Clubul de Lectură ALTER EGO

CERC DE LECTURĂ

Ţie îţi place să citeşti? /

Noi, prietenii cărţilor /
Azi cititor, mâine scriitor
- activitate de promovare a lecturii de plăcere -
Argument
Provocarea acestui demers didactic a apărut din dorinţa de a evidenţia aptitudinile
elevilor si de a realiza o împletire între text, imagine, muzica pentru ca elevii să descopere si alte
modalităţi de a învăţa. Lectura poate încă cuceri foarte mult teren, dacă profesorul găseşte
strategia adecvată şi puntea de comunicare cu elevul.
Cunoaşterea conceptelor operaţionale nu este suficientă pentru o bună aprofundare a
fenomenului literar. Fără a minimaliza şi, chiar, fără a exclude dintre sursele de lectură
calculatorul, ne-am propus o mai bună apropiere a elevului de carte, creând o atmosferă de
emulaţie şi competiţie, dar fără „trauma” produsă de notare. Avand in vedere faptul ca elevii
petrec foarte mult timp in fata calculatorului, vrem sa ii determinam sa utilizeze internetul si in
scopul de a se documenta, de a invata.
Aceasta activitate vine în sprijinul elevilor cu spirit creativ, elevilor care manifesta
aptitudini actoricesti si elevilor cu simt critic. Scopul principal al proiectului este acela de a-l
transforma pe elev într-un adevărat consumator de lectură, conştient de valoarea şi importanţa
cărţii în desăvârşirea personalităţii lui, de rolul pe care-l ocupă cartea în relaţionarea cu lumea
din jur, cu restul universului.
Paradoxal, în aceste vremuri agitate, în care „timpul nu mai are răbdare cu noi”, elevii
găsesc încă, în interiorul lor, dorinţa de a citi. De aceea, profesorul de limba şi literatura română
are un rol important, şi anume, acela de a-i stimula pe copii, de a găsi în permanenţă noi metode
care să îi incite la lectură. Desigur, totul trebuie să pară un joc, destindere şi relaxare. A citi de
dragul de a citi. Nimic impus. Totul se reduce la curiozitatea copiilor, la interesul pe care îl au
pentru un anumit gen de carte.
Găsesc că ar fi interesant pentru copii să afle că există drepturile cititorului pe care şi le
pot asuma fară comentarii, observaţii sau reproşuri. Plină de entuziasm şi de speranţă aştept cu
nerăbdare reacţiile „micilor cititori”, bucuria pe care o vom trăi cu toţii descoperind sau re-
descoperind lectura/cartea.
Scopul cercului: Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, formarea unui tânăr
cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ
capacităţile proprii.
Obiective:
 Dezvoltarea creativităţii în realizarea unor texte literare
 Formarea gustului pentru lectură
 Cultivarea la elevi a lecturii de plăcere şi a analizării acesteia.
 Formarea la elevi a unei gândiri proprii de relaţionare cu cei din jur şi cu ei înşişi.
 Realizarea unor activităţi in echipa.
Modalităţi de realizare a obiectivelor: organizarea de întâlniri între cadrul didactic şi elevii
implicați în derularea proiectului; stabilirea unui calendar de activităţi la nivelul unităţii scolare
implicate, în vederea realizării obiectivelor propuse
Etape în derularea cercului
Stabilirea calendarului de activităţi
Formarea echipei de proiect.
Desfăşurarea fiecarei activitati.
Realizarea de fotografii de la fiecare activitate.
Rezultate aşteptate: implicarea continuă a cadrelor didactice în atragerea efectivă a elevilor în
organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular, activităţi ce vor conduce la creşterea
calitativă şi cantitativă a acestora. Elevii care participă la cerc realizează produse finale ca:
dosarul de lectură, eseuri literare, poezii, materiale multimedia sau PowerPoint, CD-uri pe tema dată
sau teme liber-alese; promovarea prin literatură a tradiţiilor, a culturii şi civilizaţiei; portofolii
speciale care conţin diverse broşuri, fişe de lectură, albume foto; participarea la concursuri şcolare
(de creaţie literară).

Evaluare:
Apreciere asupra colaborării în modul de lucru, în prezentarea produselor realizate;
Acordarea unor diplome copiilor care s-au evidenţiat;
Realizarea unor procese-verbale pentru fiecare activitate;
Distribuirea unor fise de evaluare dupa fiecare activitate pentru realizarea feed-back.
portofolii personale sau colective; compuneri, eseuri, poezii; albumul foto; autoevaluarea.
Continuitatea/sustenabilitatea proiectului - Prin realizarea acestui proiect am realizat situaţii
concrete de învăţare, copii îmbogăţindu-şi orizontul cultural şi experienţa personală
Grup ţintă de elevi:
Durata cercului de lectură: anul școlar; 1 h/lună
Colaboratorii cercului
Locul de desfăşurare: …..
Resurse
 umane: elevi ai şcolii - elevii cercului literar; cadre didactice ale şcolii - profesori de
limba română; reprezentanţii celor două biblioteci; invitaţi, părinţi.
  materiale: cărţi, hârtie, creioane, mape, dosare, foarfeci, lipici; imagini şi ilustraţii; texte
literare; fotografii, aparat foto; calculator, imprimantă, xerox, proiector, CD, dischete.
Forme de organizare: pe grupe; individual; frontal. Observaţie: sarcinile se primesc în mape,
iar responsabilităţile se împart pe grupe - pe ateliere de lucru.
Diseminare: prezentarea unor spectacole; expoziţia lucrărilor realizate; evidenţierea elevilor
participanţi în cadrul serbării de sfârşit de an şcolar.
Secţiuni: I.Creaţie; II. Lectură

CERC DE CREAŢIE

ATELIER DE CREAŢIE NR.1

Imaginează-ţi că astăzi aveţi o întâlnire cu un scriitor ai căror texte le-ai citit.
Ce întrebări i-ai fi pus? Utilizează expresiile iniţiale:
Domnule scriitor, ...
Iubite povestitor, ...
Sunt curios să aflu ...
Mi-aş dori să ştiu ...
Puteţi să ne relataţi despre ...
Aş vrea să ne povestiţi cum ...
De ce ...

ATELIER DE CREAŢIE NR. 2

Imaginează-ţi că vrei să realizezi un film artistic în baza textelor citite .... iar tu eşti un regizor de
cinema. Alege textul preferat şi scrie denumirea lui pe linia de mai jos:
In ce loc al oraşului (satului) natal ai vrea să filmezi?
De ce? Este descrisă aşezarea geografică în text?
Cu ce moment ai vrea să începi filmul? (Poţi schimba ordinea?) De ce?
Ce melodie ai pune pe parcursul filmului?
Dacă filmăm într-o încăpere, cum trebuie să fie ea?
Împarte textul literar în cadre. Cum le vei intitula?

