REFERAT: MANIPULAREA SOCIALĂ PRIN INTERMEDIUL

SOCIAL MEDIA

Influencerii și abilitățile lor de manipulare

Influencerii din mediul online au o relație autentică cu publicul lor și știu cum să
construiască conexiuni umane la un nivel pe care mărcile nu îl pot atinge prin
formele tradiționale de publicitate. Amplitudinea lor de acoperire poate fi mică sau
mare, influențând o comunitate restrânsă sau vorbind cu masele lumii.
Aceasta este descrierea simplificată a tehnicii numite influencer marketing.
Influența, persuasiunea și manipularea sunt trei concepte strâns legate între ele.
Manipularea este un tip de influență care are ca scop influențarea ideilor, opiniilor,
emoțiilor și comportamentului celorlalți. Anett Árvay scrie că ,,comunicatorii
încearcă să creeze în rândul publicului un punct de vedere sau o opinie care să le
fie favorabilă sau să schimbe (sau să întărească) opinia publicului cu privire la un
anumit subiect.”1
Gallo numește manipulare acele cazuri de influențare ,,în care persoana vizată nu
este conștientă că este influențată, dar în cele din urmă dă reacția dorită.”2
Baldoni, însă, susține că ,,această definiție ignoră [...] situația în care persoana țintă
este conștientă că este influențată și totuși reacționează conform intenției celui care
o influențează.”3

1
Árvay, A.,The Analysis of Manipulation in Hungarian and American Written Advertising Discourse. Doctoral
dissertation, manuscript, Budapest: Eötvös Loránd University, Faculty of Education and Psychology, 2007, p.34.
2
Gallo, C.,The Storyteller’s Secret: From TED-Speakers to Business Legends. Why Some Ideas Catch on and
Others Don’t. St.Martin’s Press, 2016, p.54.
3
Baldoni, J., Using Stories to Persuade, Harvard Business Review March 24, 2011, p.33.
În timp ce persuasiunea este un proces bidirecțional, manipularea - întrucât se
bazează pe o intenție de manipulare - pare mai unidirecțională.
Percepția mea este că autorii (sau share-uitorii specializați) de mesaje text-imagine
motivaționale online își manipulează publicul și își forjează în ochii acestuia
identitatea de media sau persoană înțeleaptă, de încredere și cu experiență.

Imaginile narative și povestirile

Simplificarea procesului de producție, editare și distribuție a imaginilor a schimbat,

de asemenea, rolul acestora. În mod tradițional, imaginile erau tratate ca ilustrații
ale textelor sau ca un fel de decor (de exemplu, fotografii de produse, fotografii de
imagine) care reprezintă o lume ideală. Cu toate acestea, lupta acerbă de astăzi
pentru a atrage atenția consumatorilor necesită noi tipuri de conținut vizual. Așa-
numitele imagini de tip ,,storytelling” (inclusiv grafică, fotografii și videoclipuri)
se bazează pe narațiunea vizuală. Această schimbare de perspectivă se reflectă în
colecțiile agențiilor de fotografii de stoc (precum GettyImages sau Shutterstock),
care obișnuiau să prefere imagini standard, neutre și, prin urmare, utilizabile pe
scară largă. Astăzi, aceste fotografii devin așa-numitele imagini swipe-stopping,
care au un aspect realist și autentic. În plus, o imagine ,,bună” captează atenția, este
ușor de reținut, atinge emoțional, mai mult decât repetiția optică a textului și
reflectă ceva mai mult decât ceea ce este evident, adică spune o poveste.
Așadar, cum am putea defini conceptul de storytelling vizual? Este vorba despre
relatarea de povești într-un format vizual (imagine, video, infografic, prezentare,
meme sau alt format bazat pe vizualitate) prin intermediul mijloacelor de
comunicare în masă (de obicei în social media, dar și în presa scrisă), în primul
rând într-un mod care să declanșeze reacții emoționale. Adesea, aceasta servește în
scopuri de marketing, caz în care povestea vizuală este construită în jurul unei
mărci și al ofertelor aferente. Spre deosebire de reclamele bazate pe generalități,
specialitatea și dificultatea marketingului prin storytelling este că se concentrează
pe un singur exemplu specific (deci, acesta trebuie selectat cu atenție) și face apel
la emoții în loc de rațiune.
O poveste bună (impresionantă), fie ea vizuală sau verbală, folosește următoarele
elemente constitutive:
1. Eroul: povestea trebuie să aibă un personaj cu imperfecțiuni cu care publicul se
poate identifica.
2. Conflict: dacă rezultatul corespunde cu ceea ce se așteaptă, povestea este
plictisitoare și banală (de exemplu, un elev sârguincios, provenit dintr-un mediu
decent și de sprijin, devine un adult de succes); cu toate acestea, dacă rezultatul
este obținut prin lupte și dificultăți, povestea devine captivantă (de exemplu, un
individ sărac muncește din greu și devine bogat; eroul luptă pentru dragoste).
3. Impulsivitatea: povestea va avea un efect de durată dacă poate provoca emoții
(pozitive sau negative) din partea publicului.
4. Potențială viralitate: suficient de simplă pentru a fi reținută, dar suficient de
interesantă pentru a fi împărtășită și altora.
5. Esența semnificativă: este important ca mesajul central, scopul, efectul urmărit
al poveștii să fie clar (de exemplu, o glumă își exercită efectul prin poanta, o
poveste morală prin lecție).

