PROIECT DIDACTIC

Propunător : Prof. Corduneanu Flaviana

Disciplina : Limba și literatura română
Aria curriculară : Limbă și comunicare
Unitatea tematică : Emoții de primăvară
Subiectul lecției - Legenda privighetorii
Mijloc de realizare - Lectura predictivă
Tipul lecției – mixt
Clasa a IV-a – 25 de elevi
Durata : 45 min.
Scopul: exersarea capacității de a oferi soluții originale unei situații posibile; dezvoltarea capacității de a formula predicții pornind de la cuvinte –
cheie sau titlu;

Competențe specifice:
Limba și literatura română
1.1. Realizarea de deducții simple pe baza audierii unui text literar sau informativ simplu;
3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare;
3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susține o opinie referitoare la mesajul citit;
Matematică
1.1. Explicarea unor modele / regularități, pentru crearea de raționamente proprii;
Obiective operaționale :
Inteligența lingvistică
O 1. să formuleze enunțuri clare, concise, corecte utilizând cuvinte / expresii - cheie;
O 2. să identifice în fragmentul citit informații esențiale / de detaliu;
O 3. să enumere informații semnificative din fragmentul citit, pentru a susține o opinie referitoare la mesajul acestuia;
Inteligența logico – matematică
O 4. să organizeze informația solicitată în cele patru cadrane;

Strategii didactice :
Metode și procedee : observația, brainstormig-ul, învățarea prin descoperire / cooperare, învățarea asistată de tehnologie, demonstrația,
explicația, exercițiul, elemente de problematizare, cadranele;
Mijloace didactice: fișe de lucru, laptop, ecran LCD, platforma Google Classroom;
Forma de organizare: frontal, în perechi;

Etapele Ob Conţinut instructiv – educativ Strategii didactice Evaluarea

activităţii . Metode şi Mijloace Forme de formativă
procedee didactice organizar
e
1. Set - organizarea colectivului de elevi în vederea asigurării
anticipativ condițiilor optime pentru desfășurarea activității ;
- elevii primesc fișe de lucru, pregătesc caietele de clasă, cadrul
a) Moment conversația capacitatea
O 5 didactic pregătește laptopul, plasma, deschide Platforma frontal de a alcătui
introductiv Google Classroom.
propoziții
după schema
dată;
 capacitatea
Elevii clasei a IV-a vor descoperi pe prima pagină a fișei, un brainstorming Google frontal de a formula
singur cuvânt : legendă. Vor fi încurajați să menționeze cât mai -ul Classroom enunțuri
multe informații despre acest concept și să reprezinte o schemă învățarea clare,
( similară ciorchinelui) pentru a le scrie. asistată de concise,
b) Captarea calculator
Cadrul didactic încarcă un fișier care conține schema și o corecte;
atenţiei
completează în timp real, valorificând informațiile pe care le
rostesc elevii.
2. Anunţarea Astăzi la ora de Limba și literatura română vom formula evaluarea
temei şi a predicții pornind de la titlu (sau alte cuvinte - cheie), vom conversația, curiozităţii şi
obiectivelor identifica în fragmentele citite informații esențiale / de detaliu, explicația frontal a gradului de
vom enumera informațiile care susțin opinii referitoare la interes
mesajele acestora, vom selecta variante corecte de răspuns manifestat de
pentru câteva întrebări. elevi faţă de
tema
anunţată;

3. Dirijarea Textul pe care-l vom studia astăzi se intitulează: „Legenda capacitatea

învăţării privighetorii”. Puteți prezice conținutul textului, pornind de la de a formula
titlu? enunțuri
Elevii primesc fișe ce conțin următorul fragment, iar cadrul clare,
didactic deschide documentul ce apare în Google Classroom. concise,
Un elev este încurajat să facă lectura – model, ceilalți urmăresc. corecte
pornind de la
Legenda privighetorii cuvintele –
cheie;

