătorul practicii de la întreprindere:

Director financiar Svetlana CORNOVAN

(semnătura)
CHIŞINĂU - 2022

2
 Cuprins
1.PRACTICA DE PRODUCȚIE.....................................................................................................3
1.1. Caracteriticile generale a activității întreprinderii....................................................................3
1.2. Produsele oferite de către BC Moldindconbank S.A.........................................,......................3
2.PRACTICA DE LICENȚĂ..........................................................................................................8
2.1. Părțile componente ale sistemului fiscal în Republica Moldova…………………………….8
2.2. Componența, structura și dinamica veniturilor fiscale...........................................................19
2.3. Analiza eficienței sistemului fiscal…………………………………………………...……..32
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………36

3
 1.PRACTICA DE PRODUCȚIE
1.1 Caracteriticile generale a activității întreprinderii
Moldindconbank şi-a început activitatea la 1 iulie 1959, în calitate de filială a Stroibank, din
URSS, sarcina de bază a căreia era finanţarea construcţiilor industriale, întreprinderilor
energetice și a magistralelor de transport.
La 25 octombrie 1991, conform deciziei Adunării de Constituire, banca a fost reorganizată
în Banca Comercială pe Acţiuni pentru Industrie şi Construcţii BC "Moldindconbank" S.A.
Reorganizarea a adus cu sine extinderea gamei de servicii oferite, iar în scurt timp, banca a
devenit o instituţie financiară universală, prestând tot spectrul de servicii financiar-bancare.
Pe parcursul următorilor ani, Moldindconbank s-a dezvoltat într-un ritm constant şi ascendent
diversificându-şi tot mai mult portofoliul de produse şi cel de clienţi.
În prezent, Moldindconbank are cea mai mare reţea de subdiviziuni din Republica
Moldova fiind prezentă în toate raioanele ţării. Toate sucursalele Moldindconbank oferă o gamă
completă de servicii financiare tuturor categoriilor de clienţi: persoane fizice, persoane juridice şi
instituţii financiare.
Relaţiile de colaborare cu organizaţiile financiare internaţionale, precum şi cu băncile de talie
mondială, demonstrează profesionalismul echipei dar şi reputaţia înaltă pe care o are
Moldindconbank pe piaţa internaţională.
Datorită strategiei de dezvoltare bine definite, dar şi echipei de profesionişti care activează în
bancă, Moldindconbank a obţinut numeroase titluri care certifică calitatea serviciilor oferite şi
anume:
 „Cea mai inovativă bancă din Moldova” (Revista "Global Banking & Finance Review", 2016)
 „Transfer P2P - Cel mai bun produs bancar din Moldova” (Revista "Global Banking &
Finance Review", 2016)
 „Cea mai inovativă bancă din Moldova” (Revista "Global Finance", 2015, 2019)
 „Cea mai bună bancă din Moldova” (Revista "Global Finance", 2006, 2014, 2015)[2.1]

1.2 Produsele oferite de către BC Moldindconbank S.A

1.Persoane fizice

Pentru persoanele fizice bancă are un șir de servicii printre care se numără:depozite, credite,
carduri de plată, remiteri de bani, conturi curente, schimb valutar, valori mobiliare, serviciul
ESCROW, cecuri TAX FREE, casete de siguranță, bancnote și monede comemorative,
bancassurance.

4
2.Persoane juridice

Pentru persoanele juridice banca BC,,Moldindconbank” S.A oferă un șir de servicii printre care
se numără:depozite, credite, ODIMM, conturi și decontări, carduri de plată, Web-Business, E-
Commerce, operațiuni documentare, operațiuni valutare, valori mobiliare, serviviul Escrow,
serviciul SMS-Business, încasarea numerarului ,bancassurance.

Pentru a oferi mai multe detalii am să descriu în continuare 3 produse ale băncii pentru ambele
categorii de clienți și anume depozite, credite și carduri.

Depozite persoane fizice

BC,,Moldindconbank” S.A oferă persoanelor fizice posibilitatea de a-și păstra banii în siguranță
cu o dobândă destul de avantajoasă pe diferite perioade de timp.

Tabel 1.1.Depozite persoane fizice BC,,Moldindconbank” S.A

Sursa:Resurse electronice[2.1]

5
Depozite persoane juridice

Persoanele juridice la fel ca și persoanele fizice au posibiliattea de a apela la depozitele băncii

pentru a-și păstra veniturile suplimentare contra unei dobânzi. Banca oferă persoanelor juridice
următoarele tipuri de depozite:

Tabel 1.1.Depozite persoane juridice BC,,Moldindconbank” S.A

Sursa:Resurse electronice[2.1]

Creditele oferite de către bancă persoanelor fizice și juridice

Pentru persoanele fizice BC,,Moldindconbank” S.A oferă 7 tipuri de credite printre care se
numără: card de credit, credit de nevoi personale fără gaj, credit asigurat cu depozit, credit Prima
Casa, credit ipotecar, SmartCredit, credit Acum,overdraft pe card salarial.
6
Pentru persoanele juridice banca oferă credite agenților economici care au statut de persoană
fizică( gospodarii țărănești, întreprinderi individuale)

Carduri

Cardurile de plată pe care banca se oferă persoanelor fizice sunt de mai multe tipuri și anume:

-Mastercard Debit -Visa Classic

- Mastercard Standart -Visa Gold

-Mastercard Gold -Visa Platinum

-Mastercard Platinum

-Mastercard Word Elite

-PudraCard [2.1]

Toate aceste tipuri de carduri fiecare client poate să îl deschidă la propria dorință pentru a-și
păstra mijloacele bănești sau pentru a face achitari.Fiecare client își alege pachetul după
preferință și posibilitate financiară.

Ceva mai nou întâlnit în țara noastră este cardul destinat special pentru doamne ,,PudraCard”care
oferă o serie de beneficii și reduceri la o număr semnificativ de magazine.

Pe lângă cardurile pe care le deschid clienții la propria inițiativă banca mare are încă 3 categorii
de servicii legate de carduri și anume:

 Carduri salariale- acest tip de carduri este destinat primiirii lunare a salariului, dar pe
lângă aceasta acest tip de card poat efi utilizat ca un card obișnuit. Această categorie de
arduri este gratuită pentru clienți deoarece deservirea lunară este ssuportată de către
angajator.
 Carduri deposit- e oferă gratuit persoanelor fizice care au deschis un depozit la
Moldindconbank. Cardul este destinat pentru transferarea şi acumularea dobânzii pentru
depozit. Pentru a primi cardul, în momentul deschiderii depozitului selectaţi opţiunea
"Doresc să primesc dobânda la card"
 Carduri sociale-  este oferit gratuit și destinat persoanelor care beneficiază de pensii și
alocații sociale de la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS).

7
3.Servicii electronice

Pe lângă toate serviciile pe care le oferă banca, aici se mai încadrează și serviciile electronice
care oferă o gamă de posibilități clienților săi.

Serviciile electronice pe care le oferă banca sunt:

- Web-Banking

- Mobile-Banking

- Transfer P2P

- Cash-in

- Direct Transfer

- Apple Pay

- Garmin Pay

- Web-Business (personae juridice)

- Servicii publice prin MPay

- Extras din contul de card [2.1]

Toate aceste servicii fac posibil economisirea de timp și simplificarea procesului de obținere a
serviciului dorit. Nu este necesar ca clientul să stea ore întregi în cozi să astepte la bancă, dar este
sufficient ca acesta să aibă un card și să se conecteze la aplicația Web sau aplicația mobilă pentru
a putea benefecia de un șir de servicii pe care banca le oferă. Clienții prin intermediul telefonului
său al calculatorului pot face diferite achitari, pot primi transferuri, pot efectu transferuri etc.