ATELIER DE CREAŢIE NR. 3

Imaginează-ţi că eşti un jurnalist, iar la voi în clasă au venit 3 personaje principale din textele
citite în ....
Scrie numele acestora pe liniile de mai jos:
I... II... III...
Sunt curios să aflu... Relatează întâmplarea cu... Ce ai făcut atunci când...
Când... De ce... Cum ai ieşit din încurcătură
Povesteşte-mi despre... Ce s-a întâmplat... atunci când...
Aş vrea să te întreb...
ATELIER DE CREAŢIE NR. 4
Imaginează-ţi că eşti la un casting (preselecţie) pentru un film artistic, iar tu eşti un regizor de
cinema şi ai posibilitatea să alegi eroii filmului tău în baza unui text literar citit în …. Ce text vei
alege?
Pe cine dintre colegii tăi din clasă îi vei alege în rolurile principale? De ce?
Consider că ... poate să joace rolul lui... deoarece...
Aş vrea ca... să interpreteze rolul lui ... întrucât
Mi-ar plăcea s-o(să-l) văd pe … în rolul… pentru că…
Ce rol ai vrea (ai putea) să joci tu? Argumentează...
Cum vei îmbrăca actorii? De ce?
Ce calităţi trebuie să aibă un elev care ar juca rolul principal?

ATELIER DE CREAŢIE NR. 5

Imaginează-ţi că eşti un judecător. Pe scaunul vinovatului este un personaj negativ al unui text
literar, citit în atelierul de lectură... ce întrebări i-ai pune acestui personaj? Scrie şi răspunsurile
posibile date de personajul ales.
Numele personajului ales...
De ce...
Cum ţi s-a întâmplat să...
De ce ai supărat pe...
Consider că ai greşit în cazul...
Ca pedeapsă aş vrea să...

ATELIER DE CREAŢIE NR. 6

Când ţi-ai văzut ultima oară bunicii? Îţi este dor de ei? Azi vei scrie o scrisoare adresată
dumnealor despre un text literar citit în atelierul de lectură nr... utilizează expresiile “de
buzunar”:
Localitatea
Data
Iubiţii mei bunici
Sunt impresionat(ă) de un text citit la ora opţională “Eu şi cartea”.
Titlul lui este… autorul…
Vreau să vă comunic că…
Mărturisesc că am trăit emoţii de … deoarece…
Din acest text am învăţat să…
Personajul principal mă îndrumă să…
A fost captivant, când am aflat despre… de azi înainte voi şti că…
Aş vrea să vin la dumneavoastră ca să vă povestesc fragmentul despre…
Dulce pupic,….

ATELIER DE CREAŢIE NR. 7

Azi ai posibilitatea să corespondezi cu unul dintre personajele textului literar, lecturat în
atelierul... scrie mai jos o scrisoare eroului preferat
Localitatea
 Data
Dragă...
Sunt nespus de bucuros (bucuroasă) să-ţi scriu acest răvaş, deoarece…
Am ales să-ţi scriu anume ţie, întrucât..
Nu te-am văzut niciodată, dar bănuiesc că arăţi astfel...
Mă mândresc cu tine, căci...
Vreau să-ţi spun că ai procedat corect, când...
Mărturisesc că mi-aş dori să-mi fii prieten, pentru că...
Despre mine pot comunica următoarele...
Dulce pupic, ...

ATELIER DE CREAŢIE NR. 8

Cutiile de pizza, l-am ales pe Eminescu, câte o întrebare despre ei (pentru a se cunoaște),
au primit câte un card cu o imagine și câteva sarcini pentru a construi povestea/pizza lor, cu ei în
roluri de protagoniști și cu câteva trăsături specifice unui basm. ”Poate că povestea este partea
cea mai frumoasă a vieţii omeneşti... cu poveşti ne leagănă lumea, cu poveşti ne adoarme... Ne
trezim şi murim cu ele.” Mihai Eminescu.
Creează povestea! (alege o imagine și cutia de pizza)
Sunteți cele 3 personaje din poveste. Aveți o superputere diferită. Trebuie să faceți o faptă bună
Trebuie să treceți ”Proba de foc”. Rezolvarea probei. Pizza poartă numele poveștii voastre
Cele 6 felii din interior. Fiecare personaj are o felie de pizza (imagine și text) - 3 felii
O felie de pizza - fapta bună . O felie de pizza - ”Proba de foc” (text și imagine)
O felie de pizza - rezolvarea ”Probei de foc”

Jocuri individuale

Creează diferite obiecte / realităţi, pornind de la formele iniţiale propuse:

Scrie compuneri libere pornind de la urmatoarele titluri:
§ Dovleacul ucigas § Fantoma veselă § Din dragoste § Basca fermecata § Sentimente §
Indiscutabil. § 100% ♣ Piratii care au fugit din Caraibe ♣ Sacralitatea timpului ♣ ♣ Carnavalul
bucuriei ♣ Primul fulg de nea ♣

Gaseste corespondente intre cuvintele celor doua coloane:

steag lumina
soare glorie
albastru floare de colt
jale doina
iubire copil

Eşti personajul Năsturică, un nasture portocaliu cusut pe o pernuta decorativa albastra,

care se afla pe o canapea. Povesteste trei intamplari / situatii / discutii la care ai fost
martor.
Citeste proverbele de mai jos. Stabileste-le tema si apoi scrie si tu un proverb pe o tema
data, identificata anterior.
"Asculta ce te povatuieste cugetul tau, caci nimeni nu-ti este mai credincios decat tu insuti."
(Proverb grec)
"Bogatul se scarpina, iar saracul crede ca se cauta sa-i dea". (Proverb romanesc)
"Toti se plang de bani, dar de minte nimeni".
"Cine vorbeste seamana, cine asculta culege".
"Unde scoala se iveste, pamantul se-mbogateste".

Fă-le poze tuturor colegilor tăi. Realizează un poster in care sa valorifici aceste poze, apelând la colaj. Pe
fundal poţi figura o imagine cu şcoala sau cu un profesor preferat!

IDEI PE: http://www.scoaladevalori.ro

Calendarul activităților pt.cercul de lectură

Nr.
crt.
Conținuturi Tematică Perioada Îndrumăto
r
 „POEZIA – trandafirul ce Lectura poeziilor din literatura
creşte în potir de aur, română şi universală (powerpoint a
sufletul frumos” (Mihai activității literare a prozatorului;
Eminescu) descrierea impresiei produsă de
lectură; activităţi care să stimuleze
imaginaţia şi creativitatea elevilor)
Proza George Gălinescu, „Enigma
Otiliei” şi Honoré de Balzac, “Moş
Goriot”
Ioan Slavici, „Moara cu noroc” şi
Ernest Miller Hemingway ,
„Bătrânul şi marea”
Dramaturgia I.L. Caragiale, „O scrisoare
pierdută” şi Jean Baptiste Poquelin
– Molière, „Preţioasele ridicole”
“File de carte pe micul *Dezbaterea cărții « Maestrul si
ecran” Margareta » de M. Bulgakov,
/ urmată de vizionarea filmului
Două arte, o singură *Emma Bovary-un Don Quijote
fascinație! modern? (dezbaterea cărții
« Doamna Bovary »de G.Flaubert)
*Literatura din “Țara Soarelui
Răsare” (lectura din opere ale
scriitorilor japonezi, urmată de
vizionarea unui film-ecranizare)
Bibliografie ….