“Demult, tare de mult, trăia un împărat al păsărilor

nespus de bogat. Palatul lui, construit în totalitate numai din
porțelanuri fine, era considerat cel mai frumos din lume.
Acesta era împrejmuit de grădini întinse, pline de flori rare,
care îi sporeau frumusețea, iar de jur-împrejurul acestor grădini
 se întindea o pădure de pini ce adăpostea toate păsările
pământului ”.
Elevii sunt încurajați să consulte dicționarul, apoi să
sublinieze și să explice, utilizându-l pe cel online, alte cuvinte Google frontal
O1 noi. Classroom
Elevii clasei a patra vor fi încurajați să formuleze predicții învățarea prin Laptop
cu privire la viața păsărilor ce trăiau în pădurea din apropierea descoperire TV capacitatea
palatului (evoluția evenimentelor). de a citi
Ulterior vor completa a doua și a treia rubrică din tabel: „Ce corect, clar,
crezi că se va întâmpla?/ Ce dovezi am?”Cadrul didactic expresiv, un
menționează că ultima rubrică a tabelului rămâne liberă până text la prima
când va fi citit al doilea fragment. vedere;
Predicții Ce crezi că Ce dovezi Ce se
se va am? întâmplă cu
întâmpla? adevărat?
La palatul O pasăre cu “iar de jur- 1. Împăratul
împăratului un cântec împrejurul dorește să
apare deosebit acestor afle care
privighetoarea. apare la grădini se dintre supușii
Privighetoarea palatul întindea o săi cântă cel
își va face cuib împăratului, pădure de mai frumos. fișă de
în pădurea de însă acesta pini ce 2. El lucru
prini. o găzduiește adăpostea poruncește ca instrument
O2
în pădurea toate cei mai e de scris
din păsările vestiți
apropiere. pământului” cântăreți să
se adune la capacitatea
curtea de a formula
împărătească. enunțuri
*porțelan = material ceramic alb și translucid obținut clare,
prin arderea la temperaturi înalte a unei paste de cuarț, de concise,
caolin și de feldspat împreună cu adaosuri de alți componenți, corecte
 folosit la fabricarea vaselor industriale sau de laborator, a utilizând
izolatoarelor electrice, a vaselor de uz casnic sau a unor cuvinte /
O3 obiecte decorative; expresii –
cheie;
Un alt elev citește fragmentul pentru care s-a făcut capacitatea
predicția. Acesta este încurajat să precizeze cuvinte cu înțeles de a enumera
asemănător pentru: voios (vesel), supuși (curteni, cetățeni), informații
fermecător (încântător) și împărăția (imperiu, ținut). semnificativ
„Într-o dimineață, împăratul păsărilor a fost foarte voios și e din
binedispus și, voind să știe care dintre supușii săi cântă cel mai fragmentul
frumos, mai plăcut și mai fermecător, a dat poruncă în toată citit, pentru a
împărăția, ca de îndată, să se adune la curtea împărătească cei susține o
mai vestiți cântăreți ca să-i cânte la masă.” opinie
O2 Vor fi stabilite evenimentele, în ordinea lor cronologică referitoare la
așa cum apar în ultima casetă a tabelului 1. în perechi mesajul
învățarea prin acestuia;
Ulterior, cadrul didactic propune o scurtă competiție (băieți / cooperare capacitatea
fete). Organizează grupul în perechi ce vor rezolva cerințele 1 de a
și 2 din anexa 1. identifica în
fragmentul
citit atât
informații
esențiale, cât
și de detaliu;

O4
 capacitatea
de a organiza
informațiile
solicitate în
cele patru
cadrane;

4. Obţinerea O3 Elevii clasei a patra vor fi încurajați să facă predicții cu privire capacitatea
performanţe la atmosfera de la palat. Aceștia pot enumera invitați sau pot de a enumera
i propune probe de concurs. informații
semnificativ
Predicții Ce crezi că Ce dovezi Ce se întâmplă e din
se va am? cu adevărat? fragmentul
întâmpla? citit, pentru a
La palat Ambele Împăratul 1. În urma susține o
sosesc păsări cântă porunceșt unei ședințe, opinie
ciocârlia și cu măiestrie. e ca la păsările au referitoare la
privighetoarea Împăratul masa lui ales trei mesajul
, pentru a se încurajează să cânte reprezentanți: acestuia;
întrece în curtenii să cei mai grangurul,
cântec. voteze pentru vestiți mierla și
a stabili cântăreți. privighetoarea
 câștigătoarea .
. 2. Grangurul
s-a așezat în
frunte, nu a
lăsat pe nici
una din cele capacitatea
două păsări să de a citi
meargă corect, clar,
înaintea sa. expresiv, un
3. Mierla era text la prima
de acord cu vedere;
această
așezare
deoarece avea
ciocul auriu și
îmbrăcămintea
neagră și
strălucitoare
ca mătasea.