O altă posibilitate este posibilitatea achitării cu dispozitivele Apple sau Garming în rețelele
magazinelor din țară. Tot ce este necesar pentru a achita este de a deține un card
Moldindconbank și de al conecta la dispozitivul respectiv.

2. PRACTICA DE LICENTĂ

8
 În cadrul practicii de licență mi-am propus ca drept obiectiv analiza sistemului fiscal al
Republicii Moldova și îndeosebi legătura dintre BC Moldindconbank S.A și sistemul fiscal.
Ca drept sursă pentru această analiză mi-a fost impozitele achitate de către bancă în bugetul de
stat al Republicii Moldova.
În capitolele ce urmează este descris și analizat sistemul fiscal al Republicii Moldova și în
special BC Moldindconbank S.A și obligațiunile acesteia față de stat în perioada 2017-2021.

2.1.Părțile componente ale sistemului fiscal în Republica Moldova

Sistemul fiscal reprezintă unul din instrumentele cele mai importante pe care statul le
folosește în conducerea activității economice și sociale, în vederea îndeplinirii în bune condiții a
tuturor funcțiilor sale. Astfel, după modul în care acesta este construit și funcționează, se pot
desprinde concluzii referitoare la presiunea fiscală, politica fiscală și eficiența împlicării puterii
publice în viața economică și socială a unei societăți. [2.3.]

Există cel puţin două abordări ale conceptului de sistem fiscal, iar în cadrul fiecăreia se
încadrează mai multe definiţii aparţinând unor autori diverşi, economişti sau jurişti.
Corespunzător primei abordări (mai restrânsă), sistemul fiscal este văzut ca totalitatea
impozitelor si taxelor dintr-un stat. Cea de-a doua abordare (extinsă) îl defineşte prin prisma
elementelor componente şi a relaţiilor dintre elementele care formează acest sistem.

Conform celei de a doua abordări, sistemul fiscal se defineşte ca ansamblul de concepte,

principii, metode, procese cu privire la o mulţime de elemente (materie impozabilă, cote, subiecţi
fiscali), între care se manifestă relaţii care apar ca urmare a proiectării, legiferării, aşezării şi
perceperii impozitelor şi care sunt gestionate conform legislaţiei fiscale în scopul realizării
obiectivelor sistemului. [2.2.]

Sistemul fiscal este un sistem deschis, deoarece, pe de o parte, mediul economico-social

acţionează asupra sa, modificându-l sau orientându-l, iar pe de altă parte, sistemul fiscal
acţionează asupra mediului, în mod direct sau indirect. Fiecare stat şi-a adoptat propriul sistem
fiscal, mai mult sau mai puţin perfecţionat, în strânsă legătură cu gradul de dezvoltare
economică, socială şi militară. În măsura în care statul suveran din punct de vedere politic îşi
poate exercita o putere fiscală absolută pe teritoriul său, se poate vorbi de suveranitate fiscală.
Pentru ca un sistem fiscal să dispună de autonomie fiscală completă (suveranitate fiscală), este
necesar ca acesta să întrunească următoarele cerinţe:

9
 exclusivitatea aplicării (o expresie a principiului teritorialităţii),  care presupune faptul că
se aplică într-un teritoriu geografic determinat, fiind unicul colector al resurselor fiscale
pentru un buget sau sistem unitar de bugete;
 autonomia tehnică se referă la necesitatea ca sistemul fiscal să fie complet, adică să
conţină toate regulile de aşezare, lichidare şi încasare a impozitelor, astfel încât să fie
posibilă punerea sa în aplicare.

Astfel, suveranitatea fiscală înseamnă ca fiecare stat suveran să aibă libertatea deplină în
alegerea sistemului fiscal pe care să-l promoveze, în definirea impozitelor care îl compun, în
stabilirea contribuabililor, în stabilirea ariei masei impozabile, în dimensionarea cotei de
impunere, în fixarea termenelor de plată, în acordarea de facilităţi fiscale, în sancţionarea
abaterilor de la prevederile legilor fiscale, în soluţionarea litigiilor dintre administraţia fiscală şi
contribuabili etc.Totodată, suveranitatea fiscală implică faptul că niciun alt stat, nicio organizaţie
sau niciun organism internaţional nu are dreptul de a emite reglementări fiscale sau de a institui
impozite în interiorul statului în cauză. [2.2.]

Evoluția sistemului fiscal

Evoluţia şi caracteristicile sistemelor fiscale reprezintă o reflectare a structurilor social-

economice, a curentelor ideologice şi politice, precum şi a avansării în cunoaştere prin cercetarea
ştiinţifică economică. Delimitarea unor etape în evoluţia sistemelor fiscale reprezintă un demers
destul de dificil, având în vedere, pe de o parte, vechimea perceperii impozitelor, iar pe de altă
parte, lipsa unor informaţii coerente şi ancorate în perioade mai vechi. Cunoaşterea
etapelor parcurse de evoluţia sistemelor fiscale permite înţelegerea prezentului, prefigurarea
viitorului şi, mai ales, ocolirea erorilor trecutului.

De-a lungul istoriei, sistemele fiscale au urmărit, în principal, obiective ca:

 acoperirea necesarului în creştere de resurse financiare publice ale statului;

 simplificarea şi înlesnirea muncii de colectare şi evidenţă a impozitelor;
 consimţirea la plata impozitelor.

Dacă vorbim despre evoluția prin care a trecut sistemul fiscal, putem menționa cele 4
etape primordiale, și anume:

 Etapa antică;
 Etapa veche sau Evul Mediu;

10
 Etapa liberală;
 Etapa modernă.

Pentru a ne face o concluzie mai clară și concisă asupa etapelor etapelor evoluției
sistemului fiscal, vom analiza figura 3, în care sunt descrise principalele caracteristici ale fiecărei
etape în parte.

Figura 2.1.: Evoluția sistemului fiscal

Sursa: Resurse electronice [2.2.]

Clasificarea sistemului fiscal

După cel de-al doilea război mondial, se delimitează, treptat, patru categorii de sisteme fiscale:

 sisteme fiscale ale economiilor subdezvoltate - caracterizate printr-o putere contributivă

redusă, preponderenţa impozitelor indirecte şi posibilităţi reduse de administrare a
impozitelor;
 sisteme fiscale ale ţărilor dezvoltate - caracterizate prin extinderea contribuabililor
mijlocii, diversificarea sursei de venituri, distribuţia mai echitabilă a sarcinii fiscale,
specializarea aparatului fiscal şi creşterea relativă a impozitelor pe venituri;

11
 sisteme fiscale ale economiilor superdezvoltate - constituite după anii ’80, caracterizate
printr-o putere contributivă mai mare (generată de creşterea veniturilor), personalizarea
accentuată a impozitelor, creşterea randamentului fiscal (printr-un control mai drastic şi mai
eficient al administraţiilor fiscale şi prin reducerea evaziunii fiscale), utilizarea politicii
fiscale în politica de supraveghere a activităţii economice;
 sisteme fiscale ale economiilor în tranziţie - caracterizate prin existenţa unor constrângeri,
interne şi externe, cum sunt: nivel scăzut al veniturilor, reflectat într-o capacitate
contributivă redusă, extinderea facilităţilor fiscale, accentuarea presiunii fiscale, apariţia şi
creşterea evaziunii fiscale, adoptarea unor măsuri repetate de reformă fiscală. [2.2.]