Anunț înființare cerc de lectură

Dorim să completăm, să nuanțăm și să experimentăm ceea ce faceți în orele de literatură.
La clasă învățați să citiți un text, să scoateți ideile principale, să identificați structurile textuale,
să caracterizați un personaj sau să descifrați un mesaj și, de cele mai multe ori, ajungeți la
răspunsuri asemănătoare, socotite valabile pentru toată clasa. Dar in realitate, situația e mult mai
complicată. Așa cum cărțile (bune) au calitatea de a fi unice și cititorii sunt unici. Vrem să
verificăm împreună cu voi ipoteza că fiecare cititor are dreptul să se raporteze în felul lui la o
carte și că tocmai acest drept provoacă bucuria lecturii. Într-o oră de clasă nu este timp să fie
ascultate toate părerile și de aici frustrarea unora. Dar în activități de felul celor pe care vă
invităm să le faceți, care vă dau o libertate totală, puteți experimenta și împărtăși cu adevărat
bucuria lecturii.
*Cine? Cui ne adresăm?* Tuturor celor care iubesc cărțile și se bucură de ele – copii și
adolescenți, începând cu cei de la grădiniță și clasa pregătitoare, încheind cu cei din clasa a XII-
a, împreună cu profesorii și consilierii lor de lectură.
**Ce vom face? **Vom citi împreună și vom discuta despre aceeași carte (nu trebuie să
fie neapărat un roman, poate să fie și o povestire sau o poezie). Vom încerca să vedem dacă ne
spune tuturor aceleași lucruri sau nu. Să vedem unde apar diferențele și de ce.
 *Cum?* Citind și apoi discutând în doi, în trei, cu prietenii, cu colegii la nivel de clasă,
de școală/ școli în familie despre aceeași carte și apoi postând pe acest grup descrierea
activității/activităților și concluziile împreună cu dovezile (fotografii, filmulețe, vloguri,
podcasturi etc.).
*Când?* În afiș am pus „după teze”, dar puteți începe de azi (unii au început deja așa
cum ați văzut pe grup); printre picături în perioada tezelor și cu tot sufletul în cele patru zile din
ultima săptămână înainte de vacanța de Crăciun.
**Unde? **La școală, la bibliotecă, acasă în familie, în grupul de pe Facebook și în orice
alt loc pe care îl considerați potrivit cititului împreună.

„Cercul de lectură vă urează note bune, multe cărţi şi mult timp pentru citit! La mulţi ani,
carte!“

ACTIVITĂŢI permanente:

În prealabil: prof. amenajează în fiecare clasă „Colţul lecturii de plăcere!”. Aceste colţuri
sunt investite cu funcţii simbolice, de contact nemijlocit cu obiectul concret, menite să
sensibilizeze elevii faţă de cultura scrisă.
1.Momentul de dezgheţ/Spargerea gheții: “Cine sunt? Cum sunt?” - cercul prieteniei (prezentarea
personală);
Exercițiu de autocunoaștere: eseul Virginiei Woolf ,,A Room of One's Own", ori, ,,O cameră
separată". Conceptul eseului derivă din necesitatea izolării, din chemarea firească de a avea un
spațiu separat. Pentru a scrie bine, o femeie are nevoie de o cameră a ei, în care să nu fie
deranjată de nimeni şi în care să se retragă atunci când trebuie să se aşeze la masa de scris. Ei
bine, eseul e mult mai complex, iar în timp a devenit un manifest al feminismului. Parafrazând
conceptul, mă gândesc la noi, profesorii, dar și la elevi. Care este locul în care suntem cel mai
productivi? Au elevii, ca și profesorii, niște tabieturi legate de temele pentru acasă, de pregătirea
proiectelor? Aș vrea să cunosc răspunsul la această întrebare. Elevii ar putea fi îndemnați să
prezinte camera lor, să-și descrie locul în care se însingurează pentru a crea, pentru a medita.
Text descriptiv. Text reflexiv. Pagină de jurnal. La alegere, o imagine.
https://www.youtube.com/watch?v=ijEspjI_ox8#
2. Punctul de acces: metoda ghemul – reţeaua cărţilor (întrebare: “Care este cartea care v-a
impresionat cel mai mult?”; alcătuirea unei liste de cărţi citite, ce poate fi folosită ca punct de pornire al
cercurilor de lectură, în locul recomandărilor stricte ale profesorului)-vezi alte idei la activităţile de mai
jos.
3. Exerciţiu oral/scris de alegere a drepturilor cititorului/decalogul cititorului.
4. Găsirea unui titlu și a unei slogan corespunzătoare cercului de lectură (elevii votează un titlu al
cercului de lectură şi caută soluţii pentru a atrage mai mulţi cititori). De ex.: Ai carte, ai parte! /
Citeşti mai mult, înveţi mai mult! / Lectura, prietenul tău de nădejde! / Cartea este un boboc
care înfloreşte în timp ce este citită. / Lectura e cool-tură! / Deschide o carte şi descoperă viaţa.;
generarea unor afişe pentru a promova cercul de lectură – activitate pe grupuri (grupuri de
culori).
5. Întâlnire cu scriitori şi cu alţi oameni de cultură.
6. Realizarea şi comentarea creaţiilor elevilor, concepute după vizionarea unui tablou, ascultarea
unor genuri diferite de muzică. – la cercul de creație.
7. Vizionarea unor filme, documentare despre viaţa şi opera unor scriitori, pictori, muzicieni,
actori reprezentativi, despre importanţa lecturii în viaţa oamenilor. (vezi pe Alexandria librării
Meryl Streep citind din 451º Farenheit)
8. Lectura cărţilor propuse la cerc – întrebări: În ce fel te-a îmbogăţit lectura acestei cărţi? /
Care este "punctul forte" al cărţii? / Te-ai identificat cu un personaj? / Ce probleme de viaţă a
pus autorul? / Cum ai putea defini cu un singur cuvânt cartea? / Lectura este un prieten? …
9. Jocuri de rol/Scenete
10. Momentul de reflecţie – sintetizarea impresiilor (pentru a încheia activitatea se revine la
cercul prieteniei (mesaje pe care şi le trasmit atingându-şi colegul pe umăr).
Dacă viaţa ar avea căptuşeală şi uneori ea s-ar rupe, ce ai găsi în căptuşeală?
La final de activitate a cercului (pentru că am terminat ce aveam de făcut cu elevii, m-am gândit
să trecem un pic prin cărțile citite împreună în acest an școlar. Așa că, în una din zile, am citit o
postare drăguță care m-a inspirat ”Dacă ar fi să numiți o librărie după o carte, dumneavoastră ce
titlu ați alege?” Teodor Dobrin. Sarcina de lucru a fost: Dacă ar fi să numiți o librărie după o
carte citită de voi în acest an școlar, ce titlul ați alege? Explicați de ce ați dat acest titlu utilizând
un carton colorat A4 și desenați, (lipiți, colaj) librăria așa cum o vedeți voi în interior. Dintre
titlurile alese au fost: Cea mai frumoasă carte din lume, Noaptea, Copila Stea, Cititorul din
peșteră, Să ucizi o pasăre cântătoare, Hoțul de cărți, Învățare, De veghe în lanul de secară, etc.

