21.

CURRICULUM

Tinand seama de importanta capitala a invatarii in supravietuirea omului, nu se putea ca educatia sa nu devina o
preocupare de prim rang in societate. In dezvoltarea sa istorica, educatia a parcurs drumul de la ceva neorganizat si
neconstientizat, la ceva din ce in e mai organizat si neconstientizat, la ceva din ce in ce mai organizat si constientizat.
Astfel, asistam la constructia din ce in ce mai riguroasa a ceea ce am putea numi curriculum al educatiei.

Avand o origine latina (curriculum = cursa, alergare, la plural curricula), termenul este din ce in ce mai folosit si
in lucrarile de pedagogie romaneasca si in documentele de politica educationala. Sunt doua acceptiuni ale termenului
curriculum: un sens restrans- curriculumul desemneaza continutul invatamantului si un sens larg – acesta se refera la
intregul program al actiunilor educative, cu toate componentele si interactiunile dintre ele.

„Punctul focal al curriculumurilor trebuie sa fie elevul, nu materia.” D’Hainaut

Curriculum se refera la educatia desfasurata in mod organizat pentru ca este greu de crezut ca majoritatea
parintilor stiu sa formuleze obiectivele, continuturile, sa foloseasca metode stiintifice de educatie in familie si pot evalua
corect nivelul la care au ajuns capacitatile de gandire sau atitudinile si aptitudinile copiiilor lor. Posibilitatile cele mai mari
de organizare curriculara le are educatia scolara, respectiv universitara.

John Dewey (sec. XX) intelegea prin curriculum continutul invatamantului plus experientele de invatare de zi cu
zi din societate.

„Daca exista o superioritate a educatorului fata de educat, aceasta consta in faptul ca primul este pe deplin
constient asupra finalitatilor, pe cand al doilea actor nu intrezareste scopul decat in mod confuz si aspira spre el in mod
inconstient. Educatorul va sti dinainte unde trebuie sa ajunga.” Hubert

Tipuri de curriculum

Core-curriculum (curriculum general) = continuturi centrate pe nevoile comune ale elevilor si selectate din
discipline de stricta necesitate pentru categorii largi de elevi. Core-curriculumul este constituit din acel trunchi comun de
discipline, obligatoriu pentru toti elevii, iar – ca procentaj- ocupa pana la 80% din totalul acestora, restul materiilor fiind
selectate in functie de nevoile concrete, speciale ale unor categorii de elevi.

Curriculum specializat (sau de profil) = seturi de continuturi (stiintifice, artistice, tehnice etc.) activate la
diferite discipline pentru a forma si cultiva anumite competente in domenii particulare.

Curriculum informal = este constituit din acele experiente de invatare captate in afara spatiului scolar (aflate in
legatura cu cele ivite in scoala), prin mass-media, institutii culturale, religioase, familie, grupul de prieteni etc.

Curriculum recomandat = oferta pusa la dispozitie de catre experti, de catre specialisti pentru diferiti utilizatori.

Curriculum scris (prescris) = documente care directioneaza procesele de predare- invatare: planuri de
invatamant, programe scolare etc.

Curriculum predat = totalitatea cunostintelor actualizate efectiv in predare de catre actorii implicati in proces
(profesori, elevi).

Curriculum invatat (realizat) = ceea ce achizitioneaza efectiv elevul si are este interiorizat si activizat de catre
acesta in diverse imprejurari, scolare sau nu.

Curriculum suport = acele suporturi precum carti, ghiduri, caiete cu scop didactic, resurse multimedia utilizate
in procesele de predare, invatare, evaluare.

Curriculum testat = acea parte din curriculum verificata prin intermediul instrumentelor de evaluare.

Curriculum zonal (local) = acele continuturi de care beneficiaza doar unii elevi dintr-un spatiu geografic pentru
care respectivele valori se dovedesc prioritare (ex: cunostinde de folclor, istoria sau geografia comunitatii locale).

1
 Curriculum exclus = acele secvente ale curriculumului care nu au fost ipostaziate in predare din anumite ratiuni
(de exemplu, s-au devalorizat, nu mai sunt actuale).

Documente curriculare

Curriculum ascuns – Philippe Perrenoud (1995) include in continuturile ascunse conduite si capacitati precum: a
sti sa-ti petreci timpul, a te apara, a te face placut, a alege, a te descurca, a ramane autonom, a te face ascultat, a te revolta.

Documente curriculare

Planul de invatamant cuprinde:

- Disciplinele scolare care urmeaza a fi studiate si succesiunea acestora pe ani scolari;

- Numarul saptamanal si anual de ore pentru fiecare obiect, la fiecare an de studiu;
- Structura anului scolar, adica succesiunea intervalelor de timp afectate studiilor, vacantelor, examenelor.

In unele circumstante, programa scolara poate suplini – pentru moment- lipsa unui manual, dat fiind ca, in
principiu, aceasta include urmatoarele informatii:

- Sublinierea importantei disciplinei in cauza si a valorii ei instructiv-educative, obiectivele de realizat la

disciplina respectiva, natura si volumul cunostintelor ce trebuie predate si insusite de catre elevi, concretizate
in enumerarea temelor si a subtemelor, timpul afectat pentru fiecare capitol, subcapitol, lectie, temele
suplimentare sau la dispozitia profesorului, indicatiile bibliografice etc.

Manualul scolar este unul dintre instrumentele de lucru pentru elevi care detaliaza pemele recomandate de
programele scolare la fiecare obiect de studiu si pentru fiecare clasa. Un manual bun trebuie sa fie nu numai un depozitar
de informatii, ci si un prilej de dezvoltare a gandirii.