La evaluarea calităţii şi performanţelor sistemelor fiscale, acestea trebuie analizate prin

prisma îndeplinirii unor cerinţe, cum sunt:

 distribuţia echitabilă a sarcinii fiscale;

 alegerea impozitelor să perturbe cât mai puţin posibil mecanismul de luare a deciziilor
economice;
 asigurarea stabilităţii sistemului fiscal, în ceea ce priveşte structura şi nivelul impozitelor;
 utilizarea instrumentelor fiscale în scopuri economice să nu producă inechităţi ale sistemului
fiscal;
 costurile de administrare a impozitelor să fie la un nivel care să nu afecteze realizarea
obiectivelor de politică fiscală;
 structura impozitelor să permită utilizarea politicii fiscale pentru obiectivele stabilizării şi
creşterii economice;
 asigurarea transparenţei fiscale, pentru a permite adoptarea deciziilor de politică fiscală
adecvate şi a facilita dezbaterile pe acest subiect etc.

Clasificarea sistemelor fiscale în funcţie de concepţiile funcţionale are în vedere

caracteristicile acestora cu privire la: natura impozitelor predominante şi intensitatea presiunii
fiscale. Astfel, corespunzător impozitelor predominante, se pot delimita:

 sisteme fiscale în care predomină impozitele directe;

 sisteme fiscale în care predomină impozitele indirecte;
 sisteme fiscale cu predominanţă complexă. Astfel, sistemul fiscal din ţara noastră poate fi
considerat ca fiind cu predominanţă complexă, întrucât se sprijină pe „trei piloni” - TVA,
impozitul pe profit şi impozitul pe venit, după cum apreciază specialişti în domeniu;

12
 sisteme fiscale în care predomină impozitele generale - specifice ţărilor în care există un
aparat fiscal şi o contabilitate foarte bine organizate. Este cazul ţărilor ale căror sisteme
fiscale se bazează pe: impozitul pe venit, care este un impozitul de tip general aplicat
ansamblului veniturilor contribuabilului; impozit pe cifra de afaceri şi/sau TVA, care sunt
tot impozite de tip general aplicate consumului;
 sisteme fiscale în care predomină impozitele particulare - sunt caracteristice structurilor
economice (şi, implicit, fiscale) neevoluate, în care impozitele sunt aşezate pe anumite
categorii de venituri (sub formă indiciară sau forfetară), şi actualelor ţări subdezvoltate, în
care impozitele directe sunt aşezate asupra câtorva venituri neimportante, iar cele indirecte
asupra anumitor produse destinate consumului intern sau exportului.

După intensitatea presiunii fiscale, se disting:

 sisteme fiscale grele - caracterizate prin ponderi mari ale veniturilor fiscale în cadrul
resurselor financiare publice şi prin rate ridicate ale gradului de fiscalitate;
 sisteme fiscale uşoare - ponderi foarte reduse ale veniturilor fiscale în PIB.

Pentru ca sistemul fiscal să răspundă cât mai bine cerinţelor dezvoltării economico-
sociale, se elaborează o seamă de lucrări teoretice şi proiecte guvernamentale în care se
configurează viitoarea structură a sistemului fiscal. Scopul acestor abordări teoretice este de a
proiecta structuri fiscale care să asigure: dispersia mai echitabilă a sarcinii fiscale în societate,
reducerea disfuncţionalităţilor sistemului fiscal, eliminarea riscului de opoziţie la plata
impozitelor, în condiţiile asigurării necesarului de resurse financiare publice ale statului. [2.2.]

Impozitele directe sunt o categorie de impozite clasificate după criteriul trăsăturilor de

fond şi de formă. Ele prezintă o serie de avantaje rezultate din trăsături ce răspund cerinţelor
multora din principiile impunerii: sunt nominative, sunt legate de puterea economică şi de
situaţia personală a contribuabilului, sunt aduse la cunoştinţa plătitorului anticipat plăţii atat in ce
priveşte suma de plată, cat şi termenele-scadenţă.

13
 Figura 2.2.: Clasificarea impozitelor directe

Sursa: Resurse electronice [2.2.]

Impozitele pe venit sunt aşezate pe diferitele tipuri de venituri, unele fiind insă

exonerate: pensii, ajutoare sociale, burse, dobanzi ş.a., cu diferenţieri pe ţări şi in timp. Obiectul
acestui impozit il constituie venitul realizat de orice persoană fizică sau juridică, venit care se
numeşte brut. Acesta este ajustat, potrivit legii, prin deducerea unor cheltuieli pe care le-a
suportat contribuabilul, obţinandu-se astfel venitul impozabil care reprezintă materia impozabilă
şi, ca expresie cantitativă, masa acesteia.

Cheltuielile deductibile sunt, de regulă:

 cheltuieli pentru desfăşurarea activităţii,

 dobanzile plătite pentru creditele utilizate,
 vărsămintele la fondul de amortizare şi la cel de rezervă,
 cotizaţiile pentru asigurări sociale,
 primele de asigurare,
 unele cheltuieli social-culturale,
 pierderi din activitatea anilor precedenţi,
 pierderi din calamităţi naturale

După criteriul subiectului impozitului, impozitele pe venit sunt impozite pe veniturile

persoanelor fizice şi impozite pe veniturile persoanelor juridice. [2.4]

Serviciul Fiscal de Stat informează că contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară

activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la
14
impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2021 până la 30 aprilie inclusiv a anului
curent. Reieșind din faptul că, data de 30 aprilie 2022 este zi de odihnă, conform prevederilor
Codului fiscal, ultima zi de depunere a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma
CET18) aferentă anului 2021 este prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă – 03 mai
2022. [3.17.]

Impozitul pe venit se calculează şi se reţine de către patron la momentul îndreptării

venitului impozabil spre plată, determinat ca diferenţa dintre venitul obţinut de angajat sub formă
de salarii (inclusiv prime, facilităţi etc.) şi suma deducerilor permise de legislație (prime de
asigurări obligatorii de asistenţă medicală), precum și a scutirilor la care are dreptul angajatul,
conform legislației fiscale. [1.1.]

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice

Subiectul acestui impozit sunt persoanele fizice care işi au domiciliul sau rezidenţa in
statul beneficiar al respectivului impozit, precum şi persoane nerezidente (cu unele excepţii) care
realizează venituri in respectivul stat. Legea scuteşte, de regulă, de la plata acestui impozit unele
categorii de beneficiari de venit, cum sunt: suveranii şi familiile regale, diplomaţii străini
acreditaţi (cu condiţia reciprocităţii), persoanele care realizează venituri sub minimul impozabil
şi, uneori, militarii. Aşezarea impozitului se face cu sau fără luarea in considerare a situaţiei
personale a contribuabilului: starea civilă, numărul de persoane in intreţinere, existenţa vreunui
handicap ş.a.

Sistemul de impunere poate fi:

 separat , adică se introduce un impozit unic pentru fiecare categorie de venit sau se face
impunerea pe fiecare sursă de venit;
 global , adică un impozit unic pentru toate veniturile cumulate obţinute de contribuabil,
indiferent de categoria acestora sau de sursa lor.

Calculul impozitului se face cel mai adesea in cote progresive simple sau pe tranşe. 

Impozitul pe venit aferent venitului salarial al angajaților rezidentului parcului pentru

tehnologia informației este inclus în impozitul unic datorat de rezidentul parcului și, respectiv, nu
generează obligații adiționale de calculare, reținere, achitare și raportare pentru rezidentul
parcului.

15
 Veniturile salariale calculate angajaților în perioada de aplicare a regimului standard, dar
achitate acestora în perioada de aplicare a regimului special vor fi impozitate la data plății
acestora potrivit prevederilor regimului standard.