Realizarea dosarului de lectură - Dosarul de lecturǎ poate conţine

 prezentǎri de carte
 liste cu întrebări pe marginea textului
 o colectie de citate reprezentative pentru text
 comentarii sau secvenţe de comentarii ale unor texte preferate – file de jurnal de lectură
 rezumate
 fise de identitate ale personajelor / caracterizǎri de personaje, replici consacrate
 scenariul posibil al ecranizǎrii unui text
 o bandă desenată ce reprezintǎ un episod, al textului
 un proiect de copertă al unui text
 ilustraţii ale unui text.
 texte rescrise prin parodiere, prin modificarea pesrpectivei, prin modificarea unor
secvenţe
 interviuri imaginare cu personaje, monologuri imaginare ale unor personaje

La prima întâlnire vom discuta despre cum se vor desfăşura activităţile noastre, şi anume:
vom citi fragmente din diferite cărţi, o altă variantă ar fi citirea începuturilor unor cărţi (cerându-
li-se elevilor să aprecieze care este cel mai interesant şi eventual îi motivează să citească cartea),
vom desena (ilustraţii pentru cartea preferată), vom face semne de carte, vom realiza afişe pentru
promovarea cercului de lectură, vom stabili care sunt drepturile cititorului, vom avea un
portofoliu în care vom pune diferite compuneri, un orar cu timpul dedicat lecturii, jurnalul
întâlnirilor, ne vom face câte un ecuson „ecusonul cercului”, vom sărbători ziua lui Eminescu, a
lui Caragiale, Ziua Mondială a Poeziei şi a Cărţii pe 23 aprilie, vom avea diferite concursuri
(„Cel mai bun afiş de promovare a lecturii”, „Recunoaşteţi autorul”, „Recunoaşteţi personajul”,
„Cel mai reuşit portret”, „Cine ştie câştigă”). Unul dintre concursuri va fi următorul: participanţii
la cerc îşi vor realiza pentru cea mai interesantă carte citită un portofoliu individual cu harta
personajelor, harta timpului şi a spaţiului, un ciorchine cu cuvinte cheie, un acrostih de
prezentare a cărţii, un blazon al unui personaj şi o scrisoare către autor sau personaj.

Lectura predictivă, pornind de la o experienţă olfactivă: Dintr-un recipient special, fiecare

participant primeşte câte un „papirus”- sigilat cu pecete de ceară şi parfumat discret. Fără a-l
desface, pornind doar de la miros, fiecare va încerca să intuiască ispititorul conţinut al mesajului
(lectura predictivă): unde s-ar putea petrece acţiunea, când, cine ar fi personajele, care ar fi
intriga... Dezvoltarea misterului „papirusului”- un fragment din Parfumul de Patrick Suskind.
Lectura şi analiza lecturii predictive.

Cărţile Pe Care Nu Le-Ai Citit - activitate de creare a listelor de lectură suplimentară

În romanul său fascinant Dacă într-o noapte de iarnă un călător, Italo Calvino
construieşte o alegorie a Cititorului, în căutarea Cărţii Cărţilor, a scriiturii care să-l mulţumească
pe deplin, să-l determine să se regăsească definitiv şi să o împărtăşească cu cei dragi. Feţele lui
sunt multiple, e Cititor şi Cititoare, cititor de plăcere, dezinteresat, ocazional sau serios, riguros,
interpret, pragmatic. Certe sunt căutarea şi aşteptarea frustrantă a cărţii pe care să o citeşti până la
capăt.
Romanul începe cu o „excursie” într-o librărie în care cititorul caută noul roman al lui
Italo Calvino, despre care citise în presă. Labirintul printre cărţi este o ocazie de a le eticheta, de
a le clasifica.
Obstacolul e, evident, unul dificil: „ţi-ai făcut loc în librărie prin barajul dens al Cărţilor
Pe Care Nu Le- Ai Citit, care te priveau de pe mese şi din rafturi, încercând să te intimideze”. La
finalul călătoriei, sentimentul rămâne frustrant, deşi Călătorul îşi cumpără cartea dorită: „Ai mai
aruncat o privire pierdută cărţilor din jur (mai bine zis: cărţile te priveau cu expresia pierdută
Drumul călătorului prin librărie, care îşi clasifică, ordonează şi etichetează cărţile nu după
raţiuni de biblioteconomie, ci după experienţe personale, poate fi un bun pretext de scoatere la
„vânzare” a propriilor preferinţe livreşti ale cititorilor de la Cercul de lectură. Astfel, se pot
gândi, după modelul lui Calvino, „etichete” ce să prilejuiască numirea unor cărţi, vehicularea
unor titluri, pe criterii strict subiective:
CARTEA CARE ŢI-A DISPLĂCUT, ŢI-A LĂSAT UN GUST AMAR
CARTEA PE CARE AI LUA-O CU TINE ÎN ORICE VACANŢĂ DE VARĂ
CARTEA PE CARE NU AI CREZUT NICIODATĂ CĂ O VEI TERMINA DE CITIT
CARTEA PE CARE AI CUMPĂRAT-O ŞI ÎNCĂ NU AI CITIT-O
CARTEA PE CARE AI DĂRUI-O UNUI DUŞMAN
CARTEA PE CARE AI INTENŢIA SĂ O CITEŞTI DAR MAI ÎNTÂI TREBUIE SĂ CITEŞTI
ALTELE
CARTEA PE CARE VREI SĂ O AI LA ÎNDEMÂNĂ PENTRU A TE JUSTIFICA
CARTEA PREA SCUMPĂ PE CARE AI PUTEA SĂ AŞTEPŢI SĂ O CUMPERI CÂND VA FI
LA JUMĂTATE DE PREŢ
CARTEA ÎN CARE TE-AI VISAT SAU MĂCAR TE-AI IMAGINAT
CARTEA PE CARE AI PUTEA SĂ O ÎMPRUMUŢI DE LA CINEVA
CARTEA CARE ŢI-A RĂSPUNS CEL MAI MULT UNOR PREJUDECĂŢI FORMATE
CARTEA DEJA CITITĂ FĂRĂ SĂ FI FOST NEVOIE SĂ O DESCHIZI
CARTEA FĂRĂ DE CARE CREZI CĂ AI FI FOST ALTFEL
CARTEA PE CARE AI RECIT-O DE CELE MAI MULTE ORI
CARTEA LA CARE TE-A TRIMIS UN FILM
CARTEA PENTRU CARE ŢI-A NEGLIJAT/ ŢI-AI NEGLIJA ACTIVITĂŢILE COTIDIENE
CARTEA CARE ŢI-A RĂSPUNS CEL MAI PUŢIN UNOR PREJUDECĂŢI FORMATE
CARTEA ÎN CARE AI FI VRUT „SĂ TRĂIEŞTI”, CA PERSONAJ
CARTEA CU CARE AI DORMI SUB PERNĂ
CARTEA DE CARE CREZI CĂ TE-AI FI PUTUT LIPSI
CARTEA CARE ŢI-A FĂCUT RĂU, CARE ŢI-A MÂNCAT DEGEABA TIMPUL
CARTEA PE CARE ŢI-E FRICĂ SĂ O RECITEŞTI
CARTEA PE CARE O CAUŢI/ AI CĂUTAT-O ÎN ZADAR MULTĂ VREME
CARTEA PE CARE TOŢI AU CITIT-O ŞI, DECI, E CA ŞI CUM ŞI TU AI CITIT-O
Acest „joc” poate scoate la iveală atât preferinţele cât şi cărţile care le-au displăcut,
ambele situaţii generând contextul problematizării atitudinii faţă de carte. Înţeleg, aşadar,
existenţa cercurilor absolut necesară şi văd în activitatea lor, nu atât o achiziţie de cunoştinţe sau
competenţe cât o construire de sine. Nu interesează primordial, a produce, prin aceste activităţi,
nişte decodori buni, care, aşa cum spunea Simona Popescu în Exuvii, să „analizeze stilistic
diverse poezele clasice cu detaşarea celui care studiază anatomia corpului uman pe mulaje de
plastic”, ci a fi capabili de reflecţie, de a avea un orizont pe baza căruia să producă legături
creative, originale, neaşteptate şi neprogramate şi de a împărţi celorlalţi bucuria lecturii.