Un elev citește al treilea fragment:

“Cum auziră păsările de această poruncă a împăratului,
îndată s-au adunat toate la un loc, au ținut o ședință și au ales
apoi, din mijlocul lor, trei reprezentanți. Pe aceștia i-au trimis la
curtea împărătească. Au fost alese următoarele păsări:
grangurul, mierla și privighetoarea. Cele alese nu au stat mult
pe gânduri să se sfătuiască, ci se porniră în grabă spre curțile
împărătești, fiindcă timpul când trebuia să se prezinte
împăratului se apropiase.
Grangurul, ca unul care are îmbrăcămintea cea mai
aleasă și mai frumoasă, fiind acoperit cu pene aurii, care
 strălucesc foarte frumos la lumina soarelui, a fost lăsat să
meargă înainte. Dar, nu doar că îl lăsară, el singur se puse în
fruntea celorlalte două păsări și pe niciuna n-o lăsa de fel să
meargă înaintea lui.
Mierla mergea tot în urma lui, zicând că ea, ca una care
are ciocul auriu, ca și penele grangurului, și îmbrăcămintea
neagră și strălucitoare ca mătasea, trebuie să meargă mai pe
urmă. ” capacitatea
Cadrul didactic încurajează elevii să sublinieze de a
cuvintele / expresiile noi, pentru a stabili împreună sensul identifica în
corect. Ulterior vor fi stabilite evenimentele, în ordinea lor fragmentul
O2 cronologică așa cum apar în a patra casetă. citit atât
informații
esențiale, cât
și de detaliu;
Elevii clasei a patra vor face predicții cu privire la atitudinea
privighetorii.
Predicții Ce crezi că Ce dovezi Ce se întâmplă
se va am? cu adevărat?
întâmpla?
Privighetoarea A treia (grangurul) 1. Extrem de
decide să facă pasăre nu “(…) el modestă,
această este de singur se privinghetoarea
călătorie pe acord cu puse în merge spre
cont propriu. atitudinea fruntea curtea
grangurului. celorlalte împăratului.
Consideră două 2. Grangurul se
că fiecare păsări și pe impune prin
pasăre are niciuna n-o statură și
frumusețea lăsa de fel atitudine, îl
ei. să meargă impresionează
înaintea pe împărat cu
 lui.” graiul său.
3. Mierla este
poftită la masă.
Îl
impresionează
mai plăcut de
împărat,
deoarece cântă
mai frumos
decât
grangurul.
4.
Privighetoarea
se arată plină capacitatea
de umilință, iar de a citi
împratul nu corect, clar,
înțelege de ce a expresiv, un
venit la curte; text la prima
îi cere vedere;
explicații.
Ea îi explică
faptul că a fost
delegată să
participe și îi
întrece pe
ceilalți doi
concurenți,
spre uimirea
împăratului.

Va fi citit al patrulea fragment:

“Privighetoarea, însă, fiind mai mică la făptură și având
îmbrăcămintea cea mai simplă, rămase în urmă și mergea cu
capul plecat, umilă, spre curtea împăratului.
Cum ajunse grangurul la curtea împărătească și intră
acolo, împăratul, văzându-l că e așa de frumos aranjat și că are
o statură impunătoare, îl primi cu cea mai mare cinste, îl puse
apoi în fruntea mesei și-l pofti să cânte. Grangurul plin de fală,
începu a cânta. Împăratul era foarte mulțumit de graiul lui și-l
lăudă.
Intră apoi mierla. Împăratul, cum o văzu și pe aceasta,
îndată îi întinse și ei un scaun, poftind-o să stea lângă masă și
să cânte. Începând să cânte, mierla impresionă mult mai plăcut
și cântă mult mai frumos decât grangurul.
La urmă sosi și privighetoarea și se plecă, plină de
umilință, până la pământ, înaintea împăratului. Văzând-o că e
atât de mică, de firavă, de umilă și de nebăgată în seamă,
împăratul se miră de ce a venit la curtea lui și de aceea o capacitatea
întrebă, cam răstit, cu ce treburi a venit, fără să o poftească să de a explica
stea, cum făcuse cu ceilalți doi oaspeți care intraseră înaintea ei. expresii sau
- Înălțate Împărate, zise privighetoarea umilă, de lângă cuvinte în
ușa, unde rămase când ajunse înăuntru, să nu vă fie cu mare limbaj
supărare și nici să nu mi-o luați în nume de rău, sunt aleasă și propriu;
trimisă de neamurile mele la Înălțimea Voastră, ca și eu să vă
cânt un cântec. capacitatea
- Cântă-mi atunci, zise împăratul zâmbind, să te văd și pe de a
tine ce poți! identifica în
Privighetoarea, necutezând măcar să-și îndrepte privirea fragmentul
spre împărat, își drese mai întâi glasul și începu a cânta cum citit atât
știe ea să cânte, nu cum cântă celelalte… informații
Împăratul, când o auzi cântând, rămase uimit de esențiale, cât
frumusețea cântecului ei. Un glas așa duios, dulce, plăcut și și de detaliu;
fermecător n-a mai auzit de când s-a trezit el pe lumea aceasta.
Privighetoarea, prin cântecul ei, a băgat sub covată pe
 ceilalți doi cântăreți de mai înainte.
Cadrul didactic încurajează elevii să precizeze cuvinte
sau expresii dificil de înțeles. Stabilesc împreună, cu ajutorul
dicționarului, sensul (aici expresia a băga sub covată are
sensul de a întrece (pe cineva), a învinge, a birui;).
Se stabilește ordinea evenimentelor surprinse în
fragmentul al patrulea și se notează în ultima rubrică a tabelului
precedent.
5. Încheierea Cadrul didactic propune elevilor să citească acasă opera în gradul de
activităţii întregime. Precizează că va rămâne activ chestionarul din conversația implicare și
Socrative și că pot lucra individual întrebările propuse pentru interesul
întrecere. manifestat în
Face aprecieri individuale sau colective legate de implicarea activitățile
elevilor în activitatea propusă. propuse;
ANEXA II
Fișă de lucru

Stejarul din Borzești

după Eusebiu Camilar

“Ştefan cel Mare îndrăgise plaiurile Moldovei încă din copilărie. Îi plăcea
să se joace cu copiii răzeşilor. Toţi îi spuneau Ştefăniţă sau Ştefănucă, şi era
bucuria lor când venea prin părţile Trotuşului Mic. Îndesat, sprinten şi ager, nu-l
putea nimeni întrece în aruncarea săgeţilor către ulii. Avea ochi albaştri, părul
inelat. Purta zale uşoare și nişte pinteni frumoşi. Aşa îl aducea părintele său,
Bogdan voievod, dinainte, pe şa, arătându-i frumuseţi şi bogăţii pe întinsurile
patriei, de la Suceava-n jos, dar lui Ştefan îi plăceau cel mai mult împrejurimile
Borzeştilor, unde se afla un stejar uriaş, rotund în coroană, gros cât să-l cuprindă
patru oameni. Acolo se aduna Ştefan cu copiii de prin partea locului. Toţi
dădeau chiote că s-au întâlnit, îndată începea joaca. După ce se minunau de
dibăcia lui Ştefan la săgetarea uliilor, prindeau să se joace „de-a tătarii”. Se
despărţeau în două cete : cei din ceata lui Ştefan erau moldovenii, cei din ceata a
doua erau tătarii, în frunte cu puiul de răzeş Mitruţ”.
*răzeș = țăran liber (în Moldova Evului Mediu), posesor al unei suprafețe de
pământ (moștenită din tată în fiu);
*tătar = persoană care făcea parte din triburile mongole, care în secolul XIII
au cucerit teritorii pornind din Asia spre Europa Centrală, constituind Hoarda
de Aur;

Predicții Ce crezi că se va Ce dovezi am? Ce se întâmplă cu

întâmpla? adevărat?
 „Pe vremea aceea Moldova era pământ al năvălirilor. Veneau tătarii şi-i
pârjoleau până şi iarba. Erau arse satele şi cetăţile. Oamenii erau legaţi cu
juvăţul de gât şi duşi la robie. Când bătea vestea rea dinspre vadurile
năvălitorilor, s-aprindeau focuri pe dealuri, căci aşa era ştafeta de pe atunci, a
moldovenilor: se aprindea un foc mare tocmai pe Prut, în culmea unui deal
mare, şi-l zăreau alţi pândari, de pe alte dealuri, şi aşa focurile s-aprindeau unul
după altul, din deal în deal, până sub pădurile Sucevei. Aşa afla domnul de
primejdie. Îşi aduna oştile de ţară şi oştile în leafă, să ţină piept cumpenei. Dar
tătarii erau mai tari şi nu mai avea pace sărmana Moldovă ! Oamenii fugeau în
codru şi-n munte, în timp ce semănăturile ardeau şi satele erau şterse de pe faţa
pământului”.
*Precizează cuvinte cu înțeles asemănător pentru: năvălitori, primejdie, leafă,
domn.