Veniturile salariale calculate angajaților în perioada de aplicare a regimului reglementat în

titlul X capitolul 1 din Codul fiscal, dar achitate acestora în perioada de aplicare a regimului
standard, nu vor fi supuse impozitării la data plății acestora, întrucît impozitul pe venit aferent
este inclus în impozitul unic. [1.1.]

Mai jos prezentăm un model de calcul al salariului unui angajat.

Exemplu (date convenționale):

În cadrul B.C.”Moldindconbank”S.A., conform contractului individual de muncă încheiat

cu angajatul acesteia, trebuie să-i achite salariul pentru luna februarie, până la data de 10 mai
2022. Salariul brut al angajatului - 10 000 lei. Angajatul beneficiază de scutire personală în
sumă de 27 000 lei/an. Cum va fi calculat salariul  net al angajatului?

Rezolvare:

Salariul brut = 10 000 lei

Prime de asigurări medicale, achitate din contul angajatului = 10 000 x 9% = 900 lei

Scutirea personală pentru 1 lună = 27 000 lei / 12 luni = 2 250 lei

Venitul impozabil = 10 000 - 900 - 2 250 = 6 850 lei

Impozitul pe venit reținut din salariu = 6 850 lei x 12% = 822 lei

Salariul net = 10 000 - 900 - 822 = 8 278 lei

Concluzie: În baza calculelor efectuate mai sus, am ajuns la concluzia că salariul net al unui
angajat în cadrul B.C.”Moldindconbank”S.A. este de 8 278 lei.

16
Impozitul pe veniturile persoanelor juridice

Subiectul acestui impozit sunt persoanele juridice  care obţin venituri in statul
beneficiar al respectivului impozit, indiferent de domiciliul lor. Subiecţii sunt, de regulă,
diferenţiaţi după caracterul participanţilor la asociere:

 persoane juridice rezultate din asocierea de persoane fizice, numite şi societăţi de persoane,
caracterizate prin faptul că este dificil de făcut distincţie intre averea asociatului şi averea
societăţii; de aceea, impunerea veniturilor se face după procedurile de impunere a veniturilor
persoanelor fizice;
 persoane juridice rezultate din asocierea de capitaluri, numite şi societăţi de capital,
caracterizate prin faptul că se poate distinge net intre averea participanţilor şi averea
societăţii: participanţii (acţionarii) răspund de actele iniţiate de societate numai in limita
capitalului cu care au intrat in asociaţie.

Obiectul acestui impozit il constituie venitul persoanei juridice in cauză. In cazul

societăţilor de capital pot fi identificate trei niveluri de venit:

 profitul societăţii inainte de impozitare,

 profitul repartizat ca divident pentru acţionari,
 profitul rămas la dispoziţia societăţii.

Practica fiscală cunoaşte patru modalităţi de impunere a societăţilor de capital,

modalităţi care ţin seama de existenţa celor trei niveluri de venit menţionate mai sus:

 se impune profitul societăţii inainte de impozitare şi, separat, profitul repartizat ca divident
pentru acţionari;
 se impune numai profitul repartizat ca divident pentru acţionari;
 se impune numai profitul rămas la dispoziţia societăţii;
 se impune profitul repartizat ca divident pentru acţionari şi, separat, profitul rămas la
dispoziţia societăţii.

Fiecare din aceste modalităţi răspunde unor anumite obiective de politică economică a
statului beneficiar al impozitului şi generează avantaje sau dezavantaje in sarcina beneficiarului
de venit. [2.4]

17
Impozitele pe avere

Impozitele pe avere sunt aşezate in legătură cu proprietatea deţinută de persoanele fizice

sau juridice. După obiectul propriu-zis al impunerii, impozitele pe avere sunt: i mpozite pe
averea propriu-zisă, impozite pe circulaţia averii şi impozite pe sporul de avere. Plata impozitului
se face, in quasitotalitatea cazurilor, din veniturile proprietarului şi nu din substanţa averii,
pentru a incuraja economisirea cu scopul acumulării.

Subiecți ai impunerii cu impozitul pe avere sunt persoanele fizice - proprietari ai

bunurilor imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepția terenurilor),
pe teritoriul Republicii Moldova.

Obiect al impunerii cu impozitul pe avere îl constituie bunurile imobiliare cu destinaţie

locativă, inclusiv căsuţele de vacanţă (cu excepţia terenurilor), precum şi cotele-părţi, a căror
totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiţii: 

a) valoarea estimată totală constituie 1,5 mil. lei şi mai mult;

b) b) suprafaţa totală constituie 120 m2 şi mai mult. 

Respectiv, nu consideră obiect al impunerii bunurile imobiliare, inclusiv cotele-părţi aflate în

posesia persoanei, a căror valoare totală nu depăşeşte 1,5 mil. lei şi/sau suprafaţa nu depăşeşte
120 m2.

Baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea estimată a acestor bunuri,

apreciată de către organele cadastrale teritoriale. Cota impozitului pe avere, conform art.
2876 din CF, constituie 0,8% din baza impozabilă. Impozitul pe avere se achită la bugetul de
stat în termen de până la 25 decembrie a anului de gestiune. Recomandăm să luați în calcul și
faptul că impozitul pe avere și impozitul pe bunuri imobiliare sunt distincte.

Impozitele pe averea propriu-zisă

Subiectul acestor impozite il reprezintă proprietarul averii. Obiectul impozitului il

reprezintă averea, care poate lua forma bunurilor imobile (teren, imobile etc.) sau a tuturor
bunurilor din patrimoniu, imobile sau mobile (activul net). Potrivit acestor forme de avere, se
intalnesc două categorii de impozite:

18
 impozitul pe proprietatea imobiliară , aşezat asupra terenurilor, clădirilor şi altor bunuri
imobiliare; masa materiei impozabile se determină fie prin valoarea de achiziţie, fie prin
valoarea declarată, fie ca rezultat al capitalizării venitului obţinut pe seama respectivului
bun; cotele de impunere sunt in general scăzute, impozitul este relativ neelastic şi are in
general randament scăzut;
 impozitul pe activul net , aşezat asupra tuturor categoriilor de bunuri din patrimoniul
contribuabilului, din a căror valoare se scad datoriile ce le generează; ca subiect al acestui
impozit pot fi atat persoanele fizice, cat şi cele juridice sau numai una din cele două
categorii; in masa impozabilă sunt incluse de regulă patrimoniul funciar şi orice categorie de
bunuri ce serveşte la desfăşurarea activităţii subiectului proprietar.

Impozitele indirecte sunt aşezate asupra vanzărilor de mărfuri şi prestărilor de servicii,

ceea ce conferă acestora caracterul de impozit pe cheltuieli sau de impozit pe consum. Această
ultimă formulare decurge din faptul că suportatorul impozitelor indirecte este consumatorul final.

Toţi ceilalţi agenţi economici, inclusiv investitorii, care folosesc un bun sau serviciu
includecheltuielile de achiziţie a acestora in costul produsului/serviciului pe care ei il fabrică şi il
oferă spre vanzare pe piaţă. Ei transferă impozitul indirect (inclus in preţul de achiziţie) asupra
preţului de vanzare a propriului produs/serviciu, astfel incat nu mai suportă acest impozit.

Impozitele indirecte, fiind incluse in preţul de achiziţie a unui bun/serviciu, nu pot fi

aşezate, in general, ţinand seama de situaţia personală a contribuabilului de facto, adică a
cumpărătorului/consumatorului. Dacă raportăm acest lucru la veniturile consumatorilor, extrem
de variate, rezultă că impozitele indirecte au caracter regresiv şi răspund in mică măsură
cerinţelor principiilor de echitate fiscală. [3.13.]