„Parada cărţilor”- obiective: promovarea lecturii de plăcere şi a lecturii interpretative;

„socializarea” lecturii prin popularizarea propriilor experienţe de lectură; implicarea, motivarea,
stimularea cititorilor. Mini-afişe de prezentare a unei cărţi citite, însoţite de un slogan motivant şi
de câteva impresii de lectură. Se stabilesc reguli: candidaţii sunt cărţile citite în acest an şcolar, la
cerc sau în afara lui; sunt scoase la rampă prin discursurile cititorilor, de cinci minute, şi prin
intermediul unui afiş, unde se include sloganul pentru promovarea cărţii şi motivarea lecturii,
impresii de lectură, citate, reprezentări diverse.
Secţiuni „Cărţi şic”, precum Diavolul se îmbracă de la Prada, Jurnalul lui Bridget Jones,
la cele din marea literatură universală, ca Fraţii Karamazov, Mândrie şi prejudecată, Evreul,
Faust, Tristan şi Isolda, La răscruce de vânturi etc.
„Cărţi despre noi”, precum Alchimistul, De veghe în lanul de secară, Pe culmile
disperării, Dicţionar Robert de nume proprii, Visul copilului care păşeşte pe zăpadă fără să lase
urme
„Cărţi de milioane”, ca Mă numesc Roşu, Mercur, Flori pentru Algernon, Orbitor,
Portretul lui Dorian Gray, Un veac de singurătate, Dragoste în vremea holerei, Ca apa pentru
ciocolată etc.
lectura de plăcere a cărții ortogramelor „Magee, zis Maniacul” de Jerry Spinelli, cu
absolut necesarul, cu scrierea corectă a cuvintelor, a grupurilor de cuvinte unite prin cratimă.
Toate afişele au fost expuse două săptămâni pe coridoarele liceului, cu scopul de a fi studiate de
publicul larg. În pauze şi după ore erau discutate, analizate, criticate.

Fişa de prezentare a cărţii poate conţine şi o listǎ deschisǎ cu formule de :

 intrare în text: Cartea pe care doresc sa o prezint ... / Cartea spune povestea lui...
 abordarea problematicii: Cartea...vorbeşte despre ... / Cartea oferǎ o viziune despre...
 provocarea auditoriului: Imaginaţi-vǎ o povestire despre ... / Am citit puţine povestiri atât
de interesante despre ... / Ce credeţi cǎ a fǎcut personajul ... în acest moment?
  ieşire din text: Vǎ invit sǎ citiţi cartea pentru cǎ ... / Cartea meritǎ cititǎ pentru... / Cartea
vǎ va oferi o lecturǎ plǎcutǎ .....

ȘI CĂRȚILE AU SUFLET... De ZIUA NAȚIONALĂ A LECTURII, FII COLECȚIONAR DE

VALORI!
Atelierul nostru are un titlu simbolic, inspirat dintr-o carte care nu ar trebui să lipsească
din lista colecționarilor de ...valori. „Trăind ani de zile printre cărți, m-am convins de faptul că,
pe lângă soartă, cărțile au și suflet”, mărturisea Nicolae Manolescu în cartea sa despre „Lectura
pe înțelesul tuturor”. Cu această afirmație, am început, în primele zile ale anului școlar 2019-
2020, activitățile noastre din cadrul Atelierului de lectură și scriere creativă.
Ne-am întâlnit la CDI cu elevii din clasele a VI-a, ne-am întrebat, generic, câte idei pot
exista în cărți?, am vorbit despre lecturi, despre concursuri de creație, despre necesitatea lecturii
și a scrierii, despre ce am putea realiza împreună, în cadrul orelor de literatură și în afara lor.
Acest atelier de lectură a continuat (și) cu alte clase. Primii elevi sunt acum în clasa a IX-a și au
participat la activitățile organizate sub genericul LECTURIADA – ZIUA NAȚIONALĂ A
LECTURII, 2023.
Activitatea s-a desfășurat la CDI și în sala de clasă. Am provocat elevii din clasele a V-a,
a VII-a și a IX-a, cu care am împărtășit valori din textele pe care tocmai le-am prezentat la
proiectele de lectură: „Cărțile cu Apolodor” de Gelu Naum și „Dumbrava minunată” de Mihail
Sadoveanu (clasa a V-a), „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă și „Cronicile Domnișoarei
Poimâine” de Adina Popescu (clasa a VII-a) și „Lorelei” de Ionel Teodoreanu (clasa a IX-a). Am
citit din cărțile aduse, preferate de fiecare dintre elevii participanți. Am discutat despre valorile
pe care ni le transmite o carte, dar și despre bucuria de a fi tu însuți într-un univers, uneori,
incapabil de empatie, de încurajare sau de apreciere. Și pentru că tema a fost COLECȚIONARII
DE VALORI, la insistențelor copiilor din clasa a V-a, am dus la școală cărțile dedicate istoriei
gimnasticii feminine românești. Ele promovează ceea ce elevii au definit simplu: muncă,
perseverență, pasiune, curaj, onestitate, fair-play, încredere, sacrificii, promovarea binelui, toate
ingredientele necesare pentru a deveni CAMPIONI nu doar în sport, ci și în viață.
Fă parte dintre COLECȚIONARII DE VALORI! Devino COLECȚIONAR!

