Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
două sau mai multe state sau alte subiecte de drept internaţional cu privire la un
drept, o pretenţie sau un interes. Conform Curţii Permanente de Justiţie
Internaţională, diferendul este „un dezacord asupra unei probleme de drept sau de
fapt, o opoziţie de teze juridice sau de interese între state”
În Carta ONU şi în alte documente internaţionale, alături de noţiunea de
«diferend» figurează şi noţiunea de «situaţie» internaţională. Situaţia reprezintă
o stare de fapt care ar putea duce la fricţiuni internaţionale sau ar putea da
naştere unui diferend (conform art. 34 din Carta ONU).
1
încrederea acestora în imparţialitatea sa.
2
oficii -ambele presupun alegerea unui terţ de către părţi (persoană, grup de persoane,
stat, organizaţie internaţională)
Deosebiri : în cazul bunelor oficii terţul are doar rolul de a determina părţile să
negocieze, în cazul medierii internaţionale, terţul participă activ la negocieri,
putând să propună soluţii fără caracter obligatoriu pentru părţi.
Modalitatile prin Jurisdicţia CIJ se bazează pe consimţământul statelor părţi în litigiu.
care statele pot Consimţământul poate fi exprimat înainte şi indiferent de producerea unui diferend (a
supune un priori) sau pentru soluţionarea unui anumit diferend (a posteriori).
diferend spre Acceptarea apriori se poate face prin două modalităţi distincte:
Declaraţie facultativă pentru acceptarea jurisdicţiei obligatorii a CIJ, care se
solutionare CIJ
depune la Secretarul General al ONU şi care conţine acceptul unui stat de a supune
jurisdicţiei Curţii toate diferendele care ar apărea în raport cu alt stat care acceptă
aceeaşi obligaţie, dacă tipul de diferend acceptat coincide cu cel acceptat de
celălalt stat. Declarațiile pot fi simple sau însoțite de rezerve (limitări ale
competenței Curții).
Poate rezulta dintratate bilaterale sau multilaterale, în care statele includ o clauză
compromisorie, prin care acceptă să supună jurisdicţiei CIJ eventualele diferende
apărute între ele în cursul aplicării tratatului respectiv (până în prezent, sunt peste 300
de astfel de tratate).
Acceptarea jurisdicţiei Curţii a posteriori se face prin:
Acord special denumit Compromis, care intervine între statele respective. În cu-
prinsul Compromisului se stabilesc obiectul diferendului, respectiv problemele
asupra cărora părţile îi solicită Curţii să se pronunţe.
Forum prorogatum[art. 38 alin. (5) din Regulile de procedură ale CIJ].
Cazurile de Statul răspunde pentru faptele oricăror organe (autorităţi) statale fără distincţie
imputabilitate, in (legislative, executive, judecătoreşti centrale sau locale); [art. 4 alin. (1) din Proiectul
conformitate cu de articole];
Proiectul de Statul răspunde pentru faptele persoanelor sau entităţilor care nu sunt organe ale
statului, dar sunt împuternicite prin dreptul statului respectiv să exercite
articole al
elementele de autoritate guvernamentală, dacă persoanele sau entităţile au acţionat
Comisiei de
în această capacitate în situaţia dată (art. 5).
Drept Statul răspunde pentru faptele unui organ al altui stat pus la dispoziţia sa de acest
International stat, dacă organul acţionează în exercitarea elementelor de autoritate guvernamentală
privind ale statului la dispoziţia căruia a fost pus (art. 6).
raspunderea Statul răspunde pentru faptele unui organ al său sau ale unei persoane ori entităţi
statelor pentru împuternicite să exercite elemente de autoritate guvernamentală, chiar dacă aceştia
fapta acţionează, în această capacitate, cu depăşirea atribuţiilor sau contravenind
internationala instrucţiunilor (art. 7).
ilicita (2001). Statul răspunde pentru faptele unei persoane sau grup de persoane dacă persoana sau
grupul de persoane acţionează pe baza unor instrucţiuni sau sub îndrumarea ori
controlul statului respectiv (art. 8).