19
 Figura 2.3.: Clasificarea impozitelor indirecte

Sursa: Resurse electronice [2.2.]

In funcţie de obiectul lor, taxele vamale pot fi de export, de tranzit de mărfuri, de import.

Taxele vamale de export sunt aşezate asupra valorii exporturilor şi sunt puţin frecvente
deoarece franează exportul, ceea ce are efecte negative asupra balanţei comerciale. Motivaţia
introducerii lor este, in general, de două feluri:

 economică: taxarea materiei prime cu scopul de a incuraja prelucrarea ei in ţară, cu

efecte pozitive in ce priveşte numărul locurilor de muncă şi eventuala creştere a
incasărilor valutare pe seama exporturilor de produse finite rezultate din prelucrare;
 fiscală: taxarea unor produse exportabile cu caracter de monopol sau quasimonopol
natural, care au mare putere competitivă pe alte pieţe, de regulă materii prime sau puţin
prelucrate.

Taxele vamale de tranzit sunt aşezate asupra volumului mărfurilor tranzitate intre doi
parteneri externi pe teritoriul unui stat terţ. Sunt taxe relativ frecvente, mai ales in legătură cu
marile artere de transport rutier sau feroviar, cu transportul pe conducte al hidrocarburilor lichide
sau gazoase şi cu transportul energiei pe magistrale electrice internaţionale. [2.4.]

20
 Taxele vamale de import sunt aşezate asupra importului exprimat valoric sau fizic şi sunt
generalizate in toate ţările. Perceperea lor se face in sarcina importatorului şi in momentul
depunerii de către acesta in vamă a documentelor doveditoare ale apartenenţei respectivei partide
de import. [2.4.]

Aceste taxe au rolul de egalizare a preţului mărfii importate (de regulă mai mic) cu preţul
mărfii indigene de acelaşi tip (de regulă mai mare). Se obţine astfel protejarea producătorilor
interni faţă de cei externi mai competitivi, ca şi a resurselor valutare ale ţării importatoare, dar şi
limitarea posibilităţilor de alegere ale consumatorilor interni. [2.4.]

2.2.Componența, structura și dinamica veniturilor fiscale

Cele mai frecvente critici arată că înlocuirea mai multor impozite cu unul singur nu
numai că nu conduce la reducerea presiunii fiscale, ci presupune alegerea unui nivel de
impozitare foarte ridicat, pentru a acoperi un nivel al Sistemul veniturilor publice comparabil
cu cel rezultat din simplificarea în acest mod a sistemului fiscal.

Conform prevederilor Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181

din 25 iulie 2014, rapoartele privind executarea bugetului public național și a componentelor
acestuia se întocmesc și se publică lunar, semianual și anual. Administratorii bugetelor
componente ale bugetului public național întocmesc și publică rapoarte privind executarea
bugetelor pe care le administrează. Ministerul Finanțelor întocmește și publică raportul privind
executarea bugetului public național. [2.5.]

Rapoartele lunare privind executarea bugetelor oferă informații referitor la:

 venituri;
 cheltuieli;
 sold bugetar (excedent/deficit);
 surse de finanțare

Aferente bugetului public național și componentelor acestuia:

 bugetului de stat;
 bugetului asigurărilor sociale de stat,
 fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală;
 bugetelor locale.

21
 Rapoartele respective conțin indicatorii aprobați, precizați, executați, precum și
executați în perioada respectivă a anului precedent. [2.5.]

Lunar se întocmește și se plasează Informațiile privind creanțele cu termen expirat și a

datoriilor cu termen de achitare expirat (arierate) pe bugetul de stat și bugetele locale.

Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe

anul bugetar în curs se întocmește și se prezintă Parlamentului pînă la 15 august.

Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor

acestuia prezintă informații cu privire la:

 Evoluții macroeconomice recente ale economiei naționale;

 Executarea bugetului public național la general;
 Executarea bugetului de stat;
 Evoluții în domeniul datoriei de stat și altor angajamente condiționate;
 Perspectivele executării bugetului de stat până la finele anului.

Anexele la Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a

componentelor acestuia oferă informații cu privire la:

 Executarea indicatorilor generali ai bugetului public național și ai componentelor acestuia;

 Executarea indicatorilor bugetului public național conform clasificației economice;
 Executarea indicatorilor bugetului de stat conform clasificației economice;
 Executarea bugetelor autorităților publice centrale;
 Estimarea executării scontate a bugetului public național pînă la finele anului.

Rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de

stat și fondulrilor asigurării obligatorii de asistență medicală se întocmesc de administratorii
bugetelor respective și se prezintă Guvernului, iar apoi Parlamentului spre aprobare pînă la 1
iunie a anului următor perioadei de gestiune. [2.5.]

Ministerul Finanțelor

Ministerul Finanţelor este organul de specialitate al administraţiei publice centrale, care

elaborează şi promovează politica unică a statului în domeniul finanţelor publice. În calitate de
supervizor principal la nivelul finanțelor publice, Ministerul Finanțelor asigură reglementarea și
implementarea politicilor în domeniul managementului finanțelor publice.
22
Trezoreria de Stat

Trezoreria de Stat este Direcţie în cadrul aparatului central al Ministerului Finanţelor.

Trezoreria de Stat nu are statut de persoană juridică, dar dispune de ştampilă rotundă cu stema de
stat a Republicii Moldova şi ştampile, pentru efectuarea operaţiunilor trezoreriale.

Misiunea Trezoreriei de Stat constă în implementarea politicii statului în domeniul

managementului și transparenței  finanţelor publice.

Principalele funcții sunt:

 Asigurarea evidenței executării de casă a bugetelor

 Elaborarea metodologiei de executare, evidență contabilă și raportare în sistemul bugetar
 Exercitarea funcției de participant direct la Sistemul Automatizat de Plăți Interbancare
 Prognozarea și gestionarea fluxului de lichidități al bugetului de stat, cât și prognozarea
executării Bugetului Public Național
 Întocmirea și publicarea rapoartelor periodice privind executarea bugetului public național 
 Primirea, verificarea și generalizarea rapoartelor financiare prezentate de către autoritățile
publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale

Conform prevederilor Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181

din 25 iulie 2014, rapoartele privind executarea bugetului public național și a componentelor
acestuia se întocmesc și se publică lunar, semianual și anual. Administratorii bugetelor
componente ale bugetului public național întocmesc și publică rapoarte privind executarea
bugetelor pe care le administrează.

Ministerul Finanțelor întocmește și publică raportul privind executarea bugetului public

național. [2.5]

Trezoreria este responsabilă pentru elaborarea materialului metodologic privind:

 executarea și raportarea bugetară

 planificarea și gestionarea numerarului
 înregistrarea angajamentelor
23
 contabilitatea financiară și raportarea de către instituțiile bugetare
 întocmirea situațiilor financiare consolidate

Trezoreria oferă consiliere metodologică și consultații autorităților publice centrale și

locale în procesul de execuție bugetară. 

Bugetul reprezintă estimarea veniturilor și a cheltuielilor pentru o anumită perioadă de

timp, de regulă un an. Guvernul elaborează propunerea de buget și îl prezintă Parlamentului spre
aprobare. În urma aprobării, bugetul devine lege, implementarea căreia este obligatorie, ca și a
oricărei alte legi a țării.