De mult, asistând la un atelier susținut de Florin Bican și organizat de ANPRO, m-am

bucurat teribil de mult când mi s-a întărit ideea că trebuie să citești "literaturi": să fixezi autorii în
contexte temporale, dar neapărat și spațiale. O carte, și literară, îți deschide un univers cultural la
care, poate, nu ai acces altfel. Așa că, pornind de la ideea hărții cărților fiecărei națiuni
https://www.caleaeuropeana.ro/harta-literaturii-cele-mai-apreciate-carti-pentru-copii-din-
europa/ am deschis discuția cu copiii mei. Nu mai reflectaserăm asupra originii autorilor și a
găsirii de patternuri culturale. Ne-a ieșit, în grabă, lista de mai jos. Poate o completați dvs., cu ce
merită a fi numit reprezentativ.
Marea Britanie: J.K. Rowling/ Roald Dahl
Franța, ,,Micul prinț", A. de Saint -Exupery
Germania: Frații Grimm, Basme ("Hansel și Gretel")/Michael Ende ("Povestea fără sfârșit")
Austria: "Pipi Șosețica", Astrid Lindgren
Italia: Giani Rodari, "Povești la telefon"
Suedia: Selma Lagerlöf, "Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia"
Elveția: Johanna Spyri, "Heidi, fetița munților"
Rusia: "Doctorul Aumădoare", Kornei Ciukovski
https://youtu.be/oTasZQSuFxE

Textul Laurei Grünberg-despre simbolul oglinzii

Oglindă oglinjoară. Oglinda a fost adusă de mine, o bucată de staniol care a căpătat ramă.
1. Cine sunt eu? La această întrebare primești mai întâi răspunsul de la colegul de bancă. De ex:
tu ești omul care aduce portocale în fiecare zi etc. (folosim ce știm și ce ne place la celălalt
pentru a-l defini în 5-10 cuvinte);
2. Am vorbit despre mitologia oglinzii, de la Narcis (îndrăgostirea de sine), la superstiția
referitoare la cei 7 ani de ghinion, în cazul în care se sparge.
3. Am citit textul Laurei Grünberg și, discutându-l, am observat că e nevoie de răbdare pentru a
construi imaginea de sine; nu suntem unici, existăm în atâtea exemplare câte interacțiuni sociale
avem; nu ne vedem doar în oglinzi, ci și în reacțiile celor de lângă noi, în faptele noastre, în felul
în care construim și ne construim; ne pasă cum suntem priviți de alții, dar e mai important cum
ne privim noi - ce spunem/ credem noi despre noi este fundamental.
4. Răspundem și noi la întrebare (Cine sunt eu?), încercând să nu mai folosim numele, vârsta,
datele deja cunoscute; de ex: sunt câte puțin din fiecare carte pe care o citesc, puțin realism și
multă utopie, încredere și doar un sâmbure de amărăciune. Am citit textul Laurei Grünberg și am
realizat acest scenariu de lectură și de reflecție la clasele a V-a, a VIII-a și a XII-a. Cei mici s-au
exprimat mai bine prin desen, celor mari le-a plăcut discuția despre imagine, identitate,
importanța validării sociale etc. Textul propus a născut o discuție frumoasa pentru elevii clasei a
V-a, cu multe întrebări și conexiuni. Jocul de puzzle este inspirat de Kintsugi? Arheologii repară
vasele vechi după o tehnica asemănătoare? Oglinda nu e doar oglinda ci și caietul, apa, oamenii
(după proverbul Spune-mi cu cine te însoțești ca să-ți spun cine ești!). Oglinda e obiect magic în
basm, ea arata frumusețea, urâțenia, transforma și minte, reflecta o realitate dorită. Am învățat
împreună etapele formării sinelui în oglindă, am încercat sa realizam un portret al Laurei
folosind magia cuvintelor " Oglinda, oglinjoara, Cine-i cea mai.... Din ţară? " Spațiul punctat a
fost completat de fiecare cu o trăsătură a Laurei pe care copiii au considerat-o foarte importantă.
Apoi am îmbrăcat haina personajului și am căutat răspuns la întrebarea: Cum te-ai simți dacă ai
avea pistrui și aparat dentar? Întrebarea pentru autoarea textului a fost (în proporție mare):
Autoarea este Laura din text?

Dăm cărţile pe faţă! sa demonstrăm faptul ca a construi o biblioteca înseamnă a crea

viața și ca biblioteca nu este deloc o colecție întâmplătoare. Elevii trebuie sa studieze cu atenție
cărțile din biblioteca familiei și sa constate dacă exista o predilecție pentru un anumit tip de cărți:
o colecție, o serie, o editura preferată, un domeniu, un autor îndrăgit etc. Apoi, trebuie sa
fotografieze cărțile, sa le prezinte succint și sa argumenteze preferința familiei lor pentru acele
cărți. In plus, aceia care au o carte cu autograf pot prezenta povestea autografului și semnificaţia
lui pentru posesorul cărții.
În Danemarca, există biblioteci (ale lumii-prezentări) unde puteți "împrumuta" o persoană
în locul unei cărți pentru a-i asculta povestea de viață timp de 30 de minute. Obiectivul? Lupta
împotriva prejudecăților: fiecare persoană are un "titlu", o etichetă: șomer, refugiat, bipolar, dar
ascultându-i povestea îți dai seama când nu trebuie să judeci o carte după copertă. Un proiect
inovativ, strălucit, activ în 15 țări. O inițiativă a organizației The Human Library.
(https://www.facebook.com/humanlibraryorg/)
Sau Biblioteca ca Incubator de idei - o zonă dedicată „incubării ideilor”, un spațiu de
studiu în grup, ar putea construi in scoală acel spațiu de invățare experiențială . Pentru că sunt
multe de impărtășit, am început cu întrebările legate de lectură. De asemenea, m-aș gândi la
proiectele care sunt expuse în Muzeul Empatiei sursă: https://www.empathymuseum.com/a-
thousand-and-one-books/
de ex. expoziția – A thounsand and one book, o bibliotecă de călătorie, plină cu o mie și
una de cărți, fiecare donată de cineva care iubește acea carte și crede că și alți oameni ar putea să
o iubească. Vizitatorii aleg dintre o mie și una de dedicații scrise de donatori – dar autorul, titlul
și coperta fiecărei cărți rămân ascunse până când scot cartea. Odată ce termină de citit, transmit
cartea mai departe: o trimite unui prieten, o postează unei mătuși, o lasă pe o bancă... sau
proiectul, O bibliotecă umană este ca orice altă bibliotecă, dar în loc să împrumute o carte,
vizitatorii pot împrumuta o persoană pentru conversație - o carte vie.

De Ziua Internațională a Cititului Împreună am legat discuții despre cărți, printr-un fel de
ștafetă în care fiecare s-a simțit chemat și legat printr-un fir al Ariadnei să povestească despre
câte o carte care s-ar putea așeza într-un inel al Raiului cărților, numit CĂRȚILE-DE-
NERATAT-LA-11-ANI. Am inventat acest nivel pseudo-dantesc al Paradisului și l-am populat
cu cele mai prețioase lecturi recente.

Activitate pe grupe:
SINTETIZATORII
Nume .........
Cartea ........
Rolul tău este de a pregăti o scurtă prezentare a lecturii, de a nota cinci idei-cheie ale textului şi
de a face o conexiune cu lumea reală.
Prezentare ...
Idei-cheie ...
Conexiune: De ce anume ţi-a amintit ceea ce ai citit astăzi? ...

INTEROGATORII
Nume …….
Cartea ………
Rolul tău este de a formula o listă cu întrebări la care să-ţi răspundă colegii din celălalte grupe.
Nu te opri neapărat la amănunte; datoria ta e de a-ţi ajuta colegii să discute despre ceea ce au citit
şi să-şi împărtăşească ideile.
Posibile întrebări pentru astăzi ... / ...
Alcătuieşte un enunţ important despre această carte ...

ILUSTRATORII
Nume ……….
Cartea ……..
Rolul tău este de a desena ce te-a inspirat din ceea ce ai citit.
Conexiune: De ce anume ţi-a amintit ceea ce ai citit? ...

CONECTORII
Nume ……..
Cartea ……
Rolul tău este de a face conexiuni între cartea pe care ai citit-o şi lumea de afară (propria viaţă,
întâmplări din şcoală sau din comunitate, ceva ce li s-a întâmplat altora etc.)
Câteva conexiuni pe care le-am făcut: .../ .../ ...
O propoziţie despre ceea ce ai citit ...

CĂLĂTORII
Nume .........
Cartea .........
Atunci când citeşti o carte în care personajele pleacă/se mută dintr-un loc în altul, este important
să ştii unde s-au petrecut evenimentele şi cum s-a schimbat decorul. Rolul tău este acela de a
urmări traseul parcurs de personaje. Descrie fiecare spaţiu (în detaliu), creează o hartă dacă este
cazul.
Descrie sau schiţează spaţiul:
- unde a început acţiunea (pagina …)
- unde s-au întâmplat evenimentele importante (paginile …)
- unde s-au terminat evenimentele (pagina …)
O propoziţie despre ceea ce ai citit ...

CĂMĂTARII
Nume ........
Cartea ........
Rolul tău este de a alege câteva cuvinte importante/cheie din text. Dacă ai găsit cuvinte necunoscute,
notează-le şi apoi încearcă să le defineşti.
Pagina şi aliniatul Cuvântul Definiţia
Cuvinte-cheie:
Cuvinte necunoscute:
O propoziţie despre ceea ce ai citit ...

Fişă de lucru - Cartea este o lume infinită

„Mi-a spus că tomul lui se cheamă Cartea de Nisip, pentru că nici cartea, nici nisipul n-au
început şi nici sfârşit.
M-a îndemnat să caut prima filă.
Mi-am proptit mâna stângă pe copertă şi am deschis volumul dintr-o dată, cu degetul mare
aproape lipit de arătător. A fost zadarnic: între mână şi copertă se interpuneau de fiecare dată
alte file. Părea că izvorăsc din carte.
− Acuma căutaţi sfârşitul.
Am eşuat din nou; abia am izbutit să îngaim, cu un glas pe care nu-l recunoşteam:
− Este cu neputinţă.
În şoaptă, ca şi mai înainte, vânzătorul de biblii răspunse:
− Cu neputinţă, însă totuşi este. Numărul de pagini ale acestei cărţi este de-a dreptul infinit.”
(J. L. Borges, Cartea de nisip)
Cerinţe:
1. Ce sugerează metafora „cartea de nisip”?
2. Descoperă alte metafore ale cărții, tot din câmpul semantic al obiectelor și fenomenelor din
natură.
3. Identifică în fragment cuvinte și expresii care exprimă infinitudinea cărții.

Joc de rol - Bibliotecar pentru o zi (promovarea lecturii prin recomandarea noutăţilor editoriale
de către elevi)

Sceneta ironizează elevii care nu citesc şi nu pun preţ pe cărţi.

NU CITEŞTI O CARTE?! - SCENETĂ
PERSONAJE: A – un elev harnic, ordonat; B - un elev leneş, dezordonat.
A : Din câte am înţeles, nu-ţi prea place să citeşti...
B : De ce spui asta? Ba chiar astăzi am citit în ochii mamei o oarecare nemulţumire. Cred că s-a
uitat în carnetul de note…
A : La cărţi mă refer. Nu citeşti nimic ?
B : O, ba da, aproape în fiecare zi câte una.
A : Chiar aşa?
B : Uite, chiar astăzi am citit o carte poştală ilustrată pe care mi-a trimis-o vărul meu, Costel de
la Buşteni. Mi-a plăcut, că era în versuri. Zicea: Este ora nouă, / Aici la Buşteni plouă.
A : Tot nu mă înţelegi. Eu vorbesc de citit o poveste, o istorioară. Acum eşti lămurit?
B : Buştean! Citesc şi poveşti, cum să nu. Chiar azi am primit un mail de la sora mea, Tanţa.
Mi-a povestit istoria cu farsa pe care au făcut-o ele băieţilor în tabără. Poveşti, ce mai…
A : Ascultă, nu te preface că nu mă înţelegi! Eu vorbesc de cărţi de literatură, de ştiinţe, de
călătorii.
B : Aşa spune! Săptămâna asta asta am cumpărat o carte super şi am început s-o citesc.
A : Cum se numeşte?
B : Mersul trenurilor. Vreau să plec cu părinţii la bunici şi nu ştiu sigur ce legături avem.
A : Dar o carte de literatură nu citeşti?
B : Da, dar să vezi fenomen interesant. M-am apucat într-o zi să citesc o carte aşa de groasă
(arată cu mâna), iar la pagina 8 m-a prins somnul. A doua zi am luat-o de la capăt şi când am
ajuns la pagina 9 iar m-a prins somnul. Nu ştiu ce am de nu pot să trec peste această pagină.
A : Ia şi tu o carte mai interesantă!
B : Am luat , dar au dat de ea Titel şi Gigel, gemenii vecinilor noştri…şi au rupt-o. Ce te poţi
aştepta de la doi analfabeţi?! Abia dacă au un an.
A : Cred că ţi-a părut rău de carte .
B : Aaa, nu, că nu era a mea, o împrumutasem de la bibliotecă.
A : Şi de atunci nu ai mai împrumutat nimic?
B : Ba da, am luat Opere complete de … cineva, adică nu …. Am luat Scrieri de …altcineva.
Am luat vreo trei la care le-am uitat titlul, dar le ştiu conţinutul . De la cei ce le-au citit, că le-am
spus să mi le povestească.
A : Spune-mi subiectul uneia dintre ele, poate am citit-o şi eu!
B : Da. Uite că ţi-o spun pe aia…nu ştiu cum îi zice…lasă că-ţi dai seama de titlu după subiect.
Aşa deci! Unul…adică nu unul, ci altul, avea o soacră , sau nu, o noră ….sau o cuscră…pe care o
chema Zoiţica…sau Tuşa Mărioara…sau , nu, Julieta, nu ştiu exact, dar ce contează numele? Ei,
şi era un personaj negativ…şi citea ziarul, cu unul Agamiţă Venturiano…sau Ivan Păţitul…ori
Stan Păţitul…În fine, şi-l lua aşa…o mie de leghe în balon, că…
A : (îl întrerupe) Stai! Le-ai încurcat aşa de tare, că ai ajuns la Jules Verne.
B : Dar eu sunt o persoană cultă!
A : Văd că nu ţi-a rămas nimic din toate cărţile pe care le-ai avut. Din nici una.
B : Cum să nu? Mi-au rămas coperţile, că am făcut din ele un oracol mortal, nu altceva!
A : Vrei să spui că ai luat coperţile cărţilor?!
B : Păi, nouă ne-a spus doamna învăţătoare că din fiecare carte trebuie să ne rămână ceva.
Mie….mi-au rămas coperţile.

Lectura în viaţa ta

CHESTIONAR
Privind situarea elevilor de liceu faţă de lectură
Este bine cunoscut faptul că în prezent lectura nu mai ocupă un loc atât de important în viaţa
tinerilor liceeni. Este adevărat că o dată cu apariţia internetului, nu mai este necesar să citeşti o carte
pentru a te informa pe o anumită temă, dar este oare bună direcţia în care se îndreaptă societatea? Şi mai
exact, cât de gravă este această problemă? Faceţi şi dvs. parte dintre acei tineri care desconsideră lectura?
Sau o consideraţi o activitate pozitivă, plăcuta, folositoare? Ce loc ocupă lectura în viaţa dvs.?
1. Lectura este pentru tine:
A. o pierdere de vreme B. un mod de a-ţi umple timpul
C. o pasiune D. o necesitate pentru a-ţi îmbogăţi cunoştinţele

2. Ce mod de expunere literară preferi?

A. proza B. versuri C. teatru D. nu am preferinţe

3. Din lista următoare, citeşti mai ales:

A. proză literară B. poezie C. comentarii literare
D. romane poliţiste E. science-fiction F. lucrări de istorie, politică, filosofie, religie
G. lucrări de ştiinţă, tehnică, IT

4. Cât de des citeşti?

A. zilnic B. o dată la câteva zile C. săptămânal
D. poate trece şi o lună fără să citesc o carte E. foarte rar

5. De unde vă procuraţi cărţile?

A. biblioteca şcolii B. biblioteca personală C. alta bibliotecă D. prieteni

6. Ce te provoacă să citeşti o carte?

A. coperta B. postfaţa C. de obicei, profesorii mei îmi recomandă cărţile
D. citesc la recomandarea unui prieten sau dacă am auzit de ea de la cineva cunoscut
E. altceva, şi anume:

7. Care e ultima carte pe care ai citi-o? ____________________________________________

8. Citeşti cărţi în afara celor obligatorii, cerute de programa şcolară?

A. Da B. Nu C. Câteodată

9. Ce preferi? Cărţile din programa şcolară sau cele recomandate altundeva? De ce? De unde te inspiri în
alegerea unei cărţi bune?

10. Ce înseamnă lectura pentru tine?

A. o modalitate de relaxare
B. o obligaţie, nu îmi place să citesc
C. cea mai eficientă cale de a învăţa lucruri noi şi interesante
D. un mod de formare a personalităţii
E. o pierdere de timp, consider că viaţa reala te formează ca om, nu o carte

11. Citeşti reviste? Ce fel de reviste şi care sunt revistele la care eşti abonat/pe carele citeşti periodic?
A. istorice: _______ B. artistice: ________ C. de moda: _________
D. sportive: __________ E. culinare: _______ F. de ştiinţă: _________
G. benzi desenate: _______ _ H. ziare: _______ I. altele: _______
J. nu citesc reviste

12.Cine si-a adus aportul cel mai mare în pasiunea dvs pentru lectură?
A. părintii B. profesorii C. eu însămi/insumi
D. altcineva(cine?): _____ E. deocamdata nimeni
13. Cum îţi procuri cărţile?
A. le cumperi B. le împrumuţi/citeşti la bibliotecă
C. faci schimb cu prietenii D. le citeşti pe computer

14. Pentru a te documente mergi la bibliotecă sau prefer cătarea pe internet?

A. merg la bibliotecă B. caut pe internet C. amândouă

15.Care scriitor v-a marcat/influenţat cel mai mult? De ce şi prin ce?

16.Vi s-a întâmplat vreodată să vă regăsiti într-o carte sau într-o secvenţă dintr-o operă literară? Dacă da,
numiţi cartea şi explicati de ce.

17.Când (în ce moment al zilei/ stare de spirit) sunteţi mai predispus să deschideti o carte?

18.Ce vă opreşte de obicei de la a citi o carte?

A.nu am destul timp liber B.nu imi place
C.nu mi se pare ceva important/semnificativ D.nu am resurse financiare

19.Care e locul dvs preferat pentru lectură?

A. acasa B. la scoala
C. la biblioteca D. intro gradina, intrun parc sau undeva în natură
E. intro cafenea F. altundeva, şi anume: ________________

20. Atunci când aflati că s-a făcut o ecranizare după o carte, vă uitati direct la film sau preferaţi să citiţi
întâi cartea? Motivaţi alegerea făcută.

PROFILUL DUMNEAVOASTRA
I. Sex: M / F
II. Vârsta:
III. Profilul clasei:

DREPTURILE IMPRESCRIPTIBILE ALE CITITORULUI

(DECALOGUL CITITORULUI)

1. Dreptul de a nu citi.
2. Dreptul de a sări paginile.
3. Dreptul de a nu termina o carte (de citit, fireşte).
4. Dreptul de a reciti.
5. Dreptul de a citi orice.
6. Dreptul la bovarism (maladie transmisibilă pe cale textuală).
7. Dreptul de a citi oriunde.
8. Dreptul de a citi pe sărite.
9. Dreptul de a citi cu voce tare.
10. Dreptul de a tăcea (de a nu vorbi despre ceea ce am citit).
(după Daniel Pennac, Ca un roman, Galimard, 1992)

INSIGNĂ