Statul răspunde pentru faptele persoanelor sau grupurilor de persoane care
exercită în fapt atribute de autoritate guvernamentală în absenţa sau în cazul
neîndeplinirii atributelor de către autorităţile oficiale şi în circumstanţe care cer
exercitarea acelor elemente de autoritate (art. 9).
Statul răspunde şi pentru faptele unei mişcări insurecţionale care formează noul
guvern (art. 10).
Statul răspunde şi în situaţiile în care – în cazurile menţionate la literele anterioare –
3
nu sunt îndeplinite toate condiţiile de imputabilitate, dar statul confirmă şi îşi
însuşeşte faptele respective ca fiind ale sale (art. 11).
Legitima apărare. Provocarea stării de pericol se datorează statului faţă de care se iau
măsurile de autoapărare, ce trebuie să fie licite şi să se desfăşoare conform Cartei
ONU (art. 21).
Contramăsurile nu trebuie să implice folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa
(art. 22);
Forţa majoră (evenimentul trebuie să fie imprevizibil sau irezistibil, în afara
controlului statului, şi să facă imposibilă executarea obligaţiei); forţa majoră nu
exclude răspunderea dacă statul a contribuit la producerea faptului sau şi-a asumat
riscul producerii situaţiei respective;
Starea de necesitate (nu poate fi invocată decât dacă faptul ilicit este singura
modalitate de a salva interesul său vital faţă de un pericol grav şi iminent şi să nu
afecteze grav interesul esenţial al unui stat sau grup de state faţă de care obligaţia este
datorată sau un interes esenţial al comunităţii internaţionale ca întreg) (art. 25); ea nu
poate exclude răspunderea dacă obligaţia internaţională în discuţie exclude posi-
bilitatea invocării sau dacă statul a contribuit la crearea stării de necesitate;
Regula cu privire Statul care săvârşeşte faptul ilicit şi a cărui răspundere este stabilită are obligaţia
la obligatia de de reparare completă a prejudiciului (art. 31 parag. 1), precum şi obligaţia de a
reparatie si executa obligaţia încălcată (art. 29).
exceptiile de la Există, totodată, obligaţia de a pune capăt faptului ilicit şi de a oferi garanţii şi
asigurări corespunzătoare că nu se va repeta (art. 30).
aceasta regula in
Obligaţia de reparare:
conformitate cu
În cazul daunelor materiale, reparaţia constă în „restitutio in integrum” (res-
Proiectul de
tabilirea situaţiei anterioare comiterii faptului ilicit). Dacă aceasta nu mai este
articole al
posibilă (ca urmare a imposibilităţii materiale sau a faptului că implică o sarcină
Comisiei de Drept
dispro-porţionată în ce priveşte beneficiul rezultând din restituire faţă de
International
compensaţie), există obligaţia la despăgubiri echivalente. În general, se reţin
privind
numai daunele directe (cele indirecte numai dacă se pot determina cu certitudine).
raspunderea
Se acordă despăgubiri atât pentru paguba propriu-zisă (damnum emergens), cât şi
statelor pentru
pentru beneficiul nerealizat (lucrum cessans), care trebuie să fie normal şi
fapta
previzibil (art. 35, 36, 38).
internationala
În cazul daunelor morale, reparaţia constă în „satisfacţie” (regrete, scuze,
ilicita.
onoruri pentru steagul lezat, pedepsirea persoanelor vinovate etc.), dacă restituirea
4
sau compensaţia nu sunt suficiente; satisfacţia nu poate îmbrăca forme umilitoare
(art. 37).