Bugetul are cinci caracteristici importante:

 În fiecare an se elaborează un proiect de buget care acoperă perioada unui singur an; Este
votat în fiecare an; Și executarea lui se desfășoară pe parcursul unui an.
 Veniturile și cheltuielile, precum și finanțarea deficitului, necesită a fi analizate împreună, în
scopul stabilirii obiectivelor bugetare anuale. Bugetul trebuie să acopere toate ministerele,
agențiile și alte instituții care efectuează operațiuni guvernamentale.
 Veniturile și cheltuielile trebuie exprimate în moneda națională.
 Toate resursele trebuie să fie direcționate către un fond comun, care să fie alocate și utilizate
pentru cheltuieli conform priorităților actuale ale Guvernului.
 Bugetul trebuie să fie echilibrat. Cheltuielile bugetare trebuie să fie egale cu veniturile, plus
sursele de finanțare a deficitului.

Legea nr. 181 din 25 iulie 2014 privind finanțele publice și responsabilitatea
fiscală ghidează procesele de pregătire, aprobare, execuție, control și audit ale bugetului. [2.5.]

24
 Figura 2.4.: Părțile componente ale Bugetului Public Național

Sursa: Resurse electronice [2.5.]

Bugetul public național

Potrivit articolului 26 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.

181/2014, bugetul public național al Republicii Moldova include bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, bugetele locale.

Bugetul de Stat

25
 Buget de stat reprezintă totalitatea veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare
destinate pentru realizarea funcțiilor autorităților publice centrale, cu excepția funcțiilor proprii
sistemului public de asigurări sociale și sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală,
precum și pentru stabilirea relațiilor cu alte bugete. Bugetul de stat se administrează de către
Ministerul Finanțelor.

Ministerului Finanțelor este responsabil pentru elaborarea bugetului, cu contribuția

ministerelor de resort și a altor instituții. [2.5.]

Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS)

Autoritatea publică centrală în domeniul protecției sociale este responsabilă de elaborarea

politicilor în domeniul asigurărilor sociale de stat şi asistenței sociale şi prezintă Ministerului
Finanțelor, în baza propunerilor Casei Naționale de Asigurări Sociale, prognoze ale bugetului
asigurărilor sociale de stat (BASS) şi alte informații necesare pentru elaborarea cadrului bugetar
pe termen mediu, promovează proiectul legii BASS, monitorizează şi analizează executarea
BASS, precum şi performanța în cadrul programelor, înaintează Guvernului propuneri în vederea
asigurării. [2.5.]

Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală

Autoritatea publică centrală în domeniul ocrotirii sănătății elaborează politica în

domeniul asigurării obligatorii de asistență medicală și prezintă Ministerului Finanțelor prognoze
ale Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) şi alte informații necesare
pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu, promovează proiectul legii FAOAM,
monitorizează şi analizează executarea FAOAM, monitorizează performanța în cadrul
programelor, realizează alte competențe şi responsabilități prevăzute de legislația în vigoare.
[2.5.]

Sistemul veniturilor publice

Veniturile publice includ resursele financiare ale administraţiei de stat, ale asigurărilor

sociale de stat şi ale instituţiilor publice cu caracter autonom. Dimensiunea şi structura lor depind
de un complex de factori, in care se includ:

 factori economici, concretizaţi in produsul intern brut şi dinamica sa;

 factori monetari, de tipul masă monetară, credit, dobandă, concretizaţi in preţ şi evoluţia sa;
26
 factori sociali, respectiv educaţionali, culturali, de sănătate ş.a.;

 factori demografici, concretizaţi in numărul şi structura populaţiei şi care determină numărul

contribuabilor;

 factori politici şi militari;

 factori financiari, care se concretizează in dimensiunea cheltuielilor publice.

Veniturile publice pot fi structurate după mai multe criterii:

Conţinutul economic al veniturilor:

 venituri fiscale, adică prelevări cu caracter obligatoriu, stabilite prin lege şi care au, de
aceea, o flexibilitate redusă (condiţiile lor nu se pot modifica decat prin lege);
 resurse de trezorerie, adică imprumuturi pe termen scurt (sub forma certificatelor de depozit,
bonurilor de tezaur ş.a.) efectuate de Ministerul Finanţelor pentru acoperirea deficitelor
temporare (goluri de casă) ale bugetelor din sistemul bugetului de stat;
 imprumuturi publice pe termen mediu sau lung, sub forma obligaţiunilor de stat sau a unor
credite preluate de la organisme financiare internaţionale, state, bănci sau consorţii bancare;
 emisiune monetară fără acoperire, cu scopul de a finanţa deficitul bugetar şi care generează
inflaţie;

Ritmicitatea incasării:

 venituri ordinare sau curente, care sunt obţinute de stat in mod obişnuit (venituri fiscale,
venituri din sectorul public etc.);
 venituri extraordinare, la care se recurge in situaţii deosebite (imprumuturi, transferuri,
ajutoare etc.);

Provenienţa:

 venituri interne, provenite din economia naţională;

 venituri externe, provenite din străinătate;

Nivelul de referinţă:

 venituri ale bugetului de stat;

 venituri ale asigurărilor sociale de stat;

27
 venituri cu destinaţie specială, pentru acoperirea cheltuielilor din fonduri speciale;
 venituri ale bugetelor locale. [2.6]

Figura 2.5.: Structura veniturilor bugetare totale

Sursa: Resurse electronice [2.6.]

Veniturile fiscale , ca cele ce reprezintă cea mai insemnată parte a veniturilor publice,
sunt clasificate la randul lor după mai multe criterii:

Clasificarea veniturilor fiscale

Criteriul Conținut
 impozite directe, stabilite pentru fiecare contribuabil
Caracteristicile de fond şi in parte, nominal, aşezate pe venit şi/sau pe avere;
formă  impozite indirecte, stabilite pe consumul de bunuri
şi servicii, nepersonalizate, aşezate pe cheltuieli;

 impozite pe venit;
Obiectul impunerii  impozite pe avere;
 impozite pe consum;

Scopul urmărit  impozite financiare, instituite pentru acoperirea

cheltuielilor statului;

28
  impozite de ordine, instituite pentru limitarea unor
acţiuni sau pentru realizarea unor obiective, altele
decat cele fiscale, de exemplu: suprataxele pentru
limitarea consumului de tutun, impozitele pentru
fondurile speciale;

 impozite permanente sau ordinare, care au caracter

peren şi se incasează periodic;
 impozite incidentale sau extraordinare, care se
Frecvența încasării instituie pentru perioade determinate şi au de regulă
un scop strict precizat care, odată realizat, determină
desfiinţarea respectivului impozit;

 impozite ale administraţiei centrale, incasate direct

la bugetul de stat, din care se pot stabili nivele sau
cuantumuri ce pot fi reţinute de organele locale; de
exemplu, impozitul pe salarii pentru care, prin legea
Instituția administratoare bugetului, se stabileşte ce judeţe şi in ce cotă işi pot
reţine o parte din impozitul pe salarii colectat de la
unităţile rezidente in respectivul judeţ;
 impozite ale administraţiei locale, care se incasează
de către organul local care le-a iniţiat.

Tabelul 2.1.: Clasificarea veniturilor fiscale

Sursa: Elaborat de autor în baza surselor electronice [2.6.]

În continuare vom face o mică analiză pentru perioada anilor 2017-2021, cu privire la veniturile
acumulate pe fiecare trimestru în parte .

Anul 2017 Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Total Ponderea %

Total profit sau (-) pierdere din operaţiuni
continue înainte de impozitare 252 019 514 673 674 588 978 652 730 1 250 289 788 3 154 636 620 103,808231
(-) Cheltuieli sau (+)venituri cu impozitul aferent
profitului sau pierderii din operaţiuni continue 5 125 000 18 574 291 30 097 873 61 931 473 115 728 637 3,808231037
Total profit sau (-) pierdere din operaţiuni
continue după impozitare 246 894 514 655 100 297 948 554 857 1 188 358 315 3 038 907 983 100
Profit sau pierdere din activităţi întrerupte după
impozitare 0 0 0 0 0 0
Total profit sau (-) pierdere aferent/ exerciţiului 246 894 514 655 100 297 948 554 857 1 188 358 315 3 038 907 983 *

Tabelul 2.2.: Indicatorii de profit și pierdere din operațiuni continue (ianuarie-iunie)

Sursa: Elaborat de autor în baza surselor electronice [2.9.]

În tabelul 2.2, putem vedea care este venitul, suma cheltuielilor și nemijlocit profitul încasat pe
parcursul celor 4 trimestre ale anului 2017, de câtre B.C.”Moldindconbank”S.A. Prim urmare, profitul la
29
finele anului a fost în sumă de 3 038 907 983 lei. Din puct de vedere economic, suma de care dispune
banca este una favorabilă pentru începerea noului an de gestiune.

Figura 2.6.: Dinamica indicatorilor de profit și pierdere din operațiuni continue pentru anul 2017

Sursa: Elaborat de autor în baza Tabelului 2.2

În baza tabelului 2.2, am întocmit figura 2.6., ceia ce exprimă suma profitului și dinamica acestuia
pe parcursul anului de gestiune 2017 în cadrul B.C.”Moldindconbank”S.A. Prin urmare observăm o
creștere continue a fiecărui trimestru. Diferența dintre primul și al 4-lea trimestru este de 941 463 801 lei,
ceia ce ne arată că este o diferență favorabilă .

Tabelul 2.3.: Indicatorii de profit și pierdere din operațiuni continue pentru anul 2018

Sursa: Elaborat de autor în baza surselor electronice [2.9.]

30
 În tabelul de mai sus (tabelul 2.5.) observăm că B.C.”Moldindconbank”S.A pe parcursul anului 2018
nu a avut parte de activități întrerupte înainte de impozitare. Tota odată suma venitului în anul 2018, față de
anul 2017 a crescut cu 629 114 634 lei, dar și cheltuielile au crescut cu 30 462 458 lei. Pentru anul 2018
B.C.”Moldindconbank”S.A a înregistrat un profit în sumă de 3 637 560 159 lei, cu 598 652 176 lei. Prin
urmare putem spune că entitatea este în continue dezvoltare.

Figura 2.7.: Dinamica indicatorilor de profit și pierdere din operațiuni continue pentru anul 2018

Sursa:Elaborat de autor în baza Tabelului 2.3

În baza tabelului 2.3, am întocmit figura 2.7., ceia ce exprimă suma profitului și dinamica acestuia
pe parcursul anului de gestiune 2018 în cadrul B.C.”Moldindconbank”S.A. Prin urmare observăm o
creștere continue a fiecărui trimestru în parte. Diferența dintre primul și al 4-lea trimestru este de
aproximativ 1 209 448 635 lei, ceia ce ne arată că este o diferență favorabilă. Tot odată entitatea are ca
scop tinderea către un venit din ce în ce mai mare și pentru a se extinde prin mai multe filiale.

Tabelul 2.4.: Indicatorii de profit și pierdere din operațiuni continue pentru anul 2019

31
 Sursa: Elaborat de autor în baza surselor electronice [2.9.]

În anul 2019, B.C.”Moldindconbank”S.A. la fel nu a dispus de activități întrerupte, ci doar de

operațiuni continuu. În aceast an atât veniturile cât și cheltuielile au scăzut considerabil, mai exact:
veniturile cu 1 210 795 470 lei, iar cheltuielile cu 38 205 679 lei. Tot odată o sădere a suferit și profitul net
al anului 2019, cu 1 272 589 791 lei față de anul 2018. Acest fapt s-a datorat mult râvnitului virus Covid-
19, care a afectat economia atât a entității analizate, cât și a celorlalte. Cu toate acestea entitatea a avut
profit.

Figura 2.8.: Dinamica indicatorilor de profit și pierdere din operațiuni continue pentru anul 2019

Sursa:Elaborat de autor în baza Tabelului 2.4

În figura 2.8. am expus dinamica profitului pentru anul 2019 a B.C.”Moldindconbank”S.A., prin
urmare observăm că pe parcursul primului trimestru, entitatea dispunea de un profit destul de mic, din
cauza scăderii economiei țării, dar până la finele perioadei situația s-a mai ameliorat și profitul a crescut.

32
 Tabelul 2.5.: Indicatorii de profit și pierdere din operațiuni continue pentru anul 2020

Sursa: Elaborat de autor în baza surselor electronice [2.9.]

În tabelul de mai sus (tabelul 2.5.) observăm că B.C.”Moldindconbank”S.A pe parcursul anului 2020
nu a avut parte de activități întrerupte înainte de impozitare. Tota odată suma venitului în anul 2020, față de
anul 2019 a scăzut considerabil cu 986 897 879 lei. Pentru anul 2020 B.C.”Moldindconbank”S.A a
înregistrat un profit în sumă de 1 374 676 809 lei, cu 990 293 559 lei. Prin urmare putem spune că entitatea
ajunseze la un impas, pentrucă profitul scădea vizibil.

Figura 2.8.: Dinamica indicatorilor de profit și pierdere din operațiuni continue pentru anul 2020

Sursa:Elaborat de autor în baza Tabelului 2.5

În baza datelor din tabelul 2.5., am întocmit diagrama care indica dinamica profitului pentru anul
de gestiune 2020 la entitatea B.C.”Moldindconbank”S.A. Cu toate că pe parcursul perioadei anilor 2019-
2020, profitul a scăzut brusc din cauza virusului apărut. Dar cu toate acestea pe parcursul anului 2020,
entitatea s-a menținut, treptat se majora, dar în comparație cu anii precedenți majorările au fost
nesemnificative.

33
 Tabelul 2.6.: Indicatorii de profit și pierdere din operațiuni continue pentru anul 2021

Sursa: Elaborat de autor în baza surselor electronice [2.9.]

În anul 2021, B.C.”Moldindconbank”S.A. a înregistrat un profit în sumă de 2 045 335 658 lei, cu
aproximativ 670 658 849 lei mai mult față de anul 2020. Această majorare a fost simțibilă pentru entitate,
deoarece odată cu creșterea profitului, entitatea nu dispune de datorii către alte întreprinderi. Cu toate
acestea după revenirea în forță, managerii entității tinp spre o dezvoltare continuă.

Figura 2.8.: Dinamica indicatorilor de profit și pierdere din operațiuni continue pentru anul 2021

Sursa:Elaborat de autor în baza Tabelului 2.6

Pentru perioada anului 2021, în trimestrul 1, conform figurii 2.8. observăm că profitul
B.C.”Moldindconbank”S.A. constituia 230 851 717 lei, ca la finele anului de gestiune profitul să ajungă la
1 862 966 894 lei. ceia ce ne arată că profitul a crescut de la începutul anului până la finele anului
aproximativ de 8 ori. Acest fenoment este impecabil pentru întreprindere. Conform figurii de mai sus, se

34
observă cu ochiul liberă, chiar și cifrele indicate arată că în trimestrul 3 și 4 profitul a început a crește mai
vizibil.

Figura 2.9.: Dinamica profitului în cadrul B.C.”Moldindconbank”S.A. pentru perioada 2017-2021

Sursa:Elaborat de autor în baza Tabelului 2.2-2.6

În baza figurii 2.9., este indicată dinamica profitului pentru perioada anilor 2017-2021 în cadrul
B.C.”Moldindconbank”S.A. Conform figurii observăm că în ultimii 5 ani, cel mai mare profit, și mai exact
de 3 638 560 159 lei a fost în anul 2018, apoi urmat de anul 2017. Pentrul ceilalți ani (2019,2020 și 2021),
profitul a scăzut considerabil din cauza virusului, care a scăzut economia atât a țării în întregimii cât și a
fiecărei entități în parte. Cu toate acestea, entitatea a supraviețui și la moment se află pe piața națională. La
moment scopul primordial al managerilor entității este de a majora profitul, care se bazează pe numărul
total de clienți. În următorii ani vor implementa un nou plan care va ajuta la atingerea scopurilor propuse.

2.3.Analiza eficienței sistemului fiscal

Sistemul fiscal actual cuprinde în structura sa totalitatea taxelor, impozitelor şi

contribuţiilor pe care o persoană fizică sau o persoană juridică trebuie sa le achite către bugetul
de stat şi anume: impozitul pe profit/venit, contribuţii la asigurările sociale, la fondul de şomaj,
la asigurările de sănătate, taxe vamale, impozit pe clădiri, impozite pe mijloacele auto, impozit
pe dividende, TVA, accize sau alte taxe provenite din alte activităţi., iar totalitatea acestor
obligaţii fiscale creează o presiune fiscală mare asupra contribuabililor. [2.7]

Veniturile fiscale, şi mai cu seamă impozitele, indeplinesc in societate un rol complex,

financiar, economic şi social.

35
 Rolul financiar al impozitelor se exprimă in faptul că ele reprezintă principalul mijloc de
formare a veniturilor statului, reprezentand in mod frecvent peste 90% din totalul acestora.

Rolul economic al impozitelor se concretizează in faptul că, prin tipologia şi dimensiunea

lor, ca şi prin inlesnirile şi inăspririle fiscale, statul poate incuraja sau nu activitatea economică.

Rolul social  al impozitelor se concretizează in posibilitatea, pe care o dobandeşte statul,

de a redistribui produsul social . [2.6]

Impunerea fiscală este o formă de constituire a unei părţi din veniturile statului,

caracterizată prin prelevarea conform legii a unei părţi din veniturile sau averea persoanelor
fizice sau juridice in vederea acoperirii cheltuielilor publice.

Persoanele fizice sau juridice in cauză sunt, in principal, cetăţeni romani sau agenţi
economici cu domiciliul in Romania, dar pot fi şi cetăţeni străini sau agenţi economici străini
care desfăşoară activitate in Romania, in măsura in care ei dobandesc venituri sau posedă averi
in ţara noastră. Toţi cei de la care se percep impozite sunt numiţi generic contribuabili. Pentru
contribuabilii străini există o reglementare specială, reprezentand acordul intre Romania şi ţara
de origine a respectivului contribuabil privind evitarea dublei impuneri juridice internaţionale.
Ca rezultat al impunerii fiscale se formează veniturile fiscale ale statului, in principal sub forma
impozitelor şi taxelor.[2.6]

Suportabilitatea impunerii exprimă gradul sau nivelul fiscalităţii şi se determină pe baza

indicatorului rata fiscalităţii:

Vf
rf = x 100% (2.1.)
PIB

Unde:

rf - rata fiscalității, care ne arată cât la sută din produsul intern brut este concentrat la dispoziţia
statului cu ajutorul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor;

Vf - veniturile fiscale, respectiv totalitatea încasărilor realizate într-un an din impozite, taxe şi
contribuţii;

PIB - Produsul intern brut realizat la nivelul unui an.

36
 Acest indicator este de factură macroeconomică şi caracterizează media „poverii fiscale”
intr-o ţară. In veniturile fiscale se pot sau nu include contribuţiile pentru securitatea socială,
avand in vedere că acestea sunt afectate (au o destinaţie specială) şi sunt, de regulă, gestionate
printr-un buget special. Ponderea acestor contribuţii in veniturile fiscale este extrem de
diferenţiată pe ţări, amplitudinea de variaţie fiind intre 0% şi 40%. [2.6.]

Exemplu (date convenționale):

Pentru perioada anului 2021, Republica Moldova a înregistrat venituri fiscale în valoare
de 2 400 000 lei. Toat în aceiași perioadă Produsul Intern Brut a constituit 4 000 000 lei. Pe baza
acestor date este nevoie de a calcula rata fiscalității pentru anul 2021.

Rezolvare:

2 400 000
rf = x 100 % = 60%
4 000 000

Concluzie:

În baza calculelor efectuate, putem menționa că povara fiscală a Republicii Moldova

pentru anul 2022 constituie 60%.

La nivel de contribuabil, rata fiscalităţii trebuie să se calculeze ţinand seama de

veniturile acestuia şi de suma diferitelor impozite pe care acesta le suportă:

V ∗C 1+a∗V ∗C 2+ AITC
rf = (2.2.)
V

Unde:

rf - rata fiscalității

V - veniturile contribuabilului

C1 - cota medie de impunere a venitului

a - ponderea consumului de bunuri și servicii în total venit

37
C2 - cota media de impunere a consumului

AITC - alte impozite, taxe şi contribuţii (pe imobile, pe terenuri, pe autoturism, impozite şi taxe
locale, contribuţii pentru asigurări sociale şi de sănătate etc.).

Impunerea fiscală este introdusă prin lege, care precizează pentru fiecare impozit in
parte care sunt contribuabilii, materia impozabilă, mărimea relativă a impozitului, termenele de
plată, sancţiunile referitoare la sustragere. Prin aceasta se realizează, totodată, punerea in
cunoştinţă atat a organelor fiscale, cat şi a contribuabililor, care, in plus, pentru anumite
impozite, sunt incunoştiinţaţi şi in mod expres prin avize intocmite şi expediate prin grija
organelor fiscale locale. Informaţiile cuprinse in legile ce reglementează impunerea
fiscală include elementele caracteristice fiecărui impozit introdus in practica fiscală curentă a
ţării.[2.6]

Sistemul fiscal național a fost modernizat, iar capacitatea națională de colectare a taxelor
și a veniturilor a fost considerabil consolidată drept rezultat al îmbunătățirii cadrului legal fiscal
și vamal, a implementării Strategiei de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat(2016-2023),
Strategiei de dezvoltare IT a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2016-2020, Strategiei de
comunicare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2016-2020, Strategiei de dezvoltare
profesională a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2017-2020, precum și a Strategiei de
deservire a contribuabililor pentru anii 2018-2020.

38
 BIBLIOGRAFIE
I. ACTE NORMATIVE
1.1. Codul Fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII  din  24.04.1997.
2. RESURSE ELECTRONICE
2.1. www.mib.md

2.2. https://conspecte.com/finante-publice/sistemul-fiscal.html.

2.3. https://www.creeaza.com/afaceri/economie/finante-banci/DEFINIREA-SISTEMULUI-
FISCAL771.php.

2.4. https://conspecte.com/Finante-Publice/impozitele-directe.html.

2.5. https://mf.gov.md/ro/trezorerie/rapoarte-privind-executarea-bugetului.

2.6. https://conspecte.com/finante-publice/sistemul-veniturilor-publice.html.

2.7. http://www.fin.ase.ro/ABC/fisiere/ABC4_2016/Lucrari/L14.pdf.

2.8. file:///C:/Users/win10-TEST/Downloads/comunicat-persoane-fizice-pentru-an-62343279
c7c3e.pdf.

2.9. https://www.micb.md/activitatea-financiara-ro/?fbclid=IwAR0mmtb4L85OyU2_haSTv6
2G6S7W0-yGessMFausparrAuIP-SjLVJ_8jUM.

39
40