TEHNICI DE INVESTIGATII PRIN CT

Curs 5 – Substantele de contrast

Ce este substanta de contrast (SDC) si cum se administreaza?

Substanta de contrast este o solutie farmaceutica cu continut de iod, ce se poate
administra pe cale intravenoasa sau orala la recomandarea examinatorului. Aceasta
faciliteaza vizualizarea vaselor de sange, a tumorilor si a inflamatiei.
Administrarea intravenoasa a SDC se face de cele mai multe ori prin intermediul
unei seringi automate - injectomat, programat si controlat de catre examinator Aceasta
manevra presupune montarea la nivelul plicii cotului, intr-o vena superficiala, a unei
branule.
La branula se fixeaza un prelungitor (furtun de plastic) care face legatura cu seringa
automata. Acest prelungitor este de unica folosinta si se schimba la fiecare pacient.

Pe parcursul injectarii, pacientul va fi avertizat ca poate simti caldura in

corp sau gust metalic in gura, aceastea fiind de altfel reactii normale la SDC si nu
sunt considerate ca fiind reactii adverse.
Este foarte important ca inaintea examinarii pacientul sa efectueze creatinina serica
(analiza sangvina) – aceasta reflecta starea de sanatate a rinichilor. 
Administrarea orala a SDC, presupune ca pacientul sa bea, treptat, o solutie iodata
diluata in apa 2%, in functie de regiunea examinata (abdomen/pelvis) aproximativ 500
ml, cu 30 de minute inainte de examinare.
 Eliminarea din corp a SDC se face in mod natural in urmatoarele ore dupa
administrare, in cea mai mare parte prin urina, de aceea este recomnadat consum
suplimentar de lichide, in special apa, timp de 24h.

Ce reactii adverse pot apare la administrarea substantei de contrast ?

Este f important ca SDC ce se administreaza iv sa fie la temperatura corpului.
In ultimii ani se folosesc in practica curenta substante de contrast iodate non-ionice,
astfel ca reactiile adverse sunt din ce in ce mai rare. 

Reactii minore la substanta de contrast pot apare in 1% din pacienti si constau in:
greata, varsaturi, dureri de cap, urticarie. Aceste reactii se vor atenua rapid dupa
administrarea substantei de contrast.
In cazuri mult mai rare (0.01% – 1 caz la 10.000 de pacienti) pot apare reactii
severe, soc anafilactic, care includ cresterea/scaderea ritmului cardiac, scaderea
tensiunii arteriale, criza de astm si colaps circulator. Aceste reactii severe necesita
interventia de urgenta a echipei medicale, care este antrenata pentru astfel de
incidente.
De aceea este foarte important ca pacientul sa comunice medicului sau asistentului
daca se stie cu  alergie la iod  sau cu orice alt tip de alergie.
       Reactiile adverse nu pot fi anticipitate inainte de administrarea substantei de
contrast decat in situatiile in care persoana respectiva a mai efectuat o astfel de
examinare si a avut reactii adverse.
Reactiile alergice se dezvolta de obicei in primele 10 minute de la injectare.
       In cazuri rare se poate produce inflamatie la locul injectarii substantei de contrast,
care va diminua la utilizarea compreselor reci / gheata.

Masuri de preventie a RA la administrarea SDC

 Efectuarea anamnezei privind factorii de risc: alergie IRC, mielom, DZ, afectiuni
tiroidiene
 Administrarea de SDC se recomanda sa se faca cu pacientul in decubit
 Pacientul va fi urmarit cateva ore dupa examinare – puls, TA, stare generala