Mesajele motivaționale

În prezent, mesajele motivaționale care combină imagini și texte reprezintă o parte

semnificativă a conținutului partajat pe Facebook. De obicei, aceste combinații de
imagine și text cuprind un citat și o imagine adecvată, iar scopul lor declarat este
de a inspira contemplarea cititorului sau de a-i oferi acestuia un sprijin spiritual (și,
astfel, de a propaga conținutul în social media).
Presupun că:
1) datorită viralității lor, mesajele le dau posibilitatea celor care le împărtășesc să
influențeze și să manipuleze publicul;
2) acest scop este atins prin povestirea verbală și vizuală, așa cum sugerează
colecțiile de sfaturi pentru crearea de conținut online. Aceste ipoteze sunt testate în
numeroase studii.
Argumentul meu este că autorii mesajelor motivaționale online își forjează o
identitate de influencer - pe baza numărului mare de reacții și distribuiri - și
beneficiază de acest rol nu doar în lumea online, ci și dincolo de ea, traducând
acest avantaj în câștiguri specifice (financiare și de putere de influență).

Concluzie

Experții în producția de conținut online subliniază întotdeauna că povestirea

verbală și vizuală reprezintă cheia succesului. Cu toate acestea, postarea de
banalități verbale și vizuale online poate fi, de asemenea, o strategie eficientă cu un
rezultat viral în anumite circumstanțe sau în cadrul unui anumit grup țintă.
Banalitatea și generalitatea sunt esențiale pentru succesul mesajelor motivaționale,
ceea ce încalcă în mod clar un principiu fundamental al creării de conținut online.
Mesajele motivaționale, adică combinațiile inspiraționale de imagini-texte
împărtășite în social media cu un impact neașteptat de mare, manipulează
spectatorii (în primul rând, făcându-i atât pe autori, cât și pe cei care le împărtășesc
să pară foarte compătimiți și/sau inteligenți, ceea ce le acordă influență și beneficii
dincolo de social media: de exemplu, aceștia publică cărți și țin discursuri
motivaționale costisitoare).
Această metodă de producere a conținutului este semnificativă, deoarece numărul
mare de distribuiri conferă putere informațională persoanei care face afișul. Astfel,
persoana care face afișul devine un lider de opinie (influencer) care poate folosi
această putere pentru a influența gândurile, opiniile, emoțiile și comportamentul
altora, astfel încât persoana țintă să nu fie conștientă de influență. Influențarea prin
intermediul mesajelor motivaționale nu este probabil atât de periculoasă precum
mesajele pseudoștiințifice și știrile false și are un impact negativ individual, fizic,
mental, financiar și social mai mic, dar este totuși potrivită pentru falsificarea
identității prin intermediul afișului.
Cunoștințele online nu sunt întotdeauna fiabile: autorul, sursele și recentele sunt
adesea necunoscute, iar informațiile sunt adesea necontrolate, ceea ce înseamnă că
oricine poate publica orice. Pe internet pot exista opinii înșelătoare,
pseudoștiințifice și uneori de-a dreptul dăunătoare, pe care cititorii neavizați le pot
lua cu ușurință ca atare. Sursele de cunoaștere s-au schimbat și, prin urmare,
utilizatorii de internet trebuie să își dezvolte un spirit critic, o abilitate de evaluare
critică a informațiilor ca parte a competenței lor în domeniul noilor media.

Bibliografie
1. Árvay, A.,The Analysis of Manipulation in Hungarian and American Written Advertising
Discourse. Doctoral dissertation, manuscript, Budapest: Eötvös Loránd University,
Faculty of Education and Psychology, 2007.
2. Baldoni, J., Using Stories to Persuade, Harvard Business Review March 24, 2011.
3. Brodnig, I.,Lügen im Netz. Wie Fake News, Populisten und unkontrollierte Technik uns
manipulieren. Brandstätter Verlag, 2017.
4. Falyuna N.,Az arcvédő hazugság: A szívességkérés elutasításában megjelenő hazugság
vizsgálata. Jelentés és Nyelvhasználat , 2016.
5. Gallo, C.,The Storyteller’s Secret: From TED-Speakers to Business Legends. Why Some
Ideas Catch on and Others Don’t. St.Martin’s Press, 2016.