importanța autocontrolului in societate

Autocontrolul este una dintre cele mai importante abilități psihologice: nu numai că este o trăsătură în
care ne remarcăm pentru că am dezvoltat-o mult mai mult decât restul animalelor; Mai mult, ne permite
să acordăm prioritate obiectivelor pe termen lung față de cele care ne oferă satisfacție imediată, ceea ce
este esențial pentru a putea trăi în societate.

Este abilitatea de a exercita controlul asupra propriei persoane, adică de a controla emoțiile,
comportamentele, dorințele sau pur și simplu de a fi calm. Această abilitate ne permite să înfruntăm
fiecare moment al vieții cu o mai mare seninătate și eficiență.

Persoana cu un autocontrol ridicat este capabil să-și controleze gândurile și modul în care acționează,
ceea ce poate fi benefic în multe situații. De exemplu, într-un conflict de relație sau o negociere de
muncă. Cercetările afirmă că inteligența emoțională este cheia pentru a putea stăpâni această abilitate.

Primul pas pentru a ne controla comportamentul și modul de gândire este să avem o mare cunoaștere
de sine. În acest fel, cineva este capabil să-și recunoască emoțiile și este capabil să-și regleze modul de a
acționa.

Autocontrolul sau autoreglarea emoțiilor este una dintre abilitățile pe care le stăpânesc oamenii
inteligenți emoțional, dar acest lucru nu este înțeles fără a stăpâni celelalte elemente care alcătuiesc
acest tip de inteligență, de exemplu, autocunoașterea sau empatia. Învățarea și dobândirea abilităților de
inteligență emoțională te face să fii o persoană cu mai mult control de sine.

Autocontrolul înseamnă în primul rând conștientizarea propriilor reacții, stări, impulsuri. Atunci când ești
în control și vrei să faci ceva, tu ești prizonierul factorilor externi fără a observa o secundă ce se întâmplă
pe interior. Autocontrolul înseamnă să fii permanent conștient de ce se întâmplă în mintea și în sufletul
tău. Astfel poți lua decizii și acționa într-un mod mult mai eficient.

Practic, fără autocontrol tu doar reacționezi la ce vine din exterior. Dorințele tale nu sunt decât o
manifestare a unor stimuli exteriori. Ești condus în totalitate de 2 factori: frică și lăcomie. Atunci când ai
autocontrol tu te poți detașa și urmări care-ți sunt reacțiile interiore și care ar fi modul automat de a
răspunde. De abia în acel moment poți face o schimbare.

Autocontrolul te ajută să rămâi cu adevărat centrat pe tine. Altfel atenția ta este permanent atrasă de
ceea ce mișcă în jurul tău. Copilul este atent la mișcările și reacțiile profesorului și mai puțin la ceea ce
acesta transmite ca învățătură.

Autocontrolul nu înseamnă reprimare!

Să luăm un exemplu: furia. Cu toții avem momente când ne simțim furioși și vedem roșu în fața ochilor.
Furia aduce cu sine foarte multă energie și care trebuie manifestată. Atunci când ești pe modulul control
vei deveni furia respectivă și vei acționa considerând că e normal să te manifești într-o formă agresivă.
Furia pune stăpânire pe tine.
Autocontrolul îți permite să îți dai seama că ai devenit furios. O parte din tine observă cealaltă parte din
noi care s-a înfuriat. Fiecare dintre noi are acest rol de martor interior. Cu cât ne poziționăm mai puternic
în acest rol de martor cu atât putem să dobândim un autocontrol mai avansat.

Controlul de sine nu este întotdeauna ușor: imaginați-vă dacă urmați o dietă pentru a slăbi și când ieșiți
la cină la un restaurant trebuie să faceți un efort mare pentru a nu mânca brownie te-au servit la desert.

conștiința este sau nu oglinda sufletului

Conștiința (din latinescul conscientia) este un proces cognitiv care provoacă emoții și asociații raționale
bazate pe filosofia morală a unui individ sau pe sistemul său de valori.

Conştiinta umană este un element psihic real, distinct şi intermediar între minte şi spirit.

Constiinta reprezinta o forma de reflectare psihica a realitatii specific umana. Este o capacitate de
intelegere, de a cugeta. Este capacitatea de a avea responsabilitate, autocontrol, de a aprecia ceea ce
faci, de ati da seama, de a intelege. Ansamblu de procese psihice variate, complexe cuprinzând senzaţii,
percepţii, reprezentări, noţiuni, judecăţi, raţionamente, inclusiv procese afective şi voliţionale.
Sentimentul pe care omul îl are asupra moralităţii acţiunilor sale.

Constienta inseamna a sti ca stii, ati da seama de realitatea înconjurătoare, care are conștiință. Care își dă
seama de posibilitățile sale, de rolul său în societate, care realizează scopuri dinainte stabilite, care
acționează pe baza cunoașterii legilor obiective ale vieții sociale și își dă seama de consecințele sociale
ale acțiunilor sale.

A fi constient insemna a avea conștiință. Cei care au conștiința trează, care își dau seama de realitatea
unui fapt, a unui lucru, care își dau seama de posibilitățile proprii, de rolul care îi revine în societate.
Categorie care exprimă ceea ce omul înfăptuiește în conformitate cu un anumit scop.