AN ȘCOLAR: 2023-2024 Timp de lucru: 45 de minute

TEST DE EVALUARE
INIȚIALĂ

,,În primele mele zile de școală, cel mai mult m-a impresionat întâlnirea cu cărțile. Când ne-am
așezat în bănci, doi câte doi, fată și băiat, am găsit pe pupitru două manuale: Abecedar și Aritmetică.
Nou-nouțe, strălucitoare, n-am îndrăznit la început să le ating, dar, curios cu privire la ce-ar fi putut să
conțină, le-am deschis în cele din urmă. Abecedarul era plin de litere caligrafiate și ilustrații frumoase,
Aritmetica, doldora de cifre, semne și hieroglife, de culori și desene nemaivăzute. Și mai era ceva:
mirosul de nou al cărților, pătrunzător, dar plăcut și amețitor, care parcă mă atrăgea, vrăjit, într-o lume
nouă, plină de mistere. Au urmat întâlnirile cu alte cărți, de care mă apropiam cu teamă, știind că sunt
„grele“, Povești, Amintiri din copilărie de Ion Creangă, Basme de Petre Ispirescu, Nicoară Potcoavă de
Mihail Sadoveanu, apărute la Minerva și în colecția Biblioteca pentru toți. Cea mai importantă întâlnire
a vieții mele de-atunci a fost cea cu cărțile, de care nu m-am mai despărțit niciodată. Școala mea a
însemnat, în mare măsură, pe lângă corvoada temelor, cărți și lectură, lecturi obligatorii, lecturi
suplimentare, lecturi de plăcere, ultimele fiind, de altfel, cele mai interesante și mai provocatoare. Prea
multe lucruri nu erau de făcut în cenușiul comunism românesc: program zilnic de două ore la televizor,
confiscat peste 90 la sută de propaganda obsedantă a regimului, câte un film vechi uneori, desene
animate doar sâmbăta și duminica, în doze parcimonioase. Nefiind alte mijloace de relaxare, în afară de
joaca diurnă, cel mai atractiv și intens mod de petrecere a timpului era cititul. Oricând găseam un
interval, furând chiar din timpul temelor, și mai ales seara, până noaptea târziu, la lumina veiozei,
citeam. Pentru toți, lectura era nu numai o bucurie a spiritului, dar și un mod de evadare din prezentul
închis, o formă de libertate. (…)
Pasiunea și iubirea pentru carte nu apar din senin, ci se cultivă prin exemplul celorlalți și prin
educație. Lectura este un ritual al existenței care se deprinde progresiv, printr-o practică sistematică.
Odată „prins“ de flama pasiunii pentru citit, mintea îți rămâne legată de universul cărților, iar spiritul
dependent de lectură. O adicție, poate singura, pozitivă, fastă pentru gândire și suflet. Cum să-i atragem
pe copii, mai mici sau mai mari, și pe tineri, liceeni și studenți, spre lectură? Aceasta-i întrebarea, cea
mai importantă în ordinea educației, într-o lume plină de întrebări. Inevitabil, răspunsul conduce către
două instituții fundamentale: familia și școala. Așa cum pleacă din primii ani ai conștiinței de sine, așa
se va dezvolta copilul și pe traiectoriile începute de mic va merge. Prezența unei biblioteci în casă (care
poate fascina în sine prin varietate, jocul formelor și al culorilor), obiceiurile de lectură ale celor mari,
atragerea către citit a copilului, prin toate strategiile și tertipurile posibile, sunt lucruri esențiale în
nașterea gustului pentru lectură. În ceea ce o privește, școala trebuie să-și regăsească sensul, rigoarea și
exigența, după decenii de încercări eșuate de reformă, reflectate nefast în planul conținuturilor și în
atmosfera generală.”
Sorin Ivan, Frumusețea cărților, în „Tribuna învățământului”

1.(6p) Notează trei autori pe care Sorin Ivan îi amintește în text.

2 . (6p)Alcătuiește câte un enunț cu alte două sensuri ale adjectivului „plin” din propoziția: „Abecedarul
era plin de litere caligrafiate și ilustrații frumoase...”.
3.(12p) Rescrie textul următor, înlocuind cuvintele subliniate cu sinonimele lor: Çi mai era ceva:
mirosul de nou al cărților, pătrunzător, dar plăcut și amețitor, care parcă mă atrăgea, vrăjit, într-o
lume nouă, plină de mistere. Au urmat întâlnirile cu alte cărți, de care mă apropiam cu teamă...
4. (12p)Selectează, din fragmentul următor, trei verbe aflate la moduri și timpuri diferite, pe care le vei
preciza: În primele mele zile de școală, cel mai mult m-a impresionat întâlnirea cu cărțile. Când ne-am
așezat în bănci, doi câte doi, fată și băiat, am găsit pe pupitru două manuale: Abecedar și Aritmetică.
Nou-nouțe, strălucitoare, n-am îndrăznit la început să le ating, dar, curios cu privire la ce-ar fi putut să
conțină, le-am deschis în cele din urmă.
5. (14p) Menționează tiparul textual identificat în fragmentul de mai jos, motivându-ți răspunsul,
în minimum 20 de cuvinte, prin indicarea a două trăsături ale acestuia.
Abecedarul era plin de litere caligrafiate și ilustrații frumoase, Aritmetica, doldora de cifre, semne
și hieroglife, de culori și desene nemaivăzute. Çi mai era ceva: mirosul de nou al cărților, pătrunzător,
dar plăcut și amețitor, care parcă mă atrăgea, vrăjit, într-o lume nouă, plină de mistere.
6. (10p)Enunțurile următoare reprezintă mesajul unui copil către profesorul său. Rescrie-le,
corectând greșelile de orice natură
Mi-ar place să am și eu o bibliotecă acasă. I-am spus lui mama să-mi deie bani să îmi cumpăr
cărți, dar mia spus că sunt foarte scumpe.
7. (30p) Crezi că prezența unei biblioteci în casă atrage copilul spre lectură? Motivează-ți
răspunsul, în 15-18 rânduri, valorificând și textul dat.