Predicții Ce crezi că se va Ce dovezi am? Ce se întâmplă cu

întâmpla? adevărat?

„Era în ziua aceea un văzduh limpede ca lacrima. Înfloriseră trandafirii

sălbatici şi sulfina. Era vremea când cântă toate păsările câmpului, când ţârâie
din nişte uşoare strune miile da gâze de prin fânuri. Ciocârliile umpluseră
văzduhul de cântare.
Glasurile copiilor din Borzeşti s-amestecau cu glasurile păsărilor, şi parcă
era ziua aceea un imn închinat frumuseţilor nemuritoare ale firii. Deodată prima
ceată de copii, în frunte cu Ştefăniţă, s-a ascuns la pândă într-o pădurice.
Cealaltă, în frunte cu Mitruţ, s-a ascuns după un deal, pe unde năvăleau de
obicei tătarii cei adevăraţi. Apoi s-a arătat Mitruţ, ca un han tătăresc ce se
prefăcea că este, iscodind cu ochii împrejurimile stejarului. La un chiot al lui,
copiii s-au aruncat în năvală, umplând valea de veselia strigătelor. A ieşit şi
ceata lui Ştefăniţă din pădure, şi săgeţile de trestie vâjâiau uşurel, întrecându-se
cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ştefăniţă, tare şi
Mitruţ, dar până la urmă Ştefăniţă a ieşit biruitor.
Prins între nişte lănci de trestie, ca un han-tătar, Mitruţ a fost dus la
judeţ, în faţa puilor de moldoveni. Aşezat pe un butuc, sub stejarul cel rămuros,
Ştefăniţă a prins a-l judeca straşnic, întrebându-l: de ce-i calcă ţara ? de ce ucide
copiii? de ce dă foc satelor? Nu se pot apuca năvălitorii de munca pământului, să
nu mai fie spaimă pentru ţara Moldovei? Întrebându-l, Ştefăniţă îşi limpezea, de
fapt, primejdia tătarilor şi necazurile oamenilor. Îşi strânse pumnii. În lungul
obrazului îi aluneca o lacrimă, întâia lacrimă de ciudă. Văzuse cu ochii lui sate
arzând şi carele Moldovei în pribegie. Văzuse şi corbi zburând spre stârvurile
oamenilor. Zărise şi tătari, pe un deal, departe, şi-n urma lor cerul era înroşit de
focuri. Asta era întâia amintire a voievodului despre tătari.
— De ce ? a întrebat înc-o dată Ştefăniţă, aşa de crunt, încât Mitruţ
aproape că şi-a pierdut firea, iar ceilalţi copii au stat din râs. De ce calci pământ
străin, han nelegiuit? Ce pedeapsă i se cuvine pentru că a năvălit în ţară
străină?
— Să i se reteze nasul… a spus unul.
— Nu! e prea puţin! a răspuns Ştefaniţă.
— Să i se scoată ochii …
— Nu, e prea puţin!
— Atunci spânzurat să fie de ramurile stejarului… a spus altul, şi
Mitruţ nu mai putea de bucurie că va fi legat cu frânghiile de subsuori şi urcat
sus, sus, cum nu mai urcase niciodată !
Copiii şi-au desfăcut cingătorile, apoi şi le-au legat una de alta. Toţi
râdeau şi chiuiau, numai Ştefăniţă stătea încruntat şi tăcut, ca un adevărat
judecător al năvălitorilor.
— Aşa! a spus el, în timp ce copiii ceilalţi îl trăgeau pe Mitruţ în sus.
Mitruţ râdea şi bătea din palme”.
* a fost dus la județ = a fost dus la judecată = a fost acuzat / condamnat;
*pribegie = părăsirea locului natal, stabilirea într-un loc străin, în altă țară; exil;
*cingători = centuri;