Competența - jurisdicția: asupra celor mai grave crime ce primesc comunitatea internațională
materială și în ansamblul săum fiind considerate compleementară jurisdicțiiilor penale
temporală a CPI naționale
- jurisdicția se referă la crima de genocid, cimele contra umanității, crimele de
război și crima de agresiune
Competenta ratione temporis: Curtea nu poate judeca decât crime comise
ulterior intrării în vigoare a statutului (art 11).
Dacă un stat devine Parte la statut după intrarea în vigoare, competența Curții va
fi numai cu privire la crimele comise după intrarea în vigoare a statutului pentru
acel stat.
5
10. alte acte inhumane cu caracter similar care produc cu intenție
mari suferințe sau vărămări grave ale sănătății corporale, fizice
sau mentale
Precizati numarul Este
membrilor alcătuit din 15 membri (5 permanenţi şi 10 nepermanenţi ale şi pe doi ani de AG).
Consiliului de În probleme de fond adoptă hotărâri cu votul afirmativ a 9 membri, cu condiţia ca
Securitate, niciun membru permanent să nu votezeîmpotrivă (să nu exercite dreptul de veto);
categoriile de în probleme de procedură – votul a 9 membri, indiferent care.
membri si
conditiile de vot
care trebuie
indeplinite pt.
adoptarea
rezolutiilor.
Expuneti pe scurt Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre
prevederile ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva
esentiale ale art. tuturor părților și, în consecință, sunt de acord că, dacă are loc un
5 din Tratatul asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la
Atlanticului de autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din
Nord (clauza de Carta Organizației Națiunilor Unite, va sprijini partea sau părțile
aparare atacate, prin realizarea imediată, individual și împreună cu celelalte
colectiva). părți, a oricărei acțiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea
forței armate, în vederea restabilirii și menținerii securității în spațiul
Atlanticului de Nord.
6
Jurisprudenţă
Cazul privind împrumuturile Cf. art 36 (2) a CIJ statele pot formula declarații de acceptare a
norvegiene jurisdicției Curții Internțaionale de Justiției față de orice alt stat care
acceptă aceeași obligație, prin urmare, declarațiile se pot face pe
bază de reciprocitate
- în baza principiului reciproctății statul A poate invoca rezerva
inclusă în declarația statului B
- jurisdicția Curții în acest caz se găsește în limitele restrânse stabilite
de rezerva Statului B
Avizul Consultativ priind Condițiile în care Curtea poate emite un aviz consultativ
construirea unei bariere în 1. cererea să fie formulate de către un organ competent
teritoriile palestiniene 2. chestiunea să fie juridică și condiția de oportunitate este
ocupate determinarea de către Curte că nu există rațiuni decisive care să o
împiedice să emită avizul
Cf art 12 din Carta ONU ”cât timp Consiliul de Securitate exercită, în
privința unui diferend sau a unei situații funcțiile care îi sunt
atribuite prin prezenta Cartă, Adunarea Generală nu va face nicio
recomandare cu privire la acel diferend sau situație. Conform
Rezoluţiei Adunării Generale 377 (V), AG poate face recomadări dacă
într-o situaţie care priveşte pacea şi securitatea interrnaţională CS
nu-şi poate exercita responsabilitatea primară, având în vedere
opoziţia constantă a unuia dintre membri permanenţi.
Solicitarea unui aviz consultativ nu prezintă o recomandare
- problematica utilității practice rămâne la latitudinea organului care
solicit avizul. Curtea nu se pronunță asupra utilității practice.
- niciun diferend nu este pur juridic sau pur politic. Întrebarea
adresată este încadrată în termini juridici și ridică probleme de drept
international
- lipsa consimțământului privind acceptarea jurisdicției contencioase
a Curții de către statele în cauză nu are nicio relevantă asupra
competenței Curții de a acorda un aviz consultativ.
Cazul privind aplicarea Cf art 8 din Proiectul de articole al CDI privind răspunderea
Convenţiei privind prevenirea internaţională a statelor pt fapte internaţionale ilicite, statul
şi reprimarea crimei de răspunde pt faptele unei persoane sau grup de persoane dacă
genocid persoana sau grupul de persoane acţionează pe baza unor
Bosnia şi Herţegovina c. instrucţiuni sau sub îndrumarea ori controlul statului respectiv
Serbia (ICJ Reports, 2007, p. - regula menţionată are valoare cutumiară (Cazul privind activităţile
43) militare şi paramilitare în Nicaragua )
- pt ca o persoană să acţioneze în baza controlului statului, acesta
din urmă trebuie să exercite un control efectiv
- finanţarea şi furnizarea de armament, dacă ar fi probate nu ar
putea dovedi un control efectiv între statul A şi gruparea ….
- statul A nu răspunde pt atacul comis de gruparea ..
Curtea Europeană a Conform art. 8 din Proiectul de articole al CDI privind răspunderea
Drepturilor Omului. Cazul internaţională a statelor pt fapte internaţionale ilicite Statul răspunde
Ilaşcu şi alţii c. Republica pentru faptele unei persoane sau grup de persoane dacă persoana sau
7
Moldova şi Federaţia Rusă , grupul de persoane acţionează pe baza unor instrucţiuni sau sub
îndrumarea ori controlul statului respectiv.
- responsabilitatea unui Stat Contractant poate fi angajată când,
în urma unei acţiuni militare - legale sau ilegale - statul exercită
în practică controlul efectiv asupra unei regiuni situate în afara
teritoriului său naţional
Dacă un Stat Contractant exercită un control general asupra unui
teritoriu din afara teritoriului său naţional, responsabilitatea sa
nu este limitată doar la faptele soldaţilor sau funcţionarii acestui
stat aflaţi pe acest teritoriu, ci se extinde şi asupra actelor
administraţiei locale care supravieţuieşte acolo datorită susţinerii
militare sau de alt gen din partea statului respectiv (
În lumina tuturor acestor circumstanţe, Curtea consideră că
responsabilitatea statului …..este angajată în ceea ce priveşte
faptele ilegale comise de …., luând în consideraţie susţinerea
politică şi militară oferită de aceasta pentru ….
8
lua toate măsurile necesare asigurării protecţia sediului Ambasadei
Statelor Unite la Teheran, precum şi a personalului, arhivelor,
mijloacelor de comunicaţie cât şi asigurarea libertăţii de mişcare a
diplomaţilor americani.
Cazul privind incidentul Cauzele care exclud caracterul ilicit al faptului : consimțământul,
Rainbow Warrior, Sentinţa legitima apărare, contramăsurile, forța majoră, starea de
arbitrală din 30 aprilie 1990 primeșdie, starea de necesitate.
Noua Zeelandă c. Franţa - condiții de invocare a stării de primejdie : autorul faptei să nu fi
avut o altă modalitate rezonabilă de a-și salva viața sau viețile
altor persoane încredințate în grija sa. Starea de primejdie nu
exclude răspunderea dacă ea se datorează conduitei statului care o
invocă sau dacă faptul în cauză poate crea un pericol comparabil
mai mare
scurta diferentire intre starea de primejdie si starea de necesitarea,
dovedind implicit de ce nu se aplica ultima( st. de primejdie vizeaza
salvarea vietii cetatenilor/ st. de necesitate vizeaza protejarea unui
interes esential al statului)
Cazul privind fabricile de Curtea, care nu are pe rolul său o cerere de despăgubire în
celuloză pe fluvial temeiul regimului responsabilităţii internaţionale a statului în
Uruguay, (Argentina c. absenţa unui act ilicit, nu consideră necesar a stabili dacă
Uruguay), Hotărâre din 20 articolele 42 şi 43 din Statutul din 1975 prevăd un astfel de
aprilie 2010 (ICJ Reports, regim. Totuşi, nu poate fi dedus din conţinutul acestor
2010, p. 14) articole,care se referă în mod specific la cazurile de poluare ,
că scopul sau efectul lor este acela de a evita orice formă de
reparaţie, alta decât compensarea pentru pentru prejudiciile
suferite ca urmare a încălcălcării obligaţiilor de natură
procedurală în temeiul Statutului din 1975.
9
implică o povară total disproporţionată faţă beneficial care
decurge din aceasta, repararea prejudiciului ia forma
compensaţie sau satisfacţiei, sau ambelor
Acest caz fundamentează pentru prima dată principiul diligenței
8. Cazul privind topitoria Trail (due dilligence) – elementele subliniate. Dezvoltarea acestui
Smelter, Sentință arbitrală principiu a stat la baza apariției răspunderii pentru activități
din 11 martie 1941 (SUA c. neinterzise de dreptul internațional.
Canada)
Tribunalul Penal Internaţional Speta cu analizarea unei Rezolutii a CS privind înfiinţarea unui
pentru Fosta Iugoslavie, Cazul tribunal penal internaţional
Dusan Tadič (Decizia asupra
moţiunii apărării pentru un rezoluţia este adoptată în baza Cap. VII din Carta ON, având în
apel interlocutoriu asupra vedere că în conformitate cu art 39 din Cartă, CS determină
jurisdicţiei, Camera de Apel, 2 existenţa unei încălcări a păcii şi acţionează în baza art 39 şi 41
octombrie 1995). cuprinse în Cap VII
- rezoluţiile adoptate în baza Cap VII pot fi recomandative sau
obligatorii însă rezoluţia… este obligatorie având în vedere termenii
imperativi folosiţi „hotărăşte”, „solicită”
10
..opinia Curții este că cincizeci de state, reprezentând vasta
majoritate a membrilor comunității internaționale, au avut
competența, în conformitate cu dreptul internațional, să creeze
o entitate care posedă personalitate juridică obiectivă, nu doar
personalitate recunoscută de aceste statate membre, precum și
capacitatea de a prezenta cereri pe plan internațional..
11
Grile
Principalul document care reglementeaza regimul juridic al Dunarii este:
a) Conventia Natiunilor Unite privind dreptul fluviilor internationale;
b) Conventia privind regimul navigatiei pe Dunare, semnata la Belgrad la 18 august 1948;
c) Conventia dintre Romania si Bulgaria privind navigatia pe Dunare semnata la Bucuresti
la 7 septembrie 1966.
Diferendul reprezinta:
a) o imprejurare de fapt intervenita intre 2 sau mai multe state, ce produce frictiuni intre ele
si poate conduce la un litigiu;
b) o neintelegere intre 2 sau mai multe state care si-au formulat deja pretentii si
contrapretentii cu argumete de drept international;
c) o diferenta de atitudine politica intre 2 sau mai multe state cu privire la anumite chestiuni
pe plan international si este intotdeauna solutionata la Curtea Internationala de Justitie;
d) o diferenta de atitudine politica intre 2 sau mai multe state cu privire la anumite chestiuni
pe plan international;
e) o imprejurare de fapt intervenita intre 2 sau mai multe state, ce produce frictiuni intre ele
si poate conduce la un litigiu, care urmeaza sa fie solutionat de Curtea Internationala de Justitie
sau de orice alt tribunal international.
12
In cazul bunelor oficii, interventia tertului consta in:
a) determina partile sa negocieze, atunci cand negocierile sunt blocate;
b) faciliteaza negocierile partilor diferendului, fara a propune solutii cu privire la fondul
litigiului;
c) determina partile sa negocieze si propune solutii cu privire la fondul litigiului, care pot fi
acceptate de parti;
d) pronunta, pe baza dreptului si a echitatii, o solutie care poate avea caracter obligatoriu
pentru parti.
13
internationale pentru fapte internationale ilicite (2001).
Statele isi pot exprima consimtamantul pentru a supune un litigiu solutionarii prin arbitraj
prin:
a) compromis sau clauza compromisorie;
b) ratificarea Statutului Curtii Permanente de Arbitraj;
c) ratificarea Statutului Curtii Permanente de Arbitraj si al Curtii Internationale de Justitie;
d) incheierea unui acord compromisoriu;
e) ratificarea Cartei OSCE si a Conventiei privind concilierea si arbitrajul in cadrul OSCE;
f) declaratii de recunoastere a competentei Curtii Permanente de Arbitraj;
g) forum prorogatum.
Clauza compromisorie:
14
a) vizeaza un litigiu existent si este introdusa in tratate pentru ca partile sa poata sesiza un
tribunal arbitral ad-hoc cu privire la acel litigiu;
b) vizeaza diferende eventuale, susceptibile sa intervina intre statele contractante in legaura
cu tratatul in care este introdusa;
c) poate viza atat diferende existente, cat si diferende viitoare.
In 1992 a fost semnat la Stockholm o conventie prin care se instituia o curte de conciliere
si arbitraj, in cadrul:
a) Consiliului Europei;
b) ONU;
c) NATO;
d) UE;
e) CSCE (OSCE).
Fapta sau actul ilicit care atrage raspunderea internationala a unui stat este reprezentata
de:
a) o actiune intotdeauna;
b) o actiune sau o omisiune;
c) o omisiune intotdeauna.
Consiliul de Securitate:
a) poate adopta decizii, ce pot privi atat masuri care nu implica folosirea fortei armate, cat si
masuri ce implica folosirea fortei armate;
b) poate adopta decizii, ce pot privi numai masuri care nu implica folosirea fortei armate;
15
c) poate adopta numai recomandari, nu si decizii.
16
g) BIRD, FMI, UPU, FAO;
h) UE, UPU, OACI, FMI;
i) CoE, UNESCO, BIRD, FMI;
j) FMI, BIRD, OACI;
k) FAO, OMS, OMPI;
l) BERD, NATO, UNHCR.
Una din conditiile pentru stabilirea raspunderii internationale a statelor pentru fapta
internationala ilicita este:
a) culpa;
b) imputabilitatea;
c) forta majora.
17
b) organul administrativ si executiv al ONU;
c) o institutie specializata a acestei organizatii internationale.
18
Sediul NATO este la:
a) Washington;
b) Paris;
c) Bruxelles;
d) Geneva.
Forta majora :
a) poate fi invocata doar in cazul unei situatii de auto-aparare;
b) reprezinta o situatie care inlatura caracterul ilicit al faptei;
c) nu are fundament in dreptul international.
Forta majora poate fi invocata pentru a exclude caracterul ilicit al faptului daca:
a) statul a contribuit el insusi la producerea faptului;
b) evenimentul era imprevizibil si irezistibil;
c) executarea obligatiei este mai dificila.
FAO este:
a) un fond special al Bancii Mondiale, destinat statelor in curs de dezvoltare si
subdezvoltate;
b) o institutie specializata din cadrul ONU;
c) un grup de lucru in cadrul Adunarii Generale a ONU, competent sa discute probleme de
agricultura si alimentatie.
19
Rezolutiile Adunarii Generale ONU sunt:
a) recomandative;
b) obligatorii in toate situatiile;
c) obligatorii numai cand Consiliul de Securitate este sesizat cu privire la diferendul sau
situatia discutate de Adunarea Generala.
BIRD reprezinta:
a) un fond special al Bancii Mondiale, destinat statelor in curs de dezvoltare si
subdezvoltate;
b) o institutie specializata din cadrul ONU;
c) un grup de lucru in cadrul Adunarii Generale a ONU, competent sa discute probleme de
agricultura si alimentatie.
20
Scopul esential al ONU este:
a) mentinerea pacii si securitatii internationale;
b) promovarea democratiei si statului de drept;
c) integrarea economica a membrilor